2. PRINCIPII ȘI VALORI ALE SOCIETĂȚII INTERCULTURALE

ABC intercultural

Orice cultură se ghidează după un set de valori, de calități individuale și colective considerate a fi corecte și spre care tind, în general, toți membrii societății. Aceste valori le orientează atitudinile și comportamentele în viața de zi cu zi. Nu există valori superioare sau valori inferioare, în funcție de cultura care le -a generat. Există doar valori specifice care, într- o societate interculturală, trebuie apreciate pentru contribuția lor la diversificarea și la îmbogățirea celorlalte culturi cu care vin în contact. Valorilor fundamentale, cristalizate de -a lungul timpului (adevărul, binele, frumosul, dreptatea, libertatea), li se adaugă, în societatea interculturală, alte valori de actualitate precum egalitatea în drepturi, toleranța, solidaritatea, incluziunea.

În acord cu aceste valori, văzute ca idealuri, ca ținte ce trebuie atinse, indivizii își stabilesc reguli sau norme de comportament, numite principii . Acestea se fundamentează pe valori. De exemplu, dacă apreciați toleranța, nu veți respinge niciodată o persoană diferită de voi prin rasă, origine, limbă, religie sau prin obiceiuri, dacă acest specific al ei nu încalcă drepturile omului. În următoarea diagramă, vă sunt prezentate valorile societății interculturale și principiile care derivă din acestea.

Aplicații

Completați diagrama de mai jos cu principii și cu valori ale societății interculturale.

Promovarea incluziunii sociale

Valorizarea pozitivă a diferențelor

Dezvoltarea identității culturale proprii

PRINCIPII: Egalitate

Dialogul intercultural

Mozaic intercultural

Un proiect al Consiliului Europei, care are ca scop promovarea dialogului intercultural, s-a finalizat cu elaborarea unui instrument internațional, un chestionar/jurnal, numit Autobiografia întâlnirilor interculturale (www.coe. int/t/dg4/autobiography).

Întrebările chestionarului sunt concepute astfel încât să îl ajute pe subiect să-și amintească în detaliu și să reflecteze asupra uneia dintre întâlnirile sale cu cineva care este (sau a fost) perceput ca fiind foarte diferit din punctul de vedere al culturii, al religiei, al culorii pielii etc. Exersați și voi!

Numele, prenumele: ........................................................ Întâlnirea mea cu: ..........................................................

Titlul reprezentativ pentru acest moment: ...................................

1. Când s- a întâmplat?

2. Ce îți amintești despre locul întâlnirii cu această persoană? Ce făceai acolo? Ce s- a întâmplat când v- ați întâlnit?

3. Scrie tot ce îți amintești despre persoana pe care ai cunoscut- o, cum arăta și cum era îmbrăcată.

4. V- a fost ușor să vă înțelegeți? Cum ați comunicat?

5. Cum te - ai simțit atunci când ai cunoscut această persoană? Adaugă orice alt tip de reacții pe care le- ai avut și spune din ce cauză crezi că ai reacționat astfel.

a) surprins(ă); b) dezamăgit(ă); c) ți- a plăcut; d) te - a înfuriat; e) te - a schimbat. a) Identitatea noastră culturală se reflectă în modul în care ne îmbrăcăm, cum vorbim, cum relaționăm cu ceilalți. b) Atunci când întâlnim persoane aparținând unor culturi diferite avem ocazia nu doar de a învăța despre ele și despre cultura lor, ci și de a învăța despre noi înșine, de a ne înțelege mai bine propria cultură. c) Deși uneori oamenii arată sau sunt îmbrăcați foarte diferit de noi, ei pot fi asemănători nouă; alteori, oamenii arată la fel ca noi, dar au moduri foarte diferite de a vedea și de a înțelege lumea. d) Atunci când ne întâlnim cu persoane diferite, nu suntem întotdeauna conștienți de modul în care percepem aceste persoane sau de modul în care ne percep ele pe noi.

6. Cum crezi că s- a simțit această persoană când te- a cunoscut?

7. Crezi că tu și această persoană puteți învăța ceva unul/una de la altul/alta?

8. Ce crezi că ai învățat sau ai descoperit în urma acestei întâlniri?

9. Dacă te - ai întâlni din nou cu această persoană, ce ai vrea să o întrebi sau ce ai vrea să îi spui despre tine?

10. Ți s- a schimbat percepția față de un anumit grup cultural datorită acestei întâlniri sau după întâlnire? Dacă da, cum?

