4. O LUME COMUNĂ PENTRU DIVERSITATEA CULTURALĂ

ABC intercultural

După ce am aflat din lecția anterioară cauzele care produc bariere în comunicarea interculturală, în această lecție vă propunem câteva soluții care pot preveni blocajele în comunicare sau o pot îmbunătăți.

De exemplu:

· cunoașterea insuficientă sau neacceptarea diferențelor culturale ce țin de așteptările cu privire la norme de politețe, la valori spirituale etc. poate fi depășită prin informarea cu privire la aceste norme; putem afla din diferite materiale informative cum se salută, care sunt tabuurile alimentare, care sunt comportamentele neacceptate, dar și care sunt alimentele sacre, regulile și semnificația lor pentru diverse culturi;

· barierele lingvistice care constau în lipsa abilităților de comunicare fluentă într-o limbă străină, pot fi depășite prin formarea de competențe lingvistice într-o limbă de circulație internațională, dar și prin dobândirea competențelor digitale cu ajutorul cărora avem acces la aplicații de traducere;

· stereotipurile și prejudecățile pot fi depășite prin adoptarea unui stil de comunicare asertiv în care sunt afirmate și susținute pozitiv diferențele culturale, dar și prin atitudinea tolerantă, prin manifestarea empatiei și a solidarității față de grupurile minoritare.

Pentru a asigura un dialog deschis între culturi, este bine ca participanții la dialog să dovedească: a) toleranță și respect pentru diferențele culturale care nu contravin moravurilor și legilor statului, dar nici drepturilor universale ale omului; b) deschidere și curiozitate cu privire la specificul cultural al diferitelor comunități umane; c) flexibilitate și adaptabilitate în comunicarea interculturală.

Stilul asertiv de comunicare presupune în egală măsură corectitudine și putere. Oamenii asertivi luptă pentru drepturile lor, dar rămân în același timp sensibili și la drepturile celorlalți astfel încât, în lupta pentru ceea ce li se cuvine, nu lezează pe nimeni.

Aplicații

1. Pe baza informațiilor din text, decideți care dintre următoarele afirmații sunt adevărate, care sunt false și care sunt cele pentru care nu aveți suficiente informații pentru a decide valoarea de adevăr.

a) Barierele în comunicarea interculturală pot fi depășite dacă ne însușim cunoștințele, atitudinile și valorile care mențin deschis dialogul cu alte culturi.

b) Stereotipurile sunt în totalitate false.

c) Competențele digitale sunt inutile în dialogul intercultural.

d) Grupul majoritar trebuie să folosească un stil de comunicare asertiv, dar minoritățile nu pot aborda acest stil.

2. Completați calendarul cu zilele în care celebrăm zilele limbilor minorităților etnice din România.

31 August 13 Noiembrie 16 Iunie

Ziua Limbii Române Ziua Limbii Maghiare

3. Citiți informațiile despre profilul copiilor cu atitudini de agresori în situații de bullying așa cum este descris într-o broșură publicată de UNICEF Moldova: „Ei (agresorii) nu-și controlează emoțiile, dar foarte bine le simt pe ale celorlalți. Deci, sunt copii care suferă, de altfel. Sunt copii care sunt acasă neglijați sau copii care au fost crescuți în regimul noi îți satisfacem toate nevoile materiale. Însă mai puțin s-a investit în ei emoțional. Real, acești copii suferă și ceea ce vor să vadă ei este să sufere și ceilalți copii, pentru că ei nu mai pot face față la atâta suferință. Copiii care sunt agresori au nevoie și ei de suport foarte mult.” (Bullyingul în rândul adolescenților din Republica Moldova, UNICEF Moldova, 2019)

Analizați cauzele pentru care acești copii preferă limbajul agresiv celui deschis la dialog interpersonal și intercultural urmând modelul de mai jos.

Sunt

Manipulează emoțiile celorlalți.

COMPORTAMENT

Stilul agresiv este folosit de cei care își impun opinia sau voința în detrimentul relațiilor cu ceilalți. Forțarea, contrazicerea, umilirea sau răzbunarea sunt caracteristice acestui stil.

