3. TOLERANȚA FAȚĂ DE DIVERSITATEA CULTURALĂ

Printre regulile pe care trebuie să le învățăm în primii ani ai copilăriei este și aceea care ne cere să-i tratăm pe ceilalți așa cum ne-ar plăcea nouă să fim tratați. Cu alte cuvinte, învățăm să ne gândim la ceea ce nu am dori să ni se întâmple nouă, să ne punem în locul celorlalți, să privim lucrurile din punctul lor de vedere și să empatizăm cu ei.

Această regulă se aplica în societățile arhaice și este cunoscută sub numele de regula de aur a moralității. Regula a rămas multă vreme principiul de bază al tuturor sistemelor de reguli care asigurau conviețuirea pașnică în comunitate. Din aceasta derivă versiunea negativă: „Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!”, cunoscută sub numele de regula de argint a moralității. În societatea zilelor noastre, regula de aur poate asigura conviețuirea pașnică în comunitățile cu o mare diversitate etnică și culturală. Oamenii comunităților actuale sunt diferiți sub foarte multe aspecte: rasă, culoare, gen, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine națională sau socială, avere, loc de naștere. Și cel mai greu de acceptat și de înțeles este poate faptul că regulile morale ale comunităților sunt diferite în funcție de cultura căreia îi aparțin.

Ceea ce ne poate ține laolaltă într-o societate a diversității este toleranța, care a devenit, alături de solidaritate și de incluziune, una dintre valorile cele mai importante ale societății interculturale. Principiul toleranței ne cere să respectăm și să protejăm principiile, regulile și valorile celorlalți în măsura în care acestea nu încalcă drepturile omului.

Educația în spiritul toleranței și al respectului pentru semeni reprezintă, în zilele noastre, o condiție importantă a unei societăți democratice. Toleranța nu înseamnă doar a-i suporta pe ceilalți, ci și a respecta deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte moduri de gândire și puncte de vedere, alte stiluri și moduri de viață. Aceasta nu se poate manifesta nelimitat, ci se oprește acolo unde sunt încălcate drepturile omului și atunci când funcționarea societății este afectată de practicile, de opiniile, de modul și de stilul de viață ale unei minorități, când legile statului respectiv sunt încălcate. Nu vom putea accepta în țara noastră o pedeapsă precum lapidarea (uciderea cu pietre) care se practică încă în anumite comunități sau uciderea unor animale, practicată în cadrul unor ritualuri, de către unele grupuri aflate în afara legii. Comportamentul tolerant poate începe din școală prin cunoașterea și prin acceptarea diversității de opinii, de preferințe, hobby-uri, a diferențelor dintre fete și băieți, dintre colegii de etnii diferite și dintre cei din aceeași etnie, prin intervenția pentru prevenirea și combaterea actelor cauzate de intoleranță, de lipsa de respect față de valorile celorlalți.

Aplicații

1. Completați, împreună cu un coleg, un tabel asemănător cu cel de mai jos astfel: completați primele două rubrici la începutul orei, iar ultima rubrică, la sfârșitul orei de clasă.

Știu Vreau să știu Am învățat

Toleranța este … .

2. Lucrați în grupe de patru elevi și construiți o diagramă-ciorchine care să ilustreze trăsăturile unei persoane tolerante în raport cu diversitatea culturală a comunității sale, după modelul de mai jos.

SUNT TOLERANT DACĂ

Respect tradițiile și obiceiurile celorlalți

Particip la festivaluri de tradiții ale altor culturi

Mozaic intercultural

1. Proverbele următoare aparțin unor comunități culturale din diverse zone ale lumii. Completați fiecare proverb cu un cuvânt din următoarea listă: dreptatea, cunoaștere, mintea, respect, bucuros, dragoste, frumusețea.

a) Unde este … nu este întuneric. (proverb burundez) b) Nu promite ceva când ești foarte …; nu răspunde la scrisori când ești foarte furios. (proverb chinez) c) Îndoiala este calea către … . (proverb iranian) d) Dacă vrei să fii respectat, trebuie să ai tu … pentru tine. (proverb spaniol) e) … fără inteligență este ca o floare în noroi. (proverb românesc) f) Când violența intră în casă, legea și … ies pe geam. (proverb turcesc) g) Privește cu … și ascultă cu inima. (proverb kurd) a) dragoste; b) bucuros; c) cunoaștere; d) respect; e) frumusețea; f) dreptatea; g) mintea.

