Alchimia2017 nr10

Adresa Redacţiei Str. Regiment 11 Siret, Nr 12-14 Tel/Fax. 0236430235 E-mail: liceulracovita@yahoo.com

Colectivul redacţional Cornea Ovidiu - clasa a X-a G Claudia TOADER- clasa a X-a F Alexandra NEAGU - clasa a X-a F Robert PÎNZARU - clasa a X-a F

Colegiul redacţional R E D A C Ţ I A

Prof.

Prof.

Prof.

Prof.

Prof.

Prof.

Prof.

Prof.

Prof.

Prof.

Prof.

Camelia BUTNĂRAȘU Florentina BARCIUC Aura COZMACIUC Mariela GHEȚEU Mihaela SANDU Camelia NENU Laura RADU Bogdan SILION Irina ȘERBAN Simona ANASIA Geanina RADU

Prof. Adriana DĂNILĂ Prof. Lăcrămioara TĂTARU Prof. Adina TODORAN Dir. Prof. Delia HUMELNICU Dir. adj. Prof. Corina ROTARU Psiholog prof. Silvia BANEA

PROFESOR COORDONATOR: MARIANA CONSTANTIN REDACTARE: PROF. IULIA ANGHELACHE Copertă realizată de prof. Cristian ROLEA

Pagina 3

Cuprins Pag. 4 O săptămână de neuitat!

Pag. 7 PLASTICA Pag. 12 POETICA Pag. 14 Limba engleză Pag. 16 Limba franceză Pag. 18 Matematică Pag. 20 Fizică Pag. 29 Informatică Pag. 32 Interviu cu Eugen Făt Pag. 36 Filosofie Pag. 37 Psihologie Pag. 40 Biologie Pag. 42 Chimie Pag. 47 Geografie Pag. 50 Istorie Pag. 52 Religie Pag. 53 TALENT - Interviu cu Ibrian Miruna și Nour Vlad Pag. 57 Raport narativ ERASMUS+ Addressing Diversity in Class- Plymouth- U.K Pag. 59 ABSOLVENȚII 2017 Pag. 66 GÂNDURI ALE ABSOLVENȚILOR

Pagina 4

O săptămână de neuitat!

Totul a început într-o însorită zi de 1 aprilie 2017, cu perspective încurajatoare, luminoase. Am pornit spre București împreună cu elevii implicați în Proiectul Erasmus+ „INCLUSION SCOLAIRE ET LUTTE CONTRE LE DECROCHAGE ” și cu doamnele profesoare Sabina Hâncu și Radu Laura, pentru a ne întâmpina oaspeții din Polonia, Italia și Franța la Aeroportul „Henri Coandă”.

Doamnele Christel Bosio și Marylene Theot- Reocreux au venit însoțite de cinci elevi ai Liceului din Montastruc-La-Conseillère, doamna Paulina ne-a onorat cu prezența dumneaei și a cinci elevi de la Gimnazjum nr 7 im. Tadeusza "Bora" Komorowskiego – Grudziądz, iar domnul Gino Migliore a pășit pentru a șasea oară pe tărâm românesc, de această dată alături de cinci eleve de la Liceo Scientifico Statale E. Fermi – Sciacca.

Periplul touristic al echipei de proiect a avut ca prim obiectiv Castelul Bran, ce ne-a impresionat prin misterul fiecărei încăperi prin care a trecut cândva Țepeș Vodă, domnitor crud, dar onest pentru care nicio abatere nu trecea nepedepsită.

Am vizitat apoi vechea Cetate Râșnov ce ne-a oferit o superb priveliște a împrejurimilor și, în cele din urmă, Castelul Peleș, elegant, grandiose, luxos.

Luni, 3 aprilie, în sala de festivități a Muzeului de Științe ale Naturii, într-un cadru festiv și într-o companie aleasă, le-am urat oaspeților noștri „Welcome!”, „Bienvenue!”, „Witamy!”, „Benvenuti!”. Emoționant a fost momentul intonării imnurilor celor patru țări înfrățite, urmat de alocuțiunile doamnei director Delia Humelnicu, doamnei Inspector general adjunct Pompilia Chifu, domnului Inspector Octavian Pătrașcu, doamnei director adjunct Corina Rotaru, doamnei Marylene Theot- Reocreux, inițiatoarea Proiectului și doamnei Hâncu Sabina, coordonatorul român al acestuia.

La poarta școlii, elevii de la L.E.R., îmbrăcați în costume naționale, i-au întâmpinat pe elevii și profesorii străini cu pâine și sare, după străvechea tradiție românească și, după o vizită prin laboratoarele, sălile de clasă, cancelaria și holul unde se afla și un panou special pregătit, a urmat un atelier de măiestrie culinară. Într-un decor rustic, elevii clasei a XI-a C, împreună cu doamna profesoară Mihaela Popa au pregătit un cozonac tradițional, frământat cu sârg într-o covată a bunicii și i-au invitat apoi pe colegii de pe alte meleaguri să încondeieze ouă alături de ei. Produsul trudei elevilor, cozonacul fierbinte, a fost degustat la finalul zilei.

Pentru că urmau multe activități în care comunicarea era esențială, oaspeților noștri li s-a propus să participe la o lecție de limba română predată de prof. Mariana Constantin.

Pagina 5

Au fost prezentate noțiuni de fonetică, morfologie (pronume personale, numerale, verbe uzuale etc.), vocabular, comunicare, elevii și profesorii străini implicându-se intens. Ora s-a încheiat cu un cântec românesc antrenant, cunoscut peste hotare, intonat de toți cei prezenți în sală.

Grație părinților care au ales să găzduiască elevii din școlile străine, o masă tradițională îmbelșugată ne aștepta într-o altă sală. Cu această ocazie, oaspeții noștri au avut posibilitatea de a degusta deliciile culinare autohtone.După-amiaza a fost dedicată vizitării celor mai încântătoare locuri din orașul Galați, începând cu faleza Dunării și continuând cu monumentele de arhitectură precum Biserica „Precista”, Universitatea, Prefectura, Teatrul Dramatic, Muzeul Spiritualității.

Oprirea în Parcul „Mihai Eminescu” a prilejuit, în fața statuii poetului romantic, lectura poemuluisinteză a creației acestuia, „Luceafărul”, în limbile română, engleză, franceză și italiană.

Seara, am avut parte de o cină festivă la restaurantul aflat la cea mai mare înălțime din țară, „Turnul de televiziune”, priveliștea fiind impresionantă.

Ziua de marți, 4 aprilie, a debutat cu o prezentare a activităților privind incluziunea socială, realizate de Fundația „Inimă de copil”, prin intermediul doamnelor Diana Lelițu și Tatiana Ilie. Au urmat workshopuri antrenante organizate de doamna psiholog Silvia Banea, în care au fost implicați toți elevii participanți la Proiect. Împărțiți în grupe, aceștia au abordat aspecte precum discriminarea, stereotipurile, incluziunea școlară și socială. urmat workshopuri antrenante organizate de doamna psiholog Silvia Banea, în care au fost implicați toți elevii participanți laProiect. Împărțiți în grupe, aceștia au abordat aspecte precum discriminarea, stereotipurile, incluziunea școlară și socială.

Vizita la Grădina Botanică din după-amiaza aceleași zile a fost momentul de relaxare și delectare mult așteptat. Am călătorit printre stele la Observatorul astronomic și am admirat împreună peștii, păsările și mamiferele în mediul lor, reconstituit cu fidelitate de muzeografi.

Pagina 6

Miercuri ne-am reîntâlnit în cadrul primitor al școlii, unde doamna Christel Bosio a coordonat o lecție interactivă despre codurile de comunicare. Seara, la locul de joacă „X și O”, ne-am simțit ca într-o mare familie, cântând karaoke, dansând, creând punți de legătură între diversele naționalități. În următoarele două zile, elevii, împărțiți în două mari grupe, și-au dovedit creativitatea, inteligența, ingeniozitatea și chiar abilitățile artistice în realizarea unui joc colaborativ și a unei broșuri, ambele fiind produse ale Proiectului care vor fi continuate și finalizate în întâlnirile care vor avea loc în Polonia și Franța.

Activitățile săptămânii s-au încheiat cu acordarea certificatelor de participare de către doamna director Humelnicu Delia, cu discursuri emoționante ale profesorilor și elevilor și cu îmbrățișări și lacrimi sincere, căci frumoase și durabile prietenii s-au format.

Seara, la „Crama Haiducească”,cu toții, profesori și elevi din cele patru țări partenere, s-au prins într-o horă a prieteniei, petrecând clipe de neuitat într-o ambianță specific românească.

Reușita întregii activități a săptămânii 1-8 aprilie s-a datorat deosebitei capacități organizatorice a doamnei profesor Hâncu Sabina, coordonatorul Proiectului pentru România, care, colaborând cu doamnele director Humelnicu Delia și Rotaru Corina și cu celelalte membre ale echipei, prof. Șerban Irina, prof. Radu Laura, prof. Oprea Cristina, prof. Banea Silvia, prof. Constantin Mariana, a reușit să schimbe mentalități, căci elevii și cadrele didactice de peste hotare au declarat că au petrecut clipe magice și s-au întors acasă cu o nouă îmagine a României.

Pagina 7

LUCRĂRI PARTICIPANTE LA CONCURSUL INTERNAȚIONAL „LECȚII CU NICHITA”, PLOIEȘTI, 2017

Ginghină Fabiana, clasa a VIII-a A „Către Galateea”- MENȚIUNE la Concursul Internațional

Rastgu Angelica, clasa a XI-a D

Pagina 8

Guțanu Mădălina, clasa a XI-a B „Leoaică tânără, iubirea”- NIchita Stănescu

Țifui Maria, clasa a XI-a B „Poveste sentimentală”- NIchita Stănescu

Pagina 9

Catană Sabina, clasa a IX-a F „Pădure arsă”- Nichita Stănescu

Talabă Mădălina, clasa a IX-a F „Emoție de toamnă”- Nichita Stănescu

Pagina 10

Neagu Alexandra, clasa a X-a F „Zicere”- NIchita Stănescu

Pagina 11

Cujbă Maria, clasa a IX-a F „Sunt un om viu”- Nichita Stănescu

Pagina 12

MADISON GOLDENGRAY CAPITOLUL II Bun venit!

După cinci minute de intuneric, Mady a aterizat! Dar unde? Si cum? Pai, intr-un orasel mic cu securitate mare. De ce zic asta? Pentru ca… perne si pentru ca… moale. Adica a aterizat pe o perna moale; ce e asa de greu… Of, of,of… In fine, sa revenim la oile noastre, mai correct spus la lumile noastre. Cum spuneam, Madison a ajuns intr-o lume paralela unde toate erau bune si frumoase. Si ce lume buna si rafinată nu are un ghid?! Ei bine, sigur nu asta!

-Bun venit acum îți zic!

Bulbucel eu sunt, de mic, Madison tu tre‟ să fii, Ah! Credeam că nu mai vii!

“Ce omuleț ciudat-se gândea Madison-oare trebuie să îi răspund și eu în rime?!”

-Hai, vino, nu te sfii, Nu-ți fac nici un rău, să știi!

-Bine, bine, vin acum, Dar de ce-o luăm p-acest drum?

-Cum ți-am spus, te așteptam, Ai grijă la acel geam!

-Pardon, pardon! Spuneau Ge și Am. -Măi, Bulbucel, dar cu tine Tre‟ să vorbesc doar în rime?

-Nu, drăguța, nu-i nevoie, Că-nțeleg și-n alte forme!

Madison s-a simțit ușurata. Dar tot nu știa unde merge…

-Deci unde mergem?

-Noi vom merge la o doamnă Ce se crede-o coțofană, Toată ziua ea bea ceai Și folosește alt grai.

-Cum adică “folosește alt grai”?

-Ea vorbește într-o limbă ciudată, Care e foarte apreciată De toți slujitorii ei Care-s îmbrăcați cu piei. Într-un târziu au ajuns la un castel uriaș de ciudat…

Pagina 13

Era un castel în formă de ceașcă, specific doamnei Kipṭonov. Sus de tot era o platformă unde doamna Kipṭonov lua ceaiul. Castelul era frumos construit și decorat cu linii amețitoare, dar în același timp sofisticat. Arhitectura castelului era pe măsura stăpânei.

Madison și Bulbucel au intrat în minunatul castel și, ce să vezi, au dat nas în nas cu doamna Kipṭonov: -Iljidico mintka ceți blodaji q??

-Prițintco jleta metuca!

Madison stătea și se uita, pe rand, la fiecare dintre ei, dar nu își dădea seama despre ce vorbeau.

Așa că l-a întrebat pe furiș pe Bulbucel: -Ce limbă vorbește aceasta doamna?!

-Cum poti sa-ntrebi asa ceva, Tu nu stii de limba Rovà?

-Nu! -Atunci nu te mai gandi, Spune-acum ce vrei sa stii!

-As vrea sa stiu cum sa vorbesc in limba Rovà.

-Pai e simplu si usor O sa vezi ca prinzi din zbor.

-?...?

-Cum adica, nu-ntelegi?

Iei si tu un mic cuvant Si-l rastalmacesti in gand, Cu intonatia potrivita, Vei vorbi limba dorita!

-Aaaa! Am inteles… sa incerc: Comoritlo! (Buna ziua!)

-Foarte bine, domnisoara! Şerban Narcisa, clasa a VIII-a A Acum fii atenta si baga de seama, Cand cu doamna Kipṭonov vei vorbi Politicoasa si intrelectuala sa pari a fi!

-Ok…nu-i mare lucru…

Pagina 14

BILL and the magic Computer Once upon a time, in a small country, there was a boy named Bill. He was fascinated with computers. One day, when he came back from school, his father told him that his computer would be sold because they needed some money. Hearing that, Bill was extremely sad.

He went to his room and started crying. Afterwards, his mother came and asked him why he was crying like that. Bill replied that his father had sold his computer for money. She assured him that after the hard times passed, his father was going to buy him a much better model. Bill understood the situation and he calmed down.

After a couple of weeks, Bill‟s father came home with a brand new computer. The boy was very happy, thanked his father a lot, and promised that he would never disappoint him. That night a strange sound came from the computer. Bill woke up and went to the computer. He was very excited to turn it on! He pressed a button and the computer started to talk. That moment, he thought he was living a scary dream, but it was real, the computer could talk, like a human being. Bill was so impressed with his new gadget, that in the morning he took it to his room. Then, he got everything out of the box and installed it in place of the old computer.

However, there was a mysterious cube in the box. On the back of the cube it was written: CAUTION! USED FOR SETTING UP THE MONITOR. Bill connected the cable to the monitor and after a couple of minutes the monitor showed some little eyes and then a mouth. Instantly, the monitor said: „Hello, my name is Windows 10, how can I help you?‟ Bill was very scared but after a couple of days they became good friends, and he used it very carefully and responsibly.

Rareş Andrei Macovei – clasa a V-a

Ilustraţie de: Alexandra Coman, Rareş Andrei Macovei – clasa a V-a Profesor coordonator: Florentina Barciuc

Pagina 15

„There is no time like the present“ No person can say that they do not ever think about the past or the future. We are all humans, it is natural to wander around the memory lane or to fantasize about the things that will happen tomorrow, the next week or after a few years. It becomes bad when we spend most of our time doing only that. It is quite sad to just relieve good memories or to make amazing plans for the future without doing anything to accomplish them. They create impossible expectations for the present. Instead of dreaming about a spectacular party that happened a long time ago, call your friends right now and throw another one. It will not be the same as the first one, but that does not mean it will not be even greater. People often lose hope, believing that they will never be as happy as before. They put themselves down without even realizing it.

Stop creating impossible scenarios in your head, go and make them real. Go write a book, cook something out of the ordinary, travel to your dream country, get that job you have always wanted, call that friend you have not talked to in months, adopt a pet. Stop waiting for tomorrow, for something completely unexpected to happen, for someone to come and sweep you off your feet.

Happiness comes for those who act, so do not be afraid to go out there, take risks and experience new things. Time is precious and it will eventually run out, so seize the day as much as possible.

Agnes Todeilă, clasa a X-a F

Pagina 16

FETE DE LA FRANCOPHONIE La vie est belle Je joue à l‟ordinateur Plus d‟une heure Comme il fait beau !

