3. IDENTITATEA CULTURALĂ

Atunci când citim Amintiri din copilărie de Ion Creangă vom afla despre Nică, personajul principal, următoarele:

[…] ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel […].

Ş- apoi Humuleștii, și pe vremea aceea, nu erau numai așa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile; cu biserică frumoasă și niște preoți și dascăli și poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor.

Acest fragment ilustrează exemplar înțelesul expresiei identitate culturală. Din câte observăm, identitatea culturală se referă la sentimentul de apartenență la un grup social pe baza mai multor categorii culturale: naționalitate, etnie, rasă, gen, religie etc. Identitatea culturală se construiește prin cunoștințe și prin valori comune care sunt fructificate prin: tradițiile, patrimoniul, limba, creația artistică, normele și obiceiurile grupului.

Respectarea și promovarea identității culturale a devenit importantă pentru instituțiile naționale și internaționale, deoarece asistăm la un fenomen numit globalizare care, pe lângă aspectele pozitive ce țin de răspândirea rapidă a unor principii și practici politice, etice, culturale etc., aduce cu sine și anularea specificului cultural al grupurilor sociale. Din această cauză, se estimează că o parte dintre limbile vorbite astăzi va dispărea în viitor prin asimilarea grupurilor minoritare de către populația majoritară.

Un alt factor de îngrijorare pentru conservarea identității culturale este progresul tehnologic care, pe lângă avantajele economice pe care le produce, face ca unele meserii tradiționale să dispară și, odată cu ele, să dispară și comunitățile legate de acele mesteșuguri și tradițiile asociate așa cum se întâmplă, de exemplu, cu unele comunități care se susțineau în Maramureș prin meserii precum dogăritul, țesutul, fabricarea clopurilor.

Pentru a păstra diversitatea culturală într- o lume în care diferențele specifice se șterg, trebuie să respectăm identitatea culturală prin atenția acordată fiecărui element definitoriu: limbă, obiceiuri, tradiții, activități economice etc.

2. Cercul prieteniei

Desenați șase cercuri concentrice și identificați-i: a) pe colegii care locuiesc la aceeași scară de bloc, pe care îi notați în cercul cel mai mic; b) pe colegii care locuiesc în același bloc, pe care îi notați în cercul următor; c) pe cei care stau pe aceeași stradă, în cercul următor; d) pe colegii vecini de cartier, în următorul cerc; e) pe colegii din aceeași localitate; f) pe ceilalți colegi, în cercul cel mai larg.

3. Căutați, în clasă, colegi care au același prenume. Găsiți apoi un site cu semnificația numelor proprii cum este www.scritub.com/sociologie/Semnificatia- numelor-proprii162218236.php pentru a afla posibila origine și semnificație a numelor voastre.

4. Identificați, în fragmentul din Amintiri din copilărie, obiceiurile și tradițiile la care participau împreună locuitorii din Humulești.

Mozaic intercultural

1. Povești de demult a) Căutați în manualul și în cărțile de istorie poveștile altor civilizații care au dispărut prin asimilare în timpul marilor descoperiri geografice și al colonizărilor din secolul al XVI -lea. b) Realizați o fișă de identificare culturală cu ajutorul întrebărilor de mai jos.

În imaginile alăturate, puteți vedea oameni costumați în războinici maya. Civilizația maya a rezistat în Mexicul de astăzi până în secolul al XVI-lea, când, odată cu colonizarea populației de către spanioli, a intrat în declin.

· Cum se numea civilizația identificată?

· Ce limbă vorbea?

· Ce monument din civilizația lor a ajuns până la noi?

· Cum se îmbrăcau bărbații? Dar femeile?

· Cum se jucau copiii?

2. Povești recente

Comunitățile bulgare de pe malul românesc al Dunării și-au păstrat identitatea lingvistică până în urmă cu aproximativ 50 de ani. Din cauza faptului că nu au existat școli în limba maternă, mulți dintre etnicii bulgari din acele comunități nu mai vorbesc limba bulgară și nu își mai declară etnia în documentele oficiale. Realizați un interviu cu părinții folosind întrebările de mai jos.

a) Ce etnii minoritare au migrat din România în perioada comunistă?

b) Câți colegi de altă etnie au cunoscut la școală?

c) Ce îi învățau părinții despre alte etnii?

