poeme într-un vers

limitat în care cresc strugurii din soiurile necesare, plus costurile de depozitare și salariile celor mai buni degustători. Ca rezultat, se obține o băutură, al cărei gust justifică pe deplin costul său „astronomic” . Muzlet este numele firului care ține dopul în sticlă. Lungimea acestui fir pe sticlele de șampanie ale Madame Clicquot era de 52 de centimetri. Există o legendă care, pentru prima dată, Madame Clicquot și-a folosit propria jartieră pentru ciorapi pentru a întări dopul din gât. Indiferent dacă este adevărat sau nu, lungimea muselei de 52 de centimetri a fost păstrată. Interesant este că un dop de șampanie poate zbura până la o înălțime de 12 metri, iar viteza de decolare poate ajunge la 100 de kilometri pe oră. Acest lucru se întâmplă dacă sticla a fost într-o încăpere caldă de mult timp și a fost bine agitată înainte de deschidere. Barba-Nicole Clicquot-Ponsardin a trăit o viață lungă. După moartea primului ei soț, ea nu s-a mai căsătorit. „Regina vinificației” a murit pe 29 iulie 1866 în propriul castel din departamentul Marne din nord-estul Franței. A fost înmormântată în cimitirul de nord al orașului Reims, în cripta familiei ClicquotPonsardin. Madamei Clicquot îi plăcea să repete expresia că există o singură calitate a șampaniei -cea mai înaltă. Toate celelalte sunt doar vin noroioase. Firul de sârma din jurul dopului de șampanie se numeste agrafă. Dar știați că lungimea acestui fir de sârmă este de 52 de cm-metri? Agrafa ține dopul bine fixat în sticla de șampanie și are lungimea jartierei de la ciorapii doamnei Clicquot -madame a glumit cu atât de multă grație și a lăsat omenirii o amintire, despre sine. Amintire despre femeia care a ramas văduvă la vârsta de doar 27 de ani, dar nu s-a lăsat învinsă. Soțul ei a murit de febra tifoida, iar văduvioara rămânea cu o fiica micuță în brațe și cu o mostenire - niște crame și câteva beciuri adaptate, unde se păstrau vinuri și desigur șampania, de producția căreia se ocupase până atunci, soțul ei. Era o afacere destul de periculoasă: vinul spumant si tulbure exploda atât de violent, încât doar bărbații experimentați, cu măști de fier, cutezau să coboare în depozite și pivnițe. Erau măsuri de precauție pentru a nu fi desfigurați de vreun ciob. Dar această tânără văduvă nu s-a speriat de greutăți și nu a vândut afacerea. Dimpotrivă, a început să lucreze din toate puterile, cu dăruire și abnegatie, în memoria soțului său. Ea și-a vândut bijuteriile, a mai cumpărat podgorii, a conceput o nouă modalitate de a limpezi vinul. Multe de toate a născocit ea și a inventat o mulțime de lucruri utile procesului de vinificație. Ea însăși cobora în pivnițe -acum vinul se păstra în beciuri care se întindeau pe 18 kilometri, transformate din fostele cariere romane! Greu de crezut, dar o femeie din secolul al XIX-lea a administrat toate acestea de una singură...

coperta3

Director fondator: Lenuş Lungu Redactor şef: Gabriela Mimi Boroianu Secretar de redacţie: Lenuş Lungu Redactori & colaboratori: Gabriela Mimi Boroianu, Lenuş Lungu, Camelia Ardelean, Adriana Iftimie Ceroli, Victor Rusu – critic literar, membru al U. S. R., Puiu Răducan, Matei Ioaniţiu Grafică şi ilustrare:Ioan Muntean Coperţi: Ioan Muntean (selectare foto web) Tehnoredactare: Ioan Muntean Corectură: Gabriela Mimi Boroianu Colaboratori: prof. Florin Smarandache – SUA, Cristian George Brebenel –Uniunea Scriitorilor Craiova, Ion Cuzuioc - Ambassador of Peace – Chișinău, prof. Smaranda (Mada) Cazan-Livescu UNIFERO & Diplomatic – USA Membru de onoare (postmortem) Constantin Stana

Responsabilitatea privind conținutul textelor publicate în revistaTaifas Literaraparţine în mod direct autorilor care le semnează, în numele libertății de exprimare.