Dehors à la fenêtre Le soleil brille J‟aime mon pays Son symbole est Brancusi Le français aussi Ils se sont trouvés Après, ils étaient heureux Jusqu‟à un moment La vie est belle Donc, réjouissez-vous d‟elle Vive l‟harmonie J‟aime les fraises Je mange le chocolat Et puis je bois l‟eau Je suis trop content Je suis un petit enfant Plus intéressant Dans la rue Pierre Anne voit un éléphant Belle, sa trompe C‟est un souriceau Qui se cache dans le mur Le chat est nerveux Haïkus réalisés par les élèves de la VIIIème A Prof. Todoran Adina

Pagina 17

La vie est belle Nous devons profiter de La chanson du coeur.

MACOVEI MONICA GEORGIANA Je suis très heureuse Aujourd`hui j`ai trouvé des amis Qui sont dans mon coeur.

FANDOLE ANA MARIA Le premier soleil, Printemps et ses belles fleurs Saison de la vie.

IONASCU ANDREEA Comme une fée Avec les fleurs, le soleil Le printemps est ici.

RASTGU ANGELICA La belle terre Beau univers infini Les mystères sacres.

COCU MARLENA Le ciel crie fort L`amour toujours l`amour Conquiert le coeur.

NISTOR ANA MARIA Maintenant c`est bien L`hiver est parti ailleurs Viens beau soleil.

STEFAN ANTONELLA VIOLETA Mon pays aimé Je ne regrette rien Mon amour est grand.

TECARU MARIA ANDREEA Jolis papillons, Forêt verte et énorme Ils volent si haut.

CIOBOTARU GEANINA Belle vérité, Réponses si correctes Pas de mensonges.

BOLOCAN ALEXANDRA

Pagina 18

Polinoame - rezolvarea unor probleme Prof. Laura Radu Problema 1.

Să se determine expresia restului împărţirii unui polinom oarecare Soluţie: Restul împărţirii polinomului

este

f b 

f

la

X  a

.

Aplicând teorema împărţirii cu rest, avem

r  mX  n

f a 

f a 

şi

f b 

prin

 X  a  X  b .

iar restul împărţirii polinomului

f   X  a  X  b  q  r cu grad r  2

f   X  a  X  b  q  mX  n

şi astfel

Calculăm

este

f  CX 

f

la

, dăm formă restului

.

şi obţinem :

 f a   ma  n  ma  b   f a   f b   m  f a   f b  .    f b  mb  n  ab m în sistem avem: Înlocuind pe a

f a   f b   n  f a   a  f a   a  f b   a  b n  a  f a   b  f a   ab

a  bn  a  f b  b  f a 



n

f a   f b  af b   bf a  X a b a b

r În concluzie

a  f b   b  f a  a b

.

Problema 2.

f  X 4 n 3  X 4 n  2  X  1 n  N ,

Arătaţi că polinomul

g  X 3  X 2  X 1

, se divide cu polinomul

.

Soluţie: Ştim că f este divizibil cu g dacă orice rădăcină a lui g este şi rădăcină a lui f.

Fie



o rădăcină a lui

 X  b

g

. Atunci:

Pagina 19

g    0   3   2    1  0

/    1  0 

  1 3   2    1  0 Calculând

f    

4 n 3



 

 1 

4n 2

  3   2   1  0 

4 n

f g

  4 1  0   4  1

 

   3

4 n

.

   1 2

.

Problema 3.

Arătaţi că polinomul

f

Soluţie: Verificăm dacă

f 1  3  0

f  X 4  X 1

f

f

x 1



3

x  1

nu este rădăcină







f  X 2  aX  b X 2  cX  d  Z X 

2

3

2

.

2

f  X 4  a  c X 3  b  ac  d X 2  ad  bc X  bd

f  X 4  X 1

Cazul II: şi 0 şi -1.



f  X  cX  dX  aX  acX  adX  bX  bcX  bd  

Cazul I:

.

nu este rădăcină

se descompune astfel:

4

Dar

Z

nu se descompune într-un produs de factori în care cel puţin unul să aibă gradul 1.

Presupunem că Atunci

nu se poate descompune în factori ireductibili peste

admite rădăcini întregi. Rădăcinile întregi dacă există, se găsesc printre divizorii lui 1.

f  1  1  1  1  1  0 Deci

f  Z X 

,

, rezultă că:

a  c  0 b  d  ac  0   ad  bc  1 bd  1

a  c  0  ac  2  b  d  1  a  c  1  S  

deoarece

ac

nu poare fi în acelaşi timp şi 0 şi 1.

a  c  0  ac  2  b  d  1   a  c  1  a  c  1  S   Rezultă că

f

.

deoarece

ac

nu poate fi în acelaşi timp

nu se poate scrie ca produs de polinoame de gradul 2. În concluzie polinomul f este ireductibil peste Z.

Pagina 20

Mari fizicieni români Academicianul Eugen Bădărău

„Nasc şi la Moldova oameni”, a spus cronicarul Miron Costin. Oameni de ştiinţă valoroşi s-au născut şi au studiat pe meleaguri moldovene. Printre ei s-a evidenţiat în domeniul fizicii prof. Eugen Bădărău, originar din judeţul Galaţi.

Considerat fondatorul școlii românești de descărcări electrice în gaze și fizica plasmei, a activat atât în ţară, cât şi în străinătate, bucurându-se de înalte aprecieri în cadrul comunităţii ştiinţifice internaţionale.

Prof. Eugen Bădărău s-a născut la 19 septembrie1887 la Foltești, în judeţul Galați. Studiile liceale, făcute la Ismailși Chişinău, au fost finalizate în 1905când și-a dat bacalaureatul. Dorind să devinăinginer, a plecat în Austriași s-a înscris la Technische Hochschule din Graz. După doi ani de studii politehnice, dorind să perfecționeze partea teoretică, a plecat în Italia, înscriindu-se la Facultatea de Fizică a Universității din Pisa. A obținut licența în fizică în anul 1911 şi a rămas la Pisa în Institutul de Fizică Experimentală, ca asistent și doctorand al profesorului Angelo Battelli. A obținut titlul de doctor în fizică în 1912, cu o teză intitulată „Constanta dielectrică a gazelor și amestecurilor gazoase”.

De aici înainte, cariera sa s-a dezvoltatîntr-un ritm susţinut, dovadă a calităţilor sale excepţionale, profesionale şi umane.În anul 1914 a plecat din Italia în Rusia, la Sankt Petersburg, unde i-a fost oferit un post de asistent la Institutul de Optică, la catedra profesorului Orest Danilovich Khvolson. Sub îndrumarea acestuia, a devenit șef de secție la Institut în anul 1917. Ulterior a obținut docența (1918) la Facultatea de Științe din Sankt Petersburg și a funcționat ca profesor de optică şi fototehnică la Institutul de Optică (1918-1921), asistent al savanţilor ruşi A. F. Ioffe şi D.S. Rojdestvenski. Cercetările sale în timpul șederii în Rusia s-au concentrat asupra problemelor de optică. Prof.

Eugen Bădărău a studiat birefringența corpurilor izotrope în câmp magnetic și a pus la punct un nou tip de interferometru, folosit pentru determinarea indicilor de refracţie ai gazelor. În perioada 1921-1934 a fost profesor de fizică, având funcţia de director, la Institutul de Fizică din cadrul Universităţii din Cernăuţi. Aici a creat o renumită şcoală de fizică experimentală.

Pentru meritele sale ştiinţifice, a fost numit decan al Facultăţii de Ştiinţe în intervalul 1926-1928. În anul 1934 a preluat conducerea catedrei de fizică corpusculară, nou înființată în cadrul Facultății de Științe a Universității din București. După retragerea din activitate a prof. Constantin Miculescu, un an mai târziu, a trecut la catedra de acustică, optică și fizică moleculară, unde a activat ca titularpână în anul 1962. Alături de colaboratorii săi, a studiat fenomenul de străpungere electrică a gazelor.Efectuând primele cercetări în domeniul descărcărilor electrice în gaze şi în domeniul plasmei, a fost recunoscut în ţara noastră ca fondator de şcoală în domeniu. A creat echipe de fizicieni valoroşi, cercetători ştiinţificiremarcabili, ce au format „Şcoala lui Bădărău”.

A fost membru fondator, în anul 1935, al Academiei de Științe din România. Pentru meritele sale ştiinţifice deosebite, în data de 12 august 1948 a devenit membru titular al Academiei Române. Începând cu anul 1949 a fost numit Preşedinte al consiliului ştiinţific al Institutului de Fizică al Academiei Române, iar din acelaşi an a condus secția de optică și spectroscopie din Institutul de Fizică al Academiei de la Măgurele, lângă București.

Pagina 21

Academia Română a hotărât în 1949 înfiinţarea Institutului de Fizică din Bucureşti avândul ca director pe prof. Horia Hulubei. Din acest Institut, în anul 1956, printr-o hotărâre a Guvernului, s-au format Institutul de Fizică, director fiind prof. Eugen Bădărău şi Institutul de Fizică Atomică (IFA), condus de prof. Horia Hulubei, ambele sub egida Academiei Române.

Din iniţiativa prof. Eugen Bădărău a luat fiinţă Comisia de acustică a Academiei Române în anul 1955. Această Comisie a avut un rol foarte important în domeniul acusticii şi privind aplicaţiile acesteia, asigurând condiţii optime pentru realizarea unor săli de spectacole, precum Sala Palatului şi Sala de concerte a Radiodifuziunii- Sala Radio din Bucureşti.A studiat problema poluăriisonore, combaterea zgomotului şi a vibraţiilor fiind o altă preocupare a acestei Comisii.

A fost preocupat de aplicarea ultrasunetelor în testarea materialelor de construcție, în biologie şi în medicină.

A organizat în anul 1969 a XI-a Conferinţă Internaţională asupra Fenomenelor în gaze ionizate, primul mare eveniment internaţional de fizică din România, la care a participat toată elita mondială din domeniu.

Prof. Eugen Bădărău a elaborat şi publicat numeroase lucrări, studii şi articole în reviste de specialitate.Dintre acestea menţionez: „Introducere în acustică”(1953); „Realizări noi în acustică”(1955), „Fizica descărcărilor în gaze”(1957),„Bazele acusticii moderne”(1961), în colaborare cu Mircea Grumăzescu, „Gaze ionizate”, în colaborare cu prof.

Ioan-Ioviţ Popescu şi redactatîn două volume: 1. „Procese fundamentale”(1963); 2. „Descărcări electrice în gaze”(1965),tradus şi publicat în 1969 şi în Franţa, „ Ultraacustica fizică şi tehnică”(1967).

Cercetările pe care le-a întreprins, în domenii precum: gazele ionizante- descărcările electrice în gaze, fizica plasmei, acustica şi ultraacustica, optica, spectroscopia, fizica corpului solid, semiconductori şi laseri, dovedesc capacitatea sa remarcabilă de studiu şi pasiunea pentru fizică. A avut numeroşi discipoli, unii dintre ei profesori şi cercetători de renume.

Dintre aceştia, îi menţionez pe următorii: Ion I. Agârbiceanu, Gheorghe Brătescu, Ioan-Ioviţ Popescu, Margareta Giurgea, Liviu Constantinescu, Teodor Câmpan.

Marele savant a primit numeroase distincţii dintre care amintesc titlul de „Om de Știință Emerit”(1962) şi Ordinul „Meritul Științific”(1966).

S-a stins din viață pe 11 martie1975, la București.

Prof. Corina Rotaru Director adjunct la Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”, Galaţi

Pagina 22

CAUZELE MANIFESTĂRILOR CLIMATICE (ABORDARE FIZICĂ) 1. Soarele, sursă de energie a motorului atmosferic: incălzirea inegală între poli si ecuator La intrarea în atmosfera Pământului energia solară este aceeași și la poli și la ecuator. Dar atmosfera nu se incălzește esențial direct de la soare ci prin intermediul Pământului. Deși radiația solară traversează atmosfera înainte de a ajunge la suprafața Pământului, constituenții săi nu pot absorbi decât o mică parte din ea, aproximativ 20 %. Din cantitatea totală de radiație sosită de la soare la marginea superioara a atmosferei, care este o constantă, constanta solară (342 w/m2, media pe 24 de ore), se mai pierd înapoi in spațiu prin reflexie în atmosferă și la suprafața Pământului, cam 30 % și restul de 50 %, ajunsă la suprafața Pământului, determină creșterea temperaturii acestuia și evaporarea apei la suprafață. Pământul încălzit, radiaza și el, ca și soarele, numai că având o temperatură mult mai mică, radiază în altă fereastră spectrală: în zona infraroșu, cu lungimi de undă mult mai mari decât radiația solară. Acesta este într-un fel norocul nostru. Atmosfera nu mai este la fel de transparentă la această radiație, cum a fost la cea solară. Foarte puțin din radiația termică a Pământului, cam 10%, iese în spațiu direct. Restul este absorbit de atmosferă (și emis apoi și afară dar și spre suprafața Pământului). Este efectul natural de seră al atmosferei care face posibilă viața pe Pământ.

Pagina 23

Problema este că Pământul nu este încălzit în mod egal peste tot. Există o variație latitudinală a încălzirii, mai mult la ecuator și mai puțin la poli. De ce? (suprafața pe care se distribuie și distanța parcursă prin atmosfera!).

Pământul primește mult mai multă caldură decât zonele temperate și polii. Presupunem: Pământul, cu forma lui aproximativ sferică și cu o suprafață uniformă netedă (uscat fără relief), învelit de o atmosferă uscată, nu se rotește. Este însă încălzit de soare, jur împrejur (ca și când soarele se rotește în jurul lui). Dezechilbrul termic generează un dezechilibru în câmpul densității și al presiunii. Aerul se pune în mișcare pentru căutarea echilibrului: aerul care se încinge la ecuator, se ridică și se răcește până la un moment dat când diverge către cei doi poli. Presiunea atmosferică scade fiindcă masa de aer de pe coloană se reduce. In jurul ecuatorului se va forma la sol o centură de presiune atmosferică joasă. Aici va veni aer rece dinspre poli, unde presiunea atmosferică este mai mare, așa cum apa curge de la deal la vale. Se formează celulele de circulație Hadley (introduse pe la 1700). Căldura în exces la ecuator este astfel transferată către poli. Același lucru se întâmplă și în ocean. Căldura este redistribuită pe glob, în proporție de aproximativ 60 de procente de către atmosferă si 40 de de procente de către curenții oceanici.

Pagina 24

2. Efectul rotației Pământului, în jurul axei asupra circulației generale a atmosferei. Frontul polar Presupunem: soarele e fix și Pământul, încă cu suprafata netedă și uniformă și atmosfera uscată, se rotește în jurul unei axe perpendiculare pe planul orbital.

Efectul rotației Pământului înseamnă reflexia mișcării aerului spre est atunci când acesta se duce către polul nord (in altitudine) și spre vest atunci când vine de la polul nord spre ecuator (la suprafață). Pentru a își păstra momentul unghiular, particula de aer venind de la ecuator spre pol (distanța față de axa de rotație scade) trebuie să se roteasca mai repede. Vezi patinatorul și “șurubul”. Hadley nu a explicat corect acest lucru, care apărea evident în circulația alizeelor. Dinamica modernă a introdus forța Coriolis datorată rotației Pământului, (forta neinerțiala), forța care explică corect fenomenul. În locul modelului de circulație atmosferică generală cu o singură celulă de circulație Hadley, un model cu 3 celule (Hadley, Ferrel, Hadley) pe emisferă corespundea mai bine realitații.

Pagina 25

În jurul latitudinii de 30 de grade, navigatorii știau că există o zonă cu vânt calm. Latitudinile căilor se numește zona in care nemaiavând vânt, corabiile staționau și caii aflați la bord erau aruncați în mare pentru a economisi apa. Este zona în care se face prima descendență a aerului ( a unei părți), înainte de a ajunge la poli. Așa că in jurul globului la aceste latitudini se formeaza o centură de presiune atmosferică ridicată. Centura subtropicala de presiune ridicată, unde aerul este uscat și cald (descendența adiabatică), zona cu deșertele mari ale lumii. Aerul care descende diverge atât spre ecuator (vânturile alizee) cât și spre pol. În zona latitudinilor temperate aerul cald întâlnește aerul rece care vine de la pol din ultima celula de circulație Hadley. Aici lucrurile sunt mai complicate. Zona de intâlnire se numește zona frontală polară. Bineințeles că aerul cald va fi forțat să escaladeze pe cel rece. In orice caz, la aceste latitudini va exista din nou o centură de presiune atmosferică joasă, centura subpolară, zonă cu manifestări bogate de vreme.

