1. PRIORITIZAREA PROBLEMELOR ȘI ALEGEREA TEMEI DE PROIECT

Proiectul educațional reprezintă o serie de activități planificate și realizate de către elevi în vederea atingerii unui scop. Scopul proiectului îl reprezintă, de regulă, rezolvarea unei probleme identificate în comunitatea școlară sau în comunitatea locală.

Proiectul este un mod de învățare, dar și de evaluare a competențelor elevilor.

Activitățile proiectului se realizează prin munca în echipă, prin cooperarea dintre membrii echipei. Fiecare membru al echipei trebuie să își exprime opiniile, să le susțină cu argumente, să manifeste respect pentru opiniile celorlalți și să le accepte pe cele utile în rezolvarea problemei.

Succesul proiectului depinde în mare măsură de calitatea comunicării dintre membri.

Orice proiect trebuie să se finalizeze prin realizarea unor produse care să fie prezentate la sfârșitul activității. Produsele realizate pot fi: o revistă, o expoziție, o monografie, un spectacol, un teatru-forum, un site, un muzeu școlar, un memoriu adresat autorităților cu privire la protejarea unor bunuri culturale, materiale video.

Proiectul trebuie să răspundă unor nevoi și să producă o schimbare în viața comunității sau a unor grupuri.

Elementele unui proiect sunt:

1. identificarea problemei și alegerea temei;

2. elaborarea fișei de proiect;

3. derularea proiectului/desfășurarea activităților;

4. evaluarea proiectului.

Pentru a alege tema proiectului este necesară identificarea nevoilor, a problemelor, după care urmează o selecție a acestora și o ordonare a lor având în vedere mai multe criterii: importanța rezolvării lor pentru comunitate, existența unor resurse suficiente, capacitatea membrilor echipei de a rezolva problema, de la planificarea activităților până la realizarea efectivă a acestora.

O problemă este un obstacol în calea activității, o situație dificilă care trebuie rezolvată prin găsirea unor soluții. Întreaga echipă a proiectului trebuie să participe la identificarea problemei.

Pentru identificarea problemei se poate apela la brainstorming (furtună de idei sau asaltul de idei ), o metodă prin care este stimulată creativitatea și care presupune respectarea câtorva reguli: ideea este comunicată rapid, fiind interzise criticile sau ironiile la adresa colegilor care își exprimă ideile.

Metoda de brainstormig presupune următoarele etape:

· fiecare membru al echipei formulează o idee prin care surprinde o problemă;

· ideile sunt notate pe tablă sau pe un flipchart ;

· ideile sunt analizate, susținute cu argumente, ordonate după importanța lor, negociate până se rețin doar câteva idei remarcabile;

· în urma votului se alege o singură idee/propunere.

PROBLEMA IDENTIFICATĂ DUPĂ BRAINSTORMING:

Deși localitatea în care se află școala este multietnică, cei mai mulți elevi nu cunosc obiceiurile, tradițiile, ocupațiile tradiționale ale comunităților etnice.

În funcție de problema identificată, se formulează scopul proiectului:

Cunoașterea și promovarea diversității patrimoniului cultural local.

Decizia cu privire la tema proiectului este luată de către membrii echipei după analiza și după compararea soluțiilor găsite:

· crearea unui muzeu școlar intercultural care să cuprindă valori culturale cu specific local, reprezentative pentru toate etniile care trăiesc în localitate;

· organizarea unor spectacole de promovare a unor obiceiuri și tradiții;

· realizarea unei reviste în cadrul căreia să fie prezentate toate comunitățile etnice (valori culturale, personalități reprezentative, istorie etc.);

· alcătuirea unui calendar în care să fie marcate sărbătorile tuturor comunităților etnice și să fie prezentată semnificația acestor sărbători;

· întâlniri cu personalități reprezentative pentru comunitățile etnice locale.

Elevii aleg ca tema proiectului să fie: Realizararea muzeului școlar intercultural.

Pentru a evalua capacitatea de realizare a proiectului se poate face analiza SWOT, o metodă prin care se evaluează punctele tari, punctele slabe (factorii interni), oportunitățile și amenințările (factorii externi) și care ajută în luarea unei decizii corecte pe baza unei informații clare.

ANALIZA SWOT (prescurtare din limba engleză pentru: Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats)

· Punctele tari sunt avantajele, lucrurile care merg bine, resursele de care dispunem.

· Punctele slabe sunt dezavantajele, lipsurile, obstacole, lucrurile care nu merg bine.

· Oportunitățile sunt factori care ne pot ajuta.

· Amenințările sunt factori care ne pot împiedica să ne atingem scopul.

Exemplu: Analiza SWOT pentru proiectul Realizarea muzeului școlar intercultural

Puncte tari

· Existența unui patrimoniu local variat.

· Accesul la surse de informare: biblioteca școlii, internetul.

· Un site al școlii în care este promovat muzeul școlar intercultural.

· Sprijinul profesorilor de educație socială, de istorie.

· Interesul crescut al majorității elevilor din echipa de proiect.

· Existența mobilierului necesar.

Puncte slabe

· Lipsa de experiență în realizarea unui muzeu școlar.

· Lipsa de interes a unor elevi.

· Resursa de timp limitată.

· Spațiul care va fi destinat muzeului este redus, împiedicând adunarea unui număr mare de bunuri culturale.

Oportunități

· Posibilitatea de a colabora cu alte clase.

· Interesul crescut al unei organizații locale pentru protejarea patrimoniului cultural.

· Existența unor părinți care pot desfășura activități de voluntariat.

· Sprijinul acordat de autoritățile locale.

· Obținerea unor surse de finanțare, sponsorizări de la agenți economici.

· Încheierea unor parteneriate cu alte școli care au experiență în realizarea unui muzeu școlar.

Amenințări

· Lipsa experienței în gestionarea și în conservarea bunurilor de patrimoniu cultural.

· Interesul scăzut al unor personalități locale de a se implica.

· Reținerea unor membri ai localității în legătură cu donarea unor bunuri.

· Imposibilitatea de a extinde spațiul destinat muzeului școlar.