2. EU ȘI CEILALȚI : DIALOG INTERCULTURAL

ABC intercultural

Societatea contemporană este caracterizată printr-o uluitoare diversitate: în jur de 6000 de limbi diferite sunt vorbite de opt miliarde de oameni aparținând unor rase, etnii, religii diferite, într-un puzzle de culturi, fiecare cu propriile ei valori morale, tradiții, obiceiuri, reguli de conduită aflate într-o continuă schimbare, apropiere și interacțiune.

Arată diferit, gândesc la fel. În acest mozaic cultural, fiecare dintre noi are o identitate proprie, puternic influențată de cultura căreia îi aparține și care se reflectă în vestimentația și în obiceiurile noastre, în modul în care ne exprimăm și cum relaționăm cu ceilalți. Ne raportăm în permanență la ceilalți și ne simțim în siguranță între oameni care ne seamănă, dar simțim neliniște și disconfort atunci când intrăm în contact cu oameni care sunt diferiți. Sentimentul de nesiguranță se poate amplifica atunci când constatăm, uneori, că ceilalți arată în mod vizibil diferit –, prin culoarea pielii, prin vestimentație – dar ne sunt foarte asemănători în modul de a vedea și de a înțelege lumea (imaginea a). Alteori constatăm că ceilalți arată la fel ca noi, dar au moduri de a gândi foarte diferite (imaginea b).

Arată la fel, gândesc diferit.

Lipsa de cunoaștere, de înțelegere și de acceptare a celor diferiți poate declanșa tensiuni și conflicte între indivizii și între grupurile culturale care intră în contact. Ele pot fi evitate dacă sunt cunoscute și respectate principiile societății interculturale, aflate într-o continuă și strânsă interdependență. De exemplu, dialogul intercultural nu poate exista fără acceptarea și respectarea diversității care presupune, la rândul ei, cunoașterea și dezvoltarea identității culturale proprii. Depășind teama de ceea ce ne este străin și necunoscut, vom descoperi că diversitatea nu este o amenințare și că interacțiunea cu persoane aparținând unor culturi diferite ne oferă șansa de a învăța lucruri noi despre ele și despre cultura lor și, în același timp, de a învăța mai multe despre noi înșine. Dialogul intercultural aduce beneficii întregii societăți, prin conștientizare, prin înțelegere, prin toleranță, contribuind la prevenirea conflictelor și la coeziunea societății.

Aplicații

1. Bingo intercultural

Fiecare dintre voi va identifica printre colegii de clasă pe cei care au caracteristicile descrise în tabelul de mai jos (cinci minute). Un nume poate fi scris o singură dată. Cel care reușește să completeze primul toate rubricile strigă: Bingo!. După ce se verifică informațiile și elevii înregistrați în tabel își asumă caracteristicile respective, cel/cea care a completat tabelul este declarat câștigător și va primi un premiu simbolic din partea profesorului. Dacă nu pot fi completate toate rubricile, câștigă jocul elevul/eleva care a completat cele mai multe rubrici.

Nu consumă carne de porc.

A asistat la o situație de discriminare.

S-a născut în afara României.

A fost pe alt continent.

Are în garderoba personală o ie. Citește cărți în limbi străine.

Știe să cânte la cel puțin un instrument.

Poate recita o poezie în trei limbi diferite.

Mama sau bunica sa știe să ghicească în cafea.

În familia sa nu se consumă alcool.

Știe să numească cel puțin patru religii.

Poate numi cinci țări africane.

Merge la biserică în noaptea de Înviere.

Apreciază gastronomia altor popoare.

Poate identifica steagurile a cel puțin patru țări.

La final, desprindeți concluziile răspunzând la întrebările de mai jos.

a) În cursul căutării, ai aflat ceva surprinzător despre un coleg/o colegă?

b) În cursul căutării, a aflat vreun coleg/vreo colegă ceva surprinzător despre tine?

c) Ce caracteristici au fost cel mai ușor de identificat? Dar cel mai greu?

Are rude sau prieteni în străinătate.

Colecționează suveniruri din țări străine.

Cunoaște interiorul unei moschei.

A asistat la o situație de intoleranță.

d) Ai vrea să fie eliminată vreuna dintre caracteristici, deoarece nu te-ai simțit confortabil întrebând sau răspunzând? Care?

Știați că…?

• Începând cu anul 1952, Curtea de Justiție a Uniunii Europene asigură respectarea și corecta aplicare a dreptului Uniunii în statele membre. Prin numeroase hotărâri, Curtea a constatat nerespectarea interdicțiilor de discriminare prevăzute de dreptul Uniunii și le-a sancționat.

• Pe site-ul https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2020-10/qd-02-20-588-ro-n.pdf găsiți decizii ale Curții de Justiție care își propun să asigure egalitatea de tratament la școală, la locul de muncă, în comunitate.

2. Joc: „Limbajul planetelor ”

Organizați-vă în șase grupuri de câte patru-cinci elevi. Construiți-vă cultura proprie, în maximum 15 minute, respectând regulile de mai jos.

Pământenii: specificul vostru cultural este constituit din elemente care încep cu litera P

Marțienii: specificul vostru cultural este constituit din elemente care încep cu litera M.

Venusienii: specificul vostru cultural este constituit din elemente care încep cu litera V.

