Adresa Redacţiei Str. Regiment 11 Siret, Nr 12-14 Tel/Fax. 0236430235 E-mail: liceulracovita@yahoo.com
Colectivul redacţional Claudia TOADER- clasa a IX-a F Agnes TODEILẶ - clasa a IX-a F Robert PÎNZARU - clasa a IX-a F
Colegiul redacţional R E D A C Ţ I A
Prof. Prof. Prof. Prof. Prof. Prof. Prof. Prof. Prof. Prof.
Camelia BUTNĂRAȘU Lucica COJOCARU Aura COZMACIUC Mariela GHEȚEU Sabina HÂNCU Camelia NENU Laura RADU Bogdan SILION Irina ȘERBAN Adina TODORAN
Dir. Prof. Delia HUMELNICU Dir. adj. Prof. Corina ROTARU Psiholog prof. Silvia BANEA
PROFESOR COORDONATOR: MARIANA CONSTANTIN REDACTARE: PROF. IULIA ANGHELACHE Copertă realizată de prof. Cristian ROLEA
Pagina 3
Cuprins Pag. 4 Pag. 10
Pag. 12
POETICA Educaţie formativă și incluzivă prin instrumente şi strategii didactice inovatoare PLASTICA
Pag. 14 Pag. 16 Pag. 20
Rubrica PSIHOLOGULUI Limba franceză Limba engleză
Pag. 24 Pag. 27 Pag. 28
Limba germană Geografie Religie
Pag. 30 Pag. 32 Pag. 35
Matematică Fizică Chimie
Pag. 37 Pag. 40 Pag. 41
Biologie Filosofie - “THE TRUMAN SHOW” Informatică - Grigore Moisil, savantul plin de umor care a pus bazele informaticii româneşti
Pag. 42 Pag. 44 Pag. 45
TALENT - Interviu cu Andreea Ana Mihai Contribuția revistelor literare la dezvoltarea literaturii române ABSOLVENȚII 2012-2016
Pag. 52
GÂNDURI ALE ABSOLVENȚILOR
Pagina 4
Racoviță ieri, azi și … mâine Clădirea în care învățăm a fost ridicată în anii 1963-1964 într-o zonă nepopulată situată la marginea Galațiului de atunci, unde existau stâne de oi și fabrica de cărămidă - țiglă - de aici denumirea de cartierul Țiglina. A funcționat ca școală generală, iar mai târziu a devenit Liceul Teoretic ”Emil Racoviță”. Este o clădire ce îmbătrânește fizic, dar care rămâne mereu tânără prin glasurile elevilor ei ce îi dau viață în fiecare an din septembrie până în iunie. Consider că școala noastră este frumoasă pentru că pe holurile, în curtea și în sălile de clasă sunteți voi, elevii. Prin faptele voastre, prin energia emanată, prin reușitele și implicarea în viața de zi cu zi a școlii, dați emoție acestei clădiri, îi dați viață. Prin colaborarea voastră la revista ”Alchimia Gândurilor”, dați dovadă de implicare în viața școlii, înfrumusețând-o. Cugetările voastre, gândurile frumoase, hobby-urile sunt doar câteva dintre atuurile, calitățile ce vă transformă în elevii pe care școala îi iubește, pentru că, până la urmă, aceasta este cu adevărat ȘCOALA NOASTRĂ. Vă doresc să aveți cale lungă de parcurs, să vă bucurați de fiecare pas făcut, să escaladați cu ușurința unui fulg obstacolele întâmpinate și să vă bucurați de fiecare clipă petrecută în lumea ”Alchimiei Gândurilor”. SUCCES! Director prof. Delia Angelica Humelnicu
desen de Neagu Alexandra, clasa a IX-a F
Pagina 5
GÂNDUL Șerban Narcisa , clasa a VII-a A Pe un deal răsare luna Ca o vatră de jăratec, Nopţi ȋntregi se fac doar una Ș-acum trec neobservate. Am un gȃnd, gȃnd nefiresc Ce-mi dispare-ncet din minte, Nu-nţeleg, nu reuşesc Să mi-l mai aduc aminte… Dar poate, ȋn dulcea seară, Să realizez, acum, Cȃte suflete curate Nu au ȋncă al lor drum. Și cu paşi, cu paşi grăbiţi, Se ȋndreaptă cătr-abis, Cu un gȃnd molipsitor, Ca să lupte pentr-un vis.
desen de Neagu Alexandra, clasa a IX-a F
Pagina 6
CUM SĂ FACI O POEZIE Șerban Narcisa , clasa a VII-a A Cum să faci o poezie E -o chestiune de trăire, De trăire sufletească, POEZIA SǍ TRǍIASCǍ !
Cum să faci o pezie: Scrii din suflet şi faci rime. Din idei, strofe se fac, Faci auzului pe plac . OAC !OAC !
desen de Neagu Alexandra, clasa a IX-a F
Pagina 7
ZARVA Șerban Narcisa , clasa a VII-a A Ȋn crȃngul luminat De soare alintat, Se-aude-n depărtare Zarvă foarte mare. A păsarilor glas Ce vin cu-n singur pas Zborul este lin Cu zȃmbete din plin De noua revedere Ce-aduce plăcere.
VUIET Șerban Narcisa , clasa a VII-a A Cum a venit Aşa a şi plecat ! Toamna asta multe a schimbat! Frunzele-s roşii, roşii ca focul, Copiii sunt veseli şi-ncep jocul. Stoluri de păsări se văd ȋn zare Plecȃnd de pe a noastre reci hotare Și dȃnd din aripi ameţitor Se-ndreaptă catre Tărȃmul Soarelui, cel protector Din nouri negri un vuiet apare Este iarna, iarna călare ! Ea tristeţe răspȃndeşte ȋn sufletele noastre Și neaua cea albă aşterne peste case.
desen de Ginghină Fabiana, clasa a VII-a A
Pagina 8
Versuri de prof. Camelia Nenu
EU SUNT Eu sunt comediantul ce străbate lumea, în căutarea unei iubiri de o vară. . Eu sunt comediantul care râde, de lumea tot mai cenzurată de setea de putere. . Eu sunt comediantul care moare, în fiecare dimineaţă, şi învie în fiecare noapte, sperând că va găsi Iubirea. …………
FLORI DE TEI Era vara şi noi eram singuri, ne jucam de-a fericirea şi de-a viaţa, unele gânduri se întâlneau printre stele. . Eu mă îndrăgostisem de vise, tu de emancipare, eu mă împiedicasem de stele, tu de o dorinţă. . Suntem flori de tei, dar nu ştim, credem că suntem doar oameni, dar de fapt nu suntem decât visul de vară al iubirii. . ploua într-o zi de mai, printre lacrimile mele se pierdeau amintirile. tu-un gând de tristeţe eu-o spaima de viaţă ei- singurătăţi printre stele într-o zi vom fi iaraşi noi
Pagina 9
sau poate că nu cine ştie? tu ştii? ŞI DACĂ… ŞI DACĂ LUMINA DIN MINE SE PIERDE, ŞI DACĂ IUBIREA DIN TINE DISPARE, EU DINCOLO DE MINE, TU DINCOLO DE TINE FERICIRE. SUNT UN FLUTURE DE LUMINĂ, EŞTI O ARIPĂ DE ZBOR, SUNT UN GÂND, EŞTI O MIŞCARE DE VIAŢĂ! ŞI DINCOLO DE TOATE, IUBIREA MEA CA O FLOARE DE GHEAŢĂ ÎNTR-O DIMINEAŢĂ DE IARNĂ ! PENTRU CĂ SUNT O ARIPĂ… Pentru că sunt o aripă zdrobită de un val, pe un ţărm îndepărtat, mă pierd printre lacrimi, mă regăsesc printre zâmbete. râd şi plâng, cânt şi tac, sunt aici, sunt dincolo, sunt. el e o frântura de cer, într-o dimineaţă de mai, eu o floare pierdută în grădinile iernii. eu o speranţă, el o sclipire de fulger, eu fericire, el fericire. eu, tu, tu, eu, un joc de-a viaţa, un joc de-a moartea, şi în final, noi.
desen de Neagu Alexandra, clasa a IX-a F
Pagina 10
EDUCAŢIE FORMATIVẶ ŞI INCLUZIVẶ PRIN INSTRUMENTE ŞI STRATEGII DIDACTICE INOVATOARE Un grup de profesori de la Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”, Cozmaciuc Aurica, Silion Bogdan şi Constantin Mariana , am participat, în cadrul Proiectului ERASMUS+ sus menţionat, la Cursul „Disability- the value of the difference” în perioada 13-19 martie 2016, în localitatea Celano din Italia. Acesta a fost organizat de Agenţia pentru mobilitate AMFI International şi a avut ca obiective dezvoltarea abilităţilor referitoare la educaţia inclusivă şi asigurarea bunei integrări a elevilor cu nevoi speciale sau a celor din medii defavorizate. A fost necesară o pregătire prealabilă, concretizată în participarea, în decursul mai multor săptămâni, la orele de limba engleză ale doamnei profesoare Sandu Mihaela. În perioada premergătoare ne-a fost recomandată de către managerul de proiect, doamna director adjunct Rotaru Corina, o pregătire culturală prin lectura unor cărţi de specialitate existente la Biblioteca „V. A. Urechia”. Site-urile pe care am navigat înaintea plecării peste hotare au fost: www.comune.celano.aq.it, de unde am obţinutinformaţii despre clima, relieful, istoria şi administraţia oraşului Celano şi www.amfinternational.org, site-ul organizaţiei non-guvernamentale AMFI. De mare utilitate ne-a fost şi pregătirea psiho-pedagogică, completată prin informaţiile de strictă actualitate de doamna profesor psiholog Banea Silvia despre integrarea şcolară a elevilor cu dizabilităţi, punându-ne la dispozitie materiale precum ghidul pentru cadrele didactice „Învãţarea într-un mediu incluziv”, Indicatori pentru verificarea şi analiza segregării, Dezvoltarea unei şcoli incluzive etc. După o călătorie cu avionul, cu trenul, cu metroul, am ajuns în oraşul Celano, unde ne-am întâlnit cu reprezentanţii AMFI International şi cu ceilalţi cursanţi din Turcia. Însoţiţi de gazdele noastre, am vizitat Liceo Artistico „Vincenzo Bellisario” din localitatea Avezzano, unde am admirat sălile de clasă, laboratoarele de specialitate ale şcolii, dotate pentru specificul liceului: arte plastice, design vestimentar, sculptură. Am asistat la o lecţie demonstrativă a elevilor din laboratorul de modă. Doamna Angela Rubini, director adjunct, ne-a expus o conferinţă despre sistemul școlar italian, despre legislația națională privind integrarea copiilor cu dizabilități și despre etapele incluziunii acestora. S-a pus accentul pe diferența dintre conceptele de inserare, integrare și incluziune. Cele mai importante idei evidențiate au fost : - persoanele cu nevoi speciale se consideră că au alte abilități( nu dizabilități); - toți copiii sunt considerați educabili, indiferent de nevoile lor speciale; - in Italia există o colaborare permanentă între familie, școală, biserică, agenții educative, medici pentru incluziunea elevilor cu nevoi speciale. Într-o conferinţă susţinută de doamna formator Elena Venditti despre dizabilități- statistici și evoluții, Disability, the value of the difference s-au prezentat date de interes cultural pentru tot personalul didactic.