Știați că…?

· Unul din șapte locuitori din România este de altă etnie decât cea română.

· Drepturile persoanelor care aparțin minorităților naționale sunt garantate prin Constituție și prin legi, organizațiile minorităților naționale având reprezentanți în Parlamentul României.

· În România, există clase sau școli cu predare în limbi ale minorităților naționale. Chiar și în școlile în care se predă în limba română, elevii care aparțin unei minorități naționale au posibilitatea de a studia și limba minorității respective și o disciplină opțională privind istoria și tradițiile comunității.

· În localitățile în care o minoritate națională reprezintă cel puțin 20% din populație (conform recensământului), este posibilă utilizarea limbii acestei minorități în administrația publică locală și în justiție și, de asemenea, sunt amplasate plăcuțe bilingve cu numele localității, cu numele străzilor și cu denumirea unor instituții publice.

· În România, există un număr semnificativ de persoane venite din alte țări în ultimii ani, fiind constituite comunități etnice noi, cum sunt comunitățile arabe sau cea chineză.

3. Meșteșugurile tradiționale nu au fost cultivate și nici promovate suficient pentru a rezista unei piețe care produce mărfuri în serie ce imită produsele tradiționale. Astfel, avem costume populare care nu respectă tradiția, dar și ulcioare care nu sunt făcute manual, linguri și alte obiecte de uz casnic.

a) Ce meșteșug tradițional ați dori să exersați?

b) Credeți că produsele realizate de voi ar putea fi vândute?

c) De unde putem cumpăra produse tradiționale?

4. Globalizarea are efecte pe care le apreciem în mod obișnuit:

· noi toți avem acces la dulciuri distribuite de firme renumite;

· fiecare dintre noi accesează resurse pe internet; a) Dacă noi toți avem acces la aceleași produse, mai putem păstra identitatea culturală? b) Dintre dulciurile tradiționale și cele produse de marile firme, ce preferați? c) Cine pierde în procesul de globalizare?

· mașinile de pe stradă sunt similare cu cele din alte țări.

Portal intercultural

Studiu de caz. Emisiunile în limba minorităților naționale

1. În grupe de câte trei-patru elevi, căutați denumiri de emisiuni în limba minorităților naționale și notați-le pe o coală de hârtie.

2. La nivelul clasei, adunați toate informațiile despre aceste emisiuni: limba vorbită, televiziunea care le difuzează, comunitatea etnică vizată.

3. La finalul cercetării, stabiliți: câte etnii ați identificat, care sunt acestea, câte emisiuni le sunt dedicate, la ce ore sunt difuzate, cum sunt promovate drepturile minorităților respective în școala voastră, cine trebuie să le respecte identitatea culturală și de ce este importantă păstrarea diversității culturale.

Dialog și activism intercultural

1. „Șezătoarea” sau „Claca la sat ”

Aceasta este o manifestare organizată de Consiliul Local Miroslovești în colaborare cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din Iași. Inițiatorii evenimentului au dorit să readucă atmosfera ce se țesea cu multe decenii în urmă, când oamenii formau o adevărată comunitate. Pe vremuri, se organizau șezători pentru a petrece împreună zilele lungi de iarnă, pentru a munci într-un mod plăcut și pentru a transmite tradiții, obiceiuri și deprinderi de viață și de muncă. (https://comunamiroslovesti.ro/informatii- diverse/sezatoarea- claca-la-sat/ ) a) Organizați, cu ajutorul profesorului de tehnologie, ateliere de croșetat, de cusut, de traforaj, de modelaj în lut pentru a învăța să produceți obiecte asemănătoare cu cele produse în șezători. b) Promovați atelierele și produsele la nivelul comunității prin postări pe rețelele de socializare. c) Organizați, cu ajutorul Consiliului elevilor, un târg de produse făcute de elevii școlii. d) Alegeți, împreună cu reprezentanții elevilor, cum veți folosi banii pentru comunitate: puteți investi într- o sală de clasă pentru proiecte și ateliere, pentru o comunitate dezavantajată etc. e) Numiți un responsabil de imagine a activităților care să realizeze fotografii în timpul desfășurării proiectului. Construiți apoi, cu colegii de clasă, un jurnal cu fotografii din activitățile susținute.