Vântul dominant la suprafață și în altitudine (datorat gradientului termic pol-ecuator și rotației Pământului în jurul axei sale). Presupunem: mai sus axa de rotație nu mai este verticală ci face cu planul orbital un unghi de 23,5 grade. În timpul mișcării de revoluție a Pământului în jurul Soarelui, faptul că axa sa de rotație este înclinată face ca cele două emisfere să primească în mod inegal caldură pe parcursul unui ciclu: vara se incălzește mai mult emisfera nordică (axa sa este inclinată către soare) și iarna cea sudică. Ca urmare zonele latitudinale despre care am vorbit mai sus (centuri de presiune atmosferică, vânturi dominante) se deplasează spre poli in functie de sezon (cald, rece).

Pagina 26

3. Efectul neuniformității suprafeței terestre Este momentul să adăugăm Terrei, oceanele alături de uscat, mările și lacurile, munții, vegetația, ghețarii…tot ce are ea pe suprafață, inclusiv oamenii cu activitațile lor poluante.

Suprafața Pământului va primi energie diferențiat nu numai după latitudine ci și după albedoul ei și se va incălzi in funcție de caldura specifică. Albedoul și căldura specifică au mari variații pe glob. Pământul se incălzește mai tare decât apa, vegetația mai putin decât solul arid, gheața reflectă mai mult decât uscatul s.a.m.d. Barierele muntoase perturbă circulația aerului. Atmosfera nu mai este uscată. Evaporarea apei la suprafața solului, vegetației si apei si miscarile aerului duc la un oarecare continut de vapori de apa in atmosferă. Structura verticală a atmosferei poate ajunge astfel in situații de instabilitate si genera turbioane (mari si mici). Consecințe: a. Centurile de presiune din jurul Terrei se divid. Vom găsi centri de presiune atmosferică ridicată, semipermanenți in zonele subtropicale, depresiuni atmosferice in zonele subpolare.

Dacă adugăm și faptul că axa de rotatie a Pământului este inclinată față de planul său orbital (in jurul Soarelui) avem si explicația oscilației sezoniere: iarna: anticilonul siberian si canadian, anticilonul Pacific si Azoric (parte a brâului subtropical), depresiunea islandeza si cea a Aleutinelor. vara: Azoricul se deplasează către vest devenind anticiclonul Bermudelor, Anticilonul Pacific se duce si el mai spre vest si se intensifica, anticilonul polar este inlocuit de depresiunea polară, depresiunea termică se formeaza pe sudul Asiei. b. Câmpul vântului se complică. c. Norii si precipitațiile

Pagina 27

4. Ascendența aerului, norii și circuitul apei Norii sunt cel mai interesant și frumos fenomen dintre toate fenomenele din atmosferă. Au o foarte mare varietate de forme și dimesiuni dar toți sunt făcuți din același lucru: stropi fini de apă sau cristale de gheață. Norii se formează când din diferite motive aerul incărcat cu vapori de apă urcă, se răcește prin destindere adiabatică si ajunge la saturație, vaporii de apă se condensează sau sublimează pe nucleii de condesare aflati din belsug in atmosferă (particule fine de praf si fum).

Motivele pentru care aerul incărcat cu umezeală de la suprafața solului urcă sunt:  instabilitățile structurii termice verticale (convecția termică)  curgerea peste orografia inaltă (convecția dinamică)  mișcările verticale din sistemele dinamice ale atmosferei (cicloni atmosferici in principal)

Pagina 28

Apa din atmosferă ajunge in urma ploii pe sol, pătrunde în pământ si se scurge către rîuri și mări. De aici se evaporă sau e folosită de plante si prin evapotranspirație ajunge din nou in atmosferă. Atmosfera transportă pe orizontală și verticală vaporii de apă și din nou, undeva apa cade sub formă de ploaie.

Prof. Adriana Dănilă

Pagina 29

APLICAȚIE ONLINE UTILĂ PENTRU EVALUARE Prof. Simona ANASIA

În urma participării la cursul “Digital Classroom: Using ICT in Education”, organizat de ONG-ul Motivated Learning for Everyone, în perioada 13 – 22 iunie 2016 în Barcelona în cadrul proiectului Erasmus+ 2015-1-RO01-KA101-014401, cu numele „Educaţie formativă şi incluzivă prin instrumente şi strategii didactice inovatoare”, proiect propus de Liceul Teoretic „Emil Racoviță” din Galați, am avut posibilitatea de a învăța noi instrumente digitale Web 2.0 pe care le pot utiliza cu succes la clasă pentru a asigura elevilor dezvoltarea creativității, a colaborării, organizării și competențelor de lucru folosind calculatorul.

Unul dintre instrumentele pe care le consider a fi foarte utile pentru abordarea modernă a temelor la clasă este Edmodo. Acesta solicită conexiune la Internet și este disponibil atât în varianta desktop, cât și pentru dispozitivele mobile. După accesarea adresei www.edmodo.com se solicită crearea unui cont, fie ca profesor, fie ca elev, fiecărui cont fiind util să i se asocieze o adresă de mail pentru primirea notificărilor referitoare la activitățile de pe platformă.

Pentru profesori, după crearea contului, se deschide o pagină în care se pot crea grupuri, se poate adera la un grup deja creat, cu ajutorul unui cod sau se pot urmări anumite subiecte de discuție (topics) la care colaborează profesori din întreaga lume. Recomand realizarea unui grup pentru fiecare clasă de predare. După crearea grupurilor, profesorii pot invita elevii să se alăture, prin intermediul codului grupului. Se pot publica note informative, se pot aloca teme, fie individuale (pe baza numelui de utilizator al elevului), fie de grup. Temele pot avea atașate fișiere fie din calculatorul personal, fie din biblioteca de fișiere salvate (Library) sau din OneDrive sau Google Drive (pe baza conectării la contul Google). Pentru evaluarea de tip test, există varianta de creare a unui Quiz, ce poate cuprinde întrebări de tipul: răspuns multiplu, adevărat sau fals, completare a spațiilor libere, perechi sau cu răspuns scurt. Pentru primele variante de itemi, se poate preciza anticipat răspunsul corect, urmând ca elevilor să le fie alocate puncte automat, ținând cont de corespondența dintre răspunsul dat și cel corect. Pentru ultima variantă, cea a răspunsului scurt, este necesar ca profesorul să intervină asupra testului și să stabilească nota acordată. Dacă nu dorim să creăm un test, le putem folosi pe cele disponibile în secțiunea Snapshot a aplicației, dar acestea sunt în marea lor majoritate în limba engleză. Aplicația este foarte utilă pentru asigurarea feedback-ului de către profesor, sub forma unui comentariu la temă.

Putând stabili durata de timp alocată pentru transmiterea rezolvării temei, profesorul le acordă elevilor posibilitatea ca, dacă transmit tema pe parcurs și primesc anumite indicații, să o poată modifica conform observațiilor. Atât zonele de Quiz, Poll (folosit pentru o singură întrebare), cât și cea de Assignments (teme) asigură vizualizarea numărului de elevi care au postat fie comentarii, fie variante ale răspunsurilor la tema dată. Prin faptul că putem da teme individuale, teme de lucru suplimentar, trimite mesaje cu observații sau sugestii fiecărui elev, aplicația susține predarea diferențiată. O altă parte interesantă a aplicației o constituie Spotlight, unde putem găsi materiale încărcate de profesori din diverse țări, grupate pe discipline sau domenii de studiu,pe care le putem partaja cu elevii, pe baza unor link-uri, folosind zona Note. De asemenea, se poate folosi și pentru comunicarea cu părinții, creând grupuri distincte pentru aceștia, ținând cont că mulți dintre ei folosesc Internetul și telefoanele inteligente.

Pagina 30

Elevii folosesc aplicația ca mijloc de transmitere a rezolvărilor sau răspunsurilor pentru evaluare, dar și pentru a pune întrebări, a colabora între ei (prin intermediul reply-urilor). Temele postate de către ceilalți colegi de grup nu sunt vizibile decât pentru profesor. La fiecare postare se poate da, asemănător Facebook, Like, Reply sau Share, pentru ca aceasta să fie vizibilă și pentru alte persoane sau alte grupuri din care elevii fac parte.

Aplicația prezentată mai sus este doar una dintre multele prezentate la curs, dar o consider a fi un pas înainte pentru aducerea la zi a tehnicilor de lucru cu elevii, de comunicare cu aceștia și în afara sălii de clasă și pentru o evaluare eficientă, de parcurs și de progres, a muncii elevilor.

Aplicația Kahoot Ce este?

Povestea începe în Norvegia anului 2013 cu 3 oameni hotărâți să aduca un plus de savoare orelor, printr-o metodă cât mai simplă. Astfel, Johan Brand, Jamie Brooker și Morten Versvik lansează, ca un proiect comun între Mobitroll și Universitatea Norvegiană de Tehnologie și Știință, platforma educațională Kahoot!, pentru ca până în prezent aceasta să fie folosita de peste 50 de milioane de oameni în peste 180 de țări. De asemenea, aceasta a fost nominalizată și a câștigat premiul categoriei Startup of the Year în cadrul Nordic Startup Awards 2015.

Modul de joc Și totuși, cum se joacă? Nimic mai simplu. Kahoot! este proiectat pentru învățarea socială, cu elevii adunați în jurul unui ecran comun. Într-un mediu de clasă tipic, acest lucru va fi un SmartScreen, tabla interactivă sau un monitor de calculator. Multe kahoots sunt redate folosind instrumente Screensharing, cum ar fi Skype, Appear.in sau Google Hangouts.

Când se lansează un kahoot, acesta va avea propriul cod PIN unic generat aleator de către sistem. Folosind orice dispozitiv cu un browser web, jucătorii acceseaza site-ul dedicat participarii la test, kahoot.it, pentru ca mai apoi să introducă acel cod PIN și un pseudonim înainte de a fi directionați către ecranul de așteptare (de „lobby“). Când pseudonimele tuturor jucătorilor apar în lobby, liderul kahoot (în mod normal, profesorul) face click pe butonul Start pentru a începe testul. În timpul jocului, întrebările și cele până la 4 variante de răspuns sunt afișate pe ecranul principal. Fiecărui răspuns îi corespunde o culoare și formă distinctivă.

Pagina 31

Pe ecranul dispozitivelor cursanțilo, există cel mult patru variante, fiecare având o formă și o culoare proprie. Aceștia trebuie să apese pe unul dintre cele 4 forme pentru a alege o variantă.

Design-ul jocului este de așa natură încât jucătorii sunt obligați să-și ia frecvent privirea de la dispozitivele lor, lucru care să permită interacțiunea socială cu profesorul și colegii lor.

Pentru fiecare răspuns corect, un număr de puncte (cu un maxim de 1000, în funcție de timpul în care studentul răspunde la întrebarea respectiva) este atribuit fiecărui cursant. La sfârșitul fiecărei întrebări, studentul vede scorul său actual și clasarea lui la nivelul clasei pe ecran. Pe ecranul principal vor fi afișate cele mai mari 5 punctaje pentru a încuraja astfel o competiție sănătoasă (safe). De asemenea, la finalul jocului, clasamentul în funcție de puncte va fi afișat pe ecranul principal. Un alt avantaj adus de această platformă este că oricine își poate crea propriul chestionar cu propriile întrebări din cele mai vaste domenii.

Scopul pedagogic Deși Kahoot! este într-adevar despre spiritul competitiv și despre distracție, adevăratul său scop nu trebuie uitat. Jocul se bazează pe o învățare activă și logică. În timpul jocului, profesorul conduce clasa în alte activități, discuții și chestionare legate de subiect pentru a consolida cunoștințele elevilor. Astfel, profesorii pot evalua înțelegerea și abordarea elevilor bazată pe calitatea noțiunilor cunoscute lor, prin structura kahoot și modul în care aceștia au explicat răspunsurile.

Deci? În concluzie, dacă încă nu te-am convins, singurul lucru care ți-a mai ramas de făcut este săți deschizi browserul, să accesezi platforma și să dai drumul jocului. Te avertizez, competiția va fi acerbă!

Maximilian TĂNĂSACHI, clasa a IX-a D

Pagina 32

Eugen Făt – un Făt-Frumos al regiei gălăţene „V-am dat teatru, vi-l păziţi Ca un lăcaş de muze; Cu el curând veţi fi vestiţi Prin veşti departe duse. În el năravuri îndreptaţi, Daţi ascuţiri la minte, Podoabe limbii voastre daţi Cu româneşti cuvinte.”

(Iancu Văcărescu) - Cine este Eugen Făt?

Eugen Făt este un om simplu, care iubeşte copiii, teatrul, sportul, muzica şi multe „alte cele”. Un ardelean „get-beget” din Baia Mare crescut în spiritul „lucrului bine făcut” şi a responsabilităţii asumate.

- Spectacolul de teatru este o creaţie colectivă, o fuziune dintre un element fix (textul dramatic) şi unul instabil, uman: echipa formată din regizor, scenograf, actori şi publicul.

Care din aceste elemente influenţează mai mult reuşita unui spectacol de teatru?

- Spectacolul de teatru este un organism viu care-şi are propria viaţă și propriul destin. Textul este întotdeauna un pretext pentru spectacol. Niciodată textul nu este bătut în cuie și nu are statut de lege care trebuie respectată. La spectacolul „Vânzătorul de vise”, de exemplu, am rescris textul final din alte trei surse de texte. La repetiţii am schimbat din nou textul în funcţie de relaţia lui cu actorii care-l jucau. La spectacolul „Durata medie de viaţă a mașinilor de spălat” am avut două săptămâni în care m-am întâlnit cu toată distribuţia şi am rescris textul împreună. Cred că la acel spectacol am schimbat de vreo şapte ori textul până la varianta finală din spectacol. Nu sunt genul de regizor care „merge” spre text, ci mai degrabă „aduc” textul la mine, la gândurile mele şi la cum vreau să arate spectacolul la final. Nu pot spune cu precizie care din elemente influenţează reuşita unui spectacol...mie mi-au rămas spectacole în minte datorită unor imagini, unor emoţii sau pasaje muzicale, unei lumini misterioase, etc. Toate sunt importante în egală măsură deoarece pot produce emoţii, iar un spectacol valabil din punctul meu de vedere este acela

Pagina 33

care are cel puţin un moment în care „îţi face pielea de găină”. Acesta este barometrul meu cu care „măsor” dacă spectacolul este bun sau rău.

- Aş compara poziţia regizorului cu a naratorului din operele realiste, care e precum Dumnezeu: niciodată văzut, permanent simţit. Ce sarcini are un regizor? Dar calităţi?

- În primul rând, un regizor trebuie să știe ABSOLUT TOT despre spectacolul lui: de ce personajul X poartă pantaloni scurţi verzi şi nu lungi, de unde vine (în povestea textului) personajul Y, când apare pe scenă, de ce vine plângând, ce fel de plâns are (de nervi, durere, supărare, deces, etc), de ce pe masă sunt 5 sticle goale de 0,25l de pepsi (şi nu de 2 l de fanta pline), etc. Regizorul trebuie să ştie din memorie toate replicile ca în caz că actorii uită la repetiţii, să-i poată corecta şi spune ce şi unde au greşit şi multe alte zeci de detalii. Calităţile pe care trebuie să le aibă sunt multe...începând de la leadership la o foarte bună comunicare cu oamenii, trebuie să fie un psiholog bun ca să știe când poate să întindă coarda la repetiţii şi când trebuie să se oprească, trebuie să aibă o imaginaţie foarte bună (un regizor bun când citeşte un text trebuie să -şi imagineze deja cum va arăta spectacolul final), să fie cult, să cunoască muzică şi pictura (în primul rând), să aibă curaj în abordări şi multe, multe altele. Din păcate foarte mulţi „artişti” au convingerea că sunt artişti şi sunt departe de acest statut fiind lipsiţi de calităţile specifice.

-Cum vi se pare publicul de astăzi?