Discutați în perechi despre semnificația fiecărui proverb și căutați proverbe românești cu aceeași semnificație. Care sunt valorile comune pe care le-ați descoperit în aceste proverbe?

Rezolvare:

2. Joc de rol a) Alcătuiți grupuri de câte patru elevi. b) Fiecare elev se va documenta în legătură cu tradițiile legate de servirea mesei și de tabuurile culinare ale unuia dintre următoarele popoare: evrei, japonezi, indieni, arabi. c) Negociați în cadrul grupului și stabiliți meniul unei cine de afaceri la care participă toți cei patru reprezentanți a patru culturi diferite astfel încât niciunul să nu se simtă ofensat și să nu rămână flămând. d) Stabiliți de comun acord regulile după care se va desfășura cina, limba în care veți conversa, ce subiecte vor fi abordate în discuție și ce teme vor fi evitate astfel încât să asigurați o atmosferă relaxantă și toți cei patru invitați să participe la conversație.

Portal intercultural

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat, în anul 1995, Declarația principiilor toleranței, document în care toleranța a primit următoarea definiție: a) Realizați fluturași pe care scrieți aceste reguli, alegeți un logo din imaginile de alături sau creați unul nou și puneți-l pe fluturași. b) Distribuiți fluturașii colegilor din celelalte clase și postați-i pe site-ul școlii de Ziua Internațională a Toleranței.

Toleranța este respectul, acceptarea și aprecierea bogăției și a diversității culturilor lumii noastre, a felurilor noastre de expresie și a manierelor de exprimare a calității noastre de ființe umane.

Organizația Națiunilor Unite a stabilit prin Declarația principiilor toleranței ca, în fiecare an, începând cu anul 1996, să se sărbătorească, la data de 16 noiembrie, Ziua Internațională a Toleranței.

1. Lucrați în grupuri de câte patru și identificați cinci reguli ale unei conduite tolerante în școala voastră. Comunicați-le colegilor și alegeți regulile care s-au regăsit la toate grupurile.

2. Scrieți câte o scrisoare cu îndemnuri la toleranță și la respectarea diversității și înmânați-o câte unui trecător din fața școlii, rugându-l să o citească. Adresați-vă politicos și informați-l că este o activitate organizată de clasa voastră de Ziua Internațională a Toleranței.

Mesajele din scrisori trebuie să fie scurte și să impresioneze. Pot fi și citate celebre, de exemplu:

Fă în așa fel încât să fii bun cu cel tânăr, milostiv cu cel bătrân, simpatizând cu cel care se străduiește și tolerant cu cel slab și care a greșit. Uneori, în viața ta, ești câte puțin din fiecare dintre ei. (Gautama Buddha)

Dialog și activism intercultural

Motto: Toleranța îi acordă oricărei alte ființe umane fiecare drept pe care îl pretinzi pentru tine. (Robert Green Ingersoll)

A. „Festivalul Etniilor” colorează începutul verii la Timișoara celebrând multiculturalitatea bănățeană prin cel mai pitoresc eveniment artistic. Festivalul organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș revine la începutul lunii iunie. Dați și alte exemple de evenimente care ilustrează toleranța și respectul autorităților din România față de cultura și de obiceiurile cetățenilor din etniile minoritare. Colecționați știri, imagini, afișe despre aceste evenimente.

B. Proiect: Galeria toleranței

Realizați un proiect care să promoveze deschiderea față de diversitate în școala voastră. Etapele descrise sunt doar sugestii de acțiuni; voi le puteți adapta în funcție de clasa voastră.

Etapele proiectului

1. Împreună cu colegii de clasă, adunați cât mai multe informații despre elevii din școala voastră cu privire la: a) minoritățile cărora aparțin; b) respectul acordat ca egali de grupul majoritar; c) organizarea unor festivaluri, serbări de promovare a valorilor pentru întreaga comunitate; d) existența unor artiști sau a unor persoane care să le susțină interesele; e) cooperarea cu celelalte minorități ale comunității sau sunt închiși în comunitatea lor și cooperează doar cu cei din aceeași minoritate.

2. Folosind toate informațiile adunate în pașii anteriori, identificați problemele actuale cu care se confruntă aceste minorități în încercarea de a-și promova valorile.

3. În colaborare cu Consiliul elevilor din școală, cu profesorii, identificați un spațiu în școală, cu expunere mare, și realizați o galerie care să conțină imagini, colaje, proiecții de filme documentare despre obiceiurile, tradițiile, modurile și despre stilurile de viață ale minorităților respective, cutii pentru mesaje de susținere, elemente specifice de vestimentație.

