Alchimia Gândurilor

,,Libertate, Excelență, Reușită”

Adresa Redacţiei Str. Regiment 11 Siret, Nr 12-14 Tel/Fax. 0236430235 E-mail: liceulracovita@yahoo.com

Colectivul redacţional Cătălina Gabriela METEHAU- clasa a XI-a B Iasmina Marina NISTOR- clasa a XI-a B

Colegiul redacţional R E D A C Ţ I

Prof.

Prof.

Prof.

Prof.

Prof.

Prof.

Prof.

Prof.

Prof.

Camelia BUTNĂRAȘU Aurica COZMACIUC Mariela GHEȚEU Gabriela ENACHE Camelia NENU Laura RADU Sabina HÂNCU Irina ȘERBAN Mariana ARDELEANU

Dir. Prof. Delia HUMELNICU Dir. adj. Prof. Corina ROTARU Prof. psiholog Silvia BANEA

A

PROFESOR COORDONATOR: MARIANA CONSTANTIN REDACTARE: PROF. Iulia Anghelache COPERTA: prof. Mariana Constantin

Pagina 3

Cuprins Pag. 4 EUROSCOLA 2018 Pag. 6 FINDING WAYS OF REDUCING THE USAGE OF RESOURCES IN ROMANIA

Pag. 12 Limba engleză Pag. 16 Limba franceză Pag. 18 Poetica Pag. 22 Plastica Pag. 26 Matematică Pag. 29 Psihologie Pag. 32 Chimie Pag. 38 Istorie Pag. 40 Biologie Pag. 44 Geografie Pag. 46 Talent- Interviu cu Alexandra Ciubotaru și cu Cristina Popliacă Pag. 50 Religie Pag. 51 Sunt LICEAN Pag. 53 Sub semnul CENTENARULUI Desen de Neagu Alexandra, clasa a XII-a F

Pagina 4

EUROSCOLA 2018 Prof. Delia Humelnicu, Director al Liceului Teoretic „Emil Racoviță” Pentru orice turist care pășește pe acest tărâm, situat într-o zonă de adunare a apelor, va fi mult mai ușor să descopere trasee turistice cu iz cultural în urbea noastră. Un grup de elevi de la Liceul Teoretic ,,Emil Racoviță” Galați, coordonat de profesorii Delia Humelnicu și Sabina Hâncu, au realizat un site (http://galați4europe.ro) cu informații despre obiectivele din orașul Galați, componente ale potențialului turistic antropic, prezentate în limbile română, engleză, franceză și germană. Prezentarea lor pe site este realizată sub forma unor trasee tematice – muzeal, arhitectural, comunist, ciclist, gastronomic, ecumenic pentru a mulțumi turiști din domenii variate. Site-ul poate fi accesat ușor și pe baza aplicației QR-code, astfel încât printr-o simplă scanare a panoului, amplasat în muzeu, se deschide pagina specifică muzeului respectiv și se pot urmări informațiile în limba dorită. Mai mult, pentru a crește atractivitatea muzeelor, elevii s-au documentat, au făcut ghidaje și au realizat vânători de comori (treasure hunt) în muzeele din Galați, astfel încât participanții să învețe prin joc. Au participat la aceste vânători de comori peste 500 de elevi din Galați. Toate aceste activități au fost desfășurate în cadrul proiectului Euroscola, ce a debutat în luna august, tema din acest an fiind legată de rolul proiectelor europene în dezvoltarea comunității.

Pagina 5

Practic, elevii au căutat un proiect desfășurat în comunitate cu ceva ani în urmă și l-au promovat reinventându-l, adaptând obiectivele proiectului la societatea actuală, la specificul anului 2018. Proiectul ales de elevi, numit ,,Circuitul turistic muzeal în județul Galați”, depus în 2010 și desfășurat între 2012-2014, a adus numeroase beneficii muzeelor gălățene, dar s-a desfășurat în perioada în care elevii din proiect aveau vârste fragede și nu au fost în grupul țintăde atunci. Pe de altă parte, aproape toți membrii din proiect au participat, în cadrul școlii, în proiecte ERASMUS+ și au putut valoriza experiența dobândită, prin implicarea în proiectul Euroscola. Vizitați site-ul nostru!

Pagina 6

FINDING WAYS OF REDUCING THE USAGE OF RESOURCES IN ROMANIA What is the resource use efficiency and why do we need it?

It is necessary to use the Earth’s limited resources in a sustainable way. Our society relies on metals, minerals, fuels, water, wood, fertile soil and clean air, which are equally important in order to maintain our economy. We have used these resources faster than they can restore, and if we don’t change our way of doing things, there could be real shortages occurring in the near future.

How could we make this initiative work?

Conservation- We need to fructify the opportunities of saving the resources whenever possible, some european economies are 16 times more efficient than others.

Recycling- It is necessary to raise the recycling level of materials and of reuse of elements that make up products, for example cell phones which have a lot of metal parts that can be reused multiple times.

Substitution- We must replace the main resources with alternative ones which have a bigger efficiency and impact the environment less, for example using solar panels and wind mills instead of coal based electricity plants like the ones in Deva and Bucharest.

Pagina 7

Reduction- It is required to change the way in which we satisfy people’s needs, through new business models or through goods and services that require a smaller amount of resources, for example buying music and other means of entertainment online rather than buying a DVD, building lighter cars with reusable materials.

Romania is heading in the right direction Romania has the highest potential in wind energy in south-east Europe, especially in the Dobrogea area which is the second best region for such exploits in the entire continent. Romania has a potential of 3000 MW, equivalent with an annual production of 23 TWh annually.

We are only beginning though, in the year 2008 we recorded only 10 MW, but it is believed that by 2020 it could be of 13 TWh if we try our best.

Another plan for until 2020 is to open Plant 3 and 4 of the Cernavodă Nuclear Plant and the increase by 6% of the hydropower exploits of 2011. Other initiatives are to increase efficiency of the means used at present which use old technologies by modernising them and diminishing the import dependency.

Pagina 8

Two other plans for the future increase the percentage of water based electricity production to 33%, which is a little over the 2011 level, but small steps are needed in our developing industry. Another plan is to build another nuclear plant in the centre of the country by 2020 which will supply about 2400 MW. Romania has a good 10th place among the EU states in terms of the usage of energy produced by renewable resources (25%) – solar, water, wind, geothermal and biomass. This energy is for domestic usage as well as exported. The EU average production or renewable energy is 16,7% and it is supposed to reach 20% by 2020.

In Romania, the renewable energy for domestic consumption is 42%, such as: Water – 29% Wind power – 10% Other sources – 3% The resources are the core of the world. Without any kind of resources, nothing would have ever been possible. Coal, oil and natural gas are the three kinds of fossil fuels that we have mostly depended on for our energy needs, from home heating and electricity to fuel for our automobiles and mass transportation.

The problem is fossil fuels are non-renewable. They are limited in supply and will one day be depleted. There is no escaping this conclusion. Fossil fuels formed from plants and animals that lived hundreds of millions of years ago and became buried way underneath the Earth’s surface where their remains collectively transformed into the combustible materials we use for fuel. So it is crucial to keep the consumption of the resources to a minimum if possible, especially in a country like Romania, which has more than enough resources to maintain itself, but many companies use too much of these resources. There are many ways to use any kind of resource in an efficient, low-cost manner, though.

Pagina 9

Firstly, there are alternative ways and energies which fulfill our needs, helping us reduce the consumption of the oil or charcoal. Fossil fuels, like coal, crude oil and natural gas, are nonrenewable resources that exist in finite quantities. Every unit consumed today reduces the amount available for future generations. Walking, biking or using public transportation instead of taking the car can help conserve these natural resources. Sun, wind and water are perfect energy sources‌depending on where you are. They are non-polluting, renewable and efficient. They are simple: all you need is sunlight, running water and/or wind. Not only do the use of renewable energy sources help reduce global carbon dioxide emissions, but they also add some much-needed flexibility to the energy resource mix by decreasing our dependence on limited reserves of fossil fuels.

Essentially, these renewable energy sources create their own energy. The object is to capture and harness their mechanical power and convert it to electricity in the most effective and productive manner possible. There’s more than enough renewable energy sources to supply all of the world’s energy needs forever; however, the challenge is to develop the capability to effectively and economically capture, store and use the energy when needed.

Take solar energy for example. The ultimate source of energy is the sun. Its energy is found in all things, including fossil fuels. Plants depend on the sun to make food, animals eat the plants, and both ended up becoming the key ingredients for fossil fuels. Without the sun, nothing on this planet would exist.

Also, thanks to the invention of the wind turbine, we can now set ourselves for a better future, electrically speaking. These turbines will give us a hand in trying to preserve the natural resources of oil and charcoal by taking their place. Such wind turbines are built in our country in Constanta and Galati, making the most out of the climate and landform. Another form of alternative energy is solar energy. This type of energy is widely spread in Romania, being used in almost every town, being one of the most reliable alternative electricity source.

Pagina 10

One big step is for our government and corporations to increase their use and support of solar panels and hydro power. While we may never completely not use fossil fuels, governments can require more fuel- efficient cars. Simple changes, like direct fuel injection technology, can decrease a car's use of fuel by as much as 13 percent. More research and development can reduce our reliance on fuels.

In Romania there are around 962 solar power plants. They accumulate power of 4,871.66 MW. The South-Muntenia region has the most solar fields (302). The cities who have the biggest solar power plants in Romania are: Giurgiu (79.2 MW), Brasov (61 MW) and Calarasi (60 MW).

Furthermore, the Romanian Government gives 20.000 RON (about 4300â‚Ź) to citizens who want to install solar panels. If citizens who produce more energy that they need, can sell the energy which is in plus to the electrical networks and they will get paid.