Publicul de azi mi se pare mai superficial ca în trecut....Am văzut public care aplaudă în sală fiindcă un personaj pe scenă se scobea în nas sau spunea „dobitocule”. Eu nu pot să râd atât de uşor. Cred că un public bun trebuie cultivat prin spectacole de excepţie fiindcă graniţa dintre artă şi manea a ajuns să fie extrem de subţire (vezi faimosul scandal al manelistului Vali Vijelie care a cântat în iunie 2016 în Conservatorul Naţional de Muzică din Bucureşti). De aceea, noi care stăm pe scenă sau în spatele ei trebuie să fim extrem de atenţi şi responsabili „cu ce hrănim” spectatorul fiindcă îi „ răpim” 1-2 ore din viaţă şi acest lucru nu este de ici de colo....

-Care este criteriul alegerii pieselor ce vor fi jucate într-o stagiune?

-Aşa cum am mai spus, eu când citesc o piesă văd deja spectacolul...Dacă piesa „îmi spune ceva” sau dacă am o viziune puternică legată de spectacolul care ar putea să iasă, o montez. Citeşti în jur de 60-70 de texte ca să poţi alege unul. Uneori citeşti 60-70 de piese şi nu alegi nimic...preferi să rescrii un anumit text sau să faci o compilaţie din 2,3...4 texte.

-Ce opere vi se par a fi greu de dramatizat?

- Dacă ai o idee despre ce trebuie să faci sau cum vrei să arate spectacolul tău, teoretic poţi să faci o dramatizare şi după o carte de telefon şi să iasă ceva super. De aceea e foarte importantă imaginaţia la un regizor. De fapt imaginaţia este importantă în toate domeniile artistice...pictură, cinema, muzică,etc. Artistul, după părerea mea, trebuie să fie un vizionar (Van Gogh a pictat un doctor de 40 ani cum va arăta peste 20 de ani). Asta face diferenţa dintre un om obişnuit şi un artist: viziunea!...şi neliniştile aferente creaţiei.

-Ce dificultăţi aţi întâmpinat în punerea în scenă a pieselor?

Pagina 34

-Cea mai mare dilemă am avut-o la Bucureşti, când am lucrat la Teatrul Odeon spectacolul „Natură moartă cu nepot obez” unde trebuia să-l fac pe Pavel Bartoş un gras de peste 120 de kilograme care să nu fie dezgustător, să fie credibil şi să aibă inocenţa unui bebeluş de câteva luni. A fost greu, dar spectacolul a fost un real succes – se joacă şi azi cu casa plină după mai bine de şase ani (am citit zilele acestea că a avut loc a 101-a reprezentaţie).

-De curând aţi regizat „O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale, care reflectă societatea de ieri, dar şi de azi. Reprezentarea dramatică operează modificări la nivelul operei. Aţi putea motiva prezenţa celor mai importante devieri de la textul suport?

- Cele două spaţii apar în text (mai ales în actul III cu scena adunării). Viziunea mea a fost „pe aceeaşi lungime de undă” cu a lui Caragiale....În montarea mea, spectatorul este chiar de la început în casa lui Tipătescu (am prelungit roşul sălii şi pe scenă tocmai pentru a sublinia ideea că publicul se află în una din camerele vilei lui Tipătescu). Nu ştiu dacă termenul „motiva” este mai potrivit în artă sau în sala de tribunal... Nu cred că are aplicabilitate în artă. Multă lume înţelege greşit noţiunea de regizor, cred. Regizorul nu este un funcţionar public care reproduce şi respectă cu exactitate pe scenă un text. Regizorul este un creator. Și aspectul acesta se trece deseori cu vederea.

-Din păcate mulţi nu înţeleg că pot vedea aceeaşi piesă în repetate rânduri dacă regia este alta. Am invitat câteva persoane la teatru şi m-au refuzat motivând că au mai văzut cândva piesa sau că au înregistrarea.

-Cel mai bun exemplu este să mergeţi la Brăila şi să vedeţi O scrisoare pierdută pusă în scenă de regizorul Lucian Sabados şi veţi observa ce diferenţă este între cele două spectacole.

- Aş dezvălui eu câteva inovaţii, observate de către elevii de la Liceul Teoretic ―Emil Racoviţă”: Brânzovenescu vorbeşte în maghiară şi doarme în sală lângă spectatori, Caţavencu are accent moldovenesc, Dandanache suferă de Parkinson (amestecul clientelei politice era sugerat de Caragiale doar prin sufixele -idi, -ache, -escu), se intonează imnul, jocul copiilor din final care ar evidenţia repetabilitatea întâmplării, prezenţa “pomenilor electorale”, a telefonului care aduce mai aproape de noi evenimentele, ameninţarea cu pistolul de către Zoe, elemente de jargon (“om ingrat şi fără corason”)...

-Ce reprezintă teatrul pentru regizorul Eugen Făt?Teatrul reprezintă o modalitate de evadare din lumea reală în una imaginară.

- Înainte de a încheia, mulţumindu-vă pentru acest dialog şi dorindu-vă să descoperiţi izvorul tinereţii fără bătrâneţe în tot ce faceţi, aţi putea transmite un mesaj pentru tinerii absolvenţi de liceu care doresc să îmbrăţişeze această carieră?

Pagina 35

-...Păi e greu! Nu prea ştiu ce aş putea să le spun. Problemele nu o să apară la admitere, ci după ce termină facultatea şi îşi caută un angajator. Teatrele au rămas aceleaşi, dar au apărut încă 8-9 şcoli (mai mult sau mai puţin acreditate). Termină pe an în jur de 1000 de absolvenţi la actorie. Se angajează maxim 50. Restul „se transformă” sau emigrează şi „se transformă” acolo în altceva.

Oricum...ca să încheiem într-o notă optimistă...ca să poţi face meseria asta îţi trebuie enorm de multă cultură, să vezi foarte multe spectacole de teatru ca să înţelegi particularităţile fiecăruia şi să vezi cât mai multe stiluri regizorale, ai mai avea nevoie de o asistenţă la un regizor şi, cred eu, ingredientul de bază nr.1...multă imaginaţie!

Aşadar teatrul este o artă în care limbajul, lumina, decorul, costumele au o semnificaţie, este o cale de reflectare a lumii şi de cunoaştere a ei, dar şi un mijloc de sancţionare a defectelor umane.

Interviu realizat de prof. Radu Cătălina Geanina

Pagina 36

Filmul „Oglinda” şi ipostazele conştiinţei Sunt foarte fascinante fenomenele ce au loc în faţa oglinzii...Sunt sigură că orice om se minunează deseori de ceea ce poate citi într-una din ele acest lucru se datorează adevăratei feţe a oglinzii, a rolului ei în a dezvălui ceva. Ea reflectă adevărul, sinceritatea, conţinutul inimii şi structura conştiinţei; deci, ea reflecztă nu numai aparenţa, ci şi esenţa pentru cei ce încă mai pot zări în urma obişnuinţei cu falsa formă fizică şi cu falsul ego.

Referitor la filmul „Oglinda” regizat de Andrei Tarkovski, aş dori în primul rând să încerc a prezenta secvenţa din prologul filmului. Aş spune astfel că această secvenţă este un documentar ştiinţific, în cadrul căruia se prezintă magia vindecării prin hipnoză a unui adolescent suferind de logopatie. Interesant este efectul acestei secvenţe asupra lui Aleksei, personajul principal, prezent doar prin cadrele conştiinţei sale şi prin voce. În urma unui lung repaus la pat, cauzat de boală, prologul pare că „deşteaptă” un val necontrolat de amintiri, un flux dens ce se revarsă asupra casei copilăriei lui Aleksei, asupra mamei sale şi asupra întregii familii. Chipul mamei şi gesturile sale domină totuşi în amintirile lui Aleksei. Revărsarea de sacru pare că selectează uşor aleatoriu amintirile, tinzând să aluneceîn jocul copilăriei fragezi, să cuprindă pubertatea şi puţin din maturitatea vieţii adulte.

Consider că importantă în acest film este şi modalitatea în care amintirile şi momentele conştiinţei intră într-un dialog magic, numai pentru a sugera parcă relativitatea fizică a evenimentelor, irealitatea personajelor „reale”, marea importanţă a clipei, a memoriei, a istoriei, deci a celor trei lorzi veşnici în ecoul eternităţii.

Cel care a creat acest excelent eseu vizual, pe numele său complet Andrei Arsenievici Tarkovski este fiul poetului Arseni Tarkoski. Cineastul rus a studiat muzica, arta, a cochetat cu poezia, pictura, a învăţat limba arabă şi a muncit ca geolog în Siberia. Autor al cărţii „Sculptând în timp”, un roman autobiografic, regizorul „Călăuzei” şi-a dedicat practic întreaga viaţă cunoaşterii şi vieţii. În lucrarea amintită, Andrei Tarkovski îşi rezumă viziunea asupra lumii astfel: „Creaţia este unul dintre momentele de preţ în care ne asemănăm Ziditorului; de aceea, n-am crezut niciodată într -o artă independentă fără Dumnezeu. Sensul artei este rugăciunea, rugăciunea mea. Dacă această rugăciune, dacă filmele mele pot aduce oamenii la Dumnezeu, cu atât mai bine. Atunci viaţa mea îşi va căpăta întregul sens: acela, esenţial, de a sluji”. (Andrei Tarkovki, Sculptând în timp, Editura....., Bucureşti, p. 54). În ciuda unei creaţii alcătuită numai din capodopere cinematografice, Tarkovski rămâne în amintirea mea cu filmul „Oglinda”, în care memoria este actorul principal. Pentru sensul imaginilor şi puterea de evocare a cuvintelor, filmul propus de mine este una dintre mai frumoase experienţe cinematografice trăite.

Măcelaru Adelina, clasa a XI a F

Pagina 37

SPUNE DA VIEȚII! În ultima perioadă, sute de tineri din întreaga lume sunt implicaţi într-un joc online periculos despre care există suspiciuni că ar fi provocat nenumărate sinucideri. Specialiştii spun că există câteva mecanisme psihologice pe care creatorul jocului le-a introdus, voit sau nu, şi care sunt de natură să dezactiveze apărarea psihică a organismului. În urma verificărilor, s-a constatat că cei mai mulţi dintre adolescenţii care se înscriu în acest joc sunt izolaţi de familie sau colegii de la şcoală şi, pentru că au pierdut cumva contactul cu lumea reală, ajung să îl completeze cu cea virtuală. Copilul caută astfel o supapă, ca s-o numim aşa, prin care să comunice cu exteriorul, iar asta îi oferă jocul «Balena albastră». În acest context elevii clasei a Xa D analizând tabloul adolescenței, cu particularitățile sale cognitive și afectiv-emoționale, într-o activitate creativă de valorificare a inteligențelor multiple au pus în evidență DARUL VIEȚII și valoarea ei, prin câteva reflecții care merită citite: Viața merită trăită pentru că ai: atâtea lucrrui de văzut atâtea persoane de întâlnit atâtea provocări peste care să treci atâtea lucruri de încercat atâtea emoții de trăit putea întemeia propia familie atâtea de dăruit și de primit persoane care te iubesc atâtea de învățat atâtea responsabilități de care să ții cont…. și lista ar putea continua!

Viața este un dar, ține cont și de aceste gânduri: nu te gândi la ceea ce nu ai ci fii recunoscător pentru ceea ce ai și luptă pentru ceea ce îți dorești viața unor persoane poate s-a îmbunătățit mai târziu, dar de fiecare dată se întâmplă lucruri frumoase pentru fiecare dintre noi; să avem răbdare și să le vedem cât timp trăiești poți îndrepta ceva mergi și plimbă-te, observă cu atenție tot ce este în jurul tău, sigur vei vedea cel puțin câteva lucruri pentru care merită să trăiești viața este un joc, totul depinde de cum vedem regulile acestui joc sunt mulți oameni care îți apreciază existența, trebuie doar să le arăți că te bucuri că există.

Mereu va fi cineva căruia îi pasă!

Prof. psiholog Silvia Banea

Pagina 38

LA ÎNCEPUT DE DRUM … cu motivaţie şi determinare! „Să formezi o echipă este doar începutul, să rămâi împreună este progresul, să lucrezi împreună este successul!”

Prof. psiholog SILVIA BANEA La începutul anului şcolar liceul este cuprins de emoţiile frumoase ale unui nou început, un freamăt colarat în care adolescenţii pun amintirile verii încheiate, obiective şi planuri de îndeplinit, aşteptări privind rezultatele lor, întrebări ce-şi caută răspunsuri, curiozităţi ce vor fi desluşite în cadrul diferitelor discipline, noi prieteni şi experienţe.

Cei mai emoţionaţi, „bobocii” claselor a IX-a păşesc pe holurile liceului cu un bagaj mare de încredere, de entuziasm şi bucurie, pentru că au ajuns în locul potrivit şi deja privesc cu încântare prin fereastra celor patru ani de liceu, spre viitorul şi cariera dorită.

Trec primele săptămâni, trece prima, a doua, a treia lună, drumul nu e chiar atât de uşor, implică destul de multă voinţă, determinare, curaj, un program riguros de studiu, ce trebuie respectat; orice rezultat este o investiţie de efort, atenţie şi muncă. La finalul primului semestru am discutat cu câţiva elevi de clasa a IXA despre percepţia lor privind parcursul şcolar, după un prim semestru...atât de lung, mai mult în emoţii, dar şi în note, evaluări, o bogăţie de informaţii ce s-a revărsat prin fiecare disciplină. În ceea ce priveşte dificultăţile, obstacolele externe pe care le-au resimţit elevii au menţionat: schimbările bruşte ce au survenit odată cu intrarea la liceu - colegi şi colectiv nou, colegi cu caractere diferite, fapt ce a dus uneori chiat la neînţelegeri; cadre didactice cu stiluri diferite, noi de predare şi evaluare; volumul mare de teme, materie multă şi grea, corelată cu prea puţin timp necesar pentru efectuarea tuturor temelor şi a lecţiilor, stresul şcolar în general, prin aşteptările ridicate din partea părinţilor, exigenţa / severitatea unor cadre didactice, eforturile de a înţelege conţinutul predat. Un al aspect evidenţiat a fost eforturile pe care elevii afirmă că le fac în activitatea de învăţare şi care nu sunt atât de mult apreciate de profesori –de exemplu „încercarea de a da unele răspunsuri, chiar dacă nu sutn cele corecte” Tot elevii au identificat şi cele mai importante obstacole interne care au influenţat, într-un fel rezultate şcolare şi implicarea lor: relaxarea după stresul examenului de admitere, lipsa încrederii în sine, frica de a vorbi în public, timpul insuficient alocat studiului, lenea /alte ocupaţii / timp mai mult alocat hobby-urilor sau prietenilor, telefonul, stresul- insuficienta ambiţie, concentrare a atenţiei. De asemenea, elevii au menţionat nesiguranţă faţă de răspunsurile pe care ar fi dorit să le ofere în lecţie şi pe care nu le-au exprimat, deşi le ştiau şi erau corecte, dar şi faptul că unele informaţii au fost considerate neimportante şi astfel nu au acordat suficientă atenţie unor explicaţii în cadrul orelor. Şi totuşi obstacolele pot fi depăşite, iar pentru o învăţare de succes pe care şi-o doresc toţi elevii, vă invit să aplicaţi recomandările oferite de elevii clasei a IX-a E! 1. Acordă suficient timp pentru activitatea de învăţare!

2. Realizează un program / plan de studiu, pe care să îl ai în vedere! Vei observa în timp eficienţa acestuia, pe măsură ce îl respecţi pas cu pas!

3. Întocmeşte „Liste cu lucruri de făcut!” (To do it list) - nu vei uita lucruri importante; vei avea satisfacţia lucrurilor realizate (bifate)!

4. Ai încredere în tine, în potenţialul şi resursele tale! Ai curaj şi determinare! Pune în valoare iniţiativele pe care le ai!

Pagina 39

5.

Cere ajutor din partea colegilor, atunci când este cazul!

6.

Oferă încurajare şi apreciere colegilor!

Oricine are nevoie de suport, mai ales în momentele dificile!

7.

Foloseşte constructiv timpul liber! Relaxează-te, cultivând pasiunile tale!

8. Ţine în control emoţiile tale! Panica, stresul, emoţiile evaluării te pot „dezechilibra” chiar dacă eşti bine pregătit!

9.

Concentrează-te la lecţii, teme, sarcini de lucru! Atenţia este primul pas către o învăţare eficientă!