4. Cu sprijinul profesorilor voștri, promovați activitatea pe rețelele de socializare.

5. Cereți colegilor să-și spună părerea despre galerie, lipind notițe pe un panou special amenajat.

Dicționar

· discriminare – „orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului”. (Art. 2, alin. (1) al Ordonanței de Guvern nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare)

· a segrega – a separa, a despărți, a izola.

· rasism – teorie, lipsită de fundament științific, ce susține inegalitatea biologică și intelectuală a raselor umane.

· xenofobie – atitudine de teamă, de respingere și de ură față de persoanele străine de grupul etnic din care face parte subiectul.

· stereotipuri – convingeri generalizate și adeseori false cu privire la caracteristicile psihologice și comportamentale ale unui grup de persoane sau ale unei categorii socio -profesionale.

· prejudecăți – atitudini eronate, nedrepte și, în general, negative față de un individ sau față de grupul căruia îi aparține, formate pe baza stereotipurilor asupra grupului respectiv, fără o cunoaștere profundă a realității.

4. FORME DE INTOLERANȚĂ : DISCRIMINARE, SEGREGARE, RASISM, XENOFOBIE

ABC intercultural

Toleranța este una dintre valorile esențiale ale unei societăți democratice. A fi tolerant înseamnă să poți accepta orice idee, opinie sau comportament care diferă de ideile, de convingerile sau de atitudinile tale, înțelegând faptul că ceilalți au, ca și tine, dreptul de a avea propriile opinii sau credințe. Persoanele, grupurile sau comunitățile care nu sunt în măsură să accepte și să respecte opiniile, deciziile, alegerile altor oameni și nu recunosc dreptul acestora de a alege pentru ei înșiși dau dovadă de intoleranță.

O consecință directă a lipsei de toleranță în societatea actuală este discriminarea, pe care am definit- o ca fiind un tratament diferit și nedrept care se manifestă în societate față de unele persoane aflate într- o situație dezavantajată în funcție de anumite criterii.

Cauzele discriminării pot fi multiple, dar cea mai des întâlnită este lipsa de înțelegere și de acceptare a celor diferiți, cunoașterea lor insuficientă și concluziile greșite trase din această necunoaștere. Le numim stereotipuri și prejudecăți și vom discuta pe larg într- o lecție ulterioară despre ele.

Efectele discriminării pot fi devastatoare, graduale și de lungă durată pentru persoana vizată, de la scăderea stimei de sine la scăderea performanțelor școlare sau profesionale și până la depresie și afectarea sănătății mintale. Într- o societate democratică, discriminarea este interzisă și este sancționată de lege, deoarece aceasta este o încălcare a drepturilor omului.

O formă de intoleranță ce are adeseori manifestări violente este xenofobia, adică teama și ura față de străini. O istorie îndelungată o are și rasismul. Larg răspândită în societatea începutului de secol al XX-lea, ideea diferențelor dintre rasele umane și a superiorității rasei albe asupra celorlalte rase a dus la discriminarea unor grupuri de oameni (evrei, romi, afro -americani), având ca rezultat violențe și chiar uciderea în masă a membrilor raselor considerate „inferioare”. Din acest motiv, în societățile democratice, guvernele iau astăzi măsuri pentru promovarea toleranței și pentru prevenirea și combaterea oricăror forme de discriminare.

Segregarea constă în despărțirea, în separarea unor comunități și în tratarea lor diferită în funcție de aceleași criterii care generează orice fel de discriminare. Este foarte cunoscută în istorie segregarea pe criteriul rasial a populației din Africa de Sud, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, cunoscută sub numele de apartheid (separare): școli separate pentru copiii albi și cei de culoare; aceeași situație, în restaurante, în magazine, în transportul comun.

În România, Ministerul Educației a interzis segregarea școlară și a impus măsuri pentru prevenirea și combaterea acesteia, deoarece reprezintă

„o formă gravă de discriminare și are drept consecință accesul inegal al copiilor la educație de calitate, încălcarea exercitării în condiții de egalitate a dreptului la educație, precum și a demnității umane”. (https://www. edu.ro/sites/default/files/Ordin-cadru%206.134_2016%20interzicere%20 segregare.pdf) Este interzisă segregarea școlarilor pe criteriul etnic, pe criteriul dizabilității și/sau al cerințelor educaționale speciale, pe criteriul statutului socio - economic al părinților, pe criteriul performanțelor școlare sau al mediului de rezidență.