2. Meserii care dispar din România a) Numiți meseriile din imaginile alăturate. b) Construiți un afiș/clip de promovare a acestor meserii pentru a le face cunoscute în comunitatea voastră. c) Organizați, împreună cu profesorii clasei, o excursie tematică pentru a cunoaște meserii care dispar în România.

Dicționar

· p atrimoniu cultural – toate acele obiecte, valori, credințe, tradiții și obiceiuri pe care o comunitate le lasă moștenire urmașilor.

· p atrimoniu natural – toate elementele fizico-geogafice, dar și elementele florei și faunei care formează un ecosistem valoros pentru umanitate din punct de vedere cultural, economic etc.

· patrimoniu mondial UNESCO –listă a elementelor de patrimoniu valoroase pentru umanitate recunoscută de Organizația

Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură și statele care au adoptat Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural.

· restaurare – reparare, aducere în bună stare, refacere în forma inițială a unui monument de arhitectură, a unei picturi etc.

· conservare – prevenire a deteriorării și a distrugerii elementelor de patrimoniu.

4. PATRIMONIUL CULTURAL

ABC intercultural

La lecțiile de istorie ați aflat informații despre monumentele ridicate de strămoșii care au locuit pe aceste meleaguri. De la ei ne-au rămas ruine de cetăți, biserici și mănăstiri, case cu arhitectură deosebită. Toate aceste monumente despre care ați învățat fac parte din patrimoniul cultural național.

Patrimoniul cultural include toate acele obiecte, valori, credințe, tradiții și obiceiuri pe care un grup le lasă moștenire urmașilor. Tot elemente de patrimoniu sunt considerate și meșteșugurile, tradițiile, practicile sociale etc. De patrimoniul cultural aparține și patrimoniul natural, în care sunt incluse resursele naturale, a căror frumusețe și raritate le fac deosebite; de exemplu, Delta Dunării.

Formele pe care le îmbracă patrimoniul cultural sunt:

· patrimoniul tangibil, reprezentat de: clădiri, monumente, obiecte, articole vestimentare, opere de artă, cărți, mașini, orașe istorice, situri arheologice;

· patrimoniul intangibil, care constă în: practicile, reprezentările, expresiile, cunoștințele, aptitudinile (împreună cu instrumentele, obiectele și cu spațiile culturale aferente) pe care oamenii le prețuiesc. Printre acestea se numără dialectele și tradițiile orale, arta spectacolului, practicile sociale și meșteșugurile tradiționale;

· patrimoniul natural, alcătuit din peisajele, flora și din fauna unui stat național;

· patrimoniul digital, constituit din resursele create în formă digitală (de exemplu: arta digitală, filmele de animație) sau care au fost digitalizate pentru a putea fi păstrate (texte, imagini, materiale video, înregistrări etc.).

Patrimoniul cultural aparține în mod tradițional unui grup național sau etnic, dar cele mai valoroase elemente sunt considerate valori de patrimoniu care aparțin întregii umanității. Din acest motiv, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și statele cu care colaborează înscriu în patrimoniul mondial al umanității toate obiectele, clădirile, tradițiile, meșteșugurile, geoparcurile etc. care merită să fie păstrate prin metode speciale de conservare sau de restaurare pentru a le prelungi existența.

Frumusețea obiectelor de odinioară, a tradițiilor, a locurilor este afectată de timp, dar și de un comportament iresponsabil. Trebuie să știm că, de cele mai multe ori, stă în puterea noastră să ne asigurăm că elementele de patrimoniu vor fi păstrate ca zestre și de generațiile viitoare.