Fii ambiţios, motivat pentru a învăţa, este cheia succesului şcolar!

Mult succes!

CRED, VREAU, POT! Descoperim tainele voinţei şi ale motivaţie, două resurse extrem de importante în dezvoltarea personală şi profesională a unei persoane, prin gândurile a doi elevi din cadrul liceului nostru: Melniciuc Maria, clasa a X-a D „Diferenţa dintre un câştigător şi un pierzător o face voinţa. Deşi egali iniţial, câştigătorul se diferenţiează de pierzător prin ambiţia sa, prin munca depusă, prin determinarea pe care o simte.

Un câştigător continuă chiar dacă rezultatele întârzie să apară; chiar dacă nu este considerat câştigător. Voinţa este dorinţa interioară de a schimba ceva în bine, de a schimba obiceiuri, gânduri.

Voinţa e cea care ne motivează să facem ceea ce facem. Cu voinţă putem face orice dorim, oricât de greu ar părea pe moment. Contează să ne implicăm în acţiuni mânaţi de voinţă; cu paşi mici putem face ce ne propunem.

Tot ce este în jurul nostru ar trebui să ne motiveze. Toate lucrurile, persoanele, ce ne înconjoară ne dau motive să facem cu succes ceea ce ne dorim. Voinţa poate fi activată prin tot ce este în jurul nostru, dar mai important este ca noi trebuie să o descoperim în interiorul nostru şi să o folosim ca resursă pentru reuşită. Schimbarea în bine se întâmplă doar dacă noi vrem.”

Pîrâianu Ciprian, clasa a X-a D „Motivaţia vine din interior. Nu ai nevoie de persoane sau obiecte pentru a fi motivat. Tot ceea ce faci bine, toată munca ta, o faci pentru tine. Nu te gândi că alţii au resurse pentru a ajunge departe. Sunt mii de oameni care nu aveau nimic, care au pornit de la 0.

Secretul succesului este munca şi ambiţia. În viaţă apar multe obstacole şi lucruri sau întâmplări care te pot dezamăgi. Vor fi multe momente în care te vei simţi la pământ, fără putere sau speranţă. În acel moment puterea de a continua o vei găsi numai în tine! Ţine minte! Viaţa îţi oferă oportunităţi pentru a învăţa, pentru a deveni mai puternic, pentru ca evolua ca persoană. Acestor oportunităţi le poţi spune uneori şi „obstacole”, dar depinde doar de tine! Mai mult, dacă lumea nu crede în tine, demonstrează că se înşeală, nimeni nu te cunoaşte mai bine decât te cunoşti tu! Trebuie să îţi arăţi adevăratele calităţi, să înveţi din orice greşeală, să le arăţi persoanelor care cred în tine că meriţi şi celor care nu cred – că nu te cunosc cu adevărat!

Fiecare om poate fi o stea, dar depinde de fiecare dacă găşeşte puterea, focul, şi dacă se lasă stins sau distrus de primul meteorit. Arată-ţi ţie şi celor din jur că poţi şi nu te lăsa bătut niciodată!

Acesta este secretul succesului!”

Pagina 40

Parcul Național „Lacurile Plitvice‖ Prof. Tătaru Lăcrămioara Parcul Național‖ Lacurile Plitvice‖ este cel mai vechi parc național din Europa de SudEst și cel mai mare parc național din Croația.

A fost înființat în 1949 și este situat în zona muntoasă carstică din Croația centrală, aproape de granița cu Bosnia și Herțegovina.

Zona protejată se întinde pe 296,85 km². Din aceasta suprafața , 200 ha reprezintă lacurile propriu-zise. În 1979, Parcul Național Lacurile Plitvice a fost adăugat în lista patrimoniului mondial UNESCO. Termenul Plitvice provine de la lacurile din parc, puțin adânci, ( în croată plitvak).

Platoul este delimitat de două masive muntoase ale Alpilor Dinarici: Mala Kapela la vest și Lička Plješivica cu Medveđakla est. Lacurile sunt situate la extremitatea nordică a regiunii geografice Lika, în subregiunea Kordun, și sunt formate de două râuri și de mai multe izvoare subterane.

Altitudinea minimă a parcului este 367 m, corespunzătoare părții mai din aval a râului Korana; punctul cel mai înalt este muntele. Relieful a fost și modelat permanent de apa care erodează mecanic și chimic, pătrunzând în roci, formând grote, lacuri și căderi de apă.

Apa, dizolvă dolomitul și calcarul rocilor carstice, se evaporă în lacuri sau pierde dioxidul de carbon în zonele turbulente, cauzând precipitații și apoi depuneri de calcar. Dacă aceasta se întâmplă pe un substrat impermeabil, cum este cazul în zona lacurilor superioare ale parcului, are loc formarea unor bariere de travertin care separă lacurile între ele capturând de asemenea și mușchi și alte plante cum ar fi Palustriella commutata sau Bryum pseudotriquetrum. Acest fenomen geologic, a cărui vechime nu depășește patru milenii, continuă astăzi și modifică permanent aspectul. El este cauza frumuseții și atracției parcului.

Parcul National Plitvice este puternic împădurit, în principal cu fag, molid, brad și dispune de un amestec de vegetație alpina și mediteraneana. Are o varietate largă de plante, datorită gamei largi a microclimatului, diferitelor soluri și diferențelor de altitudine. Zona adăpostește o varietate extrem de larga de specii de animale și păsări. Animale rare, cum ar fi ursul brun european, lupul, vulturul, bufnița, râsul, pisica sălbatică, cocoșul de munte, pot fi gasite aici, împreuna cu multe specii comune. Cel putin 126 specii de păsări sunt întâlnite aici. În lacuri, unele navigabile trăiesc multe specii de pesti, în special păstrăvi.

Pagina 41

AMPRENTELE ȘI PERSONALITATEA NOASTRĂ Urme lăsate de degete pe o suprafață și care servesc la identificarea autorului unei infracțiuni. Corpul uman este un mare mister pe care oamenii de stiintă incearcă de milenii să-l deslusească. Un element cu adevărat unic sunt amprentele. Se cunoaște faptul că ele se formează înainte de naștere și provin chiar din interiorul pielii. Amprentele nu se pot schimba niciodată, chiar dacă degetele sunt arse.

Chiar și gemenii siamezi au amprente diferite. Fiecare dintre noi ne naştem cu un set unic de amprente, deşi specialiştii nu ştiu nici acum cu exactitate la ce ne folosesc acestea. Unul dintre scopurile amprentelor este îmbunătățirea simțului tactil, dar oare din ce cauză fiecare are un set unic de amprente? Nimeni nu poate preciza cu exactitate la ceea ce folosesc amprentele, dar fiind unice, ele au ajutat poliția de-a lungul timpului pentru identificarea criminalilor. Fiecare deget şi amprenta digitală specifică are semnificaţia lui generală, însă dintre toate amprentele degetelor, cea a degetului mare este şi cea mai importantă.Modalitatea în care amprentele sunt concepute presupune dispunerea unor riduri foarte fine în stratul de piele principal din vârful degetelor. Amprentele prezintă trei tipuri de trăsături diferite: arcuite, circulare şi spiralate.Tiparul amprentelor este codat sub suprafaţa pielii, iar forma acestuia ne poate influenta personalitatea, dar in acelasi timp ne face diferiti si unici in acelasi timp.

Amprenta arcuită Cei care au acest tip de amprenta sunt persoane foarte corecte, oneste, cu un simț al echității foarte dezvoltat. Dispun de o voință de fier și s-au născut cu o foarte mare putere de convingere și un spirit de autoritate ascuțit. Au nu numai dorință de succes, dar și conștiință de sine și capacitatea de a-l obține. Important și de ținut minte este că, persoanele cu acestă amprentă sunt extrem de loiale și nu își lasă niciodată prietenii la greu.

Amprenta circulară: Despre amprenta circulară se spune că este amprenta echilibrului, a curiozității și a pasiunii tandre. Dacă amprenta ta digitală este reprezentată de cercuri concentrice înseamnă că ai un fel de a fi rezervat, seducător și visător în același timp. Ești o persoană sensibilă, iar cariera ta stă sub semnul artelor frumoase și a sensibilității. Ai o inimă caldă și oricine se poate baza pe ajutorul tău necondiționat Amprenta spiralată Amprenta spiralată este amprenta afectivități și a neconventionalului. Ești o persoană căreia îi place să se lase purtată de val. Îți place să depășești limitele care ți se impun și să pui lucrurile în mișcare. Vrei să pui lucruri noi în aplicare, să reinventezi o altă ordine a lucrurilor.

Iubești plăcerile intelectuale, muzică, dansul, luxul.

Patriche Andreea-Larisa Tudose Alina-Andreea Clasa a X-a A

Pagina 42

Alchimia și viața veșnică Alchimia este chimia din evul mediu, în cadrul căreia se continuă și se amplifică practicile meșteșugărești ale antichității de obținere a unor produse, ca sticlă, coloranți, metale etc., adesea cu presupuse puteri miraculoase.

Când metalurgia egipteană a fuzionat cu filozofia greacă și cu misticismul Orientului Mijlociu, în secolul I, a luat naștere alchimia, predecesoarea chimiei moderne.De aici reiese că alchimia nu era doar o formă de investigare a naturii, ci și o disciplină filozofică și spirituală.

Alchimia a fost cuvântul magic care, pe o perioada ce acoperea 15 secole, a preocupat in diferite etape oamenii de stiință, de-a lungul a trei continente cunoscute atunci, Asia, Africa si Europa, care au căutat să descifreze secretele materiei atât pentru a obține aur din materiale obișnuite, cât și elixirul vietii care să asigure o tinerețe veșnică.

China :Alchimia chineză era raportată la taoism. Și alchimiștii chinezi au încercat obținerea pietrei filozofale, a elixirului tinereții.Wei Po-Yang a prezentat sistemul taoist. Acesta presupunea *existența a patru elemente de bază: apă ,foc , aer * existența a două contrarii: * yang- principiul activ, masculin, întruchipat de Soare *yin- principiul pasiv, feminin, întruchipat de Lună

,pământ

Bineînțeles, nu lipsesc elementele magice, cosmologice, făcând greu interpretabilă această lucrare. În secolul IV, alchimia chineză l-a avut ca reprezentant pe Ko Hung (zis și Pao-p`u-tzu). Nici acesta nu se abate de la taoism.

India: Vechii indieni aveau o știință asemănătoare alchimiei numită rasayana. Și ei încercau să găsească acele licori ce ar învinge nemurirea. Totuși, aflați în etapa pre-yogină, pre-tantrică, apelau mai mult la vegetarianism decât la metalurgia anorganicului.Nagarjuna (figură legendară) poate fi considerat părintele alchimiei indiene.

Egipt: Alchimiștii Europei occidentale de mai târziu susțin că arta lor provine din Egipt.Centrul cunoștințelor alchimiste era cetatea Alexandria, mai ales prin celebra Bibliotecă. În urma incendierii acesteia (391), nu a mai rămas niciun document original. Din acest motiv, alchimia egipteană ne este cunoscută numai prin intermediul marilor filozofi greci, ca apoi să supraviețuiască prin scrierile islamice. Conform legendei, fondatorul alchimiei egiptene a fost Thot (numit și Hermes-Thot); la greci devine Hermes Trismegistul. Se pare că zeul ar fi scris 42 de cărți ce acopereau toate domeniile cunoașterii, printre care și alchimia. Simbolul lui Hermes era caduceul, care devine unul din principalele simboluri alchimiste. Tabla de smarald („Tabula Smaragdina”) a lui HermesTrismegistul, cunoscută numai prin traduceri grecești și arabe, este considerată baza pentru filozofia și practica alchimistă. Aici se află celebra formulă care sugerează legătura dintre ermetism și

Pagina 43

Islamul: După distrugerea Bibliotecii din Alexandria, centrul culturii greci, atenția e focalizată către evoluția alchimiei în Orientul Mijlociu. Spre deosebire de alchimia greacă, cea islamică este mai bine cunoscută. Mai mult, de la islamici au ajuns la noi, sub formă de traduceri, și textele antice grecești.

Alchimiștii aduc o contribuție fundamentală în ceea ce privește: tehnica distilării, descoperirea acidului clorhidric, acidului sulfuric, acidului azotic, sodiului, potasiului.Din arabă au rămas mulți termeni, care s-au păstrat și astăzi (chiar și în limbile de mare circulație): * alchimie * azot (de la 'al-zawq - mercur) * alcool (de la al-kohl - antimoniu) *elixir (de la al-iksīr - piatra filozofală) * alambic Să semnalăm și descoperirea apei regale, amestec de acid azotic și acid clorhidric care poate dizolva și metalul nobil aur, descoperire care a înflăcărat imaginația alchimiștilor de mai târziu.

Jabir ibn Hayyan (Geber(us) în latină)(721–815)— alchimist născut la începutul secolului al VIII-lea căruia i se atribuie descoperirea acidului clorhidric și acidului azotic — analizează elementele după patru calități de bază: interne: cald, frig și respectiv externe: uscat, umed

Bibliografie Axente Sever Banciu, Alexandru Pop, Spre chimia modernă, Editura

Pagina 44

APA - cel mai important compus chimic din lume Prof. Cozmaciuc Aurica Ce ar deveni planeta noastră fără apă?! „ Abisuri create în mări și oceane , găuri acoperite cu un strat gros de sare altădată dizolvat în apă. Albiile râurilor secate , izvoare care nu vor mai susura.

Roci dezintegrate în cenușă , căci apa fusese unul din pricipalii lor constituenți. Nici un tufiș,nici o floare, nici o ființă pe Pământul mort. Iar deasupra lui un cer senin , de o culoare neobișnuit de înspăimântă-toare.” ( Isaac Asimov) Apa este cel mai mare chimist din lume. Niciun proces natural nu are loc fără ea, fie că este vorba de formarea unei roci sau a unui nou mineral, fie că este o reacție biochimică din organismul unei plante sau al unui animal.Nu există rocă pe pământ care să poată rezista la acțiunea distructivă a apei.

Dintre toate substanţele care intră în constituţia organismului uman, apa stă pe primul loc în ceea ce priveşte cantitatea. În medie, omul are 63-70 % apă în organismul său. Pentru un corp de aprox. 70 kg plasma sanguină are 3 l, lichidul interstiţial 14 l şi din celule 29 l.

Apa este un excelent dizolvant pentru multe substanţe şi este mediul în care se desfăşoară cele mai multe reacţii chimice legate de metabolismul substanţelor. Dacă se amestecă 2 substanţe solide reacţia nu are loc. E nevoie ca cele două substanţe să fie dizolvate în apă, pentru ca reacţia să aibă loc. În organismul uman au loc numeroase reacţii chimice care dau naştere la căldură şi energie necesare vieţii. Aceste reacţii au nevoie de un mediu apos. Apa este un electrolit slab, dicociază în protoni şi ioni hidroxil. Aceşti ioni au proprietăţi catalitice accelerând un număr considerabil de reacţii chimice. Multe reacţii care ar avea loc într-un timp îndelungat, sub acţiunea catalitică a apei au loc în fracţiuni de secundă. Apa are proprietatea de a acumula şi a degaja căldura realizând evaporarea. Aceste însuşiri ale apei sunt utilizate în fiziologia termoreglării (transpiraţie). La temperaturile ridicate ale verii organismul uman primeşte mult mai multă căldură decât are nevoie.

Transformarea apei din stare lichidă în stare gazoasă presupune o pierdere de căldură de la corpul unde se află apa. În corpul omenesc fiecare gram de apă evaporată de pe suprafaţa pielii prin transpiraţie la temperatura camerei înlesneşte pierderea a 580 de calorii.

Apa este introdusă în organismul uman sub formă de băuturi împreună cu alimentele. De regulă fructele conţin peste 90% apă, iar alimentele uscate conţin între 60-85% apă. În afara cantităţii de apă pe care o introducem pe cale bucală, apa mai rezultă în foarte multe procese de oxidare care au loc în organismul uman: oxidarea alcoolilor la aldehide, la acizi sau arderi. Apa luată din stomac şi din intestine este transportată de sânge în tot organismul şi este reţinută de către ţesuturi. Rezerva de apă a organismului o constituie în special muşchii şi pielea. Pe lângă acestea şi celelalte organe şi părţi ale corpului omenesc au în compoziţia lor o cantitate însemnată de apă .Setea este semnalul lipsei de apă în organism. Celulele diferitelor ţesuturi ajung să nu aibă destulă apă.