Aplicații d b a c

Nelson Mandela (1918–2013) a fost un om politic sud -african, cunoscut activist anti-apartheid. A fost primul președinte al Africii de Sud ales prin vot universal, în perioada 1994–1999.

Diagrama

A Membri de familie/Rude prin alianță Să fim colegi la locul de muncă

27% 28% 9% 7% 9%

18% 11%

21% 19% 12% 7%

22% 20% 21% 11% 11% 12% 15% 12% 13% 4% 6%

17% 17% 14%

12% 3%

1. Completați spațiile libere din tabelul B cu datele oferite de diagrama A. Fiți atenți la semnificația culorilor!

2. Identificați pe baza datelor oferite de sondaj: a) membrii cărei minorități etnice sunt preferați pentru a deveni membri ai familiei; b) membrii cărei minorități etnice sunt preferați pentru a deveni vecini; c) membrii cărei minorități etnice sunt cel mai puțin doriți pentru a deveni membri ai familiei; d) membrii cărei minorități etnice sunt preferați pentru a fi colegi la locul de muncă; e) membrii cărei minorități etnice sunt cel mai puțin doriți pentru a face parte din grupul de prieteni. a) nivel foarte scăzut al toleranței; b) nivel scăzut al toleranței; c) nivel mediu al toleranței; d) nivel ridicat al toleranței; e) nivel foarte ridicat al toleranței.

3. Pe baza datelor din tabel, cum apreciați toleranța românilor față de minorități?

Portal intercultural

Ordonanța de Guvern Nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare precizează în art. 10–11 că eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizează prin: a) prevenirea oricăror fapte de discriminare, prin instituirea unor măsuri speciale […] în vederea protecției persoanelor defavorizate care nu se bucură de egalitatea șanselor; b) mediere prin soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor apărute în urma săvârșirii unor acte/fapte de discriminare; c) sancționarea comportamentului discriminatoriu […] prin răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz, în condițiile legii.

1. Organizați în perechi, analizați comparativ cele trei modalități de eliminare a discriminării prevăzute în textul legii: prevenire- mediere-sancționare. În tabelul de mai jos, precizați care ar fi avantajele (punctele forte) și dezavantajele (punctele slabe) ale fiecăreia. Prezentați celorlalți colegi concluziile voastre și alegeți de comun acord cea mai eficientă dintre cele trei soluții analizate.

Modalități de eliminare a tuturor formelor de discriminare, conform Legii 137/2000

2. Căutați surse pe internet pentru a vă documenta și a descoperi care sunt măsurile prevăzute de legile în vigoare pentru prevenirea și combaterea discriminării în următoarele situații: a) pentru a asigura exercitarea dreptului la vot unei persoane care suferă de dizabilități locomotorii; b) pentru a asigura șanse egale la educație unui copil care are cerințe educaționale speciale (CES); c) pentru a asigura un nivel de trai decent unei persoane care a suferit un accident grav de muncă.

Dialog și activism intercultural

1. O modalitate de prevenire a discriminării poate fi conștientizarea opiniei publice cu privire la cauzele, la modul de manifestare, la consecințele actelor de discriminare. Realizați, în perechi, câte un afiș de dimensiune A3 cu un mesaj împotriva discriminării și organizați o expoziție pe holurile școlii în care învățați.

2. Conform Ordonanței de Guvern nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, autoritatea de stat în domeniul discriminării este Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (C.N.C.D), care își exercită atribuțiile în următoarele domenii: a) prevenirea faptelor de discriminare; b) medierea faptelor de discriminare; c) investigarea, constatarea și sancționarea faptelor de discriminare; d) monitorizarea cazurilor de discriminare; e) acordarea de asistență de specialitate victimelor discriminării.

Așadar, orice persoană care se consideră discriminată de o persoană fizică sau juridică poate depune o sesizare la C.N.C.D., respectând următoarele reguli:

1) sesizarea/plângerea/petiția va fi depusă în formă scrisă, personal, la sediul instituției sau prin poștă, fax, e -mail sau va fi completată electronic pe site -ul instituției (https://www.cncd.ro/depune-o-petitie/ );

2) sesizarea/plângerea/petiția va conține:

· numele, prenumele și semnătura persoanei care face sesizarea;

· datele de contact ale persoanei care face sesizarea;

· conținutul plângerii: descrierea faptei considerate discriminatorie, împrejurările în care s-a petrecut fapta, motivele pe care se întemeiază petiția, martorii care au asistat la aceasta;

· dovezi/probe: declarațiile victimei și ale eventualilor martori, dovezi materiale, e -mailuri, înregistrări audio și/sau video etc.;

· datele de identificare ale persoanei care se presupune că a săvârșit fapta de discriminare (adresă, număr de telefon etc.).