Aplicații

1. Ghidați de imagini, identificați elementele care au intrat în patrimoniul mondial UNESCO.

Rezolvare: a) cămașă cu altiță; b) Voroneț; c) Delta Dunării; d) Sarmizegetusa Regia.

2. Doina a intrat în patrimoniul UNESCO în 2009. Una dintre cele mai cunoscute doine de jale este inspirată de cântecul ciocârliei, care a cunoscut mai multe variante. Cea de mai jos, Lie, ciocârlie, aparține Mariei Lătărețu, cântăreață de muzică populară din secolul trecut. Căutați pe internet și alte variante ale acestei doine și audiați-le împreună cu colegii de clasă. Votați interpretarea favorită.

Lie, ciocârlie, Ce ți-a venit ție

De cânți pe câmpie

Singură pe lan, Fără ciocârlan?

Singură pe lan, Fără ciocârlan?

Mie mi-a venit

De anul trecut, De anul trecut, Cuibul mi-am făcut

Sub brazdă de plug.

Cuibul mi-am făcut Sub brazdă de plug.

Mozaic intercultural

1. Portofoliu

Plugul n-a știut, Cuibul mi-a stârnit, Cuibul mi-a stârnit, Puii mi-au murit, Puii mi-au murit. Cuibul mi-a stârnit, Puii mi-au murit.

Mausoleul primului împărat al dinastiei Qin, pe nume Qin Shi Huang, situat în partea vestică a Chinei, este unul dintre mormintele imperiale de cea mai mare amploare, cu structura cea mai complexă și cu cel mai bogat conținut în vestigii din lume. Groapa în care a fost descoperită armata de teracotă este una dintre gropile funerare ale mausoleului și poate fi comparată ca importanță cu piramidele din Egipt, fiind considerată a opta minune a lumii.

Realizați, în echipe de trei-patru elevi, câte un portofoliu care să conțină: a) o pagină cu titlul ales pentru portofoliu și cu numele celor care au participat la crearea lui; b) o pagină cu atribuțiile membrilor echipei (de exemplu, Elevul/Eleva

M. Ionescu: responsabil(ă) cu documentarea; Elevul/Eleva M. Popescu: responsabil(ă) cu selecția și cu editarea fotografiilor etc.); c) cinci imagini și cinci descrieri ale unor mausolee importante pentru cultura umanității;

Şi mi-am pus în gând Ca să zbor în vânt, Ca să zbor în vânt

Să dau de pământ, Să mor mai curând. Să dau de pământ, Să mor mai curând.

Mausoleul este un monument funerar de proporții mari, ridicat în memoria unui om ilustru, a unor eroi etc.

Cuvântul mausoleu provine de la numele lui Mausol, guvernatorul provinciei elenistice antice Caria (localizată pe teritoriul Turciei de astăzi), în secolul al IV-lea î.Hr.

Rețineți!

· Un pliant de promovare trebuie să răspundă la întrebările: Ce?, Unde?, Cum?

De ce?.

· Orice pliant trebuie să conțină: numele obiectivului turistic, date despre locul în care se află; repere despre modul în care se ajunge la obiectiv; motivarea importanței turistice.

· Scopul pliantului este promovarea unui obiectiv turistic.

d) un pliant de promovare turistică a unuia dintre mausolee; e) premiați cel mai bun portofoliu după calitatea prezentării informațiilor din texte, a fotografiilor și a aspectului general.

2. Completați rebusul. Pe coloana A-B, veți găsi numele unui animal considerat sacru în unele culturi.

1) Turn faimos în Paris.

2) Rezervație naturală situată la vărsarea fluviului Dunărea.

3) Mănăstire din România, cunoscută pentru culoarea albastră a picturii murale.

4) Munte sacru în Japonia.

5) Monument funerar de mari dimensiuni, închinat eroilor.

6) Oraș pe apă în Italia.