Pagina 11
Cei mai mulți elevi cu dizabilități sunt în Islanda, iar cei mai puțini, în Suedia. Cel mai întâlnit tip de dizabilitate este cea intelectuală. S-a trecut la detalierea informațiilor privitoare la modalitățile de incluziune ale elevilor cu nevoi speciale în sistemul educațional italian. Clasele au câte 21 de elevi și maxim doi educabili cu dizabilități care beneficiază de asistență din partea unui profesor specialist, în cadrul unei ore de curs susținute de un alt profesor aflat la catedră. Aproximativ 92% dintre elevii cu dizabilități frecventează școlile de stat, iar restul, școli private, aceștia fiind, de obicei, de vârstă preșcolară. Dintre beneficiile educației inclusive am reținut: copiii cu dizabilități își dezvoltă mai bine potențialul într-o colectivitate, crescând, jucându-se și învățând împreună, părinții acestora sunt implicați activ în actul educativ. Există o serie de bariere în calea acestui tip de educație: fonduri insuficiente din partea guvernului, prejudecățile menționate mai sus, lipsa individualizării învățării, mijloace insuficiente de acces în clădiri sau în alte locuri pentru cei cu probleme locomotorii. O comparaţie cu situaţia învăţământului românesc ar fi necesară, dar nu dispunem de un spaţiu publicistic suficient. În urma organizării unei mese rotunde la Instituto Tecnico Statale per il Turismodin orașul Tagliacozzo, am aflat că în învăţământul italian și cele mai grave cazuri de handicap pot fi acceptate în școală, lucru specificat in Legea 104/1992. Există şi două tipuri de situații nefavorabile, neincluse in legea respectivă: BES( Bisognio Educative Speciale) referitoare la cazurile sociale și DSA (DisturboSpecifico de l´Aprendimento), in care se încadrează situațiile de dislexie, dizortografie, discalculație. Medicii stabilesc un diagnostic corect pentru fiecare elev, iar profesorii din școală întocmesc, pe baza fișei medicale, programul individualizat de pregătire(PEI), pe care familia îl semnează. Dacă aceasta refuză să colaboreze, școala este obligată să anunțe Poliția. PEI are statutul unui regulament. Profesorul de sprijin nu are cum să fie un specialist în toate disciplinele, ci îndeplineşte rolul unui pedagog care încearcă să găsească metodele potrivite pentru a îmbunătăți randamentul învățării elevului cu dizabilități. Într-o școala în care am participat la diverse activităţi erau în total 60 de elevi cu dizabilități, dintre care 24 în ciclul liceal. În urma participării la cursul „Disability- the value of the difference” din cadrul proiectului ERASMUS+ EDUCAŢIE FORMATIVẶ ŞI INCLUZIVẶ PRIN INSTRUMENTE ŞI STRATEGII DIDACTICE INOVATOARE am constatat că sistemul de învăţământ italian are un puternic caracter constructiv. Ca şi la noi, se afirmă că în centrul atenţiei se află elevul, dar mijloacele prin care acesta este ajutat sunt numeroase şi eficiente. Fondurile alocate integrării copiilor cu dizabilităţi sunt corespunzătoare necesităţilor procesului instructiveducativ. Profesorii de sprijin au o pregătire specială, însuşită într-o perioadă de doi ani în instituţii specializate. Contribuţia lor este concretizată în rezultatele mai bune pe care le obţin elevii cu nevoi speciale. În acelaşi timp, latura educativă este avantajată prin constituirea unor colective de elevi unitare, care oferă şanse egale tuturor copiilor integraţi în procesul de învăţământ. Prof. Mariana Constantin
Pagina 12
Lucrări participante la Concursul ”De la Gutenberg la Google-Pasiunea mea lectura”
”Decor” de George Bacovia de Ginghină Fabiana, clasa a VII-a A
desen de Neagu Alexandra, clasa a IX-a F “În dulcele stil clasic” de Nichita Stănescu
Pagina 13
desen de Neagu Alexandra, clasa a IX-a F “Rondelul rozelor ce mor” de Alexandru Macedonski
”Înger și demon” de Mihai Eminescu de Ginghină Fabiana, clasa a VII-a A
Pagina 14
Alege SĂNĂTATEA, nu te expune dependenţei! Eşti ADOLESCENT şi trăieşti senzaţia că ai pământul şi cerul la picioare, ai sentimentul că totul e posibil, că din tine încep şi se termină toate splendorile lumii! Ai universul tău în care te mişti în voie, pe care îl colorezi după voia şi plăcerile tale, crezi că zeii sunt cu tine, că nimic nu te poate atinge, că nimic nu te poate răni! Ai nevoie de LIBERTATE pentru a-ţi exprima dorinţele, pentru a depăşi prejudecăţile, pentru a vedea ce este dincolo de legea morală a lucrurilor şi astfel a depăşi limitele universului tău! Tentaţia este cu atât mai mare cu cât „libertatea” pe care ţi-o doreşti îţi este refuzată sau îngrădită. Şi crezi că DROGURILE (substanţele etnobotanice) îţi dau posibilitatea de a descoperi adevăratele valori, plăceri şi mai mult, dreptul de a trăi..... Poate că ai încercat deja! Poate că ţi-a plăcut şi te gândeşti că poţi lua droguri ocazional, ca să te simţi bine, fără să ajungi prea departe. Grav este că nici nu-ţi dai seama când ai ajuns prea departe...... Avem nevoie de libertate pentru a atinge supremul, pentru a zbura spre lumi necunoscute, dar şi pentru a ne asuma răspunderile pentru orice „escală”. Aşa cum o pasăre se luptă cu greutăţile pentru a-şi căuta hrana şi a supravieţui, LUPTĂ pentru ca libertatea frumoasă a adolescenţei să fie poarta spre o viaţă independentă şi cu adevărat responsabilă! Aşa că, înainte de a încerca, gândeşte-te la efectele consumului de droguri şi alege viaţa- sănătatea! Cauzele consumului de droguri în rândul tinerilor: curiozitatea; dorinţa de a face ceva nou, periculos, incitant (aspectul ilegal al consumului), dorinţa de a-şi dovedi spiritul de aventură; pentru a “uita” de problemele cu care se confruntă la un moment dat: frustrări apărute fie din cauza lipsei de atenţie din partea părinţilor, profesorilor sau prietenilor, fie datorate unor eventuale abuzuri; plictiseala sau dorinţa de “umplere a golului”; este la modă; modalitate de a reacţiona în faţa singurătăţii, inutilităţii, lipsei de respect de sine şi de încredere în propria persoană; lipsa flexibilităţii şi a capacităţii de adaptare la schimbări (de altfel, fireşti pentru adolescenţi şi tineri); identificarea cu anumite modele care practică un astfel de comportament; lipsa modelelor – familii dezorganizate; teribilismul – dorinţa de a dovedi că este capabil să-şi asume riscul; spiritul de frondă faţă de părinţi; lipsa comunicării sau comunicarea defectuoasă cu familia sau grupul din care face parte tânărul; conformitatea cu grupul – “puterea anturajului”; ”pornirea “generală a oamenilor de a apela imediat la anumite droguri pentru înlăturarea suferinţelor fizice sau morale. Factori de risc: incapacitatea de adaptare şi integrare într-o comunitate; anturajul; existenţa într-o familie a unui părinte alcoolic, dependent de tutun sau medicamente; educaţia excesiv de severă sau excesiv de tolerantă; tulburări de personalitate; divorţul părinţilor, alte traume emoţionale; comunicarea deficitară între părinţi şi între aceştia şi copii. Semnele fizice ale consumului de droguri: pierderea /creşterea poftei de mâncare, o inexplicabilă scădere sau creştere în greutate, orice schimbare a obiceiurilor alimentare;
Pagina 15
schimbarea ritmului mersului, o încetinire sau înţepenire a mersului, o slabă coordonare a mişcărilor; insomnie, trezirea la ore neobişnuite, o lene neobişnuită; ochii roşii şi înlăcrimaţi,pupile mai mari sau mai mici decât de obicei; palme umede şi reci, mâini tremurânde; faţa roşie sau palidă; miros de substanţe la expiraţie, din corp sau de pe haine; foarte activ, excesiv de vorbăreţ; secreţii nazale ca la răceală, extremităţi reci; greţuri şi vomă în mod frecvent sau transpiraţii excesive; tremurături ale mâinilor, picioarelor sau capului; tulburări respiratorii, cardiace şi de vedere; consumul îndelungat determină boli ale ficatului, inimii, creierului; favorizează apariţia infecţiilor pulmonare, a cancerului laringian şi pulmonar; urme de înţepături pe antebraţ sau picioare. Semnele comportamentale ale consumului de droguri: schimbare în atitudine,comportament sau personalitate,fără o cauză aparentă; schimbarea prietenilor sau evitarea celor vechi, nu vrea să vorbească despre prietenii cei noi sau aceştia sunt cunoscuţi ca şi consumatori de droguri; schimbare în activităţi, hobby-uri sau interese; scăderea performanţelor şcolare sau la muncă, întârzieri la şcoală, absentări nemotivate sau abandon şcolar; schimbarea comportamentului acasă, pierderea interesului pentru familie şi activitatea de familie; dificultăţi de concentrare, distrat, uituc; lipsa de motivaţie în general, pierderea energiei , a stimei de sine, o atitudine de nepăsare; frecvent hipersensibil, îşi pierde repede cumpătul sau are resentimente puternice; stări de iritabilitate sau mânie; stare de prostraţie (indiferenţă totală) sau dezorientare; comportament excesiv de secretos; accidente de maşină; necinste cronică; o nevoie inexplicabilă de bani, fură bani sau obiecte pentru a fi vândute; paranoia; schimbări ale obiceiurilor de toaletă; deţinerea de prafuri, tablete, capsule, fiole de aluminiu, seringi şi ace. Riscuri în plan psihologic: consumul zilnic poate încetini funcţionarea mecanismelor psihice, ca de exemplu capacitatea de învăţare, concentrarea atenţiei şi memoria; trebuie menţionate efectele asupra executării unor sarcini complexe care necesită luciditate mentală şi coordonare psihomotorie cum ar fi, aceea de a conduce un automobil. Pot apărea reacţii acute de panică şi de nelinişte; empatie, euforie, stimă de sine crescută, dezinhibiţie, nelinişte psiho-motorie, stare de confuzie, extenuare, stare de oboseală. “Aşadar, nu-ti lua singur aripile, ai timp să dovedeşti că ai locul tău în lume!” Prof. psiholog Silvia Banea
Pagina 16
HAIKUNOI 2016 PIQUE-NIQUE POETIQUE Voilà mon avis De suivre ton cœur quand tu Es en impasse (Hahuie Andreea, clasa aXII-a D) Printemps arrive Nature a rajeuni Lever du soleil
(Echim Nicoleta, Podașcă Lucia, clasa aIX-a F)
L’amitié peut Changer tous les esprits Tristes et mauvais (Hahuie Andreea, clasa aXII-a D) Comme il fait beau Et les beaux oiseaux chantent Si c’est le printemps (Dajboc Alexandra, clasa aXII-a D) Sous ciel et terre Fleurs d’arrière-saison En parfait accord
(Vlad Grigore Daniel, clasa aXII-a D)
L’automne froid Se réveille en larmes Le ciel est triste
(Muhulică Alexandra, clasa aXII-a D)
La sincérité Est une grande qualité Pour l’âme belle (Muhulică Alexandra, clasa aXII-a D) Bien placés, bien choisis Quelques mots font une poésie Pour aimer toute la vie (Chicoş Valentin, clasa aXII-a E) Seulement trois mots Sont précieux dans la vie : JE T’AIME, mon cher ! (Zanfir Liliana, clasa aXII-a B)
Pagina 17
La musique de ma vie Rastgu Angelica, clasa aX-a E La musique est de l’art pour l’âme. La musique est amour, vie, liberté, un refuge, un second monde pour moi. Je n’ai pas un chanteur ou un groupe préféré mais j’écoute plusieurs genres de musique : rock, rock classique, jazz, musique classique et pop. Pourquoi écoute-je cette musique ? Puisque je m’identifie avec le message transmis, puisque cette musique me donne un bon état d’esprit et puisque c’est une musique de qualité pas seulement du bruit. Lorsque j’écoute de la musique je sens que je vis, mon cœur bat dans le rythme de la musique et mes sentiments se mélangent donnant le plus bel état d’esprit. Je ne sors pas de la maison sans avoir écouté au moins une chanson. Je ne m’endors sans avoir écoute quelques mélodies. Je fais mes devoirs en écoutant de la musique. La musique est tout. C’est ma vie, c’est l’art qui me rend la plus heureuse, c’est la plus belle activité de mon loisir. La musique me conduit exactement vers l’endroit où je retrouve le silence, vers l’endroit où tout est possible, là ou tout se passe plus facilement que dans la vie réelle. Les paroles ne suffisent pas pour mettre en évidence l’importance de la musique. Il faut sentir la musique, l’aimer inconditionnellement pour la comprendre.