Mozaic intercultural

1. Completați tabelul cu alte coloane pe care notați elemente de diversitate culturală și cu alte linii unde exemplificați practicile specifice altor naționalități.

Modul în care ne salutăm

În România, întindem mâna în semn de respect.

În Japonia, oamenii înclină capul și apleacă corpul.

Modul în care mâncăm

Folosim tacâmurile potrivite cu felul de mâncare în majoritatea situațiilor.

Se folosesc de bețișoare în majoritatea situațiilor.

Modul în care ne raportăm la timp

În general, respectăm punctualitatea, dar în contexte informale și, uneori, în cele formale, tolerăm întârzierea.

Modul în care ne raportăm la mediu

Facem eforturi de a forma competențe pentru reciclare selectivă, practici economice și comerț sustenabil etc.

Sunt foarte punctuali. Au însușite competențe ce țin de menținerea unui mediu sănătos.

2. Unele tradiții sunt comune în spațiul european. Altele sunt diferite. Scrieți câte un meniu specific mesei de Crăciun pentru trei țări din Europa. Comparați meniurile și notați asemănările și deosebirile pe diagrama alăturată.

B

3. Completați „explozia stelară” cu cât mai mulți eroi ai istoriei minorităților naționale și cu informații despre ei.

Attila, conducător al ungurilor Boris I, primul conducător al unui țarat bulgar

C

Portal intercultural

Pentru a crea oportunități de a cunoaște oameni și culturi diferite în Uniunea Europeană, au fost create programe care permit mobilități internaționale cum este, de exemplu, programul Erasmus+ care finanțează proiecte sociale, culturale și educaționale în care colaborează școli partenere din mai multe țări, dar și platforme online cum este eTwinning, o platformă educațională care permite colaborarea școlilor din diferite țări în proiecte comune.

1. În echipe, realizați o broșură informativă despre una dintre minoritățile etnice sau naționale din localitatea voastră. Broșura trebuie să includă: a) pagina de deschidere cu numele minorității, limba vorbită și drapelul; b) informațiile despre specificul cultural: port tradițional, sărbători, tradiții și obiceiuri ale grupului minoritar; c) personalitățile contemporane ale minorității respective și domeniul de activitate în care s-au făcut remarcate; d) resursele utile în dialogul intercultural: spații de întâlnire, aplicații de traducere, proiecte comune etc.; e) cuprinsul.

2. Publicați broșura pe site-ul școlii și verificați după o săptămână numărul de vizualizări.

3. Propuneți strategii de promovare a broșurii astfel încât numărul de vizualizări să crească în următoarele două săptămâni.

Dialog și activism intercultural

Împreună putem salva o limbă de la dispariție!

„O limbă este în pericol atunci când vorbitorii săi încetează să o mai folosească, o utilizează în tot mai puține domenii de comunicare sau nu o mai transmit din generație în generație, motiv pentru care nu mai apar vorbitori noi, adulți sau copii.” (UNESCO, 2003)

Limbile minorităților naționale sunt amenințate cu dispariția pe teritoriul statelor unde locuiesc aceste minorități. Din cauza lipsei de resurse educaționale, economice și sociale, anumite comunități își pierd, odată cu limba, și identitatea culturală proprie.

Organizați, la voi în școală, o săptămână dedicată promovării limbii unei minorități din România. În această săptămână puteți organiza: a) proiecții de film cu subtitrare; b) o invitație pentru o personalitate a minorității respective sau un interviu cu acea personalitate; c) spectacole de cântec și de dans popular; d) un concurs de karaoke pentru cântecele în limba respectivei minorități.

În anii ´90, UNESCO a publicat Cartea roșie a limbilor pe cale de dispariție (Red Book of Endangered Languages) care prezintă o listă cuprinzătoare a limbilor amenințate de dispariție din întreaga lume. Ulterior, aceasta a fost înlocuită de Atlasul limbilor aflate în pericol din lume ( Atlas of the World’s Languages in Danger).

