Profitul Agricol nr. 16 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 16 din 27 aprilie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 16/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Un ministru sårac ¿i cinstit?

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Din ce în ce mai des apare în discursul ministrului Chesnoiu men¡iunea cå el nu are afaceri în agriculturå, subliniatå ¿i de declara¡ia de avere a Domniei Sale, unde nu sunt declarate bunuri de¡inute. Pe mine unul må face så må simt foarte “vinovat”. Parcå se creeazå un arc ideologic peste timp ¿i se manifestå în mine un tip de “vinovå¡ie a chiaburilor”. Parcå îl aud pe pre¿edintele Iliescu,“sårac ¿i cinstit”. Spre deosebire de capitali¿tii vero¿i care nu au mâncat salam cu soia ¿i voiau så sugå sângele poporului.

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i

Ce må îngrijoreazå este faptul cå ministrul Chesnoiu se pare cå încearcå så acrediteze certitudinea induså în subcon¿tientul multora cå to¡i (sau majoritatea) cei care avem afaceri în agriculturå am fi ni¿te ho¡i. ªi, vezi, Doamne, doar cei care nu au afaceri în domeniu pot fi “ale¿ii” care så conducå pe noi culmi agricultura româneascå. De¿i ¡ine printre secretarii de stat ¿i fermieri, probabil nu-i are ¿i la suflet. {tefan GHEORGHI}|

Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

P.S.: Aflu cå domnul Chesnoiu ni-l introduce pe noul director al Casei “Unirea” în aceea¿i cheie, cå omul este competent pentru cå nici el nu are afaceri în agriculturå. Eu må gândesc cå poate era mai bine invers, så caute un director care så vinå din zona afacerilor. Dar, despre asta, pe larg, în edi¡ia urmåtoare.

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul Agricol 16/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Azomure¿ va relua produc¡ia în mai O nouå rundå de discu¡ii APPR - minister Reinventarea Casei de Comer¡ Unirea

Fårå “cåp¿unarii” ucraineni, Marea Britanie intrå în crizå

Egiptul ar putea accepta cultivarea grâului OMG

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

351 milioane de tone de soia

Fusarium graminearum spaima fermierilor Perspectiva Corteva privind tratamentul semin¡elor

Ucraina nu are destul spa¡iu de stocare

În Anglia s-a ra¡ionalizat uleiul

Lactalis ar cumpåra o parte din Danone

Prime¿ti mai mult la 5 ani de Innvigo!

Rolul manganului în dezvoltarea cerealelor

Noutå¡ile BASF pentru urmåtorii zece ani

Culturi vegetale 19

CICh a vândut o mare cantitate de îngrå¿åminte pentru toamna 2022

Banat Agro Vest ridicå un siloz de 2 milioane de euro

Pachetul de succes la floarea-soarelui

19-20 mai - Zilele por¡ilor deschise Saaten-Union România

AGRARIA - de peste 25 de ani locul de întâlnire al profesioni¿tilor 34

Ma[ini & utilaje

Asocia]ii profesionale

Amazone Centaya-C, pentru semånåturi combinate

Produc¡ia de biomaså ¿i stabilitatea sistemului energetic

Cum poate aduce profit o anvelopå

Prioritatea 0: perfec¡ionarea managerilor de cooperative

Reabilitarea sistemului na¡ional de iriga¡ii prin finan¡are din PNRR

Cre[terea animalelor

Opinii Marasmul demnitarilor români ¿i fantasma crizei alimentare Nu putem deveni to¡i procesatori peste noapte

Adunarea generalå a AGCTR

Guvernul le då crescåtorilor o aten¡ie pentru Covid

Vânatul în bucate (14)

Ospå¡ la tanti Emilia

Avantajele Wuxal Boron Plus la rapi¡å Cei care nu mai au vaci o duc mult ¿i floarea-soarelui 30 mai bine decât cei care au

Hobby

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Azomure[ va relua produc]ia în mai Azomure¿ anun¡å repornirea instala¡iilor ¿i o reluare par¡ialå a produc¡iei de îngrå¿åminte chimice la începutul lunii mai.

“

Aprovizionarea cu gaze naturale råmâne dificilå, cu niveluri de pre¡ care duc la costuri ridicate pentru îngrå¿åminte, chiar ¿i cu ajutorul Guvernului. Prin urmare, pânå la confirmarea pachetului de subven¡ii, vom råmâne precau¡i ¿i sub capacitatea normalå de produc¡ie, dar în acela¿i timp consideråm cå este esen¡ial pentru o campanie agricolå 2022-2023 de succes så nu mai amânåm momentul repornirii. Anticipåm o produc¡ie limitatå de azotat de amoniu, nitrocalcar, uree ¿i melaminå în prima perioadå, urmând ca produc¡ia de îngrå¿åminte complexe de tip NPK så înceapå în perioada urmåtoare”, a declarat Harri Kiiski, directorul general al Azomure¿. Ovidiu Maior, purtåtorul de cuvânt al Combinatului, precizeazå cå gazele necesare produc¡iei sunt achizi¡ionate de pe pia¡a europeanå. Combinatul nu va preciza, deocamdatå, furnizorul, înså, cel mai probabil, este vorba de Gazprom. Anun¡ul Azomure¿ vine la 4 luni de la oprirea produc¡iei la Târgu Mure¿, în urma cre¿terii abrupte a costului gazelor naturale. În timp ce pia¡a gazului în decembrie pårea imposibil de gestionat în intervalul 90-120 EUR/MwH TTF (bursa Profitul Agricol 16/2022