Pagina 18
Souvenirs de France Oprea Ana-Maria, clasa a X-a C 25 iulie 2013, ziua mult aşteptată. Era ziua în care trebuia să plecăm în cea mai mare expediţie de până atunci, căci era ziua în care părăseam pentru prima dată ţară mea natală. Nu ştiu dacă voi putea vreodată să explic sau să uit acele emoţii pe care le simţeam în acea dimineaţă. Senzaţia că pot călători oricând şi oriunde mă cuprindea din cap până în picioare şi credeam că nici măcar un mic dezastru al naturii: ploaie, vânt, cutremur, nimic nu mă va opri. Ca să nu menţin mai mult suspansul …. Ţinta noastră era Franţa. Credeam că părinţii mei vor alege această locaţie pentru o mini vacanţă fără mine, căci citisem despre Franţa că este ţara iubirii. Citisem atâtea despre Franţa, şi mereu aveam în minte imaginea turnului Eiffel, a catedralei Notre-Dame din Paris sau a multor alte lucruri interesante pe care le poţi vizita în această Ţară. Ei bine destinaţia exactă a fost Bordeaux . Ai mei au fost interesaţi de un mesaj scurt de pe internet cum că oraşul Bordeaux din regiunea Aquitaine îţi poate aduce amintiri frumoase , şi au ales şi ei acelaşi lucru . Dar să încep cu începutul. Oraşul este situat în apropierea coastei europene şi a Oceanului Atlantic, în sud-vestul Franţei şi în nordul regiunii Aquitaine. Aşezământul este despărţit de râul Garrone care izvorăşte din munţii Pirinei şi care separă malul drept din Est şi malul stâng din Vest. Acesta traversează Bordeaux şi străbate câmpia Aquitaniei . Din punct de vedere al vremii pot spune că Bordeaux este blând căci vara este lungă şi călduţă, iar din câte am înţeles iernile sunt iertătoare. Vegetaţia nu a trecut neobservată. În această regiune, mare producătoare de vin, am observant că predomină viticultura. În general vegetaţia este rară formată din arbori scunzi cum ar fi stejarul veşnic verde, stejarul de plută, sau plante mirositoare că levănţică şi rozmarinul. Oraşului i se mai spune capital europeană a vinului căci în fiecare an se produc cam 800 de milioane de sticle. Este de necrezut cât de mult apreciază oamenii de acolo vinul. Populaţia în Aquitaine este de 555200 şi în Bordeaux de 230600 de locuitori, un număr impresionant de locuitori. Iar acum să trecem la partea mea preferată: obiectivele turistice . Am început mica aventură în Bordeaux prin a vizita muzeul Aquitaine unde am ,,călătorit” prin viaţă localnicilor începând din preistorie, în epoca galo română, în Evul-Mediu apoi în Europa modernă. Bineînţeles, am avut parte de un ghid foarte drăguţ. Apoi am vizitat cele 3 catedrale : Saint André, Saint Michael şi Saint Seurin. Construcţiile erau începute în secolul XII şi texturile lor ne dădeau fiori. A două zi am mers la Turnul Pey Berland unde am urcat 231 de trepte şi am avut parte de o fabuloasă vedere panoramică a oraşului. După atâtea scări bineînţeles că ni s-a făcut foame şi ne-am oprit la Patiseria Baillardran unde am mâncat cele mai bune prăjituri caramelizate. În cele 2 zile de vacanţă m-am simţit că într-o lungă expediţie. Detaliile au fost numeroase şi timpul a zburat că vântul . Din nefericire aceste zile au trecut prea repede, însă în sufletul meu a rămas o parte din Bordeaux. În final, aş vrea să audaug că îmi doresc nespus să mai am ocazia să revăd Franţa şi ale ei regiuni de poveste. desen de Pop Ștefan, clasa a V-a A Prof. coordonator Constantin Mariana
Pagina 19
Souvenirs de voyage Le 25 juillet 2013, le jour où je devais aller avec ma famille dans une grande expédition parce que je quittais pour la première fois mon pays. Je ne sais pas si je peux expliquer ou oublier les émotions que j’ai senties ce matin-là. La sensation que je pouvais voyager à tout moment, n’importe où, me faisait frissonner et je pensais que rien n’avait pu nous arrêter ni une catastrophe naturelle, ni la pluie, ni le vent, ni un tremblement de terre. Mais pour ne pas maintenir le suspens, notre objectif était la France. J’ai cru que mes parents choisiraient cette location pour passer des vacances sans moi parce que je savais que la France était le pays de l’amour. J’avais lu beaucoup de choses sur ce pays merveilleux. Et j’avais à l’esprit l’image de la Tour Eiffel, de la Cathédrale Notre Dame ou d’autres choses intéressantes qu’on peut y visiter. La destination exacte a été Bordeaux, de la région Aquitaine. Mes parents ont été impressionnés par un message trouvé sur internet qui disait que la ville Bordeaux de la région Aquitaine apporte de beaux souvenirs et ainsi ils l’ont choisie. Mais il faut que je commence par le début… Bordeaux est situé près de la côte européenne de l’ Océan Atlantique au sud-ouest de la France et dans le nord de la région Aquitaine. Il est séparé par la Garonne, qui jaillit des Pyrénées et qui sépare le rive droite de l'est et le rive gauche de l'ouest. Celui-ci traverse Bordeaux et la plaine d’Aquitaine. En ce qui concerne le climat, je peux dire que Bordeaux est doux parce que l'été est long et chaude et les hivers sont doux. La végétation n'a pas passé inaperçue. Dans cette région qui est le plus grand producteur de vin et j’ai vu que le vignoble prédomine. La végétation est rare et composée par de petites arbres comme le chêne vert, le chêne -liége ou des plantes odorantes comme la lavande, le romarin… Bordeaux est également appelé la capitale européenne du vin parce que chaque année on produit 800 millions de bouteilles. Dans l'Aquitaine la population est de 555200 habitants et à Bordeaux on estime 230600 habitants. Maintenant il faut passer à ma partie préférée c'est-à-dire les objectifs touristiques. J’ai commencé ma petite aventure à Bordeaux avec le Musée d'Aquitaine où nous avons voyagé par la vie des habitants à partir de la préhistoire, en passant par l’époque gallo romaine, le Moyen Age, jusqu’a l’Europe moderne. Tout ça a l’aide d’un guide très aimable. Ensuite, nous avons visité les 3 cathédrales impressionnantes: Saint-André, Saint-Michel et Saint Seurin. Les constructions ont été commencées au 12ème siècle et la texture des murs témoignait de leur vieillesse. Le deuxième jour, nous avons visité la Tour Pey Berland ou nous avons monte 231 marches et ainsi nous avons découvert une superbe panorama. Apres tant de marches, nous avions faim et nous avons mangé les meilleurs gâteaux caramélisés a la pâtisserie Baillardran. Dans nos petites vacances je me suis sentie comme dans une longue expédition. Les détails ont été si nombreux et le temps a filé comme le vent. Malheureusement, les deux jours se sont passés rapidement, mais je garde de beaux souvenirs dans mon âme car une partie de moi est restée à Bordeaux. En guise de conclusion, je voudrais ajouter que j’aimerais avoir encore une fois l’occasion de revisiter la France, ce pays de conte de fées.
Pagina 20
Written by Cristina Țuluc (XIIth G) Liceul Teoretic “Emil Racoviță”, Galați Coordinated by Sabina-Maria Hâncu
My Erasmus Experience The end of January 2016 was the second time I got the amazing chance to participate in a project based on travelling to a foreign country. First time it was Italy. Mesmerizing views, paradise of the label clothes and original pizza recipe are only a part of the goodies Italy was to offer. Now we went a little further, setting foot for the first time on a different continent. 6 students from Liceul Teoretic “Emil Racoviță”, Galați were offered the opportunity through the A.T.A.C. (Asociația Tinerilor Activi Civic , Galați) and the English teacher Sabina Maria Hăncu to take part in an Erasmus Youth Exchange ( Discover Yourself With Sports, Adana, Turkey – 24.01 -9.02.2016). Well, imagine how that felt as we passed by the indicator that showed we were no longer on European land. First thing to catch my eye were the mosques, something I particularly enjoyed as I am a spiritual person. When I first stepped inside one, time nearly stopped. Everything was so clean, so quiet and so...at its place. No chaos at all. In terms of sights, Turkey definitely has a lot to offer. But what makes the time more enjoyable are the people. It is worth nothing to travel to the most beautiful country in the world if you cannot feel like home or at least, similar to how you feel in your comfort zone. All Turkish people are very kind and open to new ideas, although you might think different about that. They embrace cultural diversity if it is needed and none of them cared whether you were Romanian or Scottish. We spent our time there with the volley ball team, as it was a sport-related project. We bounded fast and we are still in touch with each other, as we shared a lot of common interests. So Turkey is indeed a country "to visit" if you are fond of breathtaking views, loads of history and making life-lasting friendships.
Pagina 21
Written by Monica Macovei (10th E) Coordinated by Sabina Maria Hâncu
Love takes time Once upon a time there was a very rich king named Arthur. Arthur was known for his enormous kingdom with golden statues, beautiful rivers, natural resources and for many other things. Arthur had three sons, John, George and Henry. The brothers were identical twins, but their behaviour was completely different. John was kind and gentle, George was very smart and Henry was lazy. On a very sunny and beautiful day, Arthur came to see his sons and told them that soon he would give up the crown to one of them, but he was very irresolute about who was good and brave enough to be the king of that powerful kingdom. So he decided to give them a test: "To be a king you must have the right wife next to you. My dear sons, you know that I have always loved your mother, she is the reason why I have built this empire. So, you have two days to find the right girl for you and bring her to me. The one who finds love will earn my crown." Thus the brothers said goodbye and went to find their true and only love, their soul mate. After two days of looking and looking in all the neighbouring kingdoms, the brothers returned with their future wives. John came with the daughter of the second richest king in the World, after his father, of course. She was tall, with blue eyes and blonde hair. The king asked her:"My dear, tell me how much you love my son?" Helena, because that was her name, said:"Your majesty, I love John almost as much as I care about my own life.". The king didn't look very happy with that answer. Then, he asked George' s fiancee, the daughter of the third richest king in the world, how much she loved his son. She answered:”I love your son very much, my lord. He is my universe, the reason why I exist and live. I would give my life for him.” But, the king wasn't impressed with that answer either. Finally, he came to Henry and asked him where his love was? Suddenly, from behind him a tiny and beautiful young lady, with brown hair and green eyes appeared. The king was so impressed by her appearance that he couldn't find his words. Finally, he asked her the same thing and she said with a very innocent smile:”I'm very sorry, sir. I don't love Henry. I care about him as I would care for my brother because he is a good and kind man, a little lazy, but very honest. I can't lie to you.”Arthur smiled and said:”Henry, why can't this women love you?” Henry answered:”Father, I remembered that when we were children you told us a lot of stories about your love for our mother. You said that love comes when you don't expect it and you just know it, because you adore being with that person and love all her personality, with good and bad things. Forgive me, but I don’t think you can find love in two days especially if you want to. ” Thus, Henry earned the kingdom because he solved the mystery of a pure feeling such as love - a feeling without limits or boundaries, that simply sweeps you off your feet, but which takes time to grow.
Pagina 22
Privind cu speranţă către viitor Prof. Sabina-Maria Hâncu In perioada 10-13 decembrie 2015, am avut plăcerea sa particip la Conferinţa internaţională „Gifted and Looking Into the Future” ( Talentat şi Privind către viitor), organizat VOF Eksvadraat din Alkmaar, Olanda. Au participat numeroşi profesori şi reprezentanţi ONG din ţara gazdă, dar şi din Turcia,Germania şi România. În prima parte a seminarului au fost prezentate lucrări pe tema mai sus anunţată. Din partea Liceului Teoretic „Emil Racoviţă”, Galaţi am participat cu lucrarea „ Successful Strategies for Teaching Gifted Learners”.
În a doua parte a seminarului au avut loc ateliere de lucru. Acestea au fost extrem de folositoare, deoarece ne-au permis o interacţiune directa cu ceilalţi participanţi. Astfel a luat naştere ideea conceperii unui proiect Erasmus+, Acţiunea KA2.
Pagina 23
La întoarcerea acasă a început etapa dificilă, dar si frumoasă a căutării de alţi parteneri şi a scrierii proiectului. Acesta reuneşte 8 parteneri (Olanda - ţara coordonatoare şi ţări partenere: România, Turcia (universitate şi liceu), Portugalia, Croaţia, Germania, Finlanda). Proiectul cu titlul GATS („Gifted and Looking Into the Future”) a fost trimis la termenul limita de 31 martie 2016. Acum nu ne rămâne decât sa privim cu încredere in viitor şi să sperăm că aplicaţia noastră va fi aprobată şi va primi finanţare europeană.