Saturnienii: specificul vostru cultural este constituit din elemente care încep cu litera S a) Fiecare planetă își prezintă cultura. b) Pe rând, reprezentanții fiecărei planete au dreptul de a împrumuta maximum trei elemente specifice fiecăreia dintre celelalte cinci culturi, elemente pe care le consideră utile pentru a-și asigura supraviețuirea și pentru a trăi în liniște și în armonie cu ceilalți. Anunță care sunt împrumuturile. c) Reprezentanții fiecărei planete elaborează un text de maximum cinci rânduri în care vor descrie experiența lor interculturală folosind un vocabular alcătuit din cuvintele limbii vorbite pe planeta respectivă și 15 cuvinte împrumutate din celelalte limbi. d) Reprezentanții fiecărei planete citesc în fața clasei textul și răspund la întrebarea: Monocultură sau dialog intercultural?.

Uranienii: specificul vostru cultural este constituit din elemente care încep cu litera U.

Neptunienii: specificul vostru cultural este constituit din elemente care încep cu litera N.

Mozaic intercultural

Analizați graficul de mai jos, publicat de un institut de sondaj britanic ( yougov.com), în care este reprezentat procentajul de oameni care sunt de acord cu afirmația „Sunt atât de mulți străini care trăiesc în țara mea, încât nici nu mă mai simt acasă”.

Răspundeți apoi cerințelor.

Nu mă mai simt acasă

Procentajul de oameni care sunt de acord cu afirmația: „Sunt atât de mulți străini care trăiesc în țara mea, încât nici nu mă mai simt acasă”.

52 37 33 44 30

47 36 25 38 17 18 15 a) foarte scăzut; b) scăzut; c) mediu; d) ridicat; e) foarte ridicat.

1. Cum apreciați nivelul toleranței față de străini în România, comparându-l cu cel existent în alte state europene menționate în grafic?

2. Dacă ați fi puși în situația de a imigra într-una dintre țările menționate în grafic, de exemplu, pentru a vă continua studiile liceale și universitare și, cunoscând rezultatele sondajului de opinie, ce țară ați evita? Justificați-vă opțiunea pe baza datelor oferite de grafic cu privire la nivelul toleranței față de străini.

3. Utilizând motorul de căutare Google, precum și alte surse de informații (enciclopedii, albume) disponibile în biblioteca școlii, realizați, în perechi, un afiș care să ilustreze specificul cultural al câte unei țări menționate în grafic, inclusiv România. În descrierea specificului cultural al fiecărei țări, veți avea în vedere modelul aisbergului cultural.

La suprafața aisbergului se găsesc componentele observabile ale culturii: limbă, practici religioase, tradiții, folclor, gastronomie, vestimentație, literatură, arhitectură etc.

Partea invizibilă este reprezentată de valorile asumate, de credințele religioase, de normele de comportament în familie și în societate, de rolurile și de responsabilitățile în familie și în societate, de limbajul corpului și de modul în care își exprimă emoțiile, atitudinea față de timp, de școală și de muncă, față de ceilalți și față de mediu etc.

RESPONSABILITĂȚI COMPORTAMENT FAMILIE RELIGIE Italia Polonia România Lituania Anglia Suedia Germania Finlanda Danemarca Spania Olanda Franța

Portal intercultural

„Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de conștiință și religie; acest drept include libertatea de a-și schimba religia sau convingerea, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu alții, atât în mod public, cât și privat, prin învățătură, practici religioase, cult și îndeplinirea riturilor.” În România, Legea nr. 489/2006 garantează libertatea religioasă tuturor persoanelor care locuiesc pe teritoriul țării.

Conform rezultatelor parțiale ale Recensământului populației și locuințelor (2021), în România există pluralism religios, astfel:

· 85,3% dintre persoanele care și-au declarat religia aparțin cultului ortodox;

· 4,5% s-au declarat de cult romano-catolic;

· 3,0% reformați;

· 2,5% penticostali;

· 0,7% greco-catolici;

· 0,6% baptiști;

· câte 0,4% de religie musulmană și adventiști de ziua a șaptea;

· s-au declarat fără religie sau atei 0,9% din totalul populației.

Vă puteți îmbogăți cunoștințele despre această temă prin metoda Ştiu-Vreau să știu-Am învățat, urmând indicațiile de mai jos.

1. Discutați, în grupuri de câte patru elevi, despre informațiile pe care le aveți cu privire la religiile lumii, valorificând cunoștințele dobândite la orele de religie și istorie. (cinci minute)

2. Pe o foaie de hârtie, realizați tabelul de mai jos cu titlul: Religia/Cultul … și religia/cultul … .

Religia/Cultul

3. Scrieți în coloana Știu a tabelului tot ce știți/credeți că știți despre religia respectivă: fondatorul religiei, cartea sfântă/scrierile sfinte, principalele sărbători, practicile religioase etc. (trei minute)

4. Formulați întrebări despre tema discutată și scrieți-le în coloana Vreau să știu; fiecare dintre cei patru membri ai grupului va formula cel puțin o întrebare. (două minute)

5. În grupuri de câte patru elevi, împărtășiți-vă ideile și întrebările scrise în primele două coloane ale tabelului. (cinci minute)

6. Parcurgeți resursele indicate mai jos; găsiți răspunsurile la întrebările formulate și scrieți-le în coloana Am învățat. (20–25 de minute)

· https://edituradp.ro/site_img/downloads/2014/05/credintele-si-religiile-lumii-pentru-site.pdf

· https://dokumen.tips/documents/marile-religii-contemporane.html?page=2

7. Discutați, la nivelul grupului, asupra întrebărilor cărora nu le-ați găsit răspuns. Solicitați și ajutorul profesorului. (cinci minute) a) Există religii/culte superioare și altele inferioare? b) Ați descoperit asemănări între religii/culte? Dar diferențe? c) Considerați că deosebirile religioase constituie un motiv pentru distanțare și ostilitate între grupuri sau sunt o sursă de îmbogățire culturală reciprocă?

8. La finalul activității, desprindeți concluziile răspunzând la întrebările de mai jos.