C.N.C.D. va analiza faptele, va convoca părțile pentru a da declarații și va emite o hotărâre de soluționare a cazului. Sancțiunile care pot fi aplicate oricărei persoane fizice sau juridice pentru care se face vinovată de săvârșirea unei fapte de discriminare pot fi:

· avertisment;

· amendă de la 1.000 lei la 30.000 lei dacă discriminarea vizează o persoană fizică;

· amendă de la 2.000 lei la 100.000 lei dacă discriminarea vizează un grup de persoane sau o comunitate. Organizați în grupe de câte patru- cinci elevi, discutați asupra unei fapte de discriminare la care ați asistat sau despre care ați aflat din presă și simulați redactarea unei plângeri către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării utilizând modelul de mai jos.

Model de cerere adresată Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (disponibil la adresa de internet http://dpus.usv.ro/docs/A6/A6.4_continut_ discriminarea_si_strategii_antidicriminatorii-final.pdf)

Către CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII

DOMNULE PREȘEDINTE, Prin prezenta, subsemnatul(a) , domiciliat(ă) în , formulez:

PLÂNGERE

Împotriva făptuitorului(oarei)/reprezentatului/instituției/firmei , domiciliat(ă)/cu sediul în .

MOTIVELE PLÂNGERII

În fapt, la data de _______ , în jurul orelor _______ mă aflam la __________________ . În drept, fapta constituie o încălcare a prevederilor O.G. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare cu toate modificările și completările ulterioare.

Ca mijloc de probă, dovada plângerii o fac cu declarațiile martorilor:

1. __________________ ; 2. __________________ ; 3. __________________ . Alte probe (înregistrări audio, înregistrări video, documente/adrese oficiale etc.):

Data depunerii Semnătura, DOMNULUI PREȘEDINTE AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII

5. SOLIDARITATE ȘI INCLUZIUNE

ABC intercultural

Solidaritatea înseamnă a-i ajuta pe ceilalți în mod voluntar. (Nelle și Lisa, 8 și 9 ani) [Prin solidaritate] se ajută reciproc să avanseze. (Luna, 8 ani și jumătate) Acestea sunt exemple ale modului cum înțeleg solidaritatea copiii care participă ca voluntari în proiecte ce sprijină alți copii din țări sau din comunități dezavantajate, proiecte promovate de către Humanium, o organizație neguvernamentală care sprijină statele lumii să susțină și să respecte drepturile copiilor.

Solidaritatea este, în primul rând, o calitate a fiecărui om în parte. Este, așa cum spun copiii din citatele de mai sus, capacitatea de a pune binele comun, al comunității și al altor persoane mai presus de binele propriu.

Solidaritatea este și o caracteristică a comunității, a grupului social atunci când legăturile între membri sunt foarte strânse și ei acționează ca un tot.

Societatea contemporană este pusă astăzi în fața provocării de a lărgi spațiul comunitar astfel încât solidaritatea se referă acum la întreaga societate umană care trebuie să acționeze în vederea asigurării păcii și a cooperării între popoare.

Aplicații

1. Brainstorming Scrieți pe tablă cât mai multe definiții pentru solidaritate. Acceptați toate ideile care vă vin vouă sau colegilor de clasă.

2. În timpul Revoluției Franceze din 1789, sloganul revoluționarilor a fost: Libertate! Egalitate! Fraternitate! În grupe de câte patru elevi, scrieți câte un slogan care să-i îndemne la solidaritate și la incluziune pe toți cetățenii Europei.

Mozaic intercultural

Dicționar

· solidaritate – sentiment uman, legătură care determină oamenii să se ajute unii pe alții.

· empatie – capacitate de a simți ceea ce simte altcineva, de a se pune imaginar în locul altcuiva.

· e galitate în drepturi – principiu conform căruia toți oamenii au aceeași demnitate și trebuie tratați în mod egal cu același respect.