Pagina 11

Secondly, reducing the use of forests can go a long way in mitigating problems associated with climate change and ecosystem destruction. One of the most important functions of forests is to convert carbon dioxide into oxygen and retain carbon in their wood, thus reducing the amount of carbon dioxide in the atmosphere. Forests serve numerous other functions, however, including preventing flooding and conserving topsoil and water. Because these functions are all so critical, preserving forests is crucial. Especially as Romania has as much as two thirds of its mountain area covered by forests. But most of them are now history, as the lust for money has turned these green paradises into brown and dead deserts.

In conclusion we should preserve and use the resources of our country more efficiently.

Autori: Onose Rareș și Sandu George, clasa a XII-a D, Prof. îndrumători: Rotaru Corina și Hâncu Sabina Material realizat în cadrul Proiectului Erasmus+ ”The Efficient Use of Natural Resources”

Pagina 12

Todeilă Agnesa, clasa a XII-a F, MENȚIUNE la Festivalul Național „Ana Blandiana”, 2018 Secțiunea: II. Traduceri(limba engleză), Profesor coordonator Constantin Mariana

Eclipse

Eclipsă

I give up mercy as hard as I give up vice,

Renunţ la milă greu ca la un viciu,

With mercy I’ve been drugged since childhood.

Cu milă sunt drogată de copil.

Starry white from ridicule I cry

Alb înstelată de ridicol plâng

Next to the coward, next to the defeated, next to Lângă fricos, lângă învins, lângă umil. the humble.

I deplore the fools and the fools defeat me, Smiling under my sterile star.

From tenderness I grow even darker And I die from humanism and pity.

Îi plâng pe proşti şi proştii mă înving, Surâzători sub steaua mea sterilă.

De gingăşie tot mai mult mă-ntunec Şi pier de umanism şi milă. Înduioşate mâini întind să mângâi

Loving hands I stretch to caress

Fiare gonind spre mine hămesite,

Starving beasts racing towards me,

Şi-mi pare rău că n-o să mai sărut

And I am sorry that I won't kiss

Şi botul care mă ucide.

The snout that kills me.

Nici n-am trăit spre-a nu jigni pe nimeni, I didn't live to not offend anyone My knees are deeply rooted in the dust, And my life passes trying to grow Traducerile au fost publicate în volumul Festivalului, intitulat „Va veni o vreme”.

Mi-au prins în ţărnă rădăcini genunchii, Şi-mi trece viaţa încercând să-mi cresc La capetele aripilor unghii.

Pagina 13

Cuminţenia pământului

Earth's quietness

E mare, greu de urnit şi răbdătoare, She's big, hard to budge and patient,

Dac-o loveşti durerile sunt simţite dar tac,

If you hit her, the pain is felt but silent,

E mare, de-aceea poate să stea nemişcată,

She's big, so she can stay still,

Poate să vorbească doar o dată sau de două ori

She can speak but only once or twice in an age.

într-un veac.

We know it exists, her big body

Ştim că există, trupul ei mare

We know that she supports us if we're wrong,

Ştim că ne sprijină dacă-am greşi,

We know she cannot die, that near her breasts

Ştim că nu poate să moară, că lângă sânii ei

We can return as children.

Putem să ne-ntoarcem copii. Şi-atunci când aerul se va face cald şi mătăsos

And when the air is warm and silky between us, When we are not afraid of each other, of the wind,

între noi, Când nu ne vom teme unii de alţii, de vânt, Vom şti că vorbeşte Cuminţenia pământului,

We will know Earth's quiteness speaks,

Cuminţenia acestui pământ.

The quietness of this Earth. „Cumințenia pământului” de Constantin

Pagina 14

Why are Danes Among the Happiest Nations in the World? written by teacher Sabina Hâncu

Between the 4th to the 10th of November, three teachers (Rotaru Corina, Mihaela Sandu and Sabina Hancu) together with 7 students (14-16 years old) from Liceul Teoretic Emil Racovita, Galati took part in a Learning Teaching, Training Activity in Copenhagen, Denmark as part of the Erasmus+ project, “Active Pupils Become Active Citizens”. We went to Skolen ved Bulowsvej. All teachers and students from Finland, Portugal and Romania had the opportunity to take part in classes.

Even before I left Romania, I wanted to understand what makes the Danes one of the happiest nations in the world. I don’t know if I have found THE answer, but I know I was impressed by the school system in Denmark, which seems very similar to the one in Finland. Apart from the fact that all classes were very high tech equipped (laptops, intelligent white board, students had tablets instead of textbooks), it was obvious the relaxed atmosphere among teachers and students.

Teachers and school enjoy the respect of the society. Teachers are not being checked and tested. If a teacher isn’t performing well, it’s the individual principal's responsibility to do something about it.

The concept of the pupil-teacher dynamic cannot be reduced to a few bureaucratic checks and standardized testing measures. It needs to be dealt with on an individual basis.

Pagina 15

Cooperation (not competition) is encouraged both among teachers and students. Ironically, this attitude has put them at the head of the international pack. There are no lists of top performing schools or teachers. It’s not an environment of competition – instead, cooperation is the norm.

Many school systems are so concerned with increasing test scores and comprehension in math and science, they tend to forget what constitutes a happy, harmonious and healthy student and learning environment.

The program that Denmark put together focused on returning back to the basics. It wasn’t about dominating with excellent marks or upping the ante. Instead, they looked to make the school environment a more equitable place. Students, regardless of gender learn how to cook, to sew, to knit, basic skills for a sustainable healthy lifestyle.

The relaxed atmosphere and easy-going attitude were every where. Less stress, less unneeded regulations and more caring. Students usually only have a couple of classes a day. They have several times to eat their food, enjoy recreational activities and generally just relax. Spread throughout the day are 15 to 20-minute intervals where the kids can get up and stretch, grab some fresh air and decompress.

This type of environment is also needed by the teachers. The teacher room was a cozy place, where they could lounge about and relax, prepare for the day or just simply socialize. Teachers are people too and need to be functional so they can operate at the best of their abilities.

Homework wasn’t abundant and not compulsory. Discipline was something inherent, students would work during classes in teams, pairs with pleasure and stress free. All students had an afterschool “job”, such as baby-sitting, walking the neighbour’s pet, teaching dancing classes, thus being taught to earn and thus respect work and the value of money.

Danish students are getting everything they need to get done in school without the added pressures that come with excelling at a subject. Without having to worry about grades and busy-work they are able to focus on the true task at hand – learning and growing as a human being. And after all, this is what makes us happy, isn’t it?

Pagina 16

Panfil Andreea, clasa a XII-a F, promoţia 2014-2018 prof. Şerban Irina-Mihaela (PREMIUL III, CONCURSUL NAȚIONAL„L’ADOLESCENT ET LA FRANCOPHONIE”, Ediția a IX-a, 12 MAI 2018)

L’ADOLESCENT Aimer la nature Depuis toujours Océan de la vie L'adolescence.

Extase des émotions, Souvenirs de l'âme, Créativité, Excellence, Négocier la définition Toute la vie.

AMOUR Amour de la vie, Montagne de la vie, Oxygène de la vie, Univers de la vie, Rose de la vie.

FRANCOPHONIE

Fleur qui fleurit, Rivière qui coule, Amour qui prospère, Nature qui devient verte, Courage qui grandit, Océan qui brille, Plante qui bourgeonne, Heure qui passe, Oxygène qui garde la vie, Nuit qui se lève, Insecte qui vole, Extase.

Pagina 17

Baben Florin, clasa a XII-a G, prof. Şerban IrinaMihaela (PREMIUL II, CONCURSUL NAȚIONAL„L’ADOLESCENT ET LA FRANCOPHONIE”, Ediția a IX-a, 12 MAI 2018)

INQUIÉTUDE Tu as apporté la lumière là Où il y avait un cœur plein d’angoisse et de peine, Tu es arrivée sans peur parmi les flammes et tu m’as libéré D’un lieu si effrayant et sombre, Tu as rendu ton dernier souffle et tu m’as tiré de l’abysse Et puis aux pas lents tu m’as conduit au Paradis Là, une voix a murmuré à mon oreille « Tu as trouvé ton âme sœur ».

AMOUR D`ADOLESCENCE Le matin je n’ai pas besoin de soleil Tu es la lumière, Ensemble on peut avoir le monde à nos pieds.

Une armée de gens ne peut pas nous empêcher.

Je ne veux pas te hâter Mais je suis impatient.

Dans mon âme il y a une tempête Qui frappe et qui augmente Et qui ne finira que le jour où Tu monteras dans mon bateau Et on se perdra dans la mer.

ADOLESCENCE Amitié, Douleur, Odeur, Loisirs, Ensemble, Solitude, Courage, Effroi, Néant, Copains, Existence.

Pagina 18

Creație participantă la Festivalul Toamnei pentru elevi, 2018 Profesor coordonator: Constantin Mariana

Aripi

Cinstim Marea Unire de Grosu Elena Jenica, clasa a IX-a B

de Hulubei Alexandra, clasa a IX-a B Să-ți cioplești din când în când o stea de fericire, Împodobindu-ți sufletul și chipul de iubire, E ca și cum descoperi existența, Având curajul să-ți exprimi prezența.

Să ai libertatea și forța de-a putea visa, Dorindu-ți infinitul, izvor pentru-a dansa.

E ca și cum naști în lumină, Creându-ți cale spre o viață lină.

Din patru zări veneau români, la Alba Iulia-n Ardeal Ca să arate-ntregii lumi că împlinesc un ideal. Încredere ți-au acordat, de două ori ei te-au votat Și la unire au fost chemate ale noastre Principate, Țara Românească, Moldova cu Ardealul s-au contopit, Și astfel Unirea cea Mare s-a înfăptuit!

Azi România, în zi mare, Se-mbracă în strai de sărbătoare Și își cinstește bravii săi eroi, De-un secol îi cinstim și noi.

Să crești în splendoare, Sub coroana României s-a făcut Unirea Și-aducem armatei noastre toată prețuirea, Căci și ea cu sânge a luptat Și România Mare-a apărat.