Pagina 24
Osterspaziergang Johann Wolfgang von Goethe Vom Eise befreit sind Strom und Bäche Durch des Frühlings holden, belebenden Blick, Im Tale grünet Hoffnungsglück; Der alte Winter, in seiner Schwäche, zog sich in rauhe Berge zurück. Von dort her sendet er, fliehend, nur ohnmächtige Schauer körnigen Eises in Streifen über die grünende Flur. Aber die Sonne duldet kein Weißes, Überall regt sich Bildung und Streben, alles will sie mit Farben beleben; Doch an Blumen fehlts im Revier, Sie nimmt geputzte Menschen dafür. Kehre dich um, von diesen Höhen nach der Stadt zurück zu sehen! Aus dem hohlen finstern Tor dringt ein buntes Gewimmel hervor. Jeder sonnt sich heute so gern. Sie feiern die Auferstehung des Herrn, denn sie sind selber auferstanden: Aus niedriger Häuser dumpfen Gemächern, aus Handwerks- und Gewerbesbanden, aus dem Druck von Giebeln und Dächern, aus der Straßen quetschender Enge, aus der Kirchen ehrwürdiger Nacht sind sie alle ans Licht gebracht. Sieh nur, sieh, wie behend sich die Menge durch die Gärten und Felder zerschlägt, wie der Fluß in Breit und Länge so manchen lustigen Nachen bewegt, und, bis zum Sinken überladen, entfernt sich dieser letzte Kahn. Selbst von des Berges fernen Pfaden blinken uns farbige Kleider an. Ich höre schon des Dorfs Getümmel, Hier ist des Volkes wahrer Himmel, Zufrieden jauchzet groß und klein: Hier bin ich Mensch, hier darf ichs sein!
Pagina 25
PAȘTELE ÎN GERMANIA Paştele se sărbătoreşte în fiecare an, la o dată diferită. Cade în prima duminică după prima luna plină de primăvară. Numele Paştelui derivă probabil, din cuvântul vechi germanic pentru zori "eastron" . A fost, de asemenea o zeiţă a luminii Ostara sau Eostra. Dar acest lucru este contestat de unii cercetători. Ouăle în multe culturi sunt un simbol al vieţii. Chiar şi la faraoni ouăle reprezentau deja începutul primăverii . În creştinism, ele simbolizează, de asemenea, viaţă şi învierea lui Isus. Ouăle nu pot fi consumate în timpul postului mare, deoarece acestea au fost considerate drept „carne lichidă”. Prin urmare, ele trebuiau să fie conservate prin fierbere. Până la Paşte au fost colectate foarte multe ouă, care au fost binecuvântate cu alte feluri de mâncare pentru Paşte. Pentru copii mai ales, obiceiurile legate de Paşte sunt deosebit de interesante: Iepuraşul de Paşte, de asemenea, un simbol germanic al fertilităţii: în dimineaţa de Paşte ouăle de ciocolată sunt ascunse în casă sau în grădină. Majoritatea copiilor construiesc cu o zi înainte de Paşte coşuri din paie, nuiele sau iarbă. Masă de la micul dejun este decorată festiv (de exemplu, cu jucării din lemn, ouă şi iepuraşi de ciocolată). Încă din secolul al 17-lea se obişnuia să se ascundă şi să se caute ouăle de Paşte. Iepuraşul de Paşte - "furnizorul de ouă", a apărut mai întâi în familii protestante . În zilele de dinaintea Paştelui, ouăle de găină se fierb şi se vopsesc. Există diferite metode pentru a picta sau colora ouăle. Fie ouăle sunt fierte în coloranţi alimentari sau prin cufundare la cald în aceştia. Ouăle de Paşte se pot marmora cu culori vâscoase şi decora cu autocolante. Există încă unele tradiţii de Paşte speciale, care sunt menţinute în diferite regiuni din Germania: în special în nord şi în cea mai mare parte din Germania, de exemplu, lumânările aprinse de Paşte sau merele din lemn şi surcelele laminate. Există numeroase evenimente de Paşte în nordul Germaniei, care le plac danezilor, ce formează o minoritate etnică în Germania. Ouăle de Paşte decorate cu ornamente şi simboluri de primvară sunt cele mai cunoscute. Ouăle sunt decorate cu tehnici speciale cu zgârietură etch sau ceară batik. O caracteristică specială este, de asemenea, plimbarea de Paşte: o procesiune festivă, în care oamenii îmbrăcaţi festiv pe caii lor decoraţi merg la bisericile din saturile vecine. Decoraţiuni de Paşte În preajma Paştelui gospodăriile sunt decorate cu măiestie. Mai ales în familiile cu copii, casele sunt împodobite cu sufletul la gură, cu ramuri, cu ouă vopsite sau miei copţi de Paşte. Cum să realizezi în mod eficient decoraţiuni de Paşte împreună cu familia, ouă şi miei ţesuţi pe pânză, se poate învăţa de exemplu, prin cursuri speciale de Paşte. Cadouri de Paşte În studioul Christel Hasenbeck din Dusseldorf studenţii cu experienţă pot face decoraţiuni de Paşte şi cadouri într-un timp scurt: de exemplu un ornament decorativ de ouă mucava, care poate fi umplut cu mici cadouri. Pachete de Paşte de acest gen s-au făcut de la începutul lui1900. Prof. Lucica Cojocaru
Pagina 26
Drei Gesichter von Lucian Blaga Das Kind lacht, Die Weisheit und meine Liebe ist das Spiel! Der Jugendliche singt, Das Spiel und meine Weisheit ist die Liebe! Der alte Mann schweigt, Die Liebe und mein Spiel ist die Weisheit! Traducere din limba română de prof. Lucica Cojocaru
desen de Todeilă Agnes, clasa a IX-a F
Pagina 27
Celano, Italia
Celano este un mic oraş din centrul Italiei, aflat la 120 de kilometri est de capital Roma, în care domnii profesori Mariana Constantin, Aura Cozmaciuc şi Bogdan Silion au petrecut o săptămână, în luna martie, cu ocazia participării la un curs de perfecţionare în cadrul unui Proiect ERASMUS+ al Liceului Teoretic „Emil Racoviţă”. Celano se află în Provincia L'Aquila, Regiunea Abruzzo. Populația localităţii este de 11.213 locuitori (1 ianuarie 2007), suprafaţa totală este de 91,79 km² şi se află la o altitudine de 800de metri, pe un deal din teritoriul Marsica, la poalele Muntelui Sirente, în imediata apropiere a Văii Fucino, unde în secolul al XIX-lea a fost secat Lacul cu acelaşi nume. Printre principalele atractii ale oraşului se numărăPiata Castelului Piccolomini, cu turnuri rotunjite, ce a fost ridicată in prezenta ei formă pe vârful Dealului San Vittorino. Construirea acesteia a fost incheiată In 1463, dupa ordinul lui Antonio Piccolomini. Pe 13 ianuarie, 1915, castelul a fost serios avariat de un cutremur teribil care a distrus multe sate in acea zonă. Restaurarea a inceput 25 de ani mai tarziu, in 1940, dar a fost intreruptă de al Doilea Razboi Mondial şi a fost finalizată abia in 1960. Azi, castelul gazduieste Muzeul Artelor Sacre al Marsicăi. Frumosul castel este recunoscut cu uşurinţă conducând pe autostrada A25 Roma-Pescara. În Celano pot fi admirate trei biserici cu arhitectură a secolului 13, in stilul celor de L’Aquila.
Imagine de la intrarea în Celano
Muzeul Artelor Sacre
Pagina 28
Paștele la creștini Toader Claudia-Valentina, clasa a IX-a F
Paștele este cea mai veche și importantă sărbătoare a creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos, Învierea fiind, după cum spunea părintele Arsenie Boca, singura minune care se arată tuturor, credincioşi şi necredincioşi. Ultima săptămână a Postului Paştelui, numită şi Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, este o perioadă importantă de interiorizare şi comemorare. Săptămâna începe cu Duminica Floriilor, ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim şi se încheie cu Duminica Paştelui, ziua Învierii Sale. Ziua de miercuri este ziua în care Iuda l-a trădat, iar cea de vineri ziua în care a fost răstignit. De aceea aceste două zile au devenit zile de post de-a lungul întregului an. Sâmbătă seara, creștinii merg la biserică cu lumânări și participă la cea mai importantă slujbă din timpul anului și iau lumina domnului in sufletul și casele lor. Supă terminarea slujbei, aceștia merg la casele lor. De dimineață mănâncă ouă roșii și încondeiate, pască, drob și alte delicatese. Oamenii păstrează tradiția legată de vopsirea ouălor, obicei păstrat încă din cele mai vechi timpuri. Se spune că la răstignirea lui Hristos, Sfânta Maria pune un coş cu ouă sub cruce ca să-i îmbuneze pe soldaţi, iar acestea sunt înroşite de sângele Mântuitorului. Învierea din morţi a lui Iisus Hristos este semnul biruinţei sale, iar comemorarea acestei Învieri rămâne de milenii una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii.
goblen de Pintilie Ana-Maria, clasa a IX-a F
Pagina 29
Concursul Național de Artă și Spiritualitate Creștină, Gura Humorului, Jud Suceava
pictură de Ionașcu Andreea, clasa a X-a E
desen de Costache Narcisa, clasa a X-a E
Pagina 30
Derivata de ordinul n a unui produs Prof. Laura Radu Formula lui Leibniz Dacă funcţiile f, g : E→R sunt derivabile de n ori pe E , atunci funcţia fg este derivabilă de n ori pe E şi
fg (n)
f
( n)
g C n1 f
( n 1)
g C n2 f
( n 2)
g ............... fg ( n)
,
n
fg ( n) C nk f ( n k ) g ( k ) k 0
sau
.
fg
f g fg
Demonstraţie : Formula este adevarată pentru n=1, deoarece Presupunem că formula este adevarată până la n-1, adică
fg (n1)
.
f ( n1) g Cn11 f ( n2) g Cn21 f ( n3) g ............... fg ( n1)
Calculăm:
.
(1)
fg (n) f (n1) g Cn11 f (n2) g Cn21 f ( n3) g ................. Cnn11 fg ( n1) f ( n) g f ( n1) g Cn11 f ( n1) g Cn11 f ( n2) g ................. Cnn11 f g ( n1) Cnn11 fg ( n) , C
k n 1
C
k 1 n 1
C
k n
, rezultă că:
fg (n)
f ( n) g Cn1 f ( n1) g Cn2 f ( n2) g ............... Cnn1 f g ( n1) fg ( n)
Aplicaţie Fie funcţia
dar
f :RR
Să se determine
,
f ( x) e x x 2 2 x
.
S f x f ' x f '' x f n x
n N*
.
şi calculăm apoi derivatele succesive: f x e x 4 x 2 e x 4 x 1 2 , f x e x 6 x 6 e x 6 x 2 3 , f x e x 8x 12 e x 8x 3 4 , f x e x 10 x 20 e x 10 x 4 5 , f x e x 12 x 30 e x 12 x 5 6 , f ( x) e x 2 x x
Soluţie: Funcţia se poate scrie
''
,
2
x
2
x
2
x
2
x
2
x
2
x
4
x
2
x
2
5
x
2
x
2
............................................................................... n x 2
f
2
x e
x
(se demonstrează prin inducţie).
2n 2x nn 1
.
Pagina 31
Pentru determinarea lui S avem nevoie de urmatoarele sume:
2 4 6 2n 2 21 2 3 n 1
2
n 1n 2 2
n 1n 2 ,
1 2 2 3 3 4 nn 1 11 1 21 2 31 3 n1 n
1 2 3 n 12 2 2 32 n 2
nn 1 nn 12n 1 nn 1n 2 2 6 3
Adunând derivatele, obţinem:
.
nn 1n 2 S e x n 1x 2 (n 1)(n 2) x 3 n(n 2) S n 1e x x 2 n 2x 3
REBUS MATEMATIC Completând careul următor, pe coloana marcată, veţi obţine numele unui mare matematician, care a avut contribuţii însemnate în matematică. 1. Într-un triunghi dreptunghic, latura care se opune unghiului drept se numeşte......... 2. Poligonul cu trei laturi se numeşte ……….. 3. Unghiul cu mǎsura de 900 se numeşte unghi ………………… 4. Într-un triunghi dreptunghic, laturile care formeazǎ unghiul drept se numesc….. 5. Triunghiul cu un unghi drept se numeşte triunghi………………… 6. Un unghi cu mǎsura mai mare de 900 se numeşte………………….. 7. Dreptunghiul cu toate laturile de lungimi egale se numeşte…………… 8. Semiprodusul dintre lungimea unei laturi şi lungimea înǎlţimii corespunzǎtoare ei, reprezintǎ formula de calcul pentru ………..triunghiului. .