5. PROIECT: PORTUL TRADIȚIONAL, ELEMENT DE IDENTITATE CULTURALĂ

Scopul proiectului: cunoașterea diferențelor culturale care țin de portul popular, ca formă de comunicare și afirmare a identității culturale.

Obiective

1. Elevii vor înțelege că, în toate culturile, portul tradițional este purtător de simboluri care indică statutul social, credințele, dorința de protecție și bunăstare.

2. Elevii vor putea compara produsele tradiționale indicând asemănări și deosebiri între culturi și modalități de expresivitate artistică.

3. Elevii vor valoriza portul tradițional și îl vor promova ca element de autenticitate și de marcă a identității culturale.

4. Elevii vor putea deosebi între produsele autentice cu valoare de patrimoniu și cele lipsite de valoare.

Activități de proiect

Citiți textele.

I. SIMBOLURI PURTATE

A. Îmbrăcămintea tradițională chinezească. Secretul robelor dragonului

Togele împăratului din dinastia Qing erau încărcate cu ornamente artistice și cu simboluri ascunse ale norocului, iar imaginea unui dragon domina costumul imperial.

O haină de dragon conținea nouă dragoni, câte unul pe fiecare umăr, unul pe spate, altul acoperind pieptul fiecărei haine superioare și inferioare; ultimii patru dragoni au împodobit poalele robelor imperiale.

Roba dragonului nu era menită doar să fie un ornament pentru împărat, ci trebuia să aducă și noroc oamenilor. În afară de dragoni, mai existau unsprezece simboluri norocoase pentru întreaga comunitate: soarele, luna și stelele, ca simboluri ale celor trei surse strălucitoare de lumină; muntele, simbolizând protecția regenței împăratului din toate cele patru direcții; insecta, reprezentând înțelepciunea împăratului; paharul de vin, reprezentând onestitatea, loialitatea și evlavia; ierburile acvatice, reprezentând puritatea; focul, reprezentând onestitatea; orezul simbolizează bogăția; o broderie specială redată în alb și negru era un simbol al onestității, de asemenea, și un liliac roșu, simbol al norocului și al bunăstării.

Lenjeria de corp reprezenta oceanele și crestele muntoase ale lumii deoarece, în tradiție, împăratul era considerat „fiul cerului” care domnește peste întreaga lume.

(traducere și adaptare după articolul Îmbrăcămintea tradițională chinezească. Secretul robelor dragonului, https://chine.in/guide/vetements-traditionnelssecret-des-robes_2388.html )

B. Motive pe iile românești

· Coarnele de berbec sunt un simbol al puterii, al fertilității și al regenerării. Odată cusute pe haine, ele protejează purtătorul și gospodăria lui de pericole și îi aduce bogăție.

· Cocoșul se consideră că alungă spiritele rele. Simbolurile care implicau cocoșul pe haine îl proteja pe purtător de ghinion și alte lucruri negative.

· Ochiul era reprezentat în combinație cu alte modele, de exemplu, era înconjurat de linii. Se considera că privește în permanență în jur și alungă energiile negative.

(fragment din articolul Motive tradiționale românești, https://www. ienationala.ro/blog/index.php/2021/03/03/motive-traditionale-romanesticare-sunt-principalele-simboluri-si-care-este-semnificatica-lor/ )

1. Desenați câte un simbol din fiecare text și precizați ce reprezintă. Comparați desenele cu cele ale colegilor.

2. Soarele este important în portul tradițional din toate culturile. Confecționați un semn de carte în care să reprezentați soarele așa cum apare el în imaginea de mai jos.

3. Construiți un portofoliu cu imagini ale portului tradițional din diferite țări indicând țara din care provine.

4. Organizați o vizită la un muzeu etnografic și documentați-vă cu privire la diferențele stilistice în funcție de regiunile țării cu privire la portul tradițional românesc.