Reproducerea - integrală sau parţială - a revistei şi difuzarea ei pe cale electronică sunt autorizate pentru folosul privat al cititorului şi pentru scopuri necomerciale. anul V, nr. 28, 2021

ISSN 2458-0198 –ISSN-L 2458-0198 Fondată la Constanţa, noiembrie 2015 Revista internaţională de scrieri şi opinii literare Taifas Literarpoate fi citită online pe site-urile Cronopedia (lenusa.ning.com) sau Revista Taifas literar Email: cronostaifas@gmail.com

Telefon: 0770406865

Comenzi pentru achiziționarea revistei se pot face pe site-ul Cronopedia şi pe adresa de email de mai sus.

Autori în sumar:

ADA NEMESCU 7, ADRIAN SCRIMINŢ 20, ANIŞOARA IORDACHE 9, CAMELIA ARDELEAN 10, CATI URUCU 33, CONSTANTIN NIŢU 38, CORNELIU NEAGU 11, IOAN MUNTEAN 19, ION PILLAT 47, ION ROŞIORU 43, LENUŞ LUNGU 12, MARA EMERRALDI 14, MARIA DUMITRACHE 13, MARIA GH. VULPAŞU 40, MARIANA ROGOZ STRATULAT 16, MARIN VOICAN-GHIOROIU 48, MATEI IOANIŢIU 45, MIHAI KATIN 17, NICOLETA MIJA 18, NICU DOFTOREANU 42, NICU DOFTOREANU 8, PAUL ARETZU 36, PAUL ROTARU 3, PUIU GHEORGHE RĂDUCAN 27, SILVIA GIURGIU 24, SPIRIDON RÂMNICEANU 29, STAN PETRU VIOREL 34, TAMARA CONSTANTINESCU 34, VERONICA ŞERBAN 15, VULPAŞU VASILE 38, WILLIAM SHAKESPEARE 2 Poeme într-un vers

Ion Pillat

1. Poemul într-un vers

Un singur nai, dar câte ecouri în păduri.

2. Păstorul mării

Copilul gol mai cântă din fluier la delfini.

48

3. Îmbrăţişare

Suia o viţă de-aur pe negrul chiparos.

4. Pan

Prin frunza rară ţapul priveşte, faun trist.

5. Pasărea din basm

Zburau fazani de aur în focul din cămin.

6. Arta poetică

Nu vorbele, tăcerea dă cântecului glas.

7. Melancolie

Foşniră împuşcate lungi aripi. Dor târziu.

8. Pasărea mării

Un nor de taină zboară pe-o insulă-n amurg.

9. Trecutul

În ochii verzi porţi marea spălată de furtuni.

Marin Voican-Ghioroiu

Pe o stradă luminoasă

Dacă zâmbești, nu-mbătrânești Să nu râdeți, e un sfat: Veți păți, deja se știe... Când e omul însurat Dacă trage o beție.

,,Pe o stradă luminoasă, Bezna nu se ridicase... Am trecut de dimineață Până când nu se-nserase.

Liniște era deplină... Când asfaltul se spărgea: Un picamer și-o drezină Muzica o-ntreținea.

Ulița-i prea lunecoasă... Numai praf era pe ea; Mă duceam încet acasă, Sau plecam, cine știa!?

Cerul presărat cu stele Da un farmec inedit... Numai picioarele mele Multe gropi au nimerit.

Cred că toți ați înțeles... Că veneam, sau mă duceam, Drept vă spun, n-am interes! Eram treaz , dar mă visam Că la noi, în cartier: ,,Era Raiul pe pământ... Cu grădini și palmieri Fără soare, dar cu vânt” .

Mai tot timpul își zicea Nenea Fane Tutungiul... Când nevasta îl certa: –Mai lasă dracu' rachiu!

Dar cum omu-i fără vină Că-i sta cârciuma în drum... Mai trecea pe la vecină, Care-l stropea cuparfum.

Iar la Dida când venea, Era purecat, săracul... –Iar mi te-ai pilit, belea? Unde-s banii? Luate-ar dracul!

–Mergi și ia-i de la Jenică, Iani-ți poate confirma: Sunt în sticla de mastică... CEC-ul meu, cârciuma mea.

Final:

Neică, așa e viața făcută... Să mai bem câte-o cinzeacă, Dacă-i bal, joci o bătută; Nu e boală, o să treacă.