· incluziune – concept care se referă la respectarea statutului și a drepturilor tuturor oamenilor dintr- o societate, care trebuie să aibă oportunitatea de a participa în mod relevant la viața acesteia și de a se bucura de un tratament egal cu ceilalți.

Sloganul este o expresie scurtă care atrage atenția asupra promovării unui mesaj. Și sporturile pot avea câte un slogan. Federația Română de Tenis de Masă are următorul slogan: Servim pentru istorie!

1. Ziua de 20 decembrie este Ziua Internațională a Solidarității Umane, declarată de Organizația Națiunilor Unite în anul 2005. La discursul de inaugurare pentru această zi, Lech Walesa, promotor al solidarității, a susținut că „Ideea solidarității umane la scară globală poate schimba lumea. Solidaritatea nu este doar compasiune. Este un sentiment de unitate și de responsabilitate comună […], visurile noastre pot schimba fața lumii, dar trebuie să fie însoțite de acțiuni”. Scrieți o compunere cu titlul Ziua solidarității în școala mea.

În România, claca și șezătoarea erau tradiții ale comunității care lucra împreună pentru a se ajuta reciproc.

a) Construiți un colaj cu fotografii reprezentând evenimente în care oamenii colaborează în vederea susținerii comunității.

b) Organizați un eveniment caritabil prin care să sprijiniți copiii refugiați în România. Puteți organiza târguri de produse, bancă de donații etc. Pentru a găsi metode de a-i ajuta pe acești copii puteți accesa și site -ul ht tps://www.unhcr.org/ro/homepage/implica-te/voluntariat.

Portal intercultural

Solidaritatea este celebrată în fiecare an pe 20 decembrie pentru că se consideră că aceasta reprezintă o valoare morală care ajută la construirea unei lumi drepte, o lume care își manifestă solidaritatea atât prin incluziune socială, cât și prin grijă față de resursele planetei care trebuie protejate pentru ca generațiile viitoare să aibă acces la ele.

1. Cu cine ești solidar?

a) Ești solidar cu familia ta? Cu prietenii tăi? Cu clasa ta?

b) Ai fi alături de:

· oameni care nu sunt ca tine?

· o persoană cu handicap?

· o persoană care nu provine din aceeași țară cu tine?

· o persoană care nu are aceeași culoare a pielii?

· o persoană care nu are aceeași religie?

· un coleg care nu-ți este prieten?

· un om sărac?

· o persoană care locuiește în altă țară?

· cineva pe care nu-l cunoști?

2. Dezvoltarea durabilă înseamnă viitorul oamenilor; economia ar trebui, în limitele planetei noastre, să fie în slujba societății, să aducă prosperitate și echitate, atât în prezent, cât și pentru generațiile viitoare. Agenda 2030 reprezintă un proiect al ONU, lansat în 2015, centrat pe ideea de dezvoltare durabilă care să permită conservarea resurselor și diminuarea riscului de sărăcie și excluziune socială. Grija pentru mediu este parte a acestui proiect semnat și de Guvernul României.

„Săptămâna verde” este o săptămână în care toți elevii participă la activități pentru promovarea acțiunilor ecologice și a grijii față de mediu. Propuneți cinci activități pentru clasa voastră pe care să le derulați în această săptămână.

Alcătuiți un portofoliu al activităților din „Săptămâna verde” și promovați-l printr- o scurtă prezentare în fața clasei.

Dialog și activism intercultural

Un proiect desfășurat în Liceul Teoretic „Ion Barbu” din București, în anul 2016, a avut ca scop incluziunea tuturor elevilor din ciclul primar cu risc crescut de excluziune, determinat de condiții sociale sau de probleme speciale de a învăța în același ritm cu ceilalți elevi. Activitatea principală a proiectului a constat în sprijinul acordat de elevii din ciclul liceal pentru elevii din ciclul primar, pentru efectuarea temelor și a proiectelor.

În 2022, numărul elevilor ai căror părinți s-au repatriat sau au migrat în România a crescut. În unele situații, elevii respectivi nu cunosc suficient limba română pentru a se descurca la teme.

a) Organizați, la nivelul clasei, activități de sprijin pentru elevii care au nevoie de ajutor la teme.

b) Construiți o bibliotecă cu cărți, culegeri, materiale educative pe care să o puteți utiliza la școală împreună cu colegii.

c) Scrieți un Decalog al solidarității (un set de zece reguli ale solidarității) pentru clasa voastră.

d) Organizați activități extrașcolare în care să participați alături de cei care prezintă risc de excluziune socială.