Pagina 32
O disciplină opțională: Fizica și ecologia Știinţă interdisciplinară prin definiţie, ecologia oferă numeroase ocazii abordărilor interdisciplinare. Receptarea informaţiilor despre lumea vie, explorarea sistemelor biologice, demonstrarea principiilor naturii, cer de la sine astfel de abordări integrate, care fac conţinuturile învăţării nu doar mai complexe, ci şi mult mai interesante, mai atractive pentru elevi. Organizarea structurală şi funcţională a mediului,noţiunea de sistem, principiul interacţiunii şi concepţia sintetică despre lumea vie, efectele impactului antropic asupra mediului nu pot fi explicate şi înţelese decât prin prisma interdisciplinarităţii. Ecologia (din grec. „oikos” – casă, locuinţă; „logos” – ştiinţă) este ştiinţa biologică despre interrelaţiile dintre organismele vii şi me-diul lor înconjurător. Ecologia generală ca ştiinţă a apărut în a doua jumătate a secolului XIX, s-a dezvoltat destul de repede, perfecţionându-şi metodele de investigaţie de la simple observaţii la determinări cantitative, care astăzi permit verificări directe ale legilor ecologice. Una dintre reuşitele definiţii ale ecologiei aparţine profesorului universitar, academicianului Ion Dediu: “Ecologia este o ştiinţă sintetică biologică despre interrelaţiile dintre organismele vii şi mediul lor de existenţă”. Obiectele de studiu ale ecologului includ: varietatea amplă a condiţiilor de viaţă ale plantelor şi animalelor; poziţia lor sistemică; reacţia lor la influenţa mediului şi la interrelaţiile dintre ele, precum şi studierea factorilor care formează mediul abiotic. Ecologia face parte din compartimentele de bază ale biologiei, care studiază proprietăţile fundamentale ale vieţii. DupăI. Dediu, ecologia ca disciplină didactică se divizează în 4 compartimente principale: 1) ecologia factorială (ştiinţă despre factorii ecologici); 2) ecologia populaţiilor sau demecologia; 3) ecologia familiilor (asociaţiilor şi a ecosistemelor); 4) bazele ştiinţifice ale biosferei. Ecologia – ştiinţă pluridisciplinară, direcţiile ştiinţifice Ecologia, fiind o ştiinţă vastă, este pluridisciplinară, deoarece ea nu există separat, mai mult decât atât, ea nu are o simplă legătură cu alte ştiinţe, problemele ei includ în sine multe aspecte ale ştiinţelor naturii şi se soluţionează aceste probleme prin intermediul altor ştiinţe. Cunoaşterea ecologiei formează modul sistemic de gândire. Concepţia ştiinţifică actuală în ecologie favorizează integrări complexe între diverse domenii ale ştiinţei. În special, ecologia umană prezintă o ştiinţă multidisciplinară, caracterizându-se prin multiplele arii de interacţiune ale omului cu sistemele fizice, chimice, biologice şi sociale. Ecologia utilizează cunoştinţele din domeniile ştiinţelor fundamentale (fizică, chimie),tehnicii( agricultură, silvicultură, tehnologii industriale), ştiinţelor socio-politice (sociologie, ştiinţe econo-mice) şi ştiinţelor naturii (astronomie, geologie, biologie, medicină) etc. Pentru a înţelege relaţiile extrem de complexe dintre“viu” şi “neviu” sunt necesare multiple investigaţii monodisciplinare, urmate de numeroase cercetări şi abordări multidisciplinare. Acestea se realizează prin valoroase interferări dintre ecologie şi altele numeroase discipline.
Pagina 33
Calitatea mediului Prin calitatea mediului se înţelege starea acestuia la un moment dat, rezultată din integrarea tuturor elementelor sale structurale şi funcţionale, capabile să asigure o ambianţă satisfăcătoare necesităţilor multiple ale vieţii omului. Poluarea mediului Deteriorarea mediului presupune alterarea caracteristicilor fizicochimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului, reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului. Protecţia mediului Ca noţiune, protecţia mediului înconjurător a fost şi este de cele mai multe ori asociată fenomenului de poluare, dar în realitate conţinutul acestei noţiuni este mult mai cuprinzător. Protecţia mediului are în vedere următoarele acţiuni: gospodărirea raţională a resurselor, evitarea dezechilibrelor prin conservarea naturii, evitarea poluării mediului, reconstrucţia ecologică a acestuia. Măsurile de protecţie a mediului trebuie să cuprindă instituirea unor norme, stabilirea unor condiţii speciale şi stipularea unor interdicţii privind utilizarea raţională a resurselor naturale, prevenirea şi combaterea poluării mediului şi a efectelor dăunătoare ale fenomenelor naturale asupra elementelor sale componente. Dezvoltarea durabilă Omul utilizează resursele naturale în vederea satisfacerii nevoilor sale strict biologice, dar şi pentru crearea mijloacelor de transformare a mediului în funcţie de dezvoltarea economicosocială. Pentru a garanta dezvoltarea socio-economică durabilă este necesar să se asigure conservarea resurselor şi a serviciilor produse de acestea în limitele de toleranţă a componentelor sale . Factorii poluanţi şi tipuri de poluare Factorii poluanţi pot fi: A. după originea (provenienţa) lor: naturali; antropogeni; B. după natura lor:fizici (particule solide, radiaţii ionizante, emisiuni masive de energie, zgomote etc.); chimici (derivaţi ai multor elemente chimice, diverse substanţe chimice de sinteză); biologici (anumite specii de plante, animale şi mai ales microorganisme); C. după starea de agregare:lichizi; gazoşi; solizi; D. după cum poluanţii sunt saunu neutralizaţi, în timp, sub acţiunea microorganismelor existente în mediu: poluanţi biodegradabili; poluanţi nebiodegradabili. În funcţie de această grupare a factorilor poluanţi distingem mai multe tipuri de poluare: 1.După originea poluanţilor: · Poluare naturală - provocată de diverse cauze naturale: incendii naturale; furtuni de nisip şi praf; vulcani activi; cutremure de pământ, ape subterane saline sau acide; polenul diverselor plante; dereglările meteorologice; emisiuni masive de energie. · Poluare antropogenă - determinată de om ca rezultat al activităţilor industriale, agricole sau gospodăreşti: poluare industrială; poluare agricolă; poluare menajeră.
Pagina 34
2. După natura poluanţilor: Poluare fizică : - termică, fonică, luminoasă, radioactivă etc. Poluare chimică: cu derivaţi ai C, S, N, F, O, Cl etc.; cu derivaţi ai metalelor grele (Pb, Cr, Co etc.); cu mase plastice; cu pesticide; cu materii organice fermentescibile etc. Poluare biologică: contaminarea microbiologică a mediilor inhalate, ingerate şi a solului; modificări ale biocenozelor, invazii de specii vegetale şi animale. Poluarea ,,estetică” – prin degradarea peisajelor, ca urmare a urbanizării şi sistematizării eronate. 3. După starea de agregare a poluanţilor: a. Poluare cu lichide; b. Poluare cu gaze şi vapori; c. Poluare cu substanţe solide. Pentru studiul problemelor mediului, cu realizarea interconexiunii între fizică și ecologie, propunem o disciplină opțională cu acest titlu. Obiectivele disciplinei -Familiarizarea elevilor cu problemele ecologice globale (apă, energie, climat, dezechilibre economice), probleme care se pun la scara întregii planete, având ca scop prevenirea distrugerii acesteia prin poluare.-Capacitatea de a înţelege fenomenele fizice ce au loc în naturăConştientizarea faptului că natura din jurul nostru este organizată după anumite legi, iar omul are un rol important în această ordine. Continutul disciplinei: Proprietăţi generale ale sistemelor biologice Mediul şi factorii de mediu Factori ecologici mecanici: Circulaţia atmosferică globală. Efectul Coriolis. Formarea alizeelor. Formarea vânturilor de est şi de vest. Musonul. Brizele.Ciclonul. Tornada. Curenţi de apă orizontali şi verticali. Oscilaţia Sudică şi El Niño. Factori Factori ecologici fizici:-Apa. Proprietăţi : Densitatea. Anomalia dilatării termice a apei. Temperaturile de fierbere şi de topire. Căldura latentă de vaporizare şi de cristalizare. Tensiunea superficială. Căldura specifică. Solubilitatea. Osmoza. -Lumina. Soarele şi sistemul nostru solar. Energetica ecosistemului (Principile termodinamiciii. Tipuri de transfer de energie ecosistemmediu). Fotosinteza-Principalul izvor de substanţă organică de pe Pământ. Explicaţia fizică a efectului de seră. Radiaţia ultraviolet (Formarea startului de ozon). Factori ecologici chimici: Compoziţia ionică. Radiaţiile ionizante Poluarea şi protecţia mediului Protecţia apelor freatice, protecţia ţărmurilor mărilor cu geotextile. Poluarea marină.. Activități practice: 1. Studiul influenţei unor substanţe dizolvate în apă asupra unor mărimi caracteristice ale acesteia: densitatea, căldura specifică, coeficientul de tensiune superficială, etc. 2. Punerea în evidenţă a efectului de seră. Conversia termică a energiei solare. Captator solar plan. 3. Discutarea unor fenomene din natură, precum şi a unor modalităţi practice de protejare a mediului înconjurător, în urma prezentării unor casete video, CD-uri, DVD-uri cu tematică adecvată. Formarea ciclonului. Producerea fulgerului. Formarea ceţii. Valuri de apă adâncă şi de suprafaţă. Poluarea aerului. Smogul. Modelarea efectelor ecologice de transport ale apei în mişcare. Acoperirea depozitelor de deşeuri. Prof. Rotaru Corina
Pagina 35
Coloranţii naturali Coloranţii naturali după provenienţa lor, sunt de origine vegetală – din plante, de origine animalieră – din moluşte, insecte şi coloranţi minerali – luturi albe, roşii, oxizi. Coloranţii îşi datoresc culoarea unor molecule, numite „cromofore” sau „aducătoare de culoare”. Coloranţii de origine vegetală se găsesc în plante: rădăcini, frunze, flori, scoarţă, fructe, tulpină şi crenguţe, partea lemnoasă. Colorantul sau substanţa colorantă se extrage prin diferite metode, atât din plante proaspete cât şi din cele uscate. Din plantele tinctoriale de pe teritoriul Moldovei pot fi obţinute culorile: galben, negru, verde, cafeniu, roşu, albastru şi multiple nuanţe ale lor. Prin urmare, culoarea galbenă se obţine din: pojarniţă sau ceapă, şofran, stejar, nuc, scumpie, păpădie; negru – din coji de nuci verzi, păpădie, urzici. Cum se pregătesc coloranții naturali? Sunt două metode prin care să extragi culoarea: Poți fierbe alimentul ( legumă/fruct) și să foloseștii lichidul în care a fiert. Poți să faci un suc din alimentul ales sau un piure pe care să îl strecori printr-o sită deasă. Exemple de coloranți naturali pentru deserturi : roșu – zmeură /roz – sfeclă roșie /portocaliu – morcovi /galben – portocală/verde – spanac /albastru – afine etc. În laborator am obținut împreună cu elevii un indicator acido-bazic din varză roșie . Varza roşie conţine un pigment numit flavină (o antocianină). Această substanță se găsește şi în coaja merelor roşii, a prunelor, a strugurilor negri și este solubilă în apă. Soluţiile acide virează culoarea pigmentului în roşu, iar cele alcaline în galbenverzui. Din acest motiv, antocianina din varza roşie poate fi utilizată pentru a determina valorile pH-ului anumitor soluţii. Pentru a extrage pigmentul din varza roşie, aceasta se toacă cu un cuţit bine ascuţit. Pentru experiment este necesară o ½ varză bine mărunțită. Se introduce varza tocată într-un vas termorezistent și se toarnă peste varză apă fierbinte până la acoperirea totală. Se amestecă, apoi se filtrează pentru a obţine o soluție de culoare violacee . Pentru a observa virarea culorii indicatorului obținut în mediu acid, se utilizează oțet, zeamă de lămâie respectiv pentru mediul bazic se utilizează soluţii de amoniac, bicarbonat de sodiu, săpun lichid, detergent de vase (incolor sau colorat) peste care se adaugă 3-5 ml din indicatorul obținut. Prof. Cozmaciuc Aurica
desen de Trifan Despina, clasa a X-a F
Pagina 36
Chimiști români celebri Stan Laura, cl.asa a XII-a A
Petru Poni Chimist şi mineralog. Profesor la Universitatea din Iaşi. Membru al Academiei Române. Primele cercetări asupra compoziţiei chimice a mineralelor din ţara noastră, două minerale noi, primele manuale de fizică şi chimie în limba română, primele laboratoare de chimie şi fizică de la noi. Savant patriot, pasionat şi ilustru pedagog, cercetător talentat, creator şi animator al societăţii ştiinţifice, Petru Poni s-a remarcat prin activitatea ştiinţifică în domeniul chimiei în ţara noastră. În 1878 a fost numit profesor la Universitatea din Iaşi, unde a predat timp de 33 de ani. Din şcoala lui Petru Poni au ieşit şi profesori renumiţi de chimie care au făcut cinste învăţământului superior de la noi şi chimişti învăţaţi care au dus cu demnitate şi pricepere mai departe studiul chimiei cum ar fi Anastasie Obregia,N. Costăchescu, Gh. Spacu, Radu Cernătescu. Pentru meritele sale didactice şi ştiinţifice a fost ales membru al Academiei Române (1889) şi apoi chiar preşedintele ei şi a fost numit în trei rânduri ministru al Instrucţiunii/ /Învăţământului. În 1869 i-a apărut Cursul de chimie elementară, iar 5 ani mai târziu Noţiuni de fizică, acestea fiind primele manuale româneşti de chimie şi de fizică. Îmbunătăţite periodic, aceste materiale au constituit timp de 50 de ani baza predării chimie şi fizicii în liceele din ţară. Poni a elaborat şi o terminologie ştiinţifică, fixând nomenclatura chimică în limba română. Ca profesor la Universitatea din Iaşi, el a depus o uriaşă muncă pentru crearea laboratoarelor atât de necesare studiului în acestă disciplină ştiinţifică. Petru Poni a desfăşurat şi o amplă activitate de cercetare, îndreptată în deosebi în direcţia valorificării bogăţiilor noastre. A adunat un bogat material didactic şi de studiu. A analizat peste 80 minerale culese din diferite regiuni ale ţării, a identificat unele necunoscute până la el, a studiat toate varietăţile de chihlimbar din România, toate apele minerale, toate zăcămintele de sare. Dar asupra tuturor, stau cercetările sale asupra uneia dintre cele mai importante bogăţii ale subsolului nostru, petrolul. Pe tărâm ştiinţific, Petru Poni este considerat fondatorul şcolii româneşti de chimie, întemeietorul şi organizatorul cercetării ştiinţifice în domeniul chimiei de la noi. „Părintele chimiei minerale” din ţara noastră, cum de drept cuvânt a fost numit Petru Poni, a fost în acelaşi timp, un om progresist, un om înaintat al vremii sale. A fost un propagator al spiritului de cercetare ştiinţifică, al concepţiei materialiste despre lume. A fost preocupat de ridicarea culturală a satelor şi, în funcţiile de răspundere ce le-a deţinut, a căutat mijloace cu ajutorul cărora să poată da tuturor copiilor instrucţia şi educaţia necesară.