II. PORTUL TRADIȚIONAL ÎN PATRIMONIUL UNESCO

În Patrimoniul UNESCO din 2022, giubleta este o îmbrăcăminte artizanală purtată de femeile și de fetele din munții din nordul Albaniei, caracterizată prin forma sa de clopot ondulat. În acesta predomină negrul cu motive colorate brodate și procesul său de confecționare presupune pregătirea shajak-ului (pâslă împletită), tăierea, coaserea și brodarea unor figuri simbolice. În trecut, giubleta era îmbrăcată în viața de zi cu zi încă de la vârsta pubertății, indicând statutul social și economic al purtătoarei. (https://ich.unesco.org/ en/USL/xhubleta-skills-craftsmanship-and-forms-of-usage-01880, https://alar. ro/2019/07/31/simboluri-si-semne-mitologice-pe-giubleta-albaneza/ )

Cămașa cu altiță, un element de identitate culturală în România și în Republica Moldova, a fost inclusă în patrimoniul UNESCO. Hotărârea a fost adoptată de Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, reunit la Rabat, Maroc. S-a preferat termenul de cămașă cu altiță celui de ie, care este folosit accidental conform studiilor făcute de etnologi.

· Ia cu altiță este înregistrată în patrimoniul UNESCO ca obiect aparținând culturii din România și din Republica Moldova.

· 24 Iunie este Ziua Iei Românești.

· Portul tradițional cunoaște variații în fiecare țară, în funcție de regiune.

· Vestimentația tradițională era diferită, în funcție de sărbătoare, în multe culturi.

· Oman, oficial Sultanatul Oman, este o țară arabă, în sud-vestul Asiei, pe coasta de sud-est a Peninsulei Arabe.

· Bata (pl.: bete) este o cingătoare îngustă și lungă, țesută din lână de diferite culori.

· Straiele țărănești, lucrate de mână, au o frumusețe aparte. Ele împrumută parcă ceva din sufletul celor care le migălesc și le poartă. În județul Brașov există o mare diversitate de costume populare. În fiecare sat, portul are caracteristicile lui. Demult, oamenii se recunoșteau după straie, cine de pe unde era și cu ce se ocupa. Apoi, în funcție de vârstă și de stare – căsătorit sau necăsătorit – portul era diferit. Chiar pentru membrii aceleiași comunități straiul era plin de semnificații. Hainele de zi cu zi erau mai simple, croite din pânză. (http:// edupatrimoniu.piscu.ro/ )

Înscris în 2022 în patrimoniul UNESCO, Al-Khanjar face parte din portul tradițional purtat de bărbații din Oman în timpul evenimentelor naționale și religioase și în ocazii speciale, cum ar fi nunțile. Un element esențial al culturii din Oman, fabricarea sa necesită cunoștințe și abilități semnificative care se transmit de la o generație la alta. Khanjarul din Oman este atașat în jurul taliei și include o curea, mâner, lamă, teacă și husă, toate realizate dintr-o varietate de materiale, inclusiv lemn, piele, pânză și argint. Materialele, care sunt gravate cu modele unice, sunt privite ca o reflectare a conexiunii cu pământul. (https://ich.unesco.org)

Aplicații

1. Identificați, în textele anterioare, numele elementelor din portul popular înregistrate de UNESCO și țările de origine.

2. Alcătuiți o galerie online a elementelor de port tradițional propuse de UNESCO ca elemente ce trebuie considerate parte a patrimoniul internațional consultând site-ul https://ich.unesco.org/.

3. Identificați în imaginile de mai jos elemente ale portului tradițional femeiesc din Munții Apuseni. Costumul femeiesc se compune din acoperământ pentru cap, cămașă, păstură sau șorț, brâu, bete și încălțăminte.