etalon pentru Europa), acela¿i punct de referin¡å a atins un vârf de aproape 345 EUR/MwH la începutul lunii martie, iar disponibilitatea gazului a scåzut treptat pe måsurå ce accesul la aprovizionarea cu gaz rusesc a devenit mai dificilå din cauza sanc¡iunilor UE. În toatå aceastå perioadå, Azomure¿ împreunå cu Fertilizers Europe au atras aten¡ia UE ¿i Guvernului României cå ¿ocul energetic ar putea duce la o crizå a îngrå¿åmintelor ¿i a alimentelor. În special în contextul restric¡iilor exporturilor ucrainene ¿i ruse¿ti prin Marea Neagrå, exper¡ii estimeazå cå 30% din exporturile mondiale de cereale sunt direct afectate ¿i acest lucru are un efect sporit în lipsa îngrå¿åmintelor. La începutul lunii aprilie, Comisia Europeanå a intervenit pentru a încerca så previnå aceastå crizå alimentarå, stabilind un cadru legal în care statele membre pot sprijini companiile esen¡iale pentru agriculturå. Polonia (836 milioane euro) ¿i Germania (20 miliarde euro) au oferit deja pachete substan¡iale de ajutor, cu prevederi speciale pentru producåtorii de îngrå¿åminte. Guvernul României nu a stabilit încå nimic concret, dar Ministerele Energiei, Economiei ¿i Agriculturii lucreazå în consultare cu reprezentan¡i ai industriei precum Azomure¿ pentru a lansa un pachet de ajutor similar în cadrul CE, se aratå într-un comunicat oficial al Azomure¿.

Robert VERESS

Ciucå, în vizitå la Frescoverde Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucå a vizitat Frescoverde SRL, din Bihor, una din cele mai mari fabrici din Europa de Est specializatå în procesarea legumelor ¿i rådåcinoaselor. Premierul considerå cå modul de lucru al acesteia reprezintå un model ce poate fi multiplicat în marile bazine legumicole. Frescoverde colaboreazå cu majoritatea marilor retaileri ¿i distribuitori din ¡arå ¿i acoperå o mare parte din pia¡a HORECA. ¥nfiin¡atå în anul 2018, Frescoverde are o capacitate instalatå de procesare automatizatå de aproximativ 15.000 de tone/an legume congelate: mazåre, fasole, spanac, porumb, broccoli, conopidå, rådåcinoase. Managerii au în vedere cre¿terea capacitå¡ii de procesare la 20.000 de tone pe an. Biofungicid pe baza unui nou microb benefic Indigo Agriculture a înregistrat primul biofungicid din industrie bazat pe microbul Kosakonia cowanii. Aprobat de EPA - agen¡ia de protec¡ie a mediului din SUA, va intra în teste demonstrative în acest sezon de recoltå. Lansarea pe pia¡å este programatå pentru anul viitor. Acest microb colonizeazå suprafa¡a rådåcinii ¿i suprimå agen¡ii patogeni ai plantelor, inclusiv Fusarium, Pythium ¿i Rhizoctonia, prin multiple mecanisme care conduc la stimularea sistemului natural de apårare al plantelor. 91 de milioane de euro pentru crescåtorii de animale Mar¡i, 26 aprilie, a început sesiunea de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru sus¡inerea activitå¡ii crescåtorilor de bovine, suine ¿i påsåri în contextul crizei economice generate de pandemie. Perioada de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat este de 20 de zile. Schema de ajutor de stat este în valoare de 91 de milioane de euro (453,8 milioane de lei), de care vor beneficia peste 95.000 de fermieri. Mai multe, pute¡i citi în paginile 41-42. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

O nou\ rund\ de discu]ii Såptåmâna trecutå, înainte de Sfintele Sårbåtori Pascale, o delega¡iae a APPR s-a întâlnit cu conducerea Ministerului Agriculturii. Au participat secretarii de stat Sorin Moise ¿i Costin Telehuz, iar din partea APPR, directorul executiv, Alina Cre¡u, Cristina Cionga, însårcinatå cu afacerile europene ale Asocia¡iei, ¿i Silviu Mihai, fermier, pre¿edinte al ACCPT Ialomi¡a.

Zonele defavorizate ¥n cursul întâlnirii, s-a mai decis organizarea unei întâlniri între Ministerul Agriculturii ¿i Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie, cu participarea APPR, pe tema actualizårii hår¡ilor ¿i criteriilor în baza cårora sunt delimitate zonele cu constrângeri naturale în România. APPR a aråtat cå, în prezent, numeroase UAT care sunt dintre cele mai vulnerabile la pericolul de¿ertificårii (mai ales din Moldova) nu se gåsesc pe lista transmiså la Bruxelles odatå cu PNS-ul. Directorul Autoritå¡ii de Mana-gement a aråtat cå, în prezent, se lucreazå la actualizarea listei transmise la Comisie. Existå UAT-uri care nu mai pot fi Agenda de discu¡ii a acoperit urmåbeneficiare, deoarece peste 50% din toarele puncte: suprafa¡a lor agricolå beneficiazå de Modalitatea prin care va fi acordat sisteme de iriga¡ii. Criteriile de stabilire a ANC nu pot fi sprijinul financiar acordat de UE ca råspuns la situa¡ia de crizå, precum ¿i actualizate, deoarece ele sunt stabilite ajutorul de stat (în limita a 35,000 prin Regulament. ¥nainte de definitieuro/exploata¡ie). Ce derogåri va acorda Reprezentan¡ii ministerului au aråtat cå, în prezent, se discutå måsurile România în 2022 de sprijin na¡ional ¿i european, în limide la cerin¡ele de înverzire? tele urmåtoarelor alocåri: PPP pe ZIE cu culturi 300 de milioane de euro pentru fixatoare de azot? compensarea cre¿terii pre¡urilor; ajutor de stat de pânå la 400.000/ firMADR încå nu a stabilit aceste må pentru IMM-urile cårora le-a crescut derogåri, dar discu¡ii între direc¡ia de pre¡ul la utilitå¡i cu 15% (intrå în poltici, APIA ¿i Comisia Europeanå vigoare la 1 iunie); sunt în desfå¿urare. 200 de milioane pentru procesarea APPR a aråtat cå, deoarece produselor agricole în România ¿i, în România nu are pârloaga ca element plus, o primå de 10% din valoarea propentru ZIE, ar putea pleda la Comisia ductiei pentru fermieri (de la 1 iunie). Europeanå pentru utilizarea trataDe asemenea, vor fi acordate granmentelor fitosanitare la culturile fixaturi pentru capitalul de lucru în limita a toare de azot de la ZIE (inclusiv 300 milioane de euro. soia). Criteriile de selec¡ie a beneficiarilor Detalii vor fi comunicate såpsunt în lucru ¿i vor fi comunicate dupå tåmâna aceasta. perioada Sårbåtorilor Pascale.