Prinde-te-n horă, române, prinde-te- n horă cu mine Ține-ți tricolorul aproape de tine Și

Să fii aripă de floare...

Pagina 19

PREMIUL AL III-LEA la Festivalul Toamnei pentru elevi, 2018 Profesor coordonator: Constantin Mariana

Pledoarie pentru neam de Sandu Robert Cristian, clasa a VI-a A Talazuri sfinte, voi scăldați a patriei cetate Pe care în trecut eroii au luptat pășind spre moarte, Mânați de-un falnic dor, de-un vis înălțător S-aducă pe moșie a neamului unire în chip biruitor.

Tu, Oltule măreț, ce-n apele-ți vibrânde Ascunzi povara dusă de neamuri suferinde Și-n Dunărea stăpână conduci cu voioșie Amarnica durere a țării cuprinsă de robie…

Pe care-au apărat-o cu-al vieții mare preț Ștefan cu chip de aur și brațul său măreț Și Mircea la Rovine și Mihai-mare ban Și mii de mii de tineri ce n-au sfârșit în van!

Căci țara are astfel lumina libertății Și sfânta bucurie de-a fi un neam cu toții.

O Mare Românie din sânge s-a născut, Iar dragostea de țară s-a preschimbat în scut.

Să preaslăvim se cade a moșilor credință Ce a condus poporul spre sfânta biruință, Să preacinstim trecutul, să facem legământ Că vom păstra Unirea pe acest sfânt pământ!

Suntem ai libertății moștenitori și vrem Ca limba noastră sfântă în pace s-o avem S-o ducem mai departe, ca pe un sfânt altar Căci mulți și-au dat viața pentru al nostru har.

Pagina 20

Eleva: Cașu Maria Bianca Clasa a VIII-a A- Liceul Teoretic ”Emil Racoviță”

GÂNDURI PENTRU NEAMUL MEU, ÎN PRAG DE CENTENAR

Te salut cu toată dragostea de care dau eu dovada, draga Romanie! Da, te salut pentru ca imi esti draga. Acum la o suta de ani de la faurirea ta te salut si iti doresc sa ai parte inca de multe alte zile minunate ca aceasta pe care o sarbatorim anul acesta! Sa treci cu fruntea sus peste toate vicisitudinile istoriei si sa oferi poporului tau ceea ce nici o alta tara nu va putea sa le ofere vreodata .

Poate sunt eu prea optimista, dar va intreb cum ar trebui sa fiu intr-o zi ca aceasta care a fost o implinire a dorintei de veacuri a poporului nostru. Istoria sau poate Dumnezeu ne-a zambit in acel an 1918 (prin regina Maria, regele Ferdinand etc.) si ne zambeste si acum ...Depinde numai de noi daca putem sa vedem aceasta. Daca putem sa vedem partea plina a paharului. Nicio tara nu este perfecta si niciun popor nu este desavarsit. Insa trebuie sa avem puterea sau credinta ca impreuna vom putea trece in continuare peste toate incercarile pe care Dumnezeu sau istoria ni le scoate in calea desavarsirii sau propasirii noastre ca popor, ca neam si ca tara. Mereu impreuna, mereu uniti, mereu zambitori si increzatori asemenea lui Dumnezeu care ne-a vrut uniti, ne-a vrut impreuna, zambindu-ne si unindu-ne intr-un cuget si o simtire pana la sfarsitul veacurilor. România mea ... Nici nu iți dai seama ce comoară de neprețuit ești ... ! Deocamdată, poporul tău nu își dă seama de acest lucru. Deocamdata e concentrat numai pe imperfecțiunile tale, încercând să te facă perfectă. Dar nu ! Nu merge așa ... Noi suntem imperfecți. Noi greșim. Și nu ar trebui să ne concentrăm prea mult pe acest scop.

Nu trebuie să facem nimic , de fapt in sensul imperfecțiunii. E așa de normală încât nici nu ne dăm seama.

Cred în România si oamenii ei. Cred în umorul desăvârșit al românilor, în inteligența lor, în priceperea lor de a face orice. Poate că România nu este perfectă. În fine ... Așa spun cei care ne viziteaza țara. România nu are spitale foarte performante din punct de vedere al aparaturii, parcurile nu sunt îngrijite mereu si școlile sunt ...ei bine , sunt așa cum sunt. Dar cui îi pasa de ce spun alții despre noi ?! România se perfecționează. Cu pași micuți dar foarte bine puși la punct.

Pagina 21

Românii noștri sunt oameni tari. Suportă si îndraznesc să viseze la clipa în care România se va ridica atât de sus încât nimeni să nu poată ajunge la ea. În momentul în care nu ne vom mai ,, fura,, unii pe alții , în momentul în care nu va fi nimic anormal in a acorda un zâmbet unui om supărat de pe stradă, in momentul în care totul va fi la un standard înalt. De la salarii până la leagănele dintr-un parc de la marginea unui sătuc.

Suntem oameni buni. Deși toți râd sau fac glume pe seama noastră ... Țara noastră este extraordinar de frumoasă, deși se spune că este prost condusă. Suntem frumoși. Oameni frumoși. Într -o țara frumoasă .

Avem o tara frumoasa cu oameni frumosi si inteligenti, putin prea incrancenati in ceea ce isi doresc. Pana la urma, viata este mult mai frumoasa daca este traita in joaca. Viata nu este incrancenare, ci viata trebuie sa fie o joaca pentru toti. E nevoie sa ii invatam si pe adulti acest lucru .

Pe cei care au uitat ca viata poate fi si o joaca plina de fericire, de bucurie, de momente de incantare . Acest lucru il doresc din suflet tuturor romanilor de pretutindeni ... sa descopere in aceste momente unice de sarbatoare ca viata merita sa fie traita, ca viata inseamna sa fii alaturi de cei dragi, ca viata este o bucurie nesfarsita pe care trebuie sa inveti sa o impartasesti si cu ceilalti din jurul tau, ca viata ta inseamna Romania, tara si meleagurile incercate de dor unde fiecare dintre noi ne-am nascut si am crescut si careia ii datoram in schimb totul, nu putem sa ii oferim decat iubirea noastra Daca v-ați întrebat cum se vad lucrurile din ochii noștri ...Ei bine , așa se văd. Cred că se văd destul de clar pentru niște copii de clasa a VIII – așa ca mine. Încerc din rasputeri să cred că România va fi, într-un

final, bine. Fericită. La

multi ani, Romania! La

multi ani, romani!

Pagina 22

Felicitări elevei NEAGU ALEXANDRA, clasa a XII-a F pentru afișul deosebit realizat și care reprezintă imaginea simbol a programului de activități, derulate în liceul nostru, pe tema Centenarului. Coborâte din timpurile istoriei, în buchetul de culori tricolore ale Marii Uniri, personalitățile reprezentate să ne inspire în realizarea celor mai interesante și emoționante activități!

Pagina 23

Lucrările au participat la „Festivalul Toamnei pentru elevi”, 2018

Bazarcă Cristina, clasa a VI-a A

Chirlă Larissa Ariana, clasa a VI-a A

Pagina 24

GrigoraČ™ Marian, clasa a VII-a A

Vasilache Lorena, clasa a IX-a B

Pagina 25

Slapacov Andreeea, clasa a IX-a B

Damian Daria, clasa a VI-a A

Pagina 26

Parteneriat educaţional transfrontalier Profesor Laura Radu În luna octombrie a acestui an, cercul matematică din Galaţi a reunit într-o activitate metodico-ştiinţifică cu tema ,,Schimb de bune practici în predarea-învăţarea-evaluarea unor conţinuturi din programa şcolară de matematică-liceu”, 43 de profesori din Galaţi şi 47 de profesori din oraşul Cahul, Republica Moldova. Ne-au onorat cu prezenţa: domnul Valeriu Baban, şef interimar al Direcţiei Generale de Învăţământ Cahul, doamna Liubovi Holostenco, şef secţie PEM a Direcţiei Generale de Învăţământ Cahul, doamna Viorica Bujor, inspector şcolar de matematică din Galaţi şi domnul Ghiţă Nazare, fost director al Casei Corpului Didactic Galaţi.

Desfăşurarea acestei activităţi s-a realizat sub îndrumarea domnului profesor Viorel Dinescu, care colaborează permanent cu profesorii din Cahul.

Ataşez în continuare două materiale pe care le-am prezentat la această activitate.

Gazeta Matematică - cea mai importantă revistă de matematică din ţară

La 4 octombrie 1894 s-a decis înfiinţarea unei reviste de matematică de care să profite elevii liceelor noastre. Astfel, în data de 15 septembrie 1895 a apărut primul număr al Gazetei Matematice care avea să devină cea mai importantă revistă de matematică din România. De remarcat este faptul că revista nu a încetat să apară nici în perioada celor două războaie mondiale.

Cu timpul, revista s-a transformat într-o adevărată şcoală la care s-au format toţi marii matematicieni români.

Deoarece vasta colecţie a acestei reviste începea să fie afectată de trecerea timpului, în anul 2005 a apărut Gazeta Matematică în format electronic care a cuprins toate ediţiile din perioada 1895-2005, având în peste 60 000 de pagini, peste 90 000 de articole şi probleme matematice.

Revista apare lunar şi în prezent în format tipărit, iar formatul electronic este actualizat anual.

Pagina 27

Problema 27545, Gazeta Matematică nr. 6-7-8, clasa a IX-a

Fie şirul

definit prin

,

arate că

şi şi

consecutive, pentru orice

,

sunt numere naturale

.

Rezolvare: Aplicând relaţia de recurenţă, obţinem:

………………………………….

Demonstrăm formula găsită prin inducţie matematică. , I Verificăm dacă

,

.

este adevărată. (adev.)

. Să se

adev.