Celelalte celule anunţă creierul despre lipsa apei. La nivelul cerebral informaţia este prelucrată şi se formează senzaţia de sete care ne obligă să bem apă.

Pagina 45

Uriașii de gheață –icebergurile- deși cântăresc zeci de mii de tone, plutesc la suprafața apei, fapt explicabil dacă ne gândim că gheața este mai ușoară decât apa.Acest lucru este explicat datorită geometiei punților de hidrogen care se formează doar la temperaturi mai joase. Dacă vreți să dizolvați un metal și-l introduceți într-un lichid el se va scufunda imediat. Densitatea oricărei suprafețe în stare solidă este mai mare decât în cea lichidă. Gheața și apa constituie o excepție uimitoare de la această regulă. Dacă n-ar exista această excepție , toate corpurile din apă ar îngheța iarna ,iar viețuitoarele ar pieri.

Apa are multe proprietăţi neobişnuite. Dacă ar fi să ținem cont că se cunosc în natură trei izotopi ai hidrogenului care se pot combina ipotetic cu cei trei izotopi ai oxigenului , am putea întâlni 18 feluri de apă, care diferă prin densitate, punct de fierbere sau de topire.

Poţi deasemenea să suprarăcești apa astfel încât, în loc să îngheţe la 0 grade Celsius, cum se întâmplă de obicei, ea va rămâne lichidă până la aproximativ -38 grade Celsius. Între 38 şi -120 grade Celsius, apa este complet îngheţată, iar sub -120 grade Celsius apa devine ultravâscoasă. Sub -135 grade Celsius apa nu mai are structura cristalină. De obicei, apa nu îngheaţă fără a conţine impurităţi în jurul cărora moleculele ei să fuzioneze. Oamenii de ştiinţă folosesc apa cât mai pură pentru a studia fenomenul de suprarăcire, tocmai pentru că apa suprarece se află într-un echilibru precar şi chiar şi cea mai mică perturbaţie, cum ar fi impurități suspendate sau dizolvate, pot duce la formarea subită a structurii cristaline stabile. Cu toate acestea, chiar şi cea mai pură apă îngheaţă instantaneu la -38 grade Celsius. În natură, apa suprarece este întâlnită sub forma a mici picături de apă în norii cumulus sau stratiformi şi joacă un rol important în reglarea fluxului de energie primită de la radiația solară şi cea terestră. Ploaia îngheţată se află iniţial sub formă de fulgi de zăpadă. Pe măsură ce cade, întâlneşte un strat relativ cald de aer şi se topeşte. Îndreptându-se către pământ intră într-o pătură de aer rece şi devine suprarece, îngheţând instantaneu la contactul cu orice obiect întâlnit. Poate creea probleme avioanelor în timpul zborului.

Majoritatea dintre proprietăţile neobişnuite ale apei derivă din felul în care se realizează legăturile de hidrogen între moleculele de apă.

Picăturile de apă sunt stabile din cauza tensiunii superficiale mari datorată puternicelor forţe intermoleculare numite forţe de coeziune. Acest lucru este evident atunci când mici cantități de apă ajung pe o suprafaţă insolubilă (ex. polietilena), apa rămâne sub formă de picături. Totuşi, pe sticla extrem de curată, apa formează o peliculă subţire deoarece forțele dintre moleculele de apă şi sticlă (forţele de adeziune) sunt mai mari decât forţele de coeziune. Acest lucru este foarte important în cadrul transpiraţiei plantelor.

Apa este prezentă și în praful interstelar, în coada cometelor şi joacă un rol important în activităţile planetare.

Pagina 46

Cu toate acestea, obţinerea ei în laborator necesită procedee complicate. Apa sticloasă are diferite proprietăţi, în funcţie de procedeele folosite pentru obţinerea ei. De aceea pot fi obţinute diferite forme de apă sticloasă urmând anumite protocoale experimentale.

Trei forme ale apei sticloase au fost intens studiate: gheaţă amorfă cu densitate scăzută (LDA) şi gheaţă amorfă cu densitate ridicată (HDA) şi gheaţă amorfă cu densitate foarte mare (VHDA) LDA : se formează în laborator prin acumularea lentă a moleculelor de vapori de apă pe o suprafaţă foarte netedă, aflată la o temperatura sub -153C. Este întâlnită în particulele de praf intrastelar sau pe suprafaţa planetelor şi a cometelor.

HDA : se formează din gheaţă prin comprimare la temperaturi sub 143C (130K). La 196C (77K) se poate formă din gheaţă naturală la 11 kbari şi din LDA 5 kbari.

VHDA : a fost descoperită în 1996 de către Mishima care a observat că HDA devine mai densă dacă este încălzită la 113C(160K) la presiune între 11 şi 19 kbari.

Gheaţa amorfă este folosită la sculpturile în gheaţă şi criomicroscopia electronică (studierea la microscop a unor mostre aflate la temperaturi criogenice). În fizică, supraîncălzirea este fenomenul în care un lichid este încălzit la o temperatură mai mare decât punctul său standard de fierbere, fără că acesta să fiarbă. Acest lucru poate fi cauzat de o încălzire rapidă a unei substanţe omogene . Gheaţa ar trebui să poată fi supraîncălzită. Dar reţeaua de legături de hidrogen ce păstrează moleculele de apă unite afectează punctul de topire al gheţii; gheaţa de obicei are multe defecte datorate poziţiilor legăturilor sale de hidrogen. Specialiştii Departamentului de Fizică, Technische Universitat Munchen au arătat că prin simularea formei elastice a apei este posibil să supraîncălzim gheaţa. Folosind o mostră de gheaţă la o temperatura iniţială de 270K (-3 C) putem observa o creştere a temperaturii în medie cu 20 ±2K într-un interval de timp monitorizat de 250ps (250x

s), fără a se topi.

Apa, fundamentul vieţii,este una dintre cele mai răspândite substanţe, dar cel mai puţin înţeleasă.

Bibliografie: B. Georgescu, Ecologie, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2006 L. Vlasov, D. Trifonov, 107 povestiri despre chimie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985

Pagina 47

Helsinki – capitală nordică Director Prof. Delia Humelnicu Orașul Helsinki este situat în partea nordică a Golfului Finic, într-o zona insularpeninsulară a Mării Baltice; centrul orașului ocupă peninsula din sudul teritoriului. Cei aproape 600.000 locuitori, la care se adaugă alți 700.000 în spațiul metropolitan, transformă Helsinki în cea mai nordică și aglomerată zonă urbană a planetei, concentrând un sfert din populația totală a Finlandei. Orașul nu sufocă prin aglomerația specifică unei metropole, ci, dimpotrivă, pe trotuarele largi, spațiul suficient asigură un confort deosebit. Orașul este atestat documentar în 1550, fiind construit de regele Gustav al Suediei (sub denumirea de Helsingfors), pentru a intra competiție cu orașul vecin Reval (actualul Tallinn) situat pe malul opus al Golfului Finic, la 80 km depărtare.

Dezvoltarea teritorială, umană și comercială a orașului Helsinki nu a fost spectaculoasă, rămânând la statutul de oraș de coastă peste 200 ani, fiind decimat de războaie, ciumă, sărăcie. În perioada în care ținutul Finlandei a intrat sub ocupație rusă țarul Alexandru I mută capitală de la Turku, oraș situat mai spre nord, aflat sub influență directă a Suediei, la Helsinki, mai aproape de capitala Rusiei, Sankt Petersburg, iar din 1827 devine centru universitar, statut ce determină o dezvoltare deosebită a orașului. Din 1917, odată cu declararea independenței statului Finlanda, orașul își dezvoltă activități complexe, se extinde teritorial și își diversifică infrastructura, ajungând un spațiu urban ce polarizează ținutul baltic situat în apropierea paralelei de 60 0 latitudine nordică.

Influențele directe ale celor două state, Suedia și Rusia, mediul relativ ostil și depărtarea de ținuturile populate ale Europei au transformat orașul Helsinki într-un ținut urban cu un specific aparte, în care clădirile înalte (existând o uniformitate a înălțimilor clădirilor) din piatră roșiecărămizie (granitul de rapakiwi), cu pereți groși și ferestre mici, ce domină străzile largi, ce se întretaie în unghiuri drepte, oferă un peisaj urban aerisit și bine organizat. Din loc în loc se pot observa parcuri dezvoltate în locurile în care roca dură nu a putut fi netezită, nici de om, nici de ghețarii care au acoperit până acum 8000-9000 ani această regiune; urmele modelării glaciare sunt vizibile în oraș, în spațiul în care roca roșie se ridică semeață printre străzile cu clădiri ordonat așezate, scrijeliturile fiind prezente ca semnături ale calotei glaciare. Seismicitatea redusă, izolarea orașului, ce a permis păstrarea infrastructurii dezvoltată acum 150-200 ani, ținând acest spațiu departe de conflictele lumii moderne,oferă imaginea unui oraș liniștit, curat, cu clădiri construite în stiluri variate, dominând stilul neoclasic, preluat de la orașului Sankt Petersburg, dezvoltarea capitalei sub ocupația rusă fiind principalul factor ce a determinat actualul peisaj urban.

Pagina 48

Structura rectangulară, deranjată pe alocuri de prezența martorilor de eroziune formați din granitul de rapakiwi, îmbinarea spațiului peninsular și insular, în care canalele sunt traversate de poduri, spațiile verzi extrem de ofertante, unele ca adevărate păduri urbane situate în mijlocul orașului, structurează zonele funcționale ale orașului Helsinki. Traversând orașul de la nord spre sud, pentru a ajunge în Zona centrală a orașului, cu o poziție sudică, într-un spațiu peninsular, trecătorul se poate plimba pe strada Esplanade, un drum pietonal dezvoltat în spațul de demarcație dintre orașul suedez, spre nord, și orașul finlandez, spre sud, o zonă în care se găsesc cele mai multe monumente/clădiri importante ale urbei, în care poți savura o delicioasă înghețată. De aici, la 5 minute de mers pe jos, spre port, pot fi descoperite cele două piețe ale orașului, amenajate în două spații largi străjuite de clădiri impunătoare: prima, situată pe țărm, numită și Piața Market, de la care pornesc și cursele către insulele din fața orașului, foarte animată, plină de turiștii care vizitează standurile cu suveniruri sau degustă bucatele delicioase preparate din pește, carne de ren sau cartof, existând restaurante și cafenele în jurul său; a doua, la 300 m, Piața Senatului, dominată de statuia de bronz a lui Alexandru al II-lea, țar al Rusiei, se desfășoară la baza impunătoarei Catedrale Luterane, construită pe un pisc de granit, la o altitudine relativă de 10 metri în raport cu întreaga piață. Pe scările ce fac trecerea dinspre piață spre catedrală poți poposit pentru câteva minute pentru a admira, la ora 11, parada gărzilor, după care poți intra în impunătoarea catedrală, pentru a audia un spectacol grandios de orgă, capacitatea ei fiind de peste 1300 de locuri. Catedrala Luterană (Tuomiokirkko) a fost construită între 1830-1852, pe locul unei biserici vechi, alături de alte clădiri ce închid piața: Universitatea, Clădirea Guvernului și fosta Primărie. Culoarea albă și acoperișul verde, de la care pornesc coloane corintice (are forma unei cruci grecești), alături de localizare îi creează o imagine specială și o transformă în simbolul orașului Helsinki. Cele 12 statui de zinc, ce îi înfățișează pe cei 12 Apostoli, amplasate pe acoperișul ei stau să vegheze aspra Pieței și, mai departe, asupra întregului port comercial al orașului. La poalele statuii ce îl înfățișează pe țarul Alexandru al II-lea, din Piața Senatului, sunt amplasate 4 statui ce dau specificul pieței: cea amplasată spre este spre Guvern, având gravat cuvântul lex (lege), cea amplasată spre vest, spre Universitate – Munca, cea amplasată spre sud – Soare, iar spre nord, spre Catedrala Luterană – Pax (pace);

Pagina 49

De aici, la 10 minute de mers pe jos, pe un alt pisc de granit se ivește o altă catedrală, simbol al ocupației rusești: Biserica Ortodoxă Uspenski. Numele derivă de la cuvântul rus uspenie, ce se referă la adormire, aceasta având hramul Adormirea Maicii Domnului. Este considerată cea mai mare biserică ortodoxă din jumătatea vestică a Europei (chiar dacă Finlanda este considerată o țară nordică), fiind construită după modelul unei biserici din secolul al XVI-leasituată lângă Moscova. A fost construită în perioada 1862-1868, din cărămida roșie adusă de pe insula Aland, ce provenea de la o cetate distrusă (Bomarsund), iar acoperișul din cupru a fost oxidat, căpătând o nuanță verzui, rezultând un contrast puternic între ziduri și partea de sus a bisericii.Forma familiară (de cruce), specifică bisericilor ortodoxe, generează în interior un spațiu larg, în care icoanele, picturile și candelabrele reliefează aspectele clerice ale mediului arhitectural bizantin-rus.

Poziționarea ei, deasupra altor clădiri ale orașului și imaginea panoramică asupra portului oferă, în lumina soarelui de amiază, o părticică a acestei capitale nordice; păzind portul, cele două lăcașe de cult, biserica ortodoxă Uspenski și Catedrala Luterană, se ridică semețe și veghează asupra tuturor celor prezenți.

Din port, după un traseu de aproape o oră, străbătând zona comercială modernă, poți să ajungi într-un spațiu în care rocile dure au format un dom înalt, în care să descoperi un alt simbol al orașului, prin ineditul construcției: biserica în piatră – Temppeliaukionkirkko, proiect finalizat în 1969. Construcția sa a însemnat săparea directă în stâncă, rezultând o depresiune de formă circulară, pereții fiind formați de stânca propriu-zisă, iar acoperișul circular este rezultatul îmbinării a 22 km de cupru, metal utilizat la acoperișul lăcașelor de cult din Helsinki; este în interior intra lumina naturală deoarece între pereții de stâncă și acoperișul de tip cupolă se observă o centură circulară din sticlă, ce filtra lumina. Acustica deosebită, orga imensă, formată din peste 3000 de țevi, transformă biserica atât întru-un lăcaș de cult, în care se țin slujbe în finlandeză, suedeză și engleză, în sală de spectacole sau concerte ori în obiectiv turistic.

Continuând drumul, mai spre nord, descoperi, în mijlocul unui parc imens, Monumentul lui Sibelius, dedicat celui mai de seamă compozitor finlandez, Jean Sibelius; a fost dezvelit, în memoria compozitorului, în 1967, la un deceniu de la moartea artistului; este format dintr-un mănunchi de țevi sudate, rezultând un aspect de val, ce cântărește peste 24 tone. Din parc, spre est, poți închide circuitul prin luminoasa capitală a Finlandei într-o zi de vară lungă!

Pagina 50

Scrisoare pentru ideea de unire De ce e nevoie de istorie? Poate ca să nu uităm. Acesta e un eseu despre unire. Despre speranță. Despre viitor. Ne amintim atât de puțin de momentul Micii Unirii. Trăim vremuri tulburi, în care uităm să mai rostim cuvinte ca: iubire de țară sau patriotism. E mai simplu să vorbești despre neajunsuri. Și e mai puțin periculos. Nu se nasc controverse din ideea că lucrurile merg greu.

Profit de faptul că un profesor pensionar din Tecuci, distinsul domn Vasile Ghica, ne-a amintit de o mare personalitate a comunității noastre: Cocuța Conachi sau Ecaterina Conachi, femeia care a reușit să salveze unirea Moldovei cu Țara Românească.

Cine a fost această frumoasă doamnă? O româncă adevărată crescută în ideea de iubire de țară.

Sora vitregă a revoluționarului pașoptist Costache Negri și soția lui Nicolae Vogoride, caimacamul Moldovei, care a încercat să distrugă unirea, această femeie minunată a pus interesele țării mai presus de propriile interese și trădându-și soțul a salvat unirea. Documentele sustrase de ea de la soțul său, au demonstrat implicarea Porții Otomane și a Austriei în complotul care avea ca scop păstrarea statutului Principatelor și împiedicarea prin orice mijloc a unirii.