varea listei, APPR va fi informatå ¿i invitatå la consultåri, în special membrii din zonele vulnerabilå.

Animalele sålbatice O altå discu¡ie a vizat problema daunelor pricinuite de animalele sålbatice asupra culturilor agricole ¿i cuantumul daunelor care pot fi despågubite. Deocamdat este în lucru un proiect de Hotårâre de Guvern, proiect ini¡iat de Ministerul Mediului ¿i aflat acum în proces de consultare inter-ministerialå. Reprezentan¡ii Ministerului Agriculturii au explicat cå au avut mai multe rânduri de discu¡ii cu cei de la Ministerul Mediului privind cuantumul despågubirilor. Deoarece nu to¡i fermierii au înregistråri contabile privind costurile de produc¡ie, s-a renun¡at la varianta acordårii despågubirii pe baza acestora. S-a agreat ca, în cazul culturilor agricole comerciale, så se calculeze valoarea medie a produc¡iei, exprimatå în lei/hectar, ca medie aritmeticå a valorii anuale a produc¡iei pentru fiecare culturå/planta¡ie din 3 ani ale¿i dintre cei 5 ani preceden¡i anului curent, eliminându-se rezultatele anului celui mai favorbil, respectiv celui mai pu¡in favorabil. Valoarea anualå a produc¡iei este rezultatul înmul¡irii produc¡iei cu pre¡ul exprimat în lei/kg. La loturile semincere, despågubirea se va calcula în baza datelor din contabilitatea fermei.

Poli¡ele de asigurare încheiate cu companii falite Situa¡ia cu care se confruntå unii membri APPR beneficiari de proiecte de investi¡ii prin PNDR, care au încheProfitul Agricol 16/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

APPR - minister iat, conform procedurii, poli¡e de asigurare cu firme precum City Insurance sau/¿i au adus scrisori de garantie de la Procapital Alliance IFN, societå¡i care, dupå caz, au intrat în procedura de faliment sau au fost radiate din registrul institu¡iilor de creditare. ¥n aceste condi¡ii, fermierii care au accesat fonduri pentru proiecte de investi¡ii nu mai sunt acoperi¡i de o garan¡ie bancarå, ajungând, fårå voia lor, în situa¡ia de neconformitate fa¡å de obliga¡iile la care s-au angajat la semnarea contractului cu AFIR. Aici, reprezentantul AFIR a explicat cå fermierii afla¡i în aceastå situa¡ie au obliga¡ia så-¿i refacå scrisoarea de garan¡ie (doar de la acele IFN trecute în

Registrul Special de Garantare de pe site-ul BNR) sau så încheie o asigurare, dupå caz.

Eligibilitatea asigurårilor parametrice ¥n legåturå cu solicitarea APPR ca ¿i asigurårile parametrice så fie eligibile pentru subven¡ionarea primei de asigurare prin sM 17.1, Autoritatea de Management a aråtat cå, în perioada de tranzi¡ie, acest lucru nu mai este posibil, dar cå, începând cu 2023, Ministerul Agriculturii a prevåzut ¿i acest tip de asigurare, deoarece Regulamentul 1305/2013 o permite. Detalii vor fi furnizate în fi¿a måsurii.

Utilizarea durabilå a produselor de protec¡ia plantelor sau siguran¡a produc¡iei? ¥n cadrul întâlnirii cu oficialii Ministerului Agriculturii, APPR a aråtat cå, potrivit majoritå¡ii studiilor de impact, o reducere a volumului de pesticide utilizate va duce la o scådere a produc¡iei. Iar în situa¡ia actualå, nu este posibilå periclitarea produc¡iei agricole. România are un consum foarte scåzut de substan¡e de protec¡ie a plantelor, de cca 0,75 kg s.a./ha, adicå 1/3 din media europeanå. ¥n plus, împreunå cu o echipå de la USAMV Bucure¿ti, APPR a pregåtit un raport care indicå decalajul în consumul de inputuri, pe culturi ¿i tipuri de substan¡å activå, fa¡å de celelalte state membre. O versiune preliminarå a acestui studiu a fost transmiså cåtre Ministerul Agriculturii. Profitul Agricol 16/2022

Reprezentan¡ii ministerului au aråtat cå sunt informa¡i în privin¡a acestor decalaje ¿i cå, tocmai de aceea, România nu a prevåzut ¡inte cantitative de scådere în PNS. ¥n privin¡a utilizårii durabile, ministerul va sprijini o pozi¡ie de convergen¡å cåtre media europeanå a consumurilor. La final, a fost ridicatå problema atacului masiv al unor dåunåtori (Zabrus tenebrioides - Gândacul ghebos) asupra culturilor påioase în acest an de pia¡å. Pe aceastå temå, APPR strânge date pentru a sus¡ine o eventualå autorizare de urgen¡å a tratamentului cu insecticide al semin¡elor.