4. Construiți un ghid cu zece sfaturi utile celor care vor să deosebească un costum popular autentic de unul neautentic.

5. Organizați o ZI A COSTUMELOR POPULARE pentru a celebra portul tradițional din comunitatea voastră. Invitați-i și pe membrii etniilor minoritare să participe la această sărbătoare.

deschidere

Tr S Turi Ale Persoanei N Societatea Intercultural

flexibilitate cooperare

• receptivitate față de diversitate

• disponibilitate de a lua în considerare și alte puncte de vedere

• curiozitate față de alte culturi și preocupare pentru cea proprie

• capacitate de adaptare ușoară la situații noi, maleabilitate

• creativitate în rezolvarea problemelor

• empatie

• spirit de echipă, concentrare pe soluții

Semaforul Comunic Rii Interculturale

lingvistice

Bariere Reguli și principii ale unei limbi comune

O limbă comună prejudecăți (atitudini ostile)

• stil asertiv: a asculta pentru a înțelege

• gen/sex

• rasă/culoare stereotipuri (generalizări) legate de comportament discriminatoriu

• naționalitate/etnie

• profesie/ocupație

• cunoaștere a diferențelor culturale, deschidere, adaptabilitate

• toleranță, respect față de diversitatea culturală a) Limbă oficială vorbită în Congo. _ _A_ _ _ Z _ b) Îmbrăcăminte tradițională. P_ _ T c) Blocaj în comunicare. _ A _ _ E _ _ d) Se colorează de Paști. _ _ e) Zi de nume.

1. Completați spațiile libere cu litere potrivite ținând cont de indicații.

O_ _ _ _ _T _ _ _ f) Acceptă diferențe.

T_ _ _ R _ _ _ b c a d e f

Rezolvare: a) franceză; b) port; c) barieră; d) ou; e) onomastică; f) tolerant.

2. Asociați imaginile cu sărbătoarea și cultura specifică.

Anul Nou chinezesc Sfintele Sărbători de Paști Boboteaza la ortodocși Crăciunul Ziua Morților în Mexic Halloween în SUA d) Halloween în SUA; e) Boboteaza la ortodocși; f) Ziua Morților în Mexic.

Rezolvare: a) Anul Nou chinezesc; b) Crăciunul; c) Sfintele Sărbători de Paști;

3. Completați textul cu următorii termeni: patrimoniul, mâncărurile, politețe, respect a) Desenați pe un carton o păpușă în portul tradițional al unei țări și apoi decupați-o. b) Animați păpușa folosind înregistrări ale cântecelor în limba respectivei țări. c) Interacționați cu păpuși de altă naționalitate folosind formule de salut în limbile specifice ținutelor. d) Recitați o poezie în limba păpușii.

Atunci când mergem în altă țară, este bine să cunoaștem regulile de …, pentru a nu comite o impolitețe. De asemenea, ar trebui să știm care sunt … tradiționale, ca să știm ce comandăm în restaurantele cu specific tradițional. Ar fi bine să putem saluta în limba respectivă ca semn de … pentru cultura țării vizitate. Și, nu în ultimul rând, ar trebui să știm care sunt clădirile din … UNESCO pentru a le vizita.

4. Dați viață păpușii!

Autoevaluare

Pentru a descoperi nivelul de competență interculturală răspundeți cu DA sau NU la întrebările de mai jos.

1. Pot vorbi o altă limbă decât cea română astfel încât să mă fac înțeles?

2. Cunosc normele de politețe și tradițiile altei culturi?

3. Știu tabuurile culinare ale altor țări?

4. Am citit povești istorice despre eroii naționali ai altor țări?

5. Pot asocia zece țări cu zece capitale?

6. Pot localiza pe „harta mută” cinci țări europene?

7. Dețin informații despre cel puțin trei religii diferite de creștinism?

8. Pot numi trei conducători politici actuali și țările pe care le conduc?

9. Știu unde s-a organizat ultima Olimpiadă de Vară?

1 0. Am un hobby care mă ajută să cunosc oameni din culturi diferite?

Interpretarea Rezultatelor

1–2 răspunsuri afirmative: nivel scăzut al competențelor interculturale.

3–5 răspunsuri afirmative: nivel satisfăcător al competențelor interculturale.

6–8 răspunsuri afirmative: nivel bun al competențelor interculturale.

9–10 răspunsuri afirmative: nivel foarte bun al competențelor interculturale.