Pagina 37
BIOLOGIE - REBUS -
1. Simbioză între o ciupercă şi o algă unicelulară (licheni) 2. Protiste cu caracter de plantă (alge) 3. Plante care nu prezintă organe adevărate (talofite) 4. Celule cu nucleu bine definit (eucariote) 5. Organisme care nu se grupează în colonii (solitare) 6. Specie de protist colonial cu caracter de plantă (Volvox) 7. Hife cu pereţi despărţitori (septate) 8. Organism care se hrăneşte cu substaţe organice din alt organism viu (parazit) 9. Cei mai evoluaţi fungi (bazidiomicete) 10. Filamentele ramificate ale fungilor (hife) 11. Specie de algă roşie care se găseţte şi în Marea Neagră (Ceramium) 12. Organisme care se hrănesccu substanţe organice produse de alte organisme (heterotrofe) Matei Mihaela, clasa a IX-a G
Pagina 38
Neurotehnologie Dumitraşcu Ana-Maria, clasa a-XI-a C Avem metode din ce în ce mai bune de a studia mecanismele ascunse în creierul uman. Am descifrat din ce în ce mai mult tainele care îl înconjoară şi totuşi funcţionarea sa lasă loc multor întrebări care nu şi-au primit răspunsurile pe care le aşteptam. Uniunea Europeana şi Statele Unite ale Americii au propus declanşarea unor proiecte ample, susţinute de finanţări pe măsură, prin care se încearcă să se descifreze tainele creierului uman. BRAIN Initiative Acesta este numele proiectului American, anunţat de către preşedintele Obama. BRAIN vine de la acronimul pentru “Brain Research through Advencing Innovative Neurotechnologies” (Cercetarea creierului cu ajutorul noilor neurotehnologii) şi îşi propune să reconstruiască activitatea fiecărui neuron, atunci când el transmite semnale în diferite circuite ale creierului. Într-o cuvântare de la începutul lunii aprilie, preşedintele Obama îl califica drept “următorul mare program American”. Tot el adăuga: “Noi oamenii putem vedea galaxii aflate la ani lumina distant, putem studia particule mai mici decât un atom. Dar nu putem desluşi misterul unui kilogram şi jumătate de materie aflat între urechile noastre. Astăzi oamenii de ştiinţă dispun de capacitatea de a studia neuroni individuali şi de a le urmări activitatea în anumite zone ale creierului. Dar creierul uman conţine aproape 100 miliarde de neuroni şi o mie de miliarde de conexiuni. […] Este ca şi cum ai încerca să recontitui sunetele unei orchestre, cunoscând doar partiturile pentru instrumentele cu coarde. Din acest motiv încă nu suntem capabili să vindecăm boli, cum ar fi Alzheimer şi autismul, sau să înlăturăm consecinţele unui atac cerebral. Iar cel mai puternic computer din lume este mult mai puţin puternic decât cel pe care îl avem noi din naştere.” Pentru a descifra activitatea neuronilor trebuie înregistrate activităţile fiecărui neuron din interiorul circuitelor neuronale. Aceste măsurători trebuie completate de corelarea lor cu aspecte comportamentale sau mentale. Vor fi necesare noi tehnologii pentru a atinge obiectivele proiectului BRAIN. De exemplu, nanotehnologia ar putea să furnizeze nanosenzori capabili să colecteze informaţii despre activitatea unui număr redus de neuroni şi să le transmită către un receptor din exterior, sau nanoparticule care să se ataşeze de membranele neuronilor şi mai apoi să transmită datele pe care le colectează. Human Brain Project Acesta este numele oficial al programului de cercetare lansat de Uniunea Europenă, care se doreşte să fie, pentru cercetarea creierului, ceea ce programul de la marele accelerator CERN este pentru mecanica cuantică. Huma Brain Project(HPB) are 4 componente de bază. În primul rând vor fi acumulate şi indexate toate datele necesare realizării unui atlas al creierului uman. Se va începe cu un studiu detaliat al creierului şoarecilor, deoarece el reprezintă un model de bază foarte bun pentru creierul oricărui mamifer. A doua componentă principală a Human Brain Project este una ce ţine de teorie pură. Se are în vedere realizarea de modele matematice avansate, cu ajutorul cărora să se poată simula diferitele niveluri de oragnizare ale creierului şi capacitatea lui de a achiziţiona, reprezenta şi stoca informaţiile din mediul înconjurător.
Pagina 39
Este evident, dispunând de asemenea modele matematice evoluate, se vor deschide domenii noi de cercetare, nu numai pentru neuroştiinţe, ci şi pentru realizarea de roboţi evoluaţi, sisteme bazate pe inteligenţa artificială etc. A treia componentă este una tehnologică, care va intrega primele două componente. Sunt mai multe obiective care vor fi atinse. De exemplu, va fi realizată o platform neuroinformatică (Neuroinformatics Platform), care va permite cercetătorilor să analizeze mai uşor datele funcţionale şi structurale ale creierului. Va mai fi realizată şi o platformă pentru simularea creierului (Brain Simulation Platform), care reprezintă, din punctul meu de vedere, cheia de boltă a întregului proiect al creierului uman. Un creier din siliciu, un creier artificial, care să imite cât mai bine funcţionarea unor zone din creierul uman. Cea de a patra componentă ne poartă către aplicaţiile practice ale cunoştinţelor care se vor acumula pe parcursul derulării acestui proiect. Se vor putea elabora proceduri terapeutice prin care să se poată cel puţin stopa evoluţia unor boli invalidante, cum ar fi maladia Parinson sau Alyheimer. Se va deschide calea către realizarea de proteze avansate pentru membre, care să poată fi controlate direct de cître creier. Am convingerea că aceste două progame de cercetare vor schimba foarte repede nu numai ce ştin acumdespre creier, ci însăşi civilizaţia umană. Dispozitivul din imagine poate înregistra simultan activitatea a 12 neuroni; Human Brain Project vrea să simuleze activitatea coordonata a 86 de miliarde de neuroni!
Pagina 40
“THE TRUMAN SHOW” Recenzie de film realizată de Nicholas Manolache, clasa a XII- a G În fiecare secundă, în fiecare zi, de când s-a născut până la 30 de ani, Truman Burbank, personaj interpretat de Jim Carrey, este un star în cel mai popular reality-show din istorie. Casa lui este un imens platou de filmare, familia şi prietenii acestuia, toţi cei cu care intră în contact sunt actori. Toată viaţa lui se petrece în faţa unor camere ascunse de televiziune, de existenţa cărora numai el, actorul principal nu are habar! Aflând de toate astea, viaţa aparent liniştită a lui Truman devine un coşmar, iar el este tot mai hotărât să scape, oricât de mare ar fi preţul. Am regăsit în acest film trei teme filosofice şi anume : liberul arbitru, jocul dintre aparenţă şi realitate şi tema sensului existenţei. Consider că personajul s-a îndoit mereu de realitatea lumii în care traieşte. Mai mult ca sigur, acesta şi-a adresat întrebări şi a avut confruntări lăuntrice tocmai din cauza misterului prea mare sau confuziei în care se afla. Încă din primii ani de viaţă i-au fost impuse limite , datorită faptului că platoul de filmare era mic la Început ; iar atunci când venea vorba de pasiunea lu , explorarea, actorii făceau orice pentru a-l împedica pe Truman să-şi continue drumul. Aşa-zisa emisiune a plecat de la idea producătorului de a proiecta o lume perfectă, aparentă, un mediu în care Truman să aibă o viaţă lipsită de griji. Acesta însă, cu trecerea timpului a avut suspiciuni, iar în final a descoperit adevărul. Intrebarea mea este…Va face faţă Truman realităţii ?! Din punctul meu de vedere, Truman este modelul general al omului care se simte urmărit şi care este controlat de marile organizaţii (conceptul “Big Brother is watching you!”). In el se poate regăsi fiecare dintre noi. La momentul actual, niciunul dintre noi nu poate ştii dacă lumea noastră este reală, dacă noi ne controlăm sau dacă suntem marionetele unui joc supravegheat de marile puteri. Voi încheia recenzia mea cu o întrebare atât de simplă şi totuşi atăt de neliniştitoare : Vă puteţi imagina că trăiţi într-o lume care nu este reală ?
Pagina 41
Grigore Moisil, savantul plin de umor care a pus bazele informaticii româneşti Toader Claudia, clasa a IX-a F „Ştiinţa nu e tristă decât pentru unii”, credea matematicianul Grigore Moisil, considerat părintele informaticii româneşti. În timp ce mulţi profesori de matematică au rămas în amintirea elevilor ca persoane plictisitoare, mult prea serioase, Grigore Moisil a făcut istorie nu doar prin teoremele sale, ci şi prin vorbele de duh cu care şi-a amuzat colegii şi cursanţii şi pe care le-a lăsat generaţiilor următoare. Umorul, ironia acidă şi inspiraţia însoţeau fiecare curs, interviu sau conferinţă la care lua parte Grigore Moisil. Dincolo de realizările pe care le-a avut în domeniul matematicii şi informaticii, el a lăsat în urmă foarte multe vorbe de duh, numite „moisilisme” de către elevii şi colegii care l-au apreciat şi pentru modul în care ştia să le atragă atenţia şi să le explice pe înţelesul lor chiar şi cele mai dificile probleme. Amuzaţi-vă citind câteva din vorbele de duh ale lui Grigore Moisil, adunate de profesorul Adrian Atanasiu de la Universitatea Bucureşti, cu ajutorul Ioanei Moisil, o rudă a matematicianului. „Cea mai mare schimbare ce se va petrece în Ministerul Învăţâmântului va fi atunci când nu se va schimba nimic.” „Pentru elev este esenţial cum rezolvă problemele; pentru profesor – cum le pune.” „Se ştie că un profesor bun e cel care te face ca lucrurile mai grele să ţi se pară uşoare.” „Spre deosebire de vin, ştiinţa nu trebuie lăsată să se învechească.” „Ştinţa se răzbună ca o femeie: nu când o ataci, ci când o neglijezi.” „Noi, matematicienii, facem activitate fără planuri; nu de alta, dar ca să ne deosebim de alţii, care fac planuri fără activitate.” „O teoremă e o scrisoare de dragoste către un necunoscut, către acela care îi prinde nu numai înţelesul, ci şi toate subînţelesurile.” „Legile ţării nu interzic nimănui să fie imbecil.” „Scaunele prezidenţiale sunt periculoase: au un microb care se urcă la cap.” „Poate singura superioritate a calculatorului este că se corectează când greşeşte. Om s-o facă, mai rar!” „Eu cred că omul trebuie să caute să găsească plăcerea în însăşi munca lui. Consider că munca e o pedeapsă numai dacă omul nu se află la locul potrivit, dacă face altceva decât ceea ce îi place.” „Ce este un pesimist? Un optimist bine informat.” „Un prieten îi spune într-o zi: Matematica asta pe care o predici tu, m-am sĂturat de ea până peste gât! Moisil: Dar matematica se face de la gât în sus!” „Cineva l-a întrebat: Credeţi că e potrivit ca un profesor să facă glume la cursuri?. Profesorul Moisil a răspuns: Ştiinţa nu e tristă decât pentru unii.” „Profesorul Moisil, la 65 de ani, după ce şi-a scrântit piciorul: Ştiam că la vârsta mea te scrânteşti la cap, nu la picior.”