Născută la Țigănești, sat ce aparține astăzi județului Galați, Cocuța Conachi a primit o educație deosebită, dar în special, a fost educată în spiritul dragostei de țară și al ideilor unioniste. Căsatorită, așa cum am precizat mai sus cu un principe bulgar, Nicolae Vogoride, a fost pusă în situația de a lua atitudine față de încercările soțului său de a obține cu ajutorul Porții Otomane, tronul Moldovei.

Desigur, pentru a-și atinge scopurile, era necesar să servească interesele Imperiului Otoman, care nu putea accepta sub nicio formă ideea unirii Principatelor, iar Vogoride nu are scrupule atunci când visează la tronul Moldovei, deși cunoștea foarte bine aspirațiile unioniste ale soției și ale familiei sale.

Nu există dovezi clare ale implicării directe a Cocuței Conachi în sustragerea corespondenței lui Nicolae Vogoride cu Poarta Otomană, dar divorțul rapid, care a urmat dezvăluirilor în presă a planurilor de zădarnicire a unirii, demonstrează rolul jucat de Cocuța Conachi în politica de susținere a unificării Principatelor Române. Scrisorile către soțul său, stau de asemenea, mărturie a patriotismului acestei femei, ea solicitându-i în mod expres să renunțe la colaborarea cu Poarta și la ideea de a deveni domn al Moldovei.

Din păcate povestea curajoasei românce nu apare în niciun manual de istorie din România, iar mulți dintre români nu au auzit niciodată povestea ei.

Pagina 51

Dar cine își mai amintește de Elena Cuza, femeia care a acceptat orice din dragoste pentru țară?

Dar cine își mai amintește de importanța orașului Galați pentru nire? Dacă revoluționarii moldoveni nu erau eliberați aici, mai puteau ei să militeze pentru Unirea Principatelor în marile capitale ale lumii secolului 19?

Alexandru Ioan Cuza a fost pârcălab de Covurlui, iar reședința lui este un muzeu special, care adună oameni speciali la diverse evenimente. Dar puțini oameni mai cunosc istoria. Nimeni nu își amintește că măicuța lui Cuza își are somnul de veci la Biserica Vovidenie din Galați. Cine-i mai aprinde o lumânare la mormânt?

Se spune că, dacă un popor își uită istoria, riscă să o repete. Nu cred că am învăța și atunci prea multe.

Cu siguranță, timpul va vindeca toate rănile și atunci ne vom întoarce la toate valorile care stau la baza existenței umane: Adevărul, Respectul, Toleranța, Iubirea de Țară și de Neam. Cu siguranță „Unde-i unul nu-i putere, unde-s doi puterea crește!”

Prof. Camelia Nenu

Pagina 52

Bunătatea te face mai puternic !

Prof. Camelia Butnărașu Bunătatea reprezintă acea mâna care oferă, fără a rămâne întinsă ca să primească ceva în schimb, ci este veşnic întinsă către semenul său.

Nu mai ştim să apreciem bunătatea unui om, ci abuzăm de ea…dacă o persoană îţi întinde un deget avem obiceiul de a-i lua întreaga mâna. Ceea ce nu este corect.

Acolo unde este dragoste, acolo este bunătate; unde este dragoste, este răbdare şi indelunga -rabdare; unde este dragoste, nu-i pomenirea raului, pomenirea raului de odinioară: dacă ţi-a făcut cineva ceva rău, nu teoiaigândeşti la asta, ci te gândeşti numai la partea bună. "Nu se aprinde de mânie" - unde-i dragoste, nu-i manie; unde-i dragoste, e blândeţe; unde-i dragoste, e nădejde; unde-i dragoste, e încredere. Şi asta ţine de bunătate.

Pentru a fi o persoană bună ai nevoie de inteligenţă şi imaginaţie.

Dăruieşte iubire prin bunătatea ta chiar dacă mai târziu poate vei suferi. Întotdeauna bunătatea i-a dezarmat pe cei mai mulţi dintreo ameni. Bunătatea îţi arată tăria de caracter şi îţi da puterea de a trece peste răutăţile celor din jur... te face mai puternic şi Mai bun, căci gingăşia şi bunătatea nu sunt semne de slăbiciune şi disperare, ci manifestări ale puterii şi hotărârii. Alege să fii bun, dar cu capul pe umeri şi fii atent la tot ceea ce se întâmplă în jurul tău.

Să nu îţi pară rău niciodată pentru o faptă bună făcută, căci la un moment dat toate aceste lucruri ţi se vor întoarce şi vei avea propriile roade ale seminţelor oferite.

Bu năt at ea repr ezint ă et ichet a o amen ilo r care au caracter.

Admiraţia este una dintre formele bunătăţii şi simpatiei omeneşti

Pagina 53

Interviu realizat de Alexandra Neagu, clasa a X-a F Miruna Alexandra Ibrian este elevă în clasa a IX-a A și practică un sport de performanță: dansul sportiv. Talentul său nu a rămas neremarcat la competițiile naționale și chiar internaționale, de aceea am invitat-o la un interviu.

1.De când ai început să practici dansul? Cum a început această pasiune?

Prima mea intâlnire cu pașii de dans a fost la o vârstă fragedă, respectiv patru anișori, când viața mi s-a schimbat odată cu intrarea în sala de dans. Pasiunea pentru dans a apărut datorită agitației mele permanente din momentul când auzeam muzică. De fiecare dată când recepționam sunete muzicale, corpul meu începea să se miște, iar în interiorul meu apărea o fericire nemarginită care la acea vreme arăta ca o zbânțuială haioasă și necontrolată.

2.Ce te-a motivat să continui?

La capitolul motivatie nu am fost asa de constiincioasa, adica am avut moment in care am decazut.

Am vrut sa renunt din cauza ca nu imi gaseam partener sau pentru ca aveam rezultate nefavorabile la competitii, insa am avut norocul imens de a intalni personae care sa imi inteleaga situatia sis a ma ajute sa trec peste acesta cumpana.Cea mai importanta persoana care mi-a putut fi alaturi in cele mai grele moment este MAMA. Stiu, suna a cliseu, insa mama este cea mai luptătoare femeie de pe Pamant, iar ea este motivatia mea de zi cu zi, Gandul ca rezultatele mele foarte bune la dans si scoala sunt multumirea pentru tot efortul depus de ea. De asemenea, prietenii, fie ei si putini, cat si antrenorii m-au sustinut sa continui, sa fructific pasiunea si talentul de care am parte, dat in dar, caci fiecare om este talentat in felul sau la ceva anume.

Lefter Dana este una dintre antrenoarele care mi-a fost ca o a doua mama si de aceea tin sa mentionez, pe langa multitudinea de cuvinte scrise. Ea m-a hranit, m-a antrenat, m-a ajutat cateodata la teme in drum spre antrenament, in masina. Ea a fost antrenor, psiholog, doctor la nevoie, dar și mama pentru copiii din Clubul Fantezia, insa soarta ne-a despartit, ea plecand in America de Nord pentru un trai mai bun, o provocare noua.

3.Ce performanțe ai avut până acum? Cele mai importante...

Cea mai mare performanta de pana acum este titlul de Campioana Nationala a Romaniei la Campionatul pe sectiuni, eu participand la clasa “C” varsta 16-18 ani, alaturi de Laurentiu. Impreuna cu el am castigat multe concursuri in decurs de un an, iar primul concurs la care am participat in acesta formula a fost Campionatul National de sectiuni, in 2015, unde am obtinut locul al III-lea la sectiunea “C” varsta 14-15 ani, doar cu doua saptamani de pregatire. Al doilea concurs important in palmaresul nostru este locul I la Dance Mastrers 2017, Bucuresti, Competitie internatională care ne-a invatat ce inseamna o pereche bine pregatita si potrivita. In acelasi timp ne-a oferit increderea in noi insine si ne-a confirmat ca talentul se impleteste cu munca. Celelalte competitii, in numar de sase, sunt de asemenea cu locul I, noi reusind sa ne aparam titlul de Campioni Nationali.

Pagina 54

4.Ce abilităti presupune practicarea acestui sport?

Pentru a putea practica acest sport este nevoie de multa maturitate la nivel mental, caci abilitatile nu tin doar de corpul uman, trebuie sa fii bine pregatit psihic, iar apoi corpul se va dezvolta. Intradevar, si corpul trebuie iti permita sa faci efort mult. Trebuie sa fii sanatos ca sa nu intampini obstacole in drumul spre succes. Este nevoie de o mai buna elasticitate a ligamentelor, insa ea poate fi dobandita cu mult exercitiu, nimic nu este imposibil. Abilitatile psihice sunt mai importante decat cele ale corpului intr-o oarecare masura. Daca de mic esti invatat sa fii un luptator si să nu renunti cand simti durere si oboseala, ai succesul garantat.

5. Cum îți organizezi timpul între școală și pasiune?

Timpul intre scoala si pasiune este foarte scurt, in sensul ca, facand din scoala o prioritate incerc sa ma mentin, sa nu imi stric mediile, sa raman pe linia de plutire. Insa asta inseamna mult invatat atunci cand ajung acasa, iar seara antrenament. Sunt destul de organizata in ceea ce imi priveste timpul si asta datorita dansului, care te invata sa fructifici timpul de care ai parte, nu sa ai “timp mort”.

6. La ce competiții importante vei participa în viitorul apropiat?

Competitii voi avea aproximativ in fiecare weekend pana in luna iulie, cand se incheie sezonul competitional la noi in tara. Urmatoarea competitive importanta este pe 2 aprilie la Buzau, care este internatională, iar apoi pe 20-21 mai la Bucuresti este “WDSF Romanian Open”, organizat de Mihai Petre. Acesta se incadreaza in lista concursurilor internationale pentru care ne pregatim intens ca sa ramanem pe cea mai inalta treapta a podiumului.

7. Te vezi făcând o carieră din dansul sportiv?

Desigur ca m-as vedea facand o cariera de dansul sportiv. Deoarece asta e ceea ce imi place si ma simt in largul meu langa oameni cu care sa impart placerea de a dansa. Insa in alta tara, unde acest sport este vazut la devarata sa valoare.

8. Ce sfat le-ai da celor care s-au inițiat în dans?

Pe cei care vor sa se initieze in lumea dansului sportive ii spatuiesc sa isi tina flacara din ei aprinsa si să lupte pentru a ajunge cat mai sus. Este nevoie de timp, rabdare si multă perseverenta si putere psihica si fizica.

Pagina 55

Vlad Nour este elev în clasa a VIII-a A și practică dansul sportiv de performanță. Talentul lui nu a rămas neremarcat la competițiile naționale, unde, a obținut de fiecare dată cel mai strălucitor trofeu. De aceea l-am invitat la un interviu.

1.De când ai început să practici dansul? Cum a început această pasiune?

Practic acest sport de opt ani, înca de la grădiniţă. Prima data am activat la clubul Beija Flor, după care m-am mutat la clubul Phoenix Bucureşti.

2.Ce te-a motivat să continui?

Am fost motivat, în principal, de rezultatele de la concursuri si de plăcerea de a dansa.

Pagina 56

3.Ce performanțe ai avut până acum? Cele mai importante...

Cele mai importante performanţe de până acum au fost de podiumuri la concursuri judeţene si finale la concursuri internaţionale. În prezent mă antrenez pentru a participa la cea mai mare clasă “Open”.

4.Ce abilităti presupune practicarea acestui sport?

Nu ai nevoie de multe abilităţi. Singurele de care ai avea nevoie sunt ambiţia, automotivaţia si cea mai importantă, munca.

5. Te vezi facând o carieră din acest sport?

Da, ma văd facând o carieră din acest sport. Asta deoarece peste un an pot să dau un anumit examen pentru a putea antrena la rândul meu.

Pot deveni antrenor si să renunţ la propiile concursuri sau pot continua cu ambele, in paralel.

Dacă esţi bun, poţi ajunge să fii sponsorizat.

6. La ce competiții importante vei participă în viitorul apropiat? În prezent, mă pregatesc pentru Campionatul pe clase.

Pagina 57

Raport narativ ERASMUS+ Addressing Diversity in Class- Plymouth- U.K Prof.Tătaru Lăcrămioara Mobilitatea realizată în Anglia în perioada 21.09.2016- 03.10.2016 mi-a oferit posibilitatea de a interacționa direct cu profesori dintr-o altă țară europeană, de a stabili contacte cu altă cultură și altă civilizație. Cu această ocazie am avut oportunitatea de a mă familiariza cu un alt sistem de învățământ, de a participa la activități interactive, interesante , provocatoare și de a vizita școli din Plymouth.

Plymouth este un orașel frumos cu peisaje minunate situat la aproximativ 300 km sud-vest de Londra , între gurile râurilor Plym la est și Tamar la vest. Are o climă temperat –oceanică , în general , mai blândă decât restul țării. Aici zăpada este rară. Eu m-am bucurat de un început de toamnă blând, în cea mai mare parte cu cer senin și soare.

Desigur, pe parcursul celor 10 zile au fost și câteva ploi scurte . Aici am avut ocazia sa vizitez unul dintre cele mai importante acvarii din Anglia si cel mai adanc din Europa.

Cursul a fost susținut de Amber Initiatives, organizație înființată în septembrie 2005, ce și-a propus să lucreze în parteneriat cu agențiile statutare, private și voluntare adecvate pentru atingerea unor țeluri comune în construirea unei societăți incluzive. Cursul numit Addressing Diversity in Class a fost prezentat de patru formatori, persone calde, deschise , cu experiență extraordinara ce au oferit cu mare bucurie și răbdare răspunsuri la întrebările și nelămuririle noastre. În cadrul acestui curs am aflat lucruri interesante privind sistemul de învățământ din Marea Britanie. Astfel învățământul obligatoriu se desfășoară pe parcursul a 11 ani de școlarizare (Y1 ÷ Y11), ani ce sunt grupați în 4 etape cheie (Key Stages: KS1 ÷ KS4)

Pagina 58

În cadrul cursului am vizitat trei școli. Am fost plăcut impresionată de dotarea materială, de modul în care se asigură accesusul egal la educaţie, de respectul real pentru diversitate. Deoarece cursul promova conceptul de nondiscriminare și educație încluzivă, am vizitat două școli speciale.

Am constatat că acestea prin resurse și experiența personalului pot răspunde nevoilor speciale ale elevilor și promovează cu adevărat încluziunea copiilor cu dizabilități și a celor cu CES. Aceste școli dau părinților și copiilor încredere și posibilitatea de a face ceea ce este cel mai bine pentru ei. Aici educația este cu adevarat centrată pe elev. În aceste școli se pune accent pe siguranța copiilor. Sălile de clasă sunt micuțe și au anexe în care elevii găsesc un loc sigur pentru a se liniști în cazul crizelor. Numarul mic de elevi din clase, existența personalului înalt calificat , adaptarea curriculumului la nevoile speciale ale copiilor în care dobândirea abilităților sociale constituie o prioritate alături de activitățile fizice , relația stransă dintre școală și familie , precum și numeroasele activitățile extrașcolare organizate aduc progrese în evoluția acestor copii. Cei mai mulți reușesc ulterior să se integreze și există cazuri fericite cînd elevii sunt transferați în școli normale. Respectul și importanța acordată educației în această țara sunt evidente. În concluzie, pot spune că am avut parte de o experiență frumoasă, provocatoare și de neuitat atât din punct de vedere personal cât și profesional.