12 milioane de euro pentru procesarea de mazåre, soia sau fasole 14 proiecte vor primi finan¡are în valoare totalå de 12,3 milioane de euro, sprijin nerambursabil pentru investi¡ii în procesarea de mazåre, soia sau fasole, anun¡å AFIR. Proiectele au fost depuse în perioada 8 noiembrie - 7 decembrie 2021. Din 24 de proiecte depuse, doar 14 au reu¿it så îndeplineascå condi¡iile de finan¡are.

Bulgaria se pregåre¿te de cumpåråturi la scarå mare Ministrul bulgar al Agriculturii, Ivan Ivanov, a declarat cå guvernul de la Sofia este gata så cumpere 750.000 de tone de grâu ¿i 325.000 de tone de floarea-soarelui de la producåtorii autohtoni. Ivanov a explicat cå Ministerul Finan¡elor a alocat deja 1,1 miliarde de leva (562 milioane de euro) în acest scop. Pre¡ul de achizi¡ie a fost stabilit la un maxim de 570 de leva per tona de grâu ¿i 1.400 de leva pentru o tonå de floarea-soarelui. Aceste pre¡uri sunt cu aproximativ 20% mai mari fa¡å de cota¡iile actuale de pe bursa localå de mårfuri. România are stocuri suficiente de cereale Peste 90% din culturile însåmân¡ate în toamna anului 2021 se aflå într-o stare de vegeta¡ie normalå, a aråtat ministrul Adrian Chesnoiu. ªi campania de însåmân¡åri de primåvarå se deruleazå bine. “Au venit aceste ploi din luna aprilie care au dat o vigoare aparte câmpului ¿i culturilor agricole. Din perspectiva rezultatelor, evaluårile pe care le facem nu ne situeazå în zona de risc din punct de vedere alimentar”, a afirmat Chesnoiu. România stå bine la nivelul stocurilor interne pânå la noua recoltå, dacå ne referim la cereale, iar sistemele de aprovizionare la nivelul Uniunii Europene func¡ioneazå, a spus ministrul dupå ¿edin¡a de Guvern. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Reinventarea Casei de Comer] Unirea La jumåtatea lunii aprilie, premierul Nicolae Ciucå a anun¡at cå va capitaliza Casa de Comer¡ “Unirea” cu 100 de milioane de euro, fonduri de la bugetul de stat. Acum, ministrul Adrian Chesnoiu anun¡å cå proiectul Casei de Comer¡ va suferi câteva ajuståri. ¥n primul rând, Casa ar trebui så fie un instrument care så integreze verigile de produc¡ie cu consumatorul final ¿i så elimine cât mai mul¡i intermediari din lan¡ul de aprovizionare cu produse agroalimentare. “În perioada urmåtoare modificåm cadrul normativ în care aceastå Caså a fost organizatå. Prin act normativ trebuie så stabilim strategia de dezvoltare ¿i implementare a proiectelor Casei, iar la rectificarea bugetarå, care, probabil, va fi la începutul lunii septembrie sau la

sfâr¿itul lunii august, så avem acea capitalizare despre care discutam, astfel încât Casa så poatå så punå în aplicare strategia de dezvoltare,” a recunoscut ministrul. “Planul pentru Casa de Comer¡ «Unirea» este så î¿i îndeplineascå un rol statal, ¿i anume så fie un instrument

care så integreze verigile de produc¡ie, ¿i må refer aici la micii producåtori, cu consumatorul final, reducând astfel numårul de intermediari. Noi am gândit complementar cu strategia de dezvoltare a Casei de Comer¡ ¿i îmbunåtå¡irea cadrului legislativ în vederea eliminårii, pe cât posibil, a cât mai multor verigi din lan¡ul de aprovizionare cu produse agroalimentare. Casa va avea rolul, pe zona de legume, så integreze materia primå provenitå de la producåtorul primar care nu are posibilitatea sau nu este asociat într-un grup de producåtori printr-o formå organizatå ca så aibå capacitatea de negociere cu retailul.”

Arin DORNEANU

F\r\ “c\p[unarii” ucraineni,

Marea Britanie intr\ în criz\ Marea Britanie va suferi de o crizå alimentarå încå din toamna acestui an, dar mai acut în 2023, avertizeazå såptåmânalul dedicat agriculturii insulare Farmers Weekly. Motivul este cå fermierii britanici au ajuns så lucreze în pierdere, în urma cre¿terii costurilor cu inputurile, dar ¿i a costurilor uria¿e cu for¡a de muncå. Pre¡urile inputurilor (furaje, îngrå¿åminte, combustibili) sunt chiar mai mari decât în Uniunea Europeanå. De pildå, tona de îngrå¿åminte se vinde cu 1.000 de lire, adicå 5.920 de lei, o cre¿tere de patru ori fa¡å de luna aprilie 2021. Furajele au ajuns la 300 de lire/tonå. Înså problema specificå Marii Britanii e cea a costului for¡ei de muncå - o consecin¡å directå a Brexit. 10