Pagina 42
TALENT Interviu cu Andreea Ana Mihai realizat de Tudose Alina, clasa a IX-a A
1.Cum ți-ai descoperit acest talent? Când eram mică, mama a observat că adesea cântam prin casă și a hotărât să mă ducă la un profesor pentru a vedea dacă am talent. 2. Ce moment din viața ta de artist te-a marcat? Pentru mine, orice eveniment sau premiu pe plan muzical este important, însă câștigarea trofeului de la Sanremo alături de grupul Voces și participarea la emisiunea-concur Next Star reprezintă momente remarcabile in cariera mea de artist.Alte premii dragi sufletului meu sunt: Trofeul Grupei la Festivalul "Ți-am lăsat o melodie", Bucureşti, premiul I la Festivalul "Ritmuri pe portativ", Vaslui, premiul I la Festivalul "Florile copilăriei", Bârlad .... 3. Consideri că ai putea să stai o lungă perioadă de timp fără muzică? De când mă știu cânt non-stop. Nu aș putea rezista nici 5 minute fără muzică.
Pagina 43
4. Descrie muzica într-un cuvânt din punctul tău de vedere Vis 5. Ce ai alege? Să păstrezi acest dar numai pentru tine și să nu fii recunoscută dar totuși să iubești muzica sau să fii o persoană faimoasă dar care nu o iubește și face asta doar în scopul personal? Cu siguranță prima variantă. 6. Crezi că lumea poate deveni mai bună prin muzică? Bineînțeles că se întâmplă asta, dar, după părerea mea, e un fapt realizabil doar cu muzica bună, adevărată. 7. Dacă să spunem muzica în viitor ar fi interzisă ce ai face în acest scop? Probabil m-aş lupta din răsputeri, alături de alți iubitori ai muzicii, să schimb această situație. 8.Care este artistul tău preferat și de ce? Îmi plac foarte mulți artiști și îmi este foarte greu să aleg un preferat. Printre cei mai îndragiți de mine se află: Whitney Houston, Mariah Carey, Barbra Straisand, Celine Dion, Andra, Monica Anghel, Luminița Anghel, Nico, Mihaela Runceanu, Laura Stoica, Madalina Manole, Malina Olinescu 9. În încheierea acestui interviu aș mai vrea să știu ce planuri ai pentru viitorul tău în plan muzical Pe viitor am pregătit câteva surprize pe care le veți afla la momentul potrivit.
Pagina 44
Contribuția revistelor literare la dezvoltarea literaturii române Răghină Raluca, clasa a XI-a F Revistele literare au avut, încă din perioada paşoptistă, rolul de a contribui la crearea unei literaturi şi la evoluţia ei. În primul rând, aceste reviste au avut o mare importanţă în literatura română, dezvoltând capacitatea scriitorilor din acea vreme de a scrie lucrări originale. Primele reviste au fost adevărate şcoli în care autorii au contribuit la cultivarea limbii şi la îmbogăţirea culturii generale a cititorilor. In paginile acestora au fost publicate numeroase opere ale primilor noştri scriitori. Semnificativă în acest sens este revista " Curierul românesc ", prin care Ion Heliade Radulescu îndemna în primul rând la scris ,afirmând că nu este încă vremea pentru critică: "Scrieţi băieţi , numai scrieţi! " O revistă cu un rol important în dezvoltarea literaturii originale, păstrându-se stilul personal al fiecărui scriitor a fost " Dacia literară ", unde Mihail Kogălniceanu introduce criteriul valoric şi conceptul de critică obiectivă, subliniind că analiza critică se va face numai asupra operei: " Critica noastră va fi nepărtinitoare. Vom critica cartea, iar nu persoana". În al treilea rând, celebra "Introducție" a lui Kogălniceanu este un adevărat program al romantismului românesc. Se afirmă acum ideea unei literaturi naţionale, care să însumeze operele scriitorilor din toate provinciile româneşti. Aici apare opera „Alexandru Lăpușneanul” de Costache Negruzzi, considerată prima nuvelă istorică din literatura română, urmând îndemnul lui Kogălniceanu de a se inspira din istoria naţională, din folclorul românesc şi din realităţile sociale ale vremii. Nu în ultimul rând, în revistele literare publicate de-a lungul timpului au fost promovate noile talente scriitoriceşti. De exemplu, în „Convorbiri literare” Titu Maiorescu a adunat creaţii ale celor ce aveau să devină Marii Clasici ai literaturii române: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale. Şi mai târziu, în perioada moderna interbelică, la revista „Sburătorul” codusă de Eugen Lovinescu au debutat Ion Barbu, Camil Petrescu, George Călinescu. In concluzie, se poate afirma faptul că importanţa revistelor culturale este majoră, acestea putând fi definite ca puncte de referinţă care marcheaza etape ale literaturii române.
Pagina 45
ABSOLVENȚII
CLASA a XII-a A Diriginte prof. Ionuț Ivașcu prof. Nelu Rugină AFTANASĂ ANA MARIA ANGHEL ELENA ADRIANA ANGHEL JUSTINIAN BRUDIU TEODOR CHIPER IOAN TEODOR CHIRIAC IONUȚ ROBERT DOBREA MIRUNA MARA IACOB SIMONA ILIE ALEXANDRU FLORIN JASCU TEODOR ANDREI JIGLĂU MIHAELA ECATERINA LAZAR BOGDAN ALEXANDRU
MISTREANU PATRICIA LORENA MOCANU CĂTĂLINA ALEXANDRA NEDELCU BOGDAN ANDREI NICODIM ADRIAN PETCU VERONICA POPA NICOLETA POPA RĂDUCA PAULA STAN LAURA STRÎMBEI ANDREEA DIANA TOFAN SILVIA ANGELA TOMULESCU ISABELA CRISTINA TUDOSE IULIAN
Pagina 46
CLASA a XII-a B Diriginte prof. Aura Cozmaciuc ABABEI ADRIANA ANGHEL DIANA GEORGIANA BLÎNDU BOGDAN IONUŢ BRINZA ADRIANA CANTEA VICTOR GABRIEL CHIRILĂ MIHAELA GABRIELA CRĂCIUN LIVIU VALENTIN CRĂCIUN VALENTIN CRĂCIUN ALEXANDRU DĂNILĂ ADINA SORINA GOTU BOGDAN MARIAN ION NICOLETA CĂTĂLINA ION ELENA ISTRATE IUSTIN LAZĂR JUSTINA TEODORA
LUPAŞCU MĂDĂLINA MIHAELA NACU ANDREEA NEAGU ALEXANDRA NECHITA MĂDĂLINA NECULA ELENA ANDREEA ONICA COSMINA PĂTRAŞCU ELENA MĂDĂLINA RADU ANDRA SANDU DANIEL SCURTU CONSTANTIN STOICA DIMITRIE SUSANU GEORGE VIERU ALEXANDRA BEATRICE VOINA CĂTĂLIN ZANFIR LILIANA PETRUŢA
Pagina 47
CLASA a XII-a C Diriginte prof. Sabina Hâncu prof. Maria Dobrinoiu AMBROSE DANIELA VASILICA ANASTASIU MIRUNA GEORGIANA BERDAN ELENA BUDESCU MARIUS ROMARIO BURUIANĂ VERONICA CHIRIŢĂ ADELINA FLORENTINA DOBRE GEORGIANA DOGARU ADRIAN SEBASTIAN GAIU ANA MIHAELA GHEORGHIU MARCELA SORINA GÎRBEA LILIANA IONESCU ALEXANDRA LEFTERACHE ANDREEA
LUCA VIOLETA MIHĂLUŢĂ ANDREEA MUNTEANU MARIA NECULIȚĂ FLORENTINA FATIMA NECULIŢĂ M ROXANA DIANA OLARU MIHNEA OCTAVIAN POPA ALEXANDRA LORENA POPA VLAD IONUT ŞERBAN BOGDAN MIHAI SERBAN MADALINA GEORGIANA TUDOSE VIOLETA URSOIU ŞTEFANIA ZALMANOVICI ANDREEA LORENA
Pagina 48
CLASA a XII-a D Diriginte prof. Gabriela Enache
ANDREI BOGDAN MARCEL APOSTOL TEODOR BARDAŞ ANDREI BÎCLEA KARINA TEODORA BUJOR IONELA BUTE ANDREEA VALENTINA CHIRILĂ GABRIELA DANIELA COMAN SORIN MARICEL CUCU MARIA ALEXANDRA DAJBOC ALEXANDRA LUCIA DUMITRU ANDREI HAHUIE ANDREEA IZVORANU ANDREEA CLAUDIA
JALBĂ BIANCA MARIA LUNGU BIANCA LUPU VIOREL ANDREI MIRON ELENA MOINEAGU IULIANA MOSCU MIRELA MUHULICĂ ALEXANDRA NĂSTASE EDUARD CONSTANTIN PÎNZARU ELENA RÎNJA IOAN MARIUS STRATULAT LAURA GEORGIANA VLAD GRIGORE DANIEL
Pagina 49
CLASA a XII-a E Diriginte prof. Iulia Anghelache ADAM GIULIANO ANTOHE LIVIA AVRAM VIRGINIA BĂDILAŞ CLAUDIU BORŞ MIHAELA CARP DANIELA IULIANA CHICOŞ VALENTIN CODREANU ALEXANDRA COMAN ELENA CATALINA DINU IULIANA FANACA BOGDAN ANDREI GHEORGHE LAURA GHEORGHIU DANIEL
GHERGHEA SILVIU NICOLAIE GRIGORE ALEXANDRU DANIEL IONAȘCU IULIA ANDREEA IOSIP NICOLETA JARCĂ ANDREI SORIN MIHALACHE ALEXANDRA EORGIANA NICOLAU LAURENTIU ONICA ADRIAN SANDU IONELA GEORGIANA SBÂRNEA COSTELA COSMINA SULGERU BIANCA TATU MIHNEA NICOLAE VÎRGOLICI GEANINA FLORENTINA
Pagina 50
CLASA a XII-a F Diriginte prof. Nicoleta Dominteanu prof. Delia Humelnicu POPESCU ANA MARIA VORNICESCU LIVIA BORIS ALEXANDRA MIHAELA BULBOACĂ CARLA ANDREEA CHELMAN LILIANA GEORGIANA DAMIAN ANAMARIA PETRONELA GRECU DIANA HILCOV ROXANA ANDREEA HOHA ADRIAN OVIDIU LUNGU BIANCA ELENA LUPU ANDREEA MUNTEANU CATALINA CRISTINA NICULESCU COSMINA FLORINA PANAITE ELENA ROSCA ANDRA LAVINIA ROSCAN COSMIN STEFAN
RUSU ALEXANDRU TINJALA ANA MARIA TUDOSE GEORGE ADRIAN CIOBANU CRISTINA MADALINA CRACIUN ANDREI SEBASTIAN DANAILA NICOLETA IONELA DECA SILVIA ROXANA GRIGORAŞ LORENA MĂDĂLINA IGNAT ANDREEA LUPU ALEXANDRA NEAGU ADELINA GABI PETREA TEODORA SOLTAN ANDREEA DANIELA TUCHIULUS ANDRA CĂTĂLINA VLAD LAURA ELENA
Pagina 51
CLASA a XII-a G Diriginte prof. Florentina Barciuc BADIU MARIA CHIRILA STEFANIA COJOCARU LAURA DANIELA CONDREA FLORINA AMIRA CONSTANTINESCU ANDREEA CRISTINA CRETU ANA MARIA CUCOS ANDREI DAVID OCTAVIAN DEDIU ALEXANDRA CLAUDIA FURNICA SABINA ANDREEA HILOHI NICOLAE HUZUM CATALINA ANDREEA IACOB DIANA ILIE ANDREEA MĂDĂLINA
ISTRATE RALUCA MAFTEI ANCA DIANA MAHULEA VASILE LEONARD MANOLACHE NICOLAS VIRGIL MOGOȘ CĂTĂLIN MUNTEANU CRINA ALEXANDRA MUNTEANU ELENA NEGOITA DANIELA VALENTINA ORAC MARINA CORINA POPA DRAGOS MIHAI POPESCU BIANCA TULUC ANDREEA CRISTINA USURELU CARMEN IULIANA VINTILA FLORENTINA LOREDANA
Pagina 52