Pagina 28

II. Presupunem că Demonstrăm că

:

şi

:

:

sunt adevărate

este adevărată

adevărată Din I şi II

adevărată

Notăm

,

.

şi folosind formula găsită, obţinem:

………………………………………

şi Observăm că

şi

numere naturale consecutive.

Pagina 29

PATRIOTISMUL - FII ROMÂN ADEVĂRAT! Prof. psiholog Silvia Banea

"România este patria mea, restul sunt doar ţări." Octavian Paler „Mă mişc între Dumnezeu şi neamul din care fac parte. În afară de aceşti termeni, nu văd nimic semnificativ între cer şi pământ.” Petre Ţuţea Acum, mai mult ca niciodată, educaţia patriotică ni se pare a fi un termen care şi-a pierdut din însemnătate şi care aduce multora zâmbetul pe buze. Cu toate că trăim într-o epocă computerizată, noi, educatorii, cei care educăm personalităţi în devenire, suntem chemaţi să îndrumăm responsabil drumul valoric al fiecărui elev.

Patria (tara) constituie sistemul de idei, convingeri si sentimente despre mediul geografic, social-economic, cultural, politic etc. in care munceste, traieste si creeaza poporul nostru. Ea cuprinde, de asemenea, limba, obiceiurile, traditiile, datinile, folclorul etc., dezvoltate in convietuirea indelungata de milenii a poporului roman, impreuna cu persoanele de alta origine (etnie), care alcatuiesc minoritatile nationale, stabilite pe teritoriul Romaniei, dupa formarea poporului roman recunoscute ca cetateni romani. Convietuirea este realizata prin intelegere, cooperare si activitate constructiva, fara nici o discriminare rasiala, etnica, culturala, religioasa etc.

Patriotismul exprima sistemul de idei, valori, convingeri, stari si trairi afective etc, sub forma unui sentiment complex si profund de dragoste si devotament constient si activ fata de patrie si popor, fata de traditiile si creatiile acestuia. Ideile despre patrie si popor au un caracter dinamic, putandu-se innoi si integra noi semnificatii socioeducative in conditiile transformarilor din societatea contemporana, asa cum sunt: dezvoltarea democratiei si statului de drept, libera circulatie a cetatenilor, cooperarea dintre tari si popoare, integrarea europeana si chiar mondiala (globalizarea) etc. Aceste transformari nu inlatura insa ideile despre patrie si popor, ideile de patriotism, deoarece ele nu pot si nu-si propun sa duca la migrarea in masa a popoarelor, la schimbarea teritoriilor, la desfiintarea tarilor si popoarelor.

Pagina 30

Educatia patriotica ramane o componenta importanta a educatiei morale, a formarii profilului etic al tuturor cetatenilor ce alcatuiesc poporul roman si locuiesc in Romania, dar si al romanilor ce locuiesc in alte tari, dezvoltand legaturile cu ei, in scopul asigurarii conditiilor pastrarii si folosirii limbii romane, a culturii si traditiilor romanesti.

Integrarea europeana si mondializarea sunt fenomene obiective in contextul circulatiei nestingherite a persoanelor, ele trebuie sa se realizeze intr-un echilibru rational si dinamic intre national si universal, ca o unitate in diversitate. Aceasta presupune pastrarea identitatii si specificului creatiilor si realizarilor popoarelor in toate domeniile si mai ales in cel al culturii, folclorului si traditiilor, care sa se integreze in tezaurul cultural universal si care sa implementeze creatiile si tehnologiile performante in viata tuturor popoarelor, asigurandu-le tuturor progresul si bunastarea la nivelul celui existent in tarile avansate ale lumii. Si educatia trebuie sa se integreze in acest proces obiectiv de europenizare si mondializare, astfel incat nivelul de pregatire al tinerilor sa fie relativ asemanator cu cel din tarile avansate si aceasta in fiecare tara, asigurandu-se recunoasterea fara discriminari a diplomelor de studii, astfel incat specialistii care le poseda sa-si poata exercita profesiunea la nivel optim de performanta si eficienta in orice alta tara. „Într-o țara așa de frumoasă, cu un trecut așa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deștept, cum să nu fie o adevărata religie iubirea de patrie și cum să nu-ți ridici fruntea, ca falnicii strămoși de odinioară, mândru că poți spune: ”Sunt român!” Alexandru Vlahuţă

Pagina 31

PURTĂM ROMÂNIA ÎN FAPTE ȘI VALORI TRICOLORE! Lucrări realizate de elevii caselor a X-a E și a XI-a C

Pagina 32

UN SECOL DE CHIMIE Prof. Aurica Cozmaciuc "Chimia este o ştiinţă care va avea asupra vieţii o influenţă imensă şi o amplă aplicare." ( Goethe) Chimia este una dintre disciplinele fundamentale ce au ca obiect de studiu natura şi lucrul cel mai de preţ al omului: viaţa. Chimia este indispensabilă vieţii, ea oferă în mâinile omului oportunităţi şi puteri uriaşe, dar necesită o utilizare responsabilă şi competentă. Fără chimie nu se poate concepe viaţa omului: aer, îmbrăcăminte, alimente, medicamente, mase plastice, carburanţi.

Totul este chimie. Generaţia de azi trebuie să cunoască cei mai renumiţi chimişti români care au avut un rol foarte important în dezvoltarea societăţii umane.

COSTIN D. NENIŢESCU - (1902 – 1970) Chimist român, profesor la Institutul Politehnic din Bucureşti, membru al Academiei Române şi al unor academii si societăţi ştiinţifice străine. A făcut cercetari cu privire la acţiunea catalitică a clorurii de aluminiu în seria alcanilor şi cicloalcanilor, cu ocazia cărora a descoperit o noua sinteză a sasurilor de piriliu, o nouă transpozitie a fenilalcanilor şi a elaborat mecanismul reacţiei de condensare a oxidului de carbon cu alcani în prezenţa clorurii de aluminiu. Cercetările din seria ciclobutanului l-au condus la sinteza ciclobutadienei, izolată sub formă de complex cu azotatul de argint. A descoperit noi metode de sinteză a carbenelor, triptaminei, serotoninei, heteroauxinei, a unor derivaţi ai iodului si de polimerizare a etenei. Opere principale: Tratat de chimie organică (2 vol., ed. VI-a 1966), Chimie generală (ed. III-a1972). Profesor emerit. Om de ştiinţă emerit. Premiul de stat. Ca recunoaştere pe plan internaţional reacţia de izomerizare a normal alcanilor îi poartă numele.

LAZĂR EDELEANU – (1861 – 1941) Chimist român, şef de lucrări la Universitatea din Bucureşti şi apoi şeful laboratorului de chimie din Institutul Geologic al României. Până în 1896 a studiat proprietăţile şi reactivitatea unor substanţe organice; ulterior s-a ocupat exclusiv de lucrări privitoare la chimia, rafinarea şi chimizarea petrolului. Este cunoscut în special pentru descoperirea procedeului de rafinare (procedeu care îi poartă numele), bazat pe solubilitatea selectivă a diferitelor clase de hidrocarburi în bioxid de sulf lichid.

PETRU PONI - (1841 – 1925) Chimist si mineralog român, profesor la Universitatea din Iaşi, membru al Academiei Române. A cercetat apele minerale din ţară şi a făcut primele observaţii meteorologice în Moldova.

A studiat mineralele şi rocile din Carpaţii Moldovei, descoperind două minerale: brostenita (manganit de mangan, fier si calciu) şi badenita ( arseno-bismutura de cobalt, nichel si fier). A cercetat zăcămintele de sare, lacurile sărate, compoziţia petrolului din România. Are lucrări cu privire la acţiunea acidului azotic de diverse concentraţii asupra hidrocarburilor parafinice izolate din petrolul românesc. Este o personalitate importantă căreia îi datorăm crearea şcolii ştiinţifice româneşti de chimie, alături de Constantin I. Istrati.

Pagina 33

CONSTANTIN ISTRATI - (1850 – 1918) Chimist si medic român, profesor la Universitatea din Bucureşti, membru corespondent al Academiei Române. Efectuează cercetări asupra derivaţilor halogenaţi aromatici, care l-au dus la descoperirea unei clase de coloranţi ce nu conţin azot în moleculă, pe care i-a denumit “franceine”.

A cercetat bogăţiile naturale ale ţării, în special sarea şi ţiţeiul. Opere principale: Curs elementar de chimie pentru elevi ( 1891), Nomenclatura în chimia organică (1913).

EUGEN ANGELESCU - (1896 – 1968) Chimist român, profesor la Universitatea din Bucureşti, conducător de şcoală ştiinţifică în chimia coloizilor (substanţe aflate în stare de dispersie, cu aspect de gelatină şi care nu pot trece prin membrane). Cu ani în urmă avea să declare: "Universitate şi Laborator, Laborator şi Universitate. Între ele mi-am desfăşurat întreaga activitate. Vi se pare monoton? Eu însă nu am simţit această monotonie. Profesiunea m-a captivat în aşa măsură, încât, dacă ar fi să reîncep viaţa, aş opta tot pentru o asemenea viaţă". A efectuat cercetări privind solubilitatea selectivă a unor substanţe organice, cinetica chimică şi chimia aplicată în special la industria alimentară. Două lucrări substanţiale, Introducere în chimia fizică (1940) şi Curs de chimie organică (2vol, 1955) şi Probleme teoretice de chimie organică (1969), sunt rodul muncii sale. Profesor emerit.

RADU CERNĂTESCU - (1894 – 1958) Chimist român, profesor la Institutul Politehnic din Iaşi şi din 1940, la Universitatea din Iaşi, membru al Academiei Române. A făcut cercetări în domeniul chimiei fizice, studiind potenţialele unor metale, influenţa electroliţilor asupra solubilităţii apei în fenoli, aplicarea legii lui Dalton la soluţii concentrate etc. În domeniul combinaţiilor complexe a studiat sulfocianaţii complecşi, aminele hidrosulfiţilor de cobalt şi nichel bivalent, complecşii cu diaminele ciclice. A elaborat metode pentru dozarea argintului, cadmiului, magneziului, cobaltului şi a descoperit noi reacţii caracteristice pentru azotaţi, molibdaţi, vanadaţi sau pentru unii compuşi organici. Premiul de stat în 1950.