Chiar ¿i dupå Brexit, fermierii britanici au avut posibilitatea de a angaja muncitori sezonieri din alte state, inclusiv din afara UE. A¿a se face cå, anul trecut, 67% dintre muncitorii sezonieri au provenit din Ucraina, iar 7% din Rusia. Anul acesta, ace¿tia nu vor mai exista. Fårå muncitori, fructele ¿i legumele vor råmâne neculese, iar vacile nemulse, avertizeazå deputatul conservator Neil Parish, pre¿edintele Comisiei pentru Mediu, Alimenta¡ie ¿i Afaceri Rurale (Efra) din Parlamentul britanic. Parish solicitå måsuri urgente care så u¿ureze accesul muncitorilor sezonieri din UE, dar ¿i relaxarea condi¡iilor de mediu, care în Marea Britanie sunt draconice pentru fermieri. Guvernul de la Londra a scontat pe

un flux de for¡å de muncå din Regatul Unit cåtre ferme, care så suplineascå pierderea afluxului muncitorilor din state UE, dupå Brexit. Înså britanicii fie nu pot sau nu vor så se mute la locul de muncå sezonier, când apare oportunitatea. Prin urmare, unele sectoare de produc¡ie nu vor avea încotro ¿i vor fi obligate så reducå activitatea, spune Jack Watts, ¿eful pentru politici alimentare al NFU, principala organiza¡ie a fermierilor britanici. Aceasta înseamnå pierderi vizibile de produc¡ie încå din toamnå, cu deficite pe scarå largå în 2023.

Robert VERESS Profitul Agricol 16/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Turcia vrea så reducå importurile de cereale din Rusia Turcia vrea så importe în acest sezon 11 milioane de tone de cereale, cu un milion mai mult ca anul trecut, înså încearcå så reducå volumul achizi¡ionat din Rusia. Rusia ¿i Ucraina sunt în mod tradi¡ional principalii furnizori de grâu ai Turciei, iar guvernul de la Ankara cautå acum surse alternative. În sezonul actual, Turci as-a orientat spre România ¿i Republica Moldova, dar ¿i spre Argentina, în ciuda pre¡urilor mult mai mari de transport. John Deere semneazå un parteneriat cu GUSS Automation Gigantul John Deere a format un joint venture cu compania GUSS Automation, care produce sisteme semi-autonome de stropire pentru livezi ¿i podgorii. Tehnologia companiei permite unui sigur operator så monitorizeze pânå la opt utilaje de pulverizare folosind orice model de laptop. Deere va furniza companiei fondurile necesare pentru cercetare ¿i dezvoltarea unor produse noi ¿i se va ocupa de promovarea ¿i vânzarea echipamentelor. Kazahstanul limiteazå exporturile de cereale Autoritå¡ile din Kazahstan au anun¡at impunerea temporarå a unor limite pentru exportul de grâu ¿i fåinå. Pânå la jumåtatea lunii iunie, exporturile au fost plafonate la cel mult un milion de tone de grâu ¿i 300.000 de tone de fåinå. Anul trecut Kazahstanul a exportat 8,1 milioane de tone de grâu. Brazilia continuå så importe îngrå¿åminte din Rusia Brazilia importå în continuare cantitå¡i mari de îngrå¿åminte din Rusia, de¿i råzboiul a redus ritmul livrårilor. Conform datelor oficiale, Brazilia a importat în aceastå lunå 600.000 de tone de îngrå¿åminte, dintre care jumåtate din Rusia. Guvernul brazilian sperå cå achizi¡iile din Rusia vor continua în urmåtoarele luni, atunci când fermierii locali au nevoie de cantitå¡i mai mari de îngrå¿åminte. 12

Egiptul ar putea accepta cultivarea grâului OMG Egiptul ia în considerare autorizarea culturilor de grâu modificat genetic pentru a cre¿te produc¡ia internå. Statul african nu permite momentan culturile modificate genetic, dar acceptå importuri de varietå¡i de porumb ¿i soia care sunt aprobate în ¡årile de origine, în special din Statele Unite. Legisla¡ia din acest domeniu nu a mai fost modificatå din anul 2016, atunci când au fost stabilite doar câteva reguli de bazå privind importul ¿i consumul alimentelor modificate genetic. Egiptul este cel mai mare importator

de grâu din lume ¿i consumå anual 18 milioane de tone, care sunt oferite popula¡iei sårace la pre¡uri subven¡ionate. Recolta internå asigurå în jur de zece milioane de tone de grâu, restul fiind acoperit din importuri. Împreunå, Ucraina ¿i Rusia furnizau 80% din importurile Egiptului, a¿a cå guvernul se confruntå acum cu o crizå serioaså de aprovizionare. Autoritå¡ile au încercat så impulsioneze produc¡ia internå, dar ¿i så gåseascå cereale din surse alternative, cum ar fi Fran¡a sau India.

:n Anglia s-a ra]ionalizat uleiul Mai multe lan¡uri de magazine alimentare din Anglia au început så ra¡ionalizeze uleiul de gåtit, dupå ce conflictul din Ucraina a afectat grav aprovizionarea pie¡ei locale. Asocia¡ia Magazinelor Britanice spune cå este vorba despre o måsurå temporarå, “pentru ca produsele så ajungå pentru to¡i clien¡ii”. Marea Britanie importå majoritatea uleiului de floareasoarelui din Ucraina, dar livrårile nu mai sunt posibile din cauza invaziei ruse, iar criza de aprovizionare a redus ¿i stocurile altor tipuri de uleiuri de gåtit. Magazinele Tesco permit acum

clien¡ilor så cumpere maxim trei sticle de ulei, în timp ce limita impuså de lan¡urile Waitrose ¿i Morrisons este de douå sticle per persoanå. Limitele nu se aplicå doar pentru uleiul de floareasoarelui, ci ¿i pentru cel de rapi¡å sau måsline.