După ce ați răspuns la toate întrebările, prezentați răspunsurile colegilor de clasă. Ascultați cu atenție și răspunsurile acestora, apoi exprimați-vă acordul sau dezacordul în legătură cu afirmațiile de mai jos.

Portal intercultural

Convenția- cadru pentru protecția minorităților naționale a fost adoptată de Consiliul Europei în 1995. România a fost primul stat care a ratificat acest document (www.anr.gov.ro/docs/legislatie/internationala/Conventia_ Cadru_pentru_Protectia_Minoritatilor_Nationale.pdf ).

Articolul 6 https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cp-dateprovizorii-rpl2021.pdf a) În manualul de istorie ar trebui să existe lecții referitoare numai la istoria românilor, deoarece interesul pentru trecutul altor popoare este foarte redus în rândul elevilor. b) Pentru stimularea dialogului intercultural, este necesar ca posturile de radio și de televiziune să promoveze și emisiuni dedicate culturii minorităților. c) Dialogul intercultural între elevii unei școli se poate sprijini prin organizarea unui festival al dulciurilor tradiționale din mai multe țări. d) Populația minoritară ar trebui să renunțe la tradițiile și la obiceiurile specifice și să le adopte pe cele ale grupului majoritar.

1. Părțile vor încuraja spiritul de toleranță și dialogul intercultural și vor lua măsuri efective pentru promovarea respectului reciproc, înțelegerii și cooperării dintre toate persoanele care trăiesc pe teritoriul lor, indiferent de identitatea etnică, culturală, lingvistică ori religioasă a acestora, îndeosebi în domeniile educației, culturii și al mijloacelor de informare.

2. Părțile se angajează să ia măsuri corespunzătoare pentru a proteja persoanele care ar putea fi victime ale amenințărilor sau actelor de discriminare, ostilitate sau violență, datorită identității lor etnice, culturale, lingvistice sau religioase.

În imaginea de mai jos este prezentată structura etnică a populației României, conform rezultatelor provizorii ale Recensământului persoanelor și locuințelor din România (2021), publicate de Institutul Național de Statistică la sfârșitul anului 2022.

1. Pe baza informațiilor pe care le aveți din presă, din observarea atentă a mediului în care trăiți sau din alte surse, numiți alte patru grupuri etnice ce locuiesc pe teritoriul României, dar care nu au fost menționate în rezultatele provizorii ale recensământului.

2. Considerați că afirmațiile de mai jos încurajează respectul pentru minoritățile din România?

3. Conform Convenției- cadru pentru protecția minorităților naționale, educației îi revine un rol important în mijlocirea dialogului intercultural. Propuneți un set de cinci reguli de conduită care ar trebui incluse în regulamentul școlar pentru realizarea acestui obiectiv.

Dialog și activism

Intercultural

Știați

că…?

· De Crăciun, sârbii ard crenguțe sau lemn de stejar ca simbol al purificării?

· O practică legată de vulnerabilitatea sufletului copilului la romi este aceea că orice femeie, în afara mamei, dacă intră în camera în care doarme copilul, trebuie să ia cu ea ceva de pe patul lui, pentru că, altfel, se consideră că îi ia somnul și liniștea, iar, după acest moment, copilul va plânge mult noaptea ( h ttp://www. asociatiaproroma.ro/ site/index.php/domeniu/ cultura/istoriaromilor ).

Începând cu anul 2001, la inițiativa Consiliului Europei, în data de 26 septembrie este sărbătorită Ziua Limbilor Europene. În această zi este celebrată diversitatea lingvistică, atrăgându-se atenția opiniei publice asupra importanței învățării limbilor străine, cheia unei mai bune comunicări interculturale.

a) Alcătuiți o listă a activităților pe care intenționați să le realizați în școala voastră pentru a sărbători această zi.

b) Întocmiți un set de reguli ale dialogului intercultural eficient.

c) Traduceți acest set de reguli în toate limbile vorbite de elevii diverselor grupuri culturale care învață în școala voastră.

Dicționar

· toleranță – îngăduință, indulgență, respectare a libertății altuia, a modului său de gândire și de comportare, precum și a opiniilor sale de orice natură (politice, religioase).

· intoleranță – atitudine a celui care nu respectă libertatea de gândire, care nu suportă altă credință, religie, sistem de valori decât pe ale sale.