Pagina 59

ABSOLVENȚII 2017

Clasa a XII-a A Diriginte: prof. MARIANA MORARU BELEA I . GINA SIMONA BEŞLEAGĂ C . GABRIELA BUTE I . COSMIN MARIUS CAPRIŞ C . MATHIAS MARIN CEAPĂ N . ALINA CHICULITA M . DIANA CIOBOTARU A . MARIANA CRISTINA COMAN E . IONELA FLORENTINA CURDUMAN T . BIANCA ELENA DIACONU D . VALENTINA DUMITRIU VD . MIHNEA NICOLAE ENE S . MARIA GHINDARU I . LAURENŢIU IONUŢ GIOCAŞ O . TIBERIU GEORGE

GRIGORAŞ N . IULIAN IRIMIA I . GEORGE DARIUS MANOLE V . IOANA MARINOAIA N . VIRGINICA ANDREEA MAZILU I . CLAUDIU LUCIAN NECULA D . DELIA ELIANA PANAIT I.L . IOANA PATRICHE I . IONELA ADREEA PAVEL G . ANDREEA RADU G.L . BIANCA MIHAELA ROLEA M . ŞTEFANIA ANDREEA SĂLCIANU N . ALIN SEBASTIAN TRANDAFIR I . IULIA TRANDAFIR P . ANA MARIA

Pagina 60

Clasa a XII-a B Diriginte: prof. ADRIANA DĂNILĂ ANGHELUTA F . GEORGIANA CRISTINA ANTOHE D . ALEXANDRU ARITON G . CORINA CĂTĂLINA BÎRLEA M . ANDREEA BUJOREANU S . CORINA SIMINA CHIRILĂ C . ANDREEA RAMONA CIOT I . MĂDĂLINA CODREANU V . ADRIANA CRISTINA COSTIN I . MONICA DĂNILĂ T . ANDRA MIHAELA DRĂGHICIU A . ANDREI FLOREA N . ALEXANDRA GEARTU C . ELENA CRISTINA GOLDUR M . DANIEL ROBERT

GHIOCA G . ALEXANDRU GULEREZ S . ANDREEA DANIELA IORDAN V . ANA MARIA MIHALCEA C . OVIDIU MIHALCEA D . CRISTINA MUNTEANU VS . SEBASTIAN ALEXANDRU NĂSTASE BP . ANDREI OPREA B . ROBERTO ŞERBAN PALADE I . DIANA PANĂ V . IULIANA COSMINA RAGEA I . CRISTINA SOROCHAN D . LIDIA ANDREEA STANCIU IS . ROBERT ANDREI STROIU G . VALENTINA BIANCA

Pagina 61

Clasa a XII-a C Diriginte: prof. VIOREL DINESCU ANASTASIE G . GEORGIANA ALEXANDRINA ANTONACHE N . NICOLETA CRISTIANA ARION M . IRINA ANDREEA BĂLĂNESCU C . NICOLETA MĂDĂLINA BUJOR L . ANDREEA CARAMALAU I . MARINA CARANFIL C . VICTORIA RUXANDRA CARDON G . MARCEL DANIEL CULIŢĂ G . COSMIN DEGIRMENCI A . GIZEM MELISA DUMITRAŞCU V . ANA MARIA

GRECU I . PAUL DANIEL MANCOŞ G . EMANUELA MARCU I . MARTA DENISA NECULIŢĂ I . CRISTINA NICOLAEVICI OB . ANDREI ŞTEFAN PANAITE L . ADRIAN POPA I . COSMIN POSTELNICU NE . ROXANA ELENA STRATICA I . SEBASTIAN ZAHARIA A . CORNELIA ZUBAȘ M . PAULA CRISTINA

Pagina 62

Clasa a XII-a D Diriginte: prof. IRINA ȘERBAN ANGHELE N . FLORIN ŞTEFAN ASCHIOPOAEI H . SIMONA BĂLAN ID . ALEXANDRA CARAIMAN G . MARTA DANIELA CHIRIŢĂ I . CRISTINA NICOLETA COCU C . MARIUS CODREANU N . FELICIA DAVID C . ANDREEA DINU AR . GRAŢIANO DODU L . ANDREEA BIANCA DOMINTEANU F . CRISTIAN GUIŢĂ D . MIHAELA LUIZA LAZĂR D . DRAGOŞ ANDREI MACOVEI S . CARMEN MIHAELA

MIHALACHE T . PAULA MITU T . FLORINELA IONELA MURGOCI G . COSMINA GABRIELA OACHIM MD . CAMELIA CRISTINA ONOSE C . ANCA TEODORA PANAITE P . ŞTEFAN PARPALEA V . ALEXANDRU PAVEL C . ȘTEFAN DORU PETREA GI . ADRIANA STANCIU E . DORIAN STOICA P . BIANCA LAVINIA SURUGIU G . ANDREEA MIHAELA TABAC M . ALINA TUDORIE M . FLORINELA ALEXANDRA VINTILĂ A . CORINA MĂDĂLINA

Pagina 63

Clasa a XII-a E Diriginte: prof. MIHAELA SANDU BOROŞ N . ANDREEA RAMONA CHIRIAC P . GABRIELA CIORÎŢĂ M . MARIUS CULIŢĂ V . ANDREEA DIANA DINICUŢĂ V . DIANA CRISTINA FANDOLE R . ANDREEA FELEA N . ANDREI HUMELNICU C . UMA ELENA IONITA D . LOREDANA IVAN D . MĂDĂLIN LEFTER C . ANDREI LAURENTIU LUPICĂ G . GEANINA ALONDRA

MARIN LG . ANDREI MIHAI MEZINU T . VICENŢIU EUGEN MURGOCI G . BIANCA NICOLETA NĂSTASE G . ANA MARIA NAZARE C . CĂTĂLINA CRISTINA PANAITESCU M . AURELIA ANTONIA PERŢEA N . TEODOR OLIVIAN PETRESCU RC . CRISTIAN POPOIU V . LORENA GEORGIANA POPOVICI M . GEORGIANA GABRIELA PUŞCAŞU I . ALEXANDRA RADU C . BIANCA DIANA

Pagina 64

Clasa a XII-a F Diriginte: prof. BOGDAN GEORGE SILION BEJAN L. FLORENTINA AMALIA BLÎNDU M. CĂTĂLIN COSMIN BRATU M . ANDRADA DENISA CIUREA A . CRISTINA MIHAELA CONDREA V . CRISTINA COSTIN I . IULIA MARCELA ENACHE C . ANDREI ENACHE I . ANGELICA ELENA GRAUR N . CRISTINA SABINA GRIGORE V . VIOLETA LĂCRĂMIOARA GROZAV DO . ROBERT VALENTIN IORDAN M . ERIC PETRE

LUCA L . ANDREEA LUPOAIE I . LORENA DANIELA MICU M . DORIN COSMIN MILEA P . GEORGIANA MOSCU I . ANCA NEAGU N . ANDREEA CATALINA NEAGU OG . İRİNA İOANA NEDELCU A . ADELINA GEORGIANA NEGRU C . BRINDUSA IRINA RĂGHINĂ PE . RALUCA DANIELA TABAC M . VALENTINA BIANCA ȘTEFAN I . IOANA ROXANA UNGUREANU G . ANCA NICOLETA

Pagina 65

Clasa a VIII-a A Diriginte: prof. LAURA RADU BURUIANĂ DAVID CIUPERCĂ TUDOR MARIAN

MIRON GIULIA-ŞTEFANIA

GINGHINĂ FABIANA-MĂDĂLINA

NOUR VLAD

GOROBŢOV VLAD-ANDREI

OTELIŢĂ DENISSA RAMONA

GUIŢĂ CRISTIANA

ROTARU-BOTEZ TONI-FABIAN

HOHA CIPRIAN-IULIAN

SĂLĂVĂSTRU AURA-OANA

LAZĂR DAVID

STOIANOVICI LUMINIŢA-MIHAELA

MANEA RAREŞ SEBASTIAN

STROIA ANDREEA CLAUDIA

MELNICIUC IULIAN-ANDREI

ŞERBAN NARCISA

Pagina 66

GÂNDURI ALE ABSOLVENȚILOR

Clasa a opta s-a sfârşit, Examenul a venit, Îl vom trece acum cu bine, La liceu ne vom înscrie.

Anii de gimnazială Eu i-am pus la inimioară, Amintiri am adunat De colegi m-am atașat.

Experienţe frumoase Multe feţe luminoase, De profesori şi colegi Care sunt ai şcolii regi.

Narcisa Şerban – clasa a VIII-a A

Anii au trecut uşor Posibil să-mi fie dor Şi c-un patru şi c-un cinci Asta e, oricum învingi.

Frunză verde, foi de pin Tare mult a fost un chin Foaie verde, foi foioase Numai amintiri frumoase Nu a fost aşa mereu, Câteodata a fost greu, Suntem clasă terminală, Iar acum plecăm din şcoală...

Am mai şi chiulit, ce-i drept, Nu a fost mereu corect Totu-i vis şi armonie Patru ani de bucurie A venit şi luna Mai Mai avem puţin nu-i bai, Patru ani şi inc-o vară Şi avem examen iară.

Evaluarea de final Şi am încălecat pe un cal.

Vlad Gorobțov şi David Lazăr – clasa a VIII-a

Pagina 67

Liceul Teoretic „Emil Racoviță” este un loc în care poți să te focalizezi pe științele naturii, matematică, dar poți, de asemenea, să înveți disciplinele umaniste, toate, la un nivel foarte bun.

Există și oportunități de a te implica în proiecte și activități extracurriculare. Am încredere în mine prin ceea ce știu acum, prin ceea ce am învățat. Boboci, aveți grijă cum alegeți profilul și clasa!

Adrian Sandu – clasa a XII-a E Liceul – un capitol presărat cu vise, zâmbete și râsete; ajuns acum la ultimele pagini – reprezintă pentru mine un element care m-a dezvoltat și maturizat enorm. Am acumulat un bagaj educațional bogat, formal și nonformal, astfel că acum sunt un tânăr adult vertical și rațional. Sper ca viitorii bobocei să-și urmeze visele, să nu fie temători în a se implica în societate și în a se afirma, pentru că, în final, încrederea în sine este cheia fericirii absolute.

Maria Tiron – clasa a XII-a E Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” nu mi-a oferit doar cei mai buni profesori, un mediu în care să-mi dezvolt abilitățile și informații calitative, ci și modele de viață, prietenii strâns legate și patru ani în care am fost încurajată sa îmi exprim opinia, sa comunic eficient și sa mă implic în diverse activități. Le doresc viitorilor liceeni să aleagă informați si cu înțelepciune!

Uma Elena Humelnicu – clasa a XII-a E Liceul Teoretic „Emil Racoviță” este o școală dominată de energie, profesori pregătiți să fie părinți pentru fiecare clasă, elevi muncitori, inteligenți și multă implicare din ambele părți. Am muncit, am plâns, am râs și nu am uitat nimic din ceea ce am învățat în toți acești patru ani, în care am crescut ca OM. Bobocei, nu vă speriați de această nouă etapă, bucurați-vă de vârsta fragedă și puneți momente frumoase în sertarul amintirilor. Ștefania Rolea – clasa a XII-a A Cei patru ani de liceu m-au maturizat atât pe plan profesional, cât și pe plan personal.

Profesorii au reprezentat pentru mine un suport moral atât la orele de curs, cât și în afara lor, excelând de fiecare dată. Sfătuiesc toți viitorii elevi ai Liceului Teoretic „Emil Racoviță” să-și privească profesorii ca modele și să le urmeze sfaturile pentru a-și croi un drum drept în viață. Vă urez succes!

Iulian Grigoraș – clasa a XII-a A Orice ființă umană se simte asemenea unui Tezeu care rătăcește în necruțătorul labirint al vieții. Fiecare an de liceu a însemnat fie un indiciu, fie o modalitate de depășire a unor obstacole cu care fiecare tânăr se confruntă. Incapabilitatea de a comunica în fața unui public, anxietatea, emoțiile ce formau o menghină a sufletului sunt printre lucruri pe care am reușit să le înfrâng în liceu. Sper ca viitorii boboci să înțeleagă diferența dintre nevoie, dorință și obligație. Deși viața de licean nu este povestea la care fiecare dintre noi visăm, pot spune că liceul m-a ajutat să experimentez celebra secvență din basme, conform căreia cu un ochi am plâns, iar cu celălalt am râs, pentru că doar așa aș putea deveni adultul ce va susține și va dezvolta societatea.

Ana Năstase –clasa a XII-a E

Pagina 68

Liceul este o etapă pe care fiecare dintre noi o parcurge. O etapă a maturizării, în care începem să ne autoevaluăm. Un loc în care inocența este înlocuită cu seriozitatea, iar amintirile trecutului de pe vremea copilăriei sunt înlocuite cu vise de perspectivă. Anii de liceu sunt necesari în evoluția noastră psihică, făcându-ne să vedem lumea cu alți ochi, precum ai unui estet. Bacovia avusese dreptate când susținuse faptul că "liceul e cimitir al tinereții mele", deoarece ne pierdem din drăgălășenia copilăriei și devenim conștienți de greutatea vieții.

Răghină Raluca –clasa a XII-a F Anii de liceu au fost importanți în dezvoltarea personală, având alături de mine profesori înțelegători și colegi minunați, primind întotdeauna sfaturi bune și îndrumare din partea doamnei dirigintă. Liceul Teoretic „Emil Racoviță ” este mediul excelent în care se pot dezvolta viitorii medici sau farmaciști, ghidați de profesori foarte bine pregătiți și implicați în viața noastră, de elevi.

Boboceilor le urez succes și îi încurajez să se implice cât mai mult în proiectele școlare.

Laurențiu Ghindaru – clasa a XII-a A Cei patru ani m-au ajutat să mă descopăr și să mă cunosc, m-au ajutat să mă hotărăsc în privința viitorului meu și să conștientizez abilitățile și capacitățile pe care le am. Am devenit mai responsabilă și mai hotărâtă în legătură cu viața mea. Liceul stă la baza maturizării fiecăruia.

Elena Geartu –clasa a XII-a B L.E.R. – Liceul Teoretic „Emil Racoviță” – Libertate – Excelență – Reușită! Nu este o utopie, ci realitatea surprinsă în materie obiectivă. Profesorii ne-au ajutat să ne formăm ca tineri adulți, ambițioși ce se vor integra perfect în actuala societate.

Ramona Chirilă –clasa a XII-a B Liceul, în cei patru ani, a constituit piatra de temelie în formarea personalității mele. Această școală m-a ajutat să mă dezvolt și să-mi stabilesc idealuri în viitor. Sfatul meu pentru viitorii liceeni este acela de a aplica pentru acest liceu dacă își doresc o carieră în medicină, farmacie, biologie deoarece este oferit suportul de cunoștințe prin care îți dezvolți competențe necesare acestor domenii, profesorii fiind mereu lângă tine.

Cornelia Zaharia –clasa a XII-a C Anii de liceu au venit in consolidarea educației mele, oferindu-mi posibilitatea de a studia in detaliu ceea ce mă atrage, de a progresa pentru a obține ceea ce îmi doresc.. Noilor boboci le urez succes și ii indemn sa aleagă acest liceu, deoarece profesorii sunt capabili și bine pregătiți pentru a le satisface setea de cunoaștere și de a-i ajuta să mai urce o treaptă necesară în formarea educației și viitorului lor.

Cristina Chiriță—clasa a XII-a D

Pagina 69

O să-mi amintesc cu drag de cei patru ani petrecuţi alături de câteva suflete dragi.

Mă bucur că am terminat cu bine această etapă a vieţii. Am cunoscut multe persoane extraordinare de la care am învăţat diverse lucruri şi astfel am devenit un colectiv unit. Am plâns, am râs, ne-am distrat împreună, am suferit împreună, AM TRECUT PRIN TOT ȘI PRIN TOATE!!! Am fost mereu alături unii de ceilalţi la bine şi la greu şi ne-am ajutat reciproc în cele mai dificile situaţii.

Miron Giulia – clasa a VIII-a A O să-mi fie dor de tot ce înseamnă şcoală generală: de colegi, de profesorii care ne-au îndrumat spre calea cea mai bună, de la sala de curs, de la şcoală în general.

Sper că ajungând la liceu să găsesc un astfel de colectiv aparte.

Mulţumesc tuturor persoanelor care mi-au influențat pozitiv viaţa!!! Mult succes in viaţă, dragi colegi!!

Oteliţă Denisa – clasa a VIII-a A Sunt multe momente în care simţi că vrei să ştii mai multe despre tine însuţi şi reuşeşti să-ţi dai seama atunci când eşti înconjurat de oameni buni şi mai puţin buni pentru că ajungi să descoperi că fiecare om poate scoate ceva din tine. Prin simplul fapt că stau şi vorbesc cu tine şi despre tine sau chiar felul prin care îi priveşti, te face să-ţi dai seama ce fel de lucruri îţi plac la o persoană şi ce nu.

Mulţumesc tuturor persoanelor care au făcut parte din viaţa mea de gimnaziu, fie că ne-am înţeles sau nu, pentru că m-aţi ajutat să devin mai puternică, m-aţi ajutat să devin ceea ce sunt acum. Cei cu care m -am înţeles au rămas în inima mea, iar cei cu care nu m-am înţeles au rămas cu gândurile lor.

Guiţă Cristiana – clasa a VIII-a A

SUCCES LA EXAMENE!