Drago[ B|LDESCU

Profitul Agricol 16/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Ucraina nu are destul spa]iu de stocare Programul Alimentar Mondial al ONU a avertizat cå Ucraina nu are suficient spa¡iu de depozitare pentru recolta reduså de cereale din acest sezon, dupå ce blocada ruså a împiedicat exportul stocurilor existente. Jakob Kern, coordonatorul programului în Ucraina, estimeazå cå suprafa¡a cultivatå totalå se va reduce cu o treime în acest an, iar aproximativ 20% din culturi nu vor putea fi recoltate din cauza luptelor. El spune cå oprirea exporturilor îi va afecta foarte grav pe fermierii ucraineni, care nu pot ob¡ine fondurile necesare pentru semin¡e ¿i îngrå¿åminte. O problemå ¿i mai gravå este cå silozurile sunt încå pline cu cereale din recolta anului trecut.

“Ministrul Agriculturii de la Kiev mia spus såptåmâna trecutå cå principala lui îngrijorare în acest moment este lipsa spa¡iului de depozitare pentru recolta din 2022. El a estimat cå aproximativ 15 milioane de tone de cereale nu vor mai avea loc în silozurile din ¡arå”, a declarat Kern. Existå chiar riscul ca mul¡i fermieri så nu recolteze cereale în acest sezon, pentru cå recolta nu poate fi vândutå ¿i nici påstratå.

Lactalis ar cump\ra o parte din Danone Pre¡ul ac¡iunilor Danone a înregistrat cea mai mare cre¿tere zilnicå din ultimii 17 ani, pe fondul zvonurilor cå rivalii de la Lactalis sunt interesa¡i de unele active ale companiei. Pie¡ele au reac¡ionat pozitiv ¿i la vânzårile în cre¿tere ale producåtorului de apå mineralå Evian, iar ac¡iunile Danone s-au apreciat cu 9,5%. Un purtåtor de cuvânt al grupului francez a clarificat ulterior cå Danone nu are în plan vânzarea celor trei divizii principale care asigurå produc¡ia de lactate, alimente pentru bebelu¿i ¿i apå mineralå. Profitul Agricol 16/2022

Noul director executiv, Antoine de Saint-Affrique, a declarat înså luna trecutå cå aproximativ 25% din activele grupului nu sunt profitabile ¿i cå acestea vor fi restructurate sau vândute. Lactalis a refuzat så comenteze zvonurile, iar anali¿tii spun cå preluarea activelor principale ale Danone este pu¡in plauzibilå, înså nu este excluså cumpårarea unor branduri mai mici din portofoliul rivalilor. Divizia de lactate ¿i proteine alternative a Danone ar fi cea mai atractivå pentru Lactalis, dar pre¡ul ei depå¿e¿te 22 de miliarde euro, a¿a cå efortul financiar ar fi unul considerabil.

Secetå catastrofalå în Maroc Guvernul de la Rabat a avertizat cå regatul se confruntå cu cea mai severå secetå din ultimii 40 de ani, iar produc¡ia de cereale se va reduce cu peste 50% în acest sezon. Conform datelor oficiale, lacurile de acumulare au primit doar 11% din cantitatea normalå de apå. Guvernul a lansat deja un program de ajutor pentru fermieri, cu un buget ini¡ial de 10 miliarde de dirhami (aproximativ un miliard de dolari). Marocul va fi nevoit så importe mai multe cereale în acest an, chiar în momentul în care pre¡ul lor a ajuns la un nivel record pe fondul întreruperii exporturilor din Rusia ¿i Ucraina. Bacteriile rezistente la antibiotice se pot transmite de la animale la oameni Un studiu efectuat în 14 ferme de porci din Danemarca a demonstrat cå bacteriile rezistente la antibiotice, printre care ¿i Clostridium difficile, se pot transmite de la animale la oameni. În plus, studiul aratå cå genele care asigurå rezisten¡a bacteriilor la antibiotice sunt favorizate de transmiterea dintre gazde diferite. Clostridium difficile provoacå infec¡ii în gâvoltet ¿i stomac, care pot fi letale pentru cå patogenul este vulnerabil la doar trei tipuri de antibiotice existente în prezent. Fonterra vrea så se concentreze pe servicii alimentare Cooperativa Fonterra, cel mai mare exportator de produse lactate din lume, vrea så se concentreze pe furnizarea de servicii alimentare pentru cå studiile aratå cå produc¡ia de lapte din Noua Zeelandå va stagna sau se va reduce în urmåtorii ani. Compania vrea så reducå exportul de pudrå de lapte ¿i så dezvolte în schimb vânzårile de produse lactate din industria alimentarå, prin mai multe contracte cu restaurante, cafenele sau patiserii. Principalele pie¡e vizate de Fonterra sunt China, Singapore ¿i alte state din Asia de Sud-Est. 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e go FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 15 aprilie 2022, a fost de 433 dolari/tonå (1.948 lei). A crescut cu 20 dolari/tonå.

Grâu România FOB Constan¡a 391 euro/t (+6) 1.916 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.04.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022.

