METODA CUBULUI – PREZENTARE SUCCINTĂ A. Metoda cubului presupune explorarea din perspective diferite a unui subiect, a unei situații, permițând abordarea cuprinzătoare a unei teme. În activitatea la clasă, metoda cubului poate cuprinde următoarele secvențe: Stabilirea și anunțarea temei sau a subiectului pus în discuție. Realizarea unui cub pe ale cărui fețe sunt scrise cuvintele: DESCRIE, COMPARĂ, ASOCIAZĂ, ANALIZEAZĂ, ARGUMENTEAZĂ, APLICĂ. Observație: Pe fețele cubului se pot scrie alte 6 cuvinte, în funcție de tema propusă și de obiectivele operaționale ale lecției. Împărțirea elevilor clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinței de pe una din fețele cubului: Grupa nr. 1: „Descrie” Grupa nr. 2: „Compară” Grupa nr. 3: „Asociază” Grupa nr. 4: „Analizează” Grupa nr. 5: „Aplică” Grupa nr. 6: „Argumentează” Un reprezentant al fiecărei grupe trage la sorți un număr de la 1 la 6. Fiecare elev primește fișa cu sarcinile de lucru, corespunzătoare grupei din care face parte. Se acordă elevilor timp pentru informare, consultare, dezbatere și redactare. Un reprezentant al fiecărei grupe prezintă colegilor din celelalte grupe soluția propusă. Versiunea finală soluțiilor celor șase cerințe se afișează pe flipchart.
B. Exemplu de aplicare a metodei cubului la geometrie, clasa a VII-a
Observație: Secvența prezentată mai jos face parte din proiectul de lecție și se referă la aplicarea metodei cubul.
Tema lecției: Paralelograme particulare – recapitulare și sistematizarea cunoștințelor 1. Împărțirea clasei în 6 grupe, desemnarea unui reprezentant pentru tragerea la sorți și pentru prezentarea rezultatelor 2. Tragerea la sorți, anunțarea temei, distribuirea fișelor de lucru Cubul are fețele numerotate de la 1 la 6 și are cele șase cuvinte înscrise pe cele șase fețe. Reprezentantul grupei trage la sorți, apoi profesorul distribuie fișele de lucru în concordanță cu sarcina corespunzătoare grupei.
FIȘĂ DE LUCRU
Descrie – Grupa nr. 1
1. Realizează un desen/o reprezentare a fiecărui patrulater studiat, descriind modul în care se realizează construcția. 2. Identifică, în desenele realizate, elementele și proprietățile specifice pentru fiecare patrulater studiat. = BC = 3cm . 3. Punctele A, B, C sunt distincte și coliniare, AB a) Construiți în A, B, respectiv C dreptele a, b, c perpendiculare pe dreapta AC. b) Reprezentați punctul D, pe dreapta a, la distanță de 6 cm față de dreapta AC. c) Paralela prin D la dreapta AC intersectează dreapta b în E și drepta c în F. d) Notează {M= } AE ∩ BD și { N= } BF ∩ CE . În configurația geometrică realizată, numește un paralelogram care nu este dreptunghi sau romb, apoi un romb care nu este pătrat, justificând alegerea făcută.
48