Gânduri ale absolvenților Imi aduc și acum aminte de prima zi de școala din clasa a IX-a. Eram fascinat de tot ce înseamna liceul și speriat pentru că nu știam ce va urma. Acum, când mă uit în urmă prin ceața anilor, sunt cuprins de o nostalgie ce nu mă lasă așa ușor. Mă uit și văd: prietenii, certuri, note mici și mari, lacrimi, zâmbete și iubiri (pierdute și neavute). Tot ce vă pot spune acum, când voi vă aflați la final de drum, este să vă bucurați de această experiență, deoarece este una dintre cele mai frumoase. Și să luați aminte, nu există eșec deoarece fiecare eșec vine la pachet cu o victorie (e valabilă și reciproca), chiar dacă pe moment nu vei putea să o vezi. Trăiește! Crăciun Alexandru, clasa a XII-a B Probabil viaţa este despre emoţii, alegeri şi cât de liber îţi dai voie să fii. Despre cât de mult trebuie să apreciem prezentul, oamenii şi pur şi simplu privilegiul că ne-am născut, că am fost aleşii acestui drum. Cred ca totul se întâmplă cu un motiv şi la momentul potrivit, fără voia noastră... una dintre întâmplarilevieţiicu siguranţă va rămâne liceul. Aici începe procesul cunoaşterii fie că vorbim de propria persoană sau despre adevărul universal. Aici am tremurat, am plâns, am râs zgomotos, am alegat dupăsperanţe, am pus bazele unor vise pe termen lung şi tot aici am găsit doza de nebunie necesară să credem că le vom realiza. Pentru că niciodată nu mi-au plăcut clişeele, voi spune doar atât... am avut norocul ca în faţanoatră să avem OAMENI, da, din pacate nu toti atingem această culme. Cu asta cred că am subliniat eternitatea frumosului şi tot ce înseamnă calitatea oamenilor care s-au oprit timp de 4 ani în faţa noastră, la catedră, învăţându-ne despre ce e vorba în viaţă.Aşadar, liceul a însemnat o Fontana di Trevi , în care bănuţiiaruncaţi în ea, sunt orele, visurile, oboseala, speranţa, iubirea, profesorii, colegii, de fapt, suma tuturor experienţelor ce ne-au format baza a ceea ce reprezentăm fiecare dintre noi. Iar noi, elevii suntem o pânză de pictură a cărui fundal nu s-a uscat complet. Elena Panaite, clasa a XII-a F Am tăiat cuvinte, primele cuvinte. Le-am tăiat, așa cum m-a învățat liceul, căci e greu să ștergi. Mi s-a spus să nu mă dau bătută și să mai încerc o dată… și încă o dată, de câte ori e nevoie. Liceul a însemnat, pentru mine, PROZĂ ÎN POEZIE. Cartea mi-a devenit temelie și aliat, iar o ea, o altă ea și încă o ea (a se citi profesoarele care mi-au pătruns în suflet) m-au călăuzit spre mine. Cu ele am călătorit spre centrul meu, spre nucleul și ființa mea adevărată. Dar, mai presus de toate, liceul a însemnat PRIETENIE. Aici, în interiorul unor pereți rozi-am găsit pe ei, cei care au devenit în timp, preferați. Sub semnul soarelui, picturii, cântecului sau glumei i-am făcut nemuritori în poezia mea. De-a lungul liceului, adică-n praf și umbră, în cerneală și lacrimi, în noapte și-n apă rece, EI au alergat cu mine. Liceule, îți mulțumesc! Îți mulțumesc pentru ele, pentru mine, pentru ei și pentru poezie. Livia Vornicescu, clasa a XII-a F Incă puțin și se încheie o altă etapa importantă a vieții mele... patru ani de liceu pe care nu îi regret și despre care pot vorbi cu drag și respect; un capitol al vieții mele în care am învățat cum e să fii lăudat, inteles, apreciat și mai ales motivat! A fost un drum lung, uneori cu multe obstacole, dar le mulțumesc și lor pentru că m-au ajutat să am gândirea și caracterul din prezent. Știu că voi duce dorul acestei perioade, însă acum trăiesc în prezent și va trebui să îmi iau la revedere de la profesori și colegi, dorind să le mulțumesc pentru sprijinul și răbdarea acordată, aceștia având tot respectul din partea mea! În ultimul rând vreau să le amintesc că de acum vor fi salutați de o persoană adulta, puternică și încrezătoare în forțele proprii! Valentin Chicoș , clasa a XII-a E
Pagina 53
Anii de liceu? Cea mai frumoasă etapă a vieții, lucru pe care oricine îl poate confirma. Anii de liceu au reprezentat un pas mai mult decât important spre maturizarea noastră, spre un lung, dar totodată frumos, drum al vieții noastre. Un drum al vieții pe care am reușit să îl depășim numai cu ajutorul unor persoane, părinți și profesori, care au avut răbdarea necesară pentru a ne susține necondiționat până la capătul drumului. În această perioadă, cu momente mai plăcute ori mai puțin plăcute, cu toții am reușit să evoluăm, să devenim oameni mai buni, să devenim tot mai frumoși, nu doar fizic, ci și psihic. E minunat ca după patru ani de zile să realizezi cât de impecabil ai crescut, cât de mult te-ai schimbat! Căci asta s-a întâmplat. Ne-am schimbat din mici în mari, din imaturi în iscusiți, din copii în adulți. Sabina Furnică, clasa a XII-a G Nu mi-a luat mult să mă gândesc. Mi-a luat mult să reselectez amintirile. Liceul te SCHIMBĂ. Te MATURIZEAZĂ. Te RESPONSABILIZEAZĂ. „Te PREGĂTEȘTE pentru viațî.” Oare așa este? Psihic, liceul te poate distruge. Cel puțin la început. Pașești într-o lume nouă, necunoscută, tentantă. Profesori noi, colegi noi, anturaje noi, grupuri noi, grupuri complexe în care se patrunde greu (multe din ele care presupun anumite sacrificii). De ce fumează un copil (de clasa a 9-a)? Este singur într-o lume noua. Se uită în oglindă și-și caută reflexia în lumea reala. Caută persoane asemănătoare, dar se lovește tot de copii. „Cauți anturaj?” – am auzit vorba asta de multe ori. Poate pentru că îmi doream să cresc, să fac și eu ce fac alții, să fiu și eu important (în ochii lor). Cu timpul am învățat că trebuie să fiu important în ochii mei, nu în ai lor. Ei, toți cei care mi-au marcat poate pozitiv anii de liceu. Le mulțumesc LOR, tuturor celor cu care am interacționat, pentru că m-au călit (ca pe ceapă, la foc constant și într-un interval de timp). Am menționat de ceapa. Nu, nu am plâns din cauza LOR. Poate am plâns din cauza mea. Gândurile-mi plângeau încercând să fiu sincer, să fiu bun, să urmez modelul parinților mei, să fiu eu însumi. Nu este de ajuns! Am fost nesimțit, mincinos, nesuferit, fals, prost și alte cca. 200 de adjective. Dacă te ferești sp fii ce am enumerat mai sus, nu te ajută să te cunoști, ci doar sp maschezi ceea ce poate ai vrea să nu fii, ce nu ai vrea să vadă alții în tine. Am jonglat cu stările, încă jonglez. Sunt bine. Poate am fost. Sigur voi fi. Voi jongla mereu cu stările, cu acele adjective, dar depinde și de TINE. Nu ești constient de ceea ce ești și ce știi până nu-ți demonstrezi. Da, ȚIE! Nu ALTORA. Mergi de-a bușilea, te ridici în picioare, faci primii pași, începi să mergi fără să fii ținut de mână, alergi pentru prima dată, cazi( și plângi și te doare), te ridici, cu frică că vei cădea, iar faci următorii pași, iar alergi, iar cazi. Observi că dacă mergi nu cazi, rămâi doar la mers. Viața te forțează să alergi, o faci cu succes. Obosești și te oprești. După scurt timp ești gata să reiei alergarea. Nu te poți opri, nu cât timp TRĂIEȘTI! In liceu îți crești rezistența la efort, să poți „alerga” în viață. In liceu înveți când să alergi, când să mergi, când să cazi, când și cum să te ridici. Onica Adrian, clasa a XII-a E
Pagina 54
Gânduri ale absolvenților Anii de liceu sunt cutii cu amintiri pe care le poți deschide ori de câte ori vrei să îți amintesti de tinerețe. Acești ani au un mare atu: tinerețea noastra și mlădița sufletului fragedă. Aceasta înseamnă că fiind în formare, esențele cunoașterii au fost puse la o tulpină modelabilă. Sub îndrumarea și implicarea dascălilor noștri am reușit să cultivăm o mlădiță destul de vertical și să mergem ascendent spre cunoaștere. Acești ani au format atât trupul nostru cât și sufletul pornind de la educația fizică până la psihologie, religie, filosofie. Acești ani au format o minte sănătoasă, dar și omul din noi prin intermediul prieteniilor și legăturilor strânse dintre elevi. Îi putem spune liceului casa noastră deoarece aici am împărțit de la teme până la ultima eugenie sau ultimul servețel. Liceul a însemnat o nouă etapă în dezvoltarea și devenirea noastră, poate chiar cea mai importantă. Am avut ocazia de a mă forma prin participarea la diferite activități și de a cunoaște oameni cu adevărat învățați. Activitatea dascălilor mi-au oferit un exemplu. Acești olari de suflete au reușit să-mi ofere râvna de a munci conștiincios peste ani și matrița unei adevărate persoane elegante. Aici am învățat că greșeala este profesoriar nu gropar și că așa cum este și în matematică, orice problemă are o soluție. Anii de liceu mi-au dovedit că o carte și multe materii nu sunt doar informații ci că toate sunt viața. Matematica nu-i un simplu șir de numere și necunoscute ci este însăși viața pentru că te ajută să te descurci, îți ascute mintea și dobândești agerime în gândire. Materiile umaniste studiază subsolurile eului nostru, sufletul nostru, iar cele reale studiază mecanismul fizionomic atât de complex și inteligent. Asta a însemnat liceul, iar cel ce afirmă că nu a însemnat nimic a pierdut legăturile cu frumosul și echilibrul. Ambrose Daniela-Vasilica, clasa a XII-a C Ore dificile de curs, ușoara teamă uneori prezentă, momente dificile…. Ca orice licean implicat, am simțit emoțiile oferite de toate aceste aspecte ale celor patru ani… Ani care au trecut mult prea repede pentru ca eu să pot conștientiza faptul că tot ceea ce a contat într-adevăr a fost frumoasa mea evoluție personală. Rămân acum, aproape de final, cu legăturile deosebite de prietenie pe care am avut norocul să le leg, și cu toate forțele necesare pentru a putea face față cu succes încercărilor viitoare. Aflându-mă acum în poziția de a descrie anii de liceu, pot spune că emoția care mă copleșește este o dovadă clară a faptului că nu sunt pregătită incă să privesc această experiență ca pe o amintire. Cu drag și mândrie pot spune că într-adevăr, acești ani au fost și pentru mine cei mai frumoși, că m-au ajutat să devin un om mai bun, mai responsabil, și mai ales, foarte bine pregătit pentru tot ceea ce urmează. Stan Laura, clasa a XII-a A
desen de Neagu Alexandra, clasa a IX-a F
Cultura înseamnă dezvoltarea perfectă şi egală a omului în toate privinţele. (John Burroughs, eseist american)
SUCCES LA BACALAUREAT! VACANȚĂ PLĂCUTĂ!