7) Statuie donată poporului american pentru a sărbători independența.

Rețineți!

· Monumentele istorice pot fi recunoscute pentru că au o plăcuță care avertizează vizitatorii cu privire la importanța clădirii.

· Restaurarea monumentelor de patrimoniu este un proces laborios pentru care se constituie o echipă de experți a căror intervenție trebuie să pună în valoare varianta originală a monumentului.

· Conservarea monumentelor se face și prin interzicerea fotografierii, în special a fotografierii cu bliț, pentru a nu expune pictura murală la lumină puternică.

Portal intercultural

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

Articolul 2

(1) Monumentele istorice fac parte integrantă din patrimoniul cultural național și sunt protejate prin lege. […]

(3) În sensul prezentei legi, prin protejare se înțelege ansamblul de măsuri cu caracter științific, juridic, administrativ, financiar, fiscal și tehnic menite să asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, evidența, conservarea, inclusiv paza și întreținerea, consolidarea, restaurarea, punerea în valoare a monumentelor istorice și integrarea lor social-economică și culturală în viața colectivităților locale.

1. Recunoașteți indicatoarele de mai jos. În echipe, desenați semne care să ajute la conservarea patrimoniului.

2. Imaginați-vă că vizitați, împreună cu colegii de clasă, Mănăstirea Voroneț, faimoasă pentru culoarea albastră a picturii murale. Notați cinci reguli pe care trebuie să le respectați pentru a nu contribui la deteriorarea clădirii și a spațiului exterior al mănăstirii.

Dialog și activism intercultural

Voluntarii Asociației „Monumentum” au restaurat a treia fațadă care apar ține unei case din Ș ona, satul copilăriei pictorului Ștefan Câlția. Mai jos puteți citi un fragment din declarația sa. (https://www.albastru.ro/ sona-satul-caselor-albastre/)

Întâmplarea a făcut să putem organiza și în anul 2021 șantierul-școală de restaurare, program pe care dorim să îl creștem în următorii 10 ani, în Ţara Făgărașului. Am încercat cu puterile noastre să reparăm fațada unei case care ascundea o inscripție foarte puțin vizibilă, anul reparației capitale și numele celui care a meșterit în urmă cu 116 ani la ea.

1. La nivel de clasă, organizați excursii în cartier sau în localitate pentru a identifica monumentele sau clădirile pentru care au fost demarate lucrări de restaurare.

2. Organizați, împreună cu toți colegii de clasă, o campanie de promovare, la nivelul școlii, a unui proiect de restaurare din localitatea voastră.

3. Realizați pliante pentru părinți prin care să îi informați despre importanța donării a 2% din impozitul pe veniturile realizate către o organizație care se ocupă de restaurarea unor clădiri sau a unor obiecte de patrimoniu.

4. Turismul de voluntariat nu este foarte dezvoltat în România, însă, pe internet, puteți să identificați asociații care valorifică patrimoniul național și care au nevoie de voluntari care să îi ajute în perioada vacanțelor.

Rețineți!

Când vizitați un monument istoric, ghidați-vă, în respec tarea regulilor, după indicatoarele afișate. Ele vă avertizează cu privire la ceea ce nu vă este permis în acel spațiu.

Dicționar

· tradiții și obiceiuri – practici sociale prin care comunitatea trăiește unitar momentele importante pentru membrii săi.

· patrimoniu imaterial – patrimoniu diferit de cel material care constă în transmiterea de la o generație la alta a unor cunoștințe, credințe, festivități, obiceiuri, ritualuri și a unor practici sociale.

· Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial – convenție UNESCO, semnată în 2003, al cărei scop este salvarea patrimoniului imaterial. Pentru acest scop, există un catalog UNESCO al tradițiilor, al obiceiurilor și al practicilor sociale considerate definitorii pentru o cultură.

Lista patrimoniului imaterial poate fi găsită pe pagina de internet https://ich.unesco.org/en/ lists, iar textul convenției poate fi accesat pe site -ul https://ich. unesco.org/en/convention