CONSTANTIN V. GHEORGHIU - (1894 – 1956) Chimist român, profesor la Universitatea din Iaşi, membru corespondent al Academiei Române. Cercetări în domeniul chimioterapiei şi al coloranţilor; a studiat acţiunea tiocianatului de fenil asupra oximelor, descoperind o clasă de semicarbazone care prezintă fototropie reversibilă sau nu.

A sintetizat un mare număr de compuşi cu acţiune antituberculoasă, aducând valoroase contribuţii la lămurirea relaţiilor dintre structura acestor compuşi şi Eugen Angelescu

activitatea lor fiziologică. organici (1947). Premiul de

Petru Poni

Opera principală: Coloranţi stat în anul 1957.

Pagina 34

GHEORGHE G. LONGINESCU - (1869 – 1939) Chimist român, profesor la Universitatea din Bucureşti. A făcut cercetări în domeniul chimiei analitice şi al chimiei fizice; a studiat separarea metalelor din grupa hidrogenului sulfurat şi a sulfurii de amoniu, separarea halogenurilor între ele, identificarea unor anioni şi cationi. A stabilit o relaţie matematică simplă între temperaturile de fierbere ale lichidelor organice, densitatea lor şi numărul de atomi din moleculă, care permite calculul gradului de asociere şi al masei moleculare a lichidelor pure.

NICOLAE TECLU - ( 1839- 1916) Chimist român, profesor de chimie generală şi analitică al Academiei de Comerţ din Viena, membru al Academiei Române. A efectuat cercetări originale legate de combustia gazelor şi de studiul flăcării. Este inventatorul becului cu gaz “ Teclu”. A elaborat metode de analiză a unor substanţe minerale, a hârtiei şi fibrelor lemnoase, a uleiurilor şi a pigmenţilor folosiţi în pictură. A descoperit şi realizat diferite aparate şi dispozitive experimentale în laborator, destinate fie încercărilor tehnologice, fie scopurilor didactice-ştiinţifice. A întreprins studii teoretice legate de posibilitatea zborului cu motor, fiind un precursor român al aeronauticii.

PETRE BOGDAN - (1873 – 1944) Chimist român, profesor de chimie fizică la Universitatea din Iaşi, membru al Academiei Române. Cercetări în legatură cu determinarea numerelor de transport ale ionilor, cu asociaţia moleculară a lichidelor, cu calcularea valorilor formulei lui Eotvos cu ajutorul constantelor critice.

A stabilit relaţii între diferite mărimi caracteristice lichidelor ca: viteza de propagare a sunetului, căldura latentă de vaporizare, precum şi formule ce permit calcularea diametrului moleculelor în fază lichidă. Principalele lucrări: Curs de chimie fizică (4vol.,1921), Cercetări asupra numerelor de transport ale ionilor (1922).

CONSTANTIN MACAROVICI - ( 1902- 1984) Chimist român, profesor la Universitatea din Cluj, membru corespondent al Academiei Române. Lucrări în domeniul chimiei anorganice şi analitice; studii asupra unor combinaţii complexe de tipul sulfocianaminelor, derivaţilor difenilici, piridinici. A elaborat metode analitice, chimice şi fizico-chimice (potenţiometrice, conductometrice, titanometrice, argentometrice) de dozare a unor elemente chimice. A cercetat valorificarea unor materii prime naturale şi obţinerea unor compuşi importanţi. Operă de bază: Chimie generală (ed. III-a, 1962).

EUGEN MACOVSCHI - ( 1906- 1985) Biochimist român, profesor la Universitatea din Bucureşti, membru al Academiei Române.

Cercetări în domeniul chimiei organice şi al biochimiei. A descoperit o nouă transpoziţie moleculară la sinteza stilbenilor şi a difenil-butadienelor, a precizat mecanismul formării azoxiderivaţilor din nitroderivaţi, sub acţiunea cetolilor aromatici. A studiat permeabilitatea membranelor vii pentru diferite substanţe şi legătura dintre stereizomeria substanţelor estrogene şi activitatea lor fiziologică. A elaborat metode analitice pentru produse biochimice şi metode de diagnostic biochimic, prin studiul comparativ al comportării proteinelor din serul normal şi patologic.

Pagina 35

ILIE G. MURGULESCU – ( 1902- 1991) Chimist român, profesor la Institutul Politehnic din Timişoara şi apoi la Universitatea din Bucureşti, membru al Academiei Române şi al unor academii şi societăţi ştiinţifice străine.Lucrări în domeniul chimiei analitice şi al chimiei fizice. A studiat combinaţii complexe de tip cupro- si argento-tiosulfaţilor de amoniu, potasiu si sodiu; a elaborat metode conductometrice şi potentiometrice pentru dozarea wolframaţilor, a mercurului, a acizilor liberi din sulfatul de aluminiu. A făcut studii asupra folosirii combinaţiilor hexaminocobaltice la do-zarea cianurilor de fier şi a acidului orto-clorbenzoic. Studiază indicatorii de absorbţie în volumetrie şi elaborează o teorie a proceselor de oxido-reducere în analiza volumetrică. Profesor emerit. Om de ştiinţă emerit.

Premiul de stat.

ANASTASIE OBREGIA - (1864 – 1937) Chimist român, profesor la Universitatea din Iaşi. A făcut cercetări în domeniul chimiei organice. A studiat acţiunea cianurilor alcaline asupra cetonelor halogenate şi acţiunea tiocianatului de fenil asupra oximelor. A cercetat petrolul românesc şi a elaborat metode de analiză a benzinelor.

RALUCA RÎPAN - ( 1894- 1972) Chimistă română, profesor la Universitatea din Cluj, membră a Academiei Române. Cercetări în domeniul chimiei analitice; a studiat constituţia combinaţiilor complexe şi aplicaţiile lor în chimia analitică. A elaborat metode macro- şi microchimice de dozare a unor cationi (taliu, plumb, telur) şi a unor anioni (acid selenic, seleno-cianuri ). Profesor emerit. Opere principale: Chimie analitică calitativă - Semimicroanaliza ( ed. a IV-a 1963), Chimia metalelor (1969).

GHEORGHE SPACU - (1883 – 1955) Chimist român, profesor la Universitatea din Cluj (1919 – 1940) şi apoi la Universitatea din Bucureşti (1940 – 1955), membru al Academiei Române. Cercetări asupra obţinerii de noi combinaţii complexe şi asupra stabilirii constituţiei lor. A studiat feraminele, aminele complexe ale magneziului, metalaminele cu benzidina, amoniacaţii, complecşii cu pirocatechina, cu ortooxichinolina, amine ale sulfocianurilor complexe, oxalaţii complecşi, cupri- şi cobaltosalicilaţii metalaminelor, halogen-metalaminele duble, combinaţiile cu mercapto-benztiazolul etc. A elaborat numeroase metode analitice pentru identificarea sau dozarea elementelor metalice, a radicalilor acizi, precum şi a unor substanţe organice.

Premiul de stat (1950 si 1954).

Nicolae Teclu

Pagina 36

CURIOZITĂŢI CHIMICE 

în 1826, J. B. Dumas propune ca în descrierea desfășurării reacțiilor chimice să se utilizeze ecuații chimice?



în 1936, la Târnăveni, în premieră mondială, începe fabricarea amoniacului folosind hidrogen obținut din metan?



Bucureștiul a fost primul oraș din lume iluminat cu petrol lampant (1858)?



rezervorul celei de-a treia trepte a rachetei Ariane 4 conține 10, 7 t de oxigen lichid si hidrogen lichid ce se consumă în 725 s?



un litru de apă de mare conține in medie 35g de sare?



oxigenul se poate folosi pe post de explozibil?



cantitatea de calciu si fosfor din organism oscilează cantitativ in funcție de oră, astfel încât in jurul orei 11 dimineața in organismul uman se găsește cel mai redus procent de calciu?



numele celui mai rar element de pe Pământ este Astatin (69 mg in toată scoarța Pământului)?



pentru prima dată în lume, profesorul Hatsujiro Hashimoto de la Universitatea din Osaka, a realizat fotografierea structurii interne a atomului?



electronul gravitează în jurul nucleului atomului cu o viteză de 2000km/s? Cu o astfel de viteză electronul ar putea înconjura Pământul in 20 de secunde.



în perioada în care Mendeleev a enunțat legea periodicității se cunoșteau numai 63 de elemente?



apa de ploaie poluată poate avea un pH=2, 4? Ceața și zăpada pot fi chiar mai acide.



aerul cald folosit la înălțarea aerostatelor poate fi înlocuit cu hidrogen, acesta având densitatea de 15 ori mai mică decât a aerului?



hidrogenul a fost descoperit, în anul 1776, de Cavendish? El l-a numit “aer inflamabil”?



oxigenul a fost obținut, în anul 1771, de J. Priestley?



corpul unui om de 70 kg cuprinde 6 kg de hidrogen, 44 kg de oxigen si 14 kg de carbon?



clorul a fost primul gaz folosit ca armă de luptă, de către germani, în primul război mondial?

Pagina 37



datorită mirosului său neplăcut, sulful se mai numește si pucioasă?



potrivit Bibliei, orașele Sodoma si Gomora au fost distruse de o ploaie de sulf?