Principalele destina¡ii ale exportului: Filipine 69.970 tone, Mexic 57.770 tone, Japonia 39.770 tone, Panama cu 27.770 tone, Guatemala 23.770 tone

¥n såptåmâna 18 - 22 aprilie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chica$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

18.04 393 395 397

19.04 395 397 401

20.04 21.04 22.04 397 407 410 399 409 411 403 411 415 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mai Iulie Sept

18.04 405 415 417

19.04 407 417 423

20.04 419 425 425

21.04 429 430 427

22.04 433 435 431

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 385 dolari/tonå (1.732 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a 18.04 Rouen 385 Dunquerque 385 Pallice 385 Creil FOB 383 Moselle FOB 385 Rouen FOB 427

19.04 20.04 389 391 389 391 387 389 385 387 389 393 433 437

Mai Iulie Sept

19.04 379 381 387

20.04 381 383 389

România

21.04 383 385 390

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 22 aprilie 2022, a fost

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 345 euro/tonå (1.690 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 357 euro/tonå (1.749 lei). A crescut cu 10 euro/tonå.

Mai Iulie Sept

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 18.04 Bordeaux 337 Pallice 333 Rhin FOB 357 Bordeaux FOB 337 Pontivy 347

$/t

19.04 20.04 21.04 22.04 301 305 307 311 299 303 307 309 297 301 303 307 euro/t

19.04 20.04 21.04 22.04 339 343 339 343 335 337 339 343 359 361 363 369 339 341 343 345 351 353 355 357

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai, este de 332 euro/tonå (1.632 lei), mai mare cu 2 euro/tonå decât såptåmâna trecutå.

18.04 297 297 295

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în mai 2022, a fost de 343 dolari/t (1.552 lei).

22.04 385 387 393

FOB Constan¡a 343 euro/t (+2) 1.681 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.04.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 441 euro/tonå (2.161 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna mai 2022 este de 359 euro/t (1.759 lei).

22.04 395 395 397 391 397 441

de 335 dolari/tonå (1.507 lei). A crescut cu 14 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 397 euro/tonå (1.945 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 395 euro/tonå (1.935 lei).

euro/t 21.04 393 393 394 389 395 439

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 18.04 377 379 385

fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 22 aprilie 2022, a fost de 343 euro/tonå (1.681 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 369 euro/tonå (1.808 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 313 dolari/tonå (1.408 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

18.04 19.04 20.04 21.04 22.04 317 315 313 311 313 321 319 317 313 317

Profitul Agricol 16/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 18 - 22 aprilie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 649 dolari/tonå (2.920 lei). A crescut cu 20 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 18 aprilie 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

18.04 609 603 585

19.04 613 607 591

$/t 20.04 615 609 593

21.04 617 611 595

22.04 621 619 597

Orz România FOB Constan¡a 341 euro/t (+ 4) 1.671 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.04.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

18.04 377 385 377

19.04 385 387 379

20.04 387 390 383

21.04 389 391 385

22.04 395 395 391

389 385

391 393 395 397 389 391 395 397

Sorg

PREºURI 18 - 22.04.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 18 - 22 aprilie 2022, a fost de 327 dolari/tonå (1.471 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 405.770 tone, Egipt 47.770 tone, Germania 37.170 tone, Olanda 37.770 tone ¿i Mexic cu 37.770 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 22 aprilie 2022, a fost de 659 dolari/tonå (2.965 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 521 dolari/tonå (2.344 lei), în cre¿tere cu 10 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

18.04 1.597 1.659 1.607

19.04 1.609 1.671 1.609

20.04 1.615 1.673 1.615

21.04 1.617 1.675 1.617

$/t 22.04 1.727 1.685 1.639

FOB-Rouen, a fost de 395 euro/tonå (1.935 lei), mai mare cu 18 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 397 euro/tonå (1.945 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în mai 2022, pre¡ul orzului furajer este 337 dolari/t (1.516 lei), cu 10 dolari/tonå mai mare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

portului: China 107.770 tone tone ¿i Mexic 21.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Mai Iulie

18.04 19.04 20.04 21.04 22.04 317 321 323 325 327 321 323 325 327 331

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

18.04 19.04 20.04 21.04 22.04 511 513 515 517 521 507 509 510 511 513

Mai Iulie

18.04 19.04 20.04 21.04 22.04 649 653 655 657 659 647 651 653 655 659

Floarea-soarelui

chidere, pe 22 aprilie, a fost de 993 dolari/tonå (4.468 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 1.020 euro/tonå (4.998 lei). A înregistrat o cre¿tere de 23 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 18 aprilie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2022, este de 875 euro/tonå (4.287 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Mai

$/t

18.04 19.04 20.04 21.04 22.04 975 977 981 985 993

Rapi¡å ¥n såptåmâna 18 - 22 aprilie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 997 euro/tonå (4.885 lei). A crescut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 18 aprilie. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 18.04 Rouen 977 Dunquerque 979 Moselle 977

19.04 981 983 981

20.04 983 985 985

21.04 985 987 987

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna mai 2022, a fost de 985 dolari/t (4.432 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

18.04 19.04 20.04 21.04 22.04 Dieppe 977 985 997 1.007 1.020

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 995 euro/tonå (4.875 lei), mai mare cu 18 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 997 euro/tonå (4.885 lei), mai mare cu 18 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

22.04 995 997 997

Mai Iulie Sept

18.04 903 875 797

19.04 907 879 799

20.04 909 883 801

21.04 911 885 813

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

433 dolari/t

Profitul Agricol 16/2022

+ 20

335 dolari/t

+ 14

$/t

649 dolari/t

+ 20

327 dolari/t

$/t 22.04 927 895 825

+ 10 15

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, pentru luna aprilie. Sunt date noi despre produc¡ia, consumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2021/22. Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 599 milioane tone, mai micå cu aproape 2 mil. tone fa¡å de estimarea trecutå ¿i cu 6 milioane tone fa¡å de anul trecut. Structural, va fi formatå astfel: soia (351 mil. tone, mai pu¡in cu 17 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (71 mil. tone); floarea-soarelui (57 mil. t., cu 8 mil. tone mai mult fa¡å de anul trecut); arahide (51), semin¡e de bumbac (43), nuci de palmier (20) ¿i copra (6).