”azot” înseamnă “fără viaţă”?



organismele vii conțin 1-10% azot?



folosirea apei dure pentru băut poate provoca apariția de calculi renali?



vreme îndelungată țiteiul a fost folosit in tratarea unor boli ca astmul, guta, reumatismul, dizenteria şi pentru calmarea durerilor de dinți?



o linguriță de oțet adăugată în apa de clătit va da părului un luciu frumos?



căpșunile își sporesc aroma dacă după spălare se adaugă o lingurițîă de oțet și se amestecă cu delicatețe?



oțetul curăţă perfect interiorul frigiderelor?



oțetul desprinde usor picăturile de vopsea care cad pe geamurile ferestrelor?



aluminiul îşi recapătă strălucirea dacă e frecat cu un burete înmuiat în oțet?



un săpun bun trebuie să fie neutru-adică nu trebuie sa conţină hidroxid de sodiu sau de potasiu în exces, acestea atacând pielea?

Culese de Miruna Rotaru cl. XI B

Pagina 38

Profesor Camelia Nenu, Inspector de istorie

De 1 Decembrie la Alba – Iulia, dor de România Mare!

Marea Unire din 1918, în urma căreia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în cuprinsul aceluiași stat național, România, a fost visul de secole al românilor, care l-au luat ca exemplu pe domnitorul Mihai Viteazul (1593-1601), primul care a gândit că prin stăpânirea celor trei țări, ar fi putut face față dorințelor expansioniste ale imperiilor vecine.

Mica Unire din 1859 a Țării Moldovei cu Țara Românească și dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878, pe fondul renașterii naționale a românilor în parcursul secolului al XIX-lea, avea să formeze acea constiință de sine, care să asigure proiectul de realizare a statului național unitar român. În 1878 se alătura țării Dobrogea, apoi în 1913, Cadrilaterul. Pas cu pas ideea dacoromânismului se concretiza, iar unirea Basarabiei, a Bucovinei și, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României (așa-zisul Vechi Regat) a dus la constituirea României Mari.

Acesta a fost scopul intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei și a fost favorizată de mai mulți factori istorici:acțiunea politică decisivă a elitelor din Regatul României și din Austro-Ungaria în conjunctura favorabilă de la sfârșitul Primului Război Mondial, prăbușirea imperiilor vecine, afirmarea principiului autodeterminării și a celui al naționalităților pe plan internațional, în contextul prezenței pe scară largă a sentimentului național în rândul populației românești.

Regelui Ferdinand, reginei Maria și omului de stat Ionel Brătianu li se datorează în mare parte actul Marii Uniri, dar fără efortul acestui popor, istoria nu ar fi fost atât de generoasă cu noi.

Sacrificiul țăranilor noștri pe frontul de luptă, implicarea întregii populații în susținerea armatei române, chiar dacă doar o bucată din trupul țării mai era liberă, colaborarea cu armata franceză au contribuit la îndeplinirea dezideratului românesc.

Recunoașterea diplomatică a solicitat eforturi pe parcursul următorilor ani, generând adeseori controverse de idei sau chiar neacceptarea unor state a Marii Uniri.În urma Tratatului de la Trianon, Ungaria a devenit un stat omogen din punct de vedere naţional rămânând cu doar 10,4 procente din populaţie cu o altă limbă maternă decât maghiara, dintre care 552000 (6,9%) germani şi 142000 de slovaci (1,8%). La acel moment, peste trei milioane de maghiari, pe alocuri în mase compacte, trăiau sub autoritatea statelor vecine, fapt ce va încuraja tendințele revizioniste ale maghiarilor.

Pagina 39

După cum spune Paul Lendvai, din teritoriul de 282000 de kilometri pătraţi (peste 325000 cu Croaţia), României i-au revenit 102000, adică întreaga Transilvanie cu Ţinutul Secuiesc, Banatul de răsărit, o bună parte din comitatele Körös şi Tisa, precum şi partea de sud a Maramureşului. Din acest motiv, relațiile cu Ungaria vor fi extrem de tensionate.

Cu toate eforturile diplomației românești, recunoașterea din partea Uniunii Sovietice nu a venit niciodată, iar dinspre ea avea să vină în 1940 ultimatumul care a pus în acțiune dezmembrarea României Mari în avantajul Uniunii Sovietice, Bulgariei și Ungariei, din câștigurile teritoriale ale anului 1918, doar Transilvania și Bucovina de Sud au rămas României după cel de-al Doilea Război Mondial. Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herței au fost încorporate URSS, iar Cadrilaterul a rămas Bulgariei.

Dar așa cum spunea, Miron Costin în Letopisetul Țării Moldovei de la Aron Vodăîncoace: „Nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremuri” și să ne bucurăm împreună de Marea Sărbătoare de la Alba Iulia, respectându-ne strămoșii și eroii neamului, fără a ne pierde speranța.

——————————— http://corbiialbi.ro/index.php/contact/752-nu-sunt-vremile-sub-carma-omului-ci-bietul-om-sub-carma-vremii/, accesatîn data de 10.10.2018, ora 12,16.

Pagina 40

Ana Aslan – inventatorul Gerovitalului Dica Elena, cl. A X a A

Puțini știu că cel mai cunoscutul medic geriatru român s-a născut pe meleaguri brăilene, la 1 ianuarie 1897. Între anii 1915 și 1922, Ana Aslan a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Personalitate puternică, în cursul Primului Război Mondial a îngrijit soldaţii răniți ajunși în spitalele militare care funcționau în spatele frontului, la Iași. La sfârșitul războiului, tânărul medic a revenit în Bucureşti, unde a colaborat cu celebrul neurolog Gheorghe Marinescu. În anii care au urmat, a lucrat în diverse instituții medicale, iar în 1949 a devenit șeful Secţiei de Fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Bucureşti. Ana Aslan s-a dedicat toată viața muncii sale, fiind o În 1955 a inventat Gerovital H3, produs geriatric brevetat în peste 30 de țări, care intervine în mecanismele de îmbătrânire la nivel molecular și geriatric, datorită interven­ției sale în bolile cronice degenerative ale vârstei a tre­ia. Prin acest medicament, a evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă. S-a constatat, astfel, că Gerovitalul H3 are ac­ țiune stimulatoare asupra proceselor de regenerare la ni­­velul țesutului hepatic, a mucoasei gastrice și a mă­du­vei osoase. De ase­­menea, sub acțiunea Gerovitalului H3 se produce și re­­generarea fiziologică și morfologică a mușchiului stri­at și a nervilor periferici. Pentru invenţia sa, Ana Aslan a ajuns celebră în toată lumea şi a fost supranumită „Femeia care a învins bătrâneţea”. Numeroase personalități internaționale au urmat tratament cu Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali.

Pagina 41

Din 1958 și până la sfârșitul vieții, în 1988, a condus Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie. În 1980 a brevetat, împreună cu farmacista Elena Polovrăgeanu, produsul geriatric numit Aslavital, produs care conţinea, pe lîngă procaină, şi un factor activator şi antiaterogen.

Toată viața a luptat împotriva bătrâneții și obişnuia să spună că nu se moare de bătrâneţe, ci de boală. Până la bătrânețe, a rămas o femeie foarte elegantă, tot timpul aranjată, acordând o mare atenție aspectului personal.

Pagina 42

Elev: Ureche Viorica-Mariana, clasa a XI-a A Profesor coordonator: Ghețeu Mariela

ELISA LEONIDA ZAMFIRESCU (1887-1973)

Elisa Leonida Zamfirescu (n. 10 noiembrie 1887, Galați - d. 25 noiembrie 1973, București) a fost o ingineră și inventatoare din România, șefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României. A fost membră a Asociației Generale a Inginerilor din România și membră a Asociației Internaționale a Femeilor Universitare, unanim recunoscută drept prima femeie inginer din lume. S -a născut la Galați, într-o familie cu 11 copii, fiica intelectualilor Anastase Leonida și Matilda. Toți frații ei s-au realizat într-o carieră intelectuală.

A studiat școala primară la Galați și liceul la Școala Centrală de Fete din București, obținând bacalaureatul la secția reală a Liceului „Mihai Viteazul”.

După terminarea liceului, s-a înscris la Școala de Poduri și Șosele din București (Politehnica de astăzi), dar a fost respinsă din cauza prejudecăților vremii, care refuzau dreptul femeilor de a urma o astfel de facultate. Aceste prejudecăți nu au oprit-o însă din opțiunea de au urma o facultate de inginerie. Astfel, în anul 1909, pleacă la Berlin și se înscrie la Academia Regală Tehnică din Berlin, devenind prima femeie studentă a acestei universități.

Deși i s-a oferit un post de inginer la firma BASF din Germania, Elisa s-a întors în țară, așa cum făceau cei mai mulți dintre tinerii români care studiau în străinătate. A reușit, cu greu, să obțină un post de inginer la laboratorul Institutului Geologic din București.

După puțin timp, a început Primul Război Mondial. Cu riscul vieții, merge pe front, unde desfășoară o intensă activitate în cadrul organizației „Crucea Roșie“, ajutând la diminuarea suferințelor soldaților răniți. I s-a încredințat chiar conducerea unor spitale de campanie în apropiere de Mărășești. Pentru activitatea sanitară, a fost decorată cu ordine și medalii românești și străine.

Pagina 43

Tot pe front l-a întâlnit pe viitorul său soț, inginerul Constantin Zamfirescu, cu care s-a căsătorit, pe front, la Ghidigeni, în 1918. La nuntă a participat și Regina Maria. A devenit mama a două fete, care ulterior au devenit una profesoară și alta ingineră.

După război, și-a reluat activitatea la Institutul Geologic, unde a condus un laborator de analize, în care a elaborat metode originale, raționalizări, a introdus tehnici noi și a efectuat studii importante, toate având ca scop cunoașterea bogățiilor subsolului țării noastre. În paralel, a activat și ca profesoară de fizică și chimie la Școala de fete „Pitar Moș” și la Școala de electricieni și mecanici din București, condusă de fratele ei Dimitrie.