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi ajunge la 349 milioane tone, cu u milion de tone mai mare decât anul trecut. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (246 mil. tone, mai micå cu 2 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (41 mil. tone); floarea-soarelui (22 mil. tone); semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (8) ¿i copra (2). Consumul mondial de ¿roturi este

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 212 milioane tone, fa¡å de 206 mil. tone în anul 2020/21. Structura sortimentalå: ulei de palmier (77 mil. tone); - soia (59 mil. tone); - rapi¡å (28 mil. tone); - floarea-soarelui (20 mil. tone); - nuci de palmier (9 mil. tone); - arahide (6,5 mil. tone); - semin¡e de bumbac (5 mil. tone); - ulei de måsline (3,3 mil. t). Consumul mondial de uleiuri vegetale este estimat la 209 milioane 16

Consumul mondial va fi de 510 milioane tone, mai mare cu 2 mil. tone. ºårile mari consumatoare sunt China (126 mil. tone), SUA (64 mil. tone), Brazilia (52), UE (47), Argentina (44), India (34), Rusia (21) ¿i Ucraina (15). ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (83 milioane tone), SUA (58), Canada (10). ºårile mari importatoare sunt China (94 mil. tone), UE (21), Mexic (8), Japonia (6), Egipt (4) ¿i Argentina (4). ªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2020/21 432 463 2021/22 Oct. 359 448 Nov. 396 447 Dec. 440 478 Ian. 22 464 505 Feb. 22 511 552 Mar. 22 545 590

dolari/tonå Fl.-soarelui SUA Rott (3) (4) 272 312 245 284 283 280 319 278 332 294 358 300 367 ND

Rapi¡å Hamb (5) 319 340 365 388 405 428 551

Semin¡e oleaginoase An de pia¡å 2020/21 2021/22 Oct.

dolari/tonå

Soia Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott SUA Rott Hamb (1) (2) (1) (2) (2) 461 563 467 685 594

437

549 529

748

782

Nov.

448

553 560

741

793

Dec.

459

565 529

716

822

Ian. 22

474

608 683

721

852

Feb. 22

544

669 708

757

803

Mar. 22

720

970

1.019

(1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

Stocurile mondiale sunt prognozate la 106 milioane tone. prognozat la 344 milioane tone. ºårile mari consumatoare sunt China (95 mil. tone), UE (49), SUA (40), Brazilia (22), India (17,5) ¿i Rusia (8,3). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (29 milioane tone), Brazilia (17), SUA (13) ¿i Ucraina (6). Cei mai mari importatori sunt UE (21 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (6) ¿i SUA (5 milioane tone).

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 17 milioane tone.

tone, fa¡å de 205 milioane tone în 2020/21.

Uleiuri vegetale dolari/t Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Rott pia¡å (1) (2) (3) (4) (5)

ºårile mari consumatoare sunt China (41 milioane tone), UE (25,5 milioane tone), India (23 milioane tone), Indonezia (20 mil. t) ¿i SUA (17). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (30 milioane tone pe an), Malaezia (18), Ucraina (7), Argentina (6), Canada (5) ¿i Rusia (3,4). ºårile mari importatoare sunt India (14 milioane tone), China (13), UE (11) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prog-

2020/21 2021/22 Oct. Nov. Dec. Ian. 22 Feb. 22 Mar. 22

1.261 1.552 1.495 1.404 1.448 1.582 1.684

1.266 1.491 1.456 1.457 1.508 1.622 1.963

1.639 2.844 2.756 2.756 2.714 2.543 2.844

1.350 1.446 1.441 1.396 1.413 1.500 2.570

1.306 1.777 1.800 1.743 1.814 1.739 2.128

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB.

nozate la 26 mil. tone, aproape egale cu cele de anul trecut. Profitul Agricol 16/2022

Pre]uri [i pie]e

351 milioane de tone de soia Produc¡ia mondialå de soia, pentru noul an de pia¡å 2021/22, este prognozatå la 351 milioane tone, în scådere cu 3 milioane tone fa¡å de estimarea de luna trecutå ¿i cu 17 milioane de tone fa¡å de anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (125 milioane tone, mai pu¡in cu 14 mil. tone fa¡å anul trecut), SUA (121 milioane tone, mai mult cu 6 mil. tone), Argentina (43, mai pu¡in cu 3 mil. tone), China (16, mai pu¡in cu 4 mil. tone), India (12), Canada (6,2) ¿i Rusia (5). ºårile mari consumatoare sunt China (89 milioane tone), SUA (60), Brazilia (47), Argentina (40), UE (16), India (10), Mexic (6,4) ¿i Fed. Ruså (5 mil. tone). Marii exportatori de soia sunt Brazilia (83 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone decât anul trecut), urmatå de SUA (57 mil. tone, cu 4 mil. tone mai pu¡in decât anul trecut), Paraguay (4,4 milioane tone) ¿i Argentina (4 milioane tone). Marii importatori de soia sunt ChiPre¡uri soia ¥n luna martie, pre¡urile la export pentru soia din SUA au crescut cu 41 dolari/tonå, la 673 dolari/tonå, în timp ce pre¡urile din Brazilia au crescut cu 44 dolari/tonå, ajungând la 677 dolari/tonå. ¥n Argentina pre¡urile au înregistrat o cre¿tere de 40 dolari/tonå ¿i au închis licita¡iile la 688 dolari/tonå. 18

na (91 milioane tone), urmatå de UE (