A fost prima femeie membră AGIR și membră a Asociației Internaționale a Femeilor Universitare, în cadrul căreia a adus o contribuție esențială privind cunoașterea activității femeilor din țara noastră.În calitate de președinte al Comitetului de luptă pentru pace din Institutul Geologic, a luat atitudine față de înarmarea atomică, adresând un protest competent și justificat comisiei de dezarmare de la Lancester House din Londra, insistând asupra pericolului armei atomice.

A încetat din viață la 25 noiembrie 1973, la vârsta de 85 de ani.

Din 1993, strada din București pe care a locuit îi poartă numele. O stradă cu numele Elisei Leonida Zamfirescu există și la Galați (în apropierea Drumului de Centură).

Pagina 44

ALBA IULIA – Orașul Marii Uniri Prof. Ardeleanu Mariana

Alba Iulia este municipiul de reședință al județului Alba, format din localitățile componente Alba Iulia (resedința), Bărăbanț, Micești, Oarda și Pâclișa.

Se află în zona de sud-vest a Transilvaniei, pe malul râului Mureș.

Municipiul Alba Iulia este situat la o altitudine de 270 m, la o distanță de 340 km de București, 100 km de Cluj, 70 km de Sibiu și la 241 km de Arad și are o suprafață de 10.365 ha. Este așezat în perimetrul format de râul Ampoi, râul Sebeș, crestele munților Apuseni și Podișul Transilvaniei.

Orașul propriu-zis este așezat pe prima terasă a Mureșului, care formează spre est un șes lung de 8– 10 km și lat de 2–4 km. Partea de vest a orașului este străjuită de înălțimile împădurite ale Munților Metalici cu Vârful Mamut (630 m). Spre est, peste Mureș, se disting dealurile argiloase de culoare roșiatică ale podișului ardelean, erodate de râurile Mureș, Sebeș și Secaș, acestea formând un șir de râpe cu forme interesante și vegetație rară. Spre partea de sud se văd culmile munților Sebeșului, cu Vârful Șurianu (2245) și cu vârful Pătru (2130). Municipiul Alba Iulia este așezat în centrul podișului ardelean, la 46°05' latitudine nordică și 23°34' longitudine estică, 330 m altitudine, într-o zonă de interferență a dealurilor ce coboară din Munții Trascăului cu șesurile din valea cursului mijlociu al Mureșului.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Alba Iulia se ridică la 63.536 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 66.406 locuitori.[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,62%). Principalele minorități sunt cele de romi (1,76%) și maghiari (1,59%). Pentru 8,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,31%), dar există și minorități de penticostali (2,15%), greco-catolici(1,93%), romano-catolici (1,88%) și baptiști (1,51%). Pentru 8,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Pagina 45

Înainte de cucerirea romană, în apropierea actualului oraș exista localitatea dacică Apoulon, important centru fortificat menționat pe hărțile vremii. După cucerirea Daciei de către Traian, orașul s-a numit Apulum, iar fortificația dacică preexistentă a fost extinsă prin efortul soldaților Legiunii a XIII-a Gemina staționate aici. Ruinele zidului roman și ale porții sunt foarte bine conservate și pot fi vizitate în „Traseul celor trei fortificații” din cartierul Cetate. După retragerea administrației romane sub Aurelian, în anul 271, viața urbană s-a stins treptat. În Evul Mediu orașul apare din nou atestat în anul 1199, de această dată sub numele de Alba Iulia (după Iula, un conducător local din secolul al X-lea), centru al administrației Regatul Ungariei din Transilvania, colonizat cu sași și devenit reședință a Episcopiei Catolice a Transilvaniei, iar mai apoi drept capitală a Principatului Transilvaniei. În documentele medievale redactate în limba slavonă orașul apare sub numele Bălgrad (Cetatea Albă). Mihai Viteazul și-a făcut intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreței de la episcopul Dumitru Napragyi, stabilindu-și reședința în Palatul Principilor. Numele orașului a fost asociat ulterior cu dezideratul de unitate a românilor, desăvârșită la 1 decembrie 1918, prin decizia Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. În antichitate, pe locul actualei cetăți s-a aflat castrul roman Apulum. Orașul a fost între anii 1541 și 1711 reședința principilor Transilvaniei și astfel capitala politică a Principatului Transilvaniei. Între 1595–1596, sub Sigismund Báthory, respectiv între 1600–1601, sub Mihai Viteazul, a fost reședința conducătorului politic al Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești, aflate în uniune personală. La 1 decembrie 1918 a fost locul de desfășurare a Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, care a legitimat popular unirea Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României. În anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficială de încoronare a regilor României Mari, Ferdinand I și Maria, moment care a consfințit importanța simbolică a orașului, datorită rolului său de capitală istorică.

Principala zonă istorică a orașului este Cetatea Alba Carolina, dezvoltată foarte mult de Carol al VI-lea. Habsburgii au redenumit orașul în Karlsburg în onoarea sa. Fortăreața în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, a fost construită în perioada 1716-1735, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionantă de acest tip din sud-estul Europei, în special datorită porților triumfale ce asigurau accesul, inițial în număr de șase.

Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificației sunt: Catedrala RomanoCatolică, Catedrala Încoronării, Muzeul și Sala Unirii, Grupul Statuar al Corifeilor Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Celula lui Horea, Cloșca și Crișan, situată în ansamblul arhitectural al porții a 3-a a cetății, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea, Cloșca si Crișan, Traseul Celor Trei Fortificații - incluzând Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestră a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul închinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorită de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand și al Reginei Maria etc. În interiorul Catedralei Încoronării se află două importante lucrări de artă care au scăpat de teroarea și prigoana comunismului, reprezentându-i pe regele Ferdinand și pe regina Maria. În interiorul Catedralei Romano-Catolice este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara. Pe partea laterală stânga a Catedralei Romano-Catolice, deasupra unui vitraliu se poate vedea o interesantă poziționare a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu câte două urechi, sculptură realizată și poziționată într-un mod interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton.

Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură religioasă în stil romanic târziu, cel mai valoros monument de arhitectură din Transilvania, de aceași vârstă cu celebra Catedrală Notre-Dame de Paris, 1247 - 1291.

Descoperă Alba Iulia – un oraș plin de istorie și cu o frumusețe unică!

Pagina 46

Alexandra Ciobotaru este elevă în clasa a VI-a A

Interviu cu Alexandra Ciubotaru 1. Cum ți-ai descoperit acest talent?

La vârsta de 3 ani și jumătate am cântat pentru prima dată pe o scenă. Simțind emoția și atmosfera transmisă de public, mi-am dat seama că asta este lumea în care vreau să fiu.

2. Ce moment din viața ta de artist te-a marcat?

Primul moment din viața mea de artist care m-a marcat a fost acela când am luat pentru prima dată într-un festival trofeul.

3. Consideri că ai putea să stai o lungă perioadă de timp fără muzică?

Muzica pentru mine este un templu de relaxare, un mod prin care imi exprim toate trările și sentimentele și fără de care nu aș putea trăi.

4. Descrie muzica într-un cuvânt din punctul tău de vedere.

Muzica pentru mine este TOTUL. 5. Enumeră câteva premii mai importante obținute de tine.

Cele mai importante premii obținute de mine sunt: - Trofeul la Festivalul Internațional „MusicForKids” - Iași -Trofeul la Festivalul Internațional „Viva Alegria” – Piatra Neamț -Locul 1 la Festivalul Internațional „Volare” – Piatra Neamț 6. Crezi că lumea poate deveni mai bună prin muzică?

Muzica este locul in care oamenii se simt liberi deci, da, lumea poate deveni mai bună prin muzică.

7.

Dacă,

să

spunem,

muzica

în viitor ar fi interzisă,

ce

face?

ai

Dacă muzica ar fi interzisă, eu aș lupta pentru a noastră.

o readuce în viața

Pagina 47

8.Care este artistul tău preferat și de ce?

Artista mea referată este Andra, deoarece reușește să interpreteze orice gen de muzică.

9. În încheierea acestui interviu, aș mai vrea să știu ce planuri ai pentru viitorul tau in domeniul muzical.

Planurile mele de viitor in domeniul muzical sunt: Colaborarea cu o casă de discuri cunoscută Participarea la cât mai multe festivaluri Găsirea unor sponsori Incheierea unor contracte cu diferite asociații Realizarea mai multor videoclipuri etc.

Pagina 48

Interviu cu Cristina Popliacă, clasa a VI-a A 1. Cum ți-ai descoperit acest talent?

Eram în clasa a doua și aveam o prietenă foarte bună care făcea balet, iar ea tot povestindu-mi lucruri despre acest sport, m-am interesat și am mers la balet.

2. Ce moment din viața ta de artist te-a marcat?

Primul meu concurs la care am participat cu mult interes și am caștigat locul 1.

3. Consideri că ai putea să stai o lungă perioadă de timp fără balet/dans?

Nu, deoarece imi pierd din mobilitate.

4. Descrie dansul într-un cuvânt din punctul tău de vedere.

Din punctul meu de vedere, dansul reprezinta emoții.

5. Enumeră câteva premii mai importante obținute de tine.

La Constanța am caștigat locul întâi și o bursă ca să studiez pentru o săptamâna in Italia, la Galați unde am câștigat locul întâi și o cupă pentru cel mai bun moment de la categoria de vârstă 10-12 ani, un concurs de la Brăila unde am câștigat din nou locul întâi.

6. Ce abilități necesită sportul pe care îl practici?

Sportul pe care îl practic necesită mobilitate.

Pagina 49

7. Care este artistul tău preferat și de ce?

Artista mea preferată de balet este Olga Gurievscaia. Ea este o balerină din Republica Moldova.. Pe mine mă inspiră deoarece a muncit mult.

8. În încheierea acestui interviu, aș mai vrea să știu ce planuri ai pentru viitorul tău în domeniul coregrafic. În viitor aș vrea să studiez facultatea de coregrafie și să devin profesoară de balet .

Succes, Cristina!

Pagina 50

BUNĂTATEA TE FACE MAI PUTERNIC Profesor Camelia Butnărașu O persoană bună! ? „Bună ziua! Vă scriu în speranţa că sunt gospodari care pot şi îşi doresc să facă un bine. Aşvrea să îi rog să doneze sau să dăruiască sau să facă pomană cu câteva legume care le prisosesc... „ Angajaţii singurului spital din ţară care îngrijeşte bolnavi cu lepră, din Tichileşti, jud.

Tulcea, fac apel pe facebook către cei care îşi permit să doneze alimente, în special varză şi castraveţi, să le ofere ajutorul, deoarece banii pentru asigurarea hranei ultimilor 10 pacienţi sunt insificienţi.

Un apel, un strigăt, o rugăminte adresată celor buni. O persoană bună? Cine, ce este?

Această întrebare implica în mod inevitabil diferenţierea dintre Cum eşti, cum te simţi? Bun, sau Rău?

Eşti o persoană rea dacă nu te-a sensibilizat apelul semenilor, sau dacă nu vrei să renunţi la o vacanţă pentru a dona acei bani unei cause umanitare? Eşti bun dacă oferi bani sau alte lucruri materiale cersatorilor pe stradă, doar pentru a fi văzut?? Eşti bun sau rău dacă nu vezi suferinţa celor din jur?

Bunătatea este, în opinia mea, în strânsă relaţie cu sinceritatea, în primul rând faţă de sine, iar apoi fata de semeni. Poţi construi o definiţie a bunătăţii prin raport are o constantă la ceilalţi, însă toate acţiunile pornesc privind în primul rând în noi. Nimeni însă nu e rău sau bun prin definiţie. Dacă vrei cu adevărat să devii o persoană mai bună, poţi fi. Cheia o reprezintă o dorinţă sinceră.

Dorinţa de a îi ajută pe cei mai nefericiţi decât tine este iarăşi o constantă a bunătăţii. Chiar dacă nu reuşeşti întotdeauna să

faci acest lu-

cru, important este să fii

sol i dar

ceilalţi, să te implicit şi să

ajuţi cum poţi.

Nepăsarea şi pasivitatea nu

sunt

atribute

ale

naşte

mereu

bunătăţii.

Bunătatea

pozitivitate, nu negativitate.

cu

Pagina 51

Sunt LICEAN Frământări…

Ampășit timid, dar cu încrederecă mi s-a deschis o nouăpoartăspreLumină.

Am înțelesimediatcămurmurulindescifrabil din jurulmeu era al celorlalți cu care urmasă-mi leg viațaprin mii și mii de fire nevăzuteșicăniciunul nu vomputeaînflorisaurodifărăOameniiLuminii.

Cu siguranțăcăvor fi blândesauaprigeploile care vorpătrundeîntăcerepână la adâncimearădăcinilornoastre, hrănindu-ne.

Rămânîncătimidă,

ascultându-mi

încăbătăileinimii,

înciudapașilor

care

măpoartăspre-

semeniimei, dar cu speranțacă m-așputeaîmbrăcazi de zi cu câte un cuvânt bun, cu un gând de recunoștință, cu străluciri de steaînochi, cu respectuldeplinceîl port față de CreatoriiLuminii (domniiprofesori).

Hulubei Alexandra, clasa a IX-a B Primele impresii despre liceu Toata lumea consideră liceul perioada în care scapi de tot stresul, ai lângă tine cei mai drăguți colegi și ieșiți împreună.

Sincer, așa și este, iubesc enorm colectivul deoarece suntem uniți, poate nu suntem noi cei mai cuminți, dar adorăm profesorii cu glas domol care ne înțeleg, căci trăim din nou de parcă am fi clasa a V- a, nu cunoaștem niciun profesor personal, ci doar din vorbe. Am și destul de învățat pentru a mă face întâi mândră pe mine și, după aceea, pe profesori prin rezultatele încântătoare. Liceul este noul meu ,,cămin'', locul de refugiu pentru șase-șapte ore ale zilei și mă bucur că pot avea lângămine colegi si profesori minunați.

Slapacov Andreea Elena, clasa a IX- a B

Pagina 52

Sunt LICEAN Anii de liceu reprezintă cei mai frumoși ani din viața fiecărui om. În cei 4 ani iți descoperi pasiunile, întâlnești caractere diferite, dintre care unele persoane iți devin prieteni pe viață. Te îndrăgostești, iar prima iubire nu se uită niciodată, în unele cazuri fericite rămâne prima și ultima. În liceu iți dai seama tot ceea ce-ți dorești să faci în viitor. Liceul te schimbă în bine sau în rău, fizic, cât și mental.

După părerea mea, fiind boboc la liceu, îmi doresc să am parte de cele mai frumoase experiențe, de care să-mi aduc aminte cu mare drag, dar și mai puțin frumoase, deoarece o să învăț din ele și o să devin o persoană mai puternică.

Stratulat Andreea Alina, clasa a-IX-a A De când am pășit în liceu, am simțit că m-am născut pentru a doua oară. Ca liceană, mă simt împlinită, fericită și mândră de mine pentru că am ajuns aici pe cont propriu, datorită învățăturii.

Datorită minunatului colectiv, am putut să leg prietenii care sper că vor fi de lungă durată și mi-am putut dezvolta mai bine comunicarea.

Pentru mine, liceul este o etapă a vieții pe care nu trebuie să o ratezi. Aici înveți lucruri noi, îți faci prieteni și ai parte de experințe de neuitat. Eu sper să iau parte la cât mai multe proiecte și să cunosc cât mai mulți oameni. Învățatura pentru mine este ceva uimitor și merită aprofundată. Pe viitor, sper că toate lucrurile învațate aici să îmi prindă bine pe plan profesional.

Ionescu Antonia Nicola, clasa a-IX-a A Eu, ca licean, mă simt într-o continuă evoluție fizică, morală și spirituală și de asemenea mă simt ca și când totul este posibil in viața mea.

Pentru mine, liceul reprezintă o etapă a vieții, deoarece în acest interval de timp eu îmi trăiesc adolescența, considerată cea mai frumoasă perioadă a vieții, în care mă dezvolt ca viitor adult și, de asemenea, un test, o provocare, deoarece drumul unui liceean este presărat cu multe obstacole.

Așteptările mele sunt unele mari, deoarece doresc să trec cu brio de această etapă și să-mi continui studiile la o facultate bună și, de asemenea, să mă dezvolt ca un om „în parametri optimi”.

Liceul, pentru viața mea reprezintă un nou început, o nouă experiență de viață care doar timpul va decide dacă va fi una bună sau una rea.

Stan Alexandru, clasa a-IX-a A

Foto: elevi ai clasei a IX-a B

Pagina 53

Sub semnul CENTENARULUI Profesor Mariana Constantin În primul semestru al anului școlar 2018-2019, la Liceul Teoretic „Emil Racoviță”, clasele s-au îmbrăcat de sărbătoare, în cele trei culori simbolice ale drapelului românesc, elevii și cadrele didactice au purtat ia tradițională și, cu Suflet de Român, și-au arătat respectul, mândria și iubirea pentru valorile noastre naționale. S-au organizat multiple activități, lecții deschise, expoziții, ateliere creative, pentru a elogia jertfa eroilor, frumusețea tradițiilor, bogăția resurselor naturale, dulcea limbă română, inteligența și creativitatea unor personalități remarcabile care au purtat România în toate colțurile mapamondului. În curtea liceului, în ziua de 1 noiembrie 2018, la inițiativa doamnei Inspector de istorie Camelia Nenu, elevii au lansat 100 de baloane roșii, galbene și albastre, pe care au scris mesaje pentru viitor, în acordurile Imnului „Deșteaptă-te, române!”, intonat de Ana Mihai(12 A).

S-au realizat activități umanitare de voluntariat precum Campania Shoebox, „De la inimă la inimă...dăruiește bucurie copiilor”, Ediția a VI-a, „ColinDAR pentru bunicii noștri”, „Bucuria de a dărui– aroma faptelor bune” etc., elevii și cadrele didactice coordonatoare devenind ajutoarele lui Moș Crăciun și oferind cu generozitate daruri de suflet copiilor și vârstnicilor din oraș și din județ.

Creativitatea s-a manifestat în multiple forme, sub îndrumarea doamnei psiholog Silvia Banea, elevii de gimnaziu, dar și de liceu realizând „Cizmulițe generoase”(clasa a X-a E), în care au pus gânduri de recunoștință pentru domnii profesori, în prag de sărbători, atelierul „Moșul are mâini dibace și învață să se joace” (clasele a V-a și a VI-a), colaje, postere (IX B, X E) etc. Spectacolele de Ziua LER (41 de ani) și de Crăciun au fost noi ocazii de a ne reaminti că elevii noștri sunt foarte talentați, arta fiind reprezentată cu cinste atât de corul LER (prof. coordonator Valentin Călin), cât și trupa de teatru „Biz-Art” (prof. coordonatori Mariana Constantin și Cristian Rolea), dar și de alți elevi pasionați de dans, muzică, poezie.

Remarcăm și implicarea în Proiecte Erasmus+ precum ”Museum Education in a Digital Era”, Trikala, Grecia, cu participarea doamnelor profesoare Ghețeu Mariela, Constantin Mariana și Enache Gabriela, ”Forests to Forests”, Talsi, Letonia, implicați fiind cinci elevi, alături de doamnele profesoare Hâncu Sabina și Barciuc Florentina și ”The Efficient Use of Natural Resources”, Malaga, Spania, la care au luat parte patru elevi coordonați de doamna Director Humelnicu Delia și de doamna profesoară Cozmaciuc Aurica. Pe contul de Facebook al

ISSN 2069-9395 ISSN-L 2069-9395 An VII/ Nr. 13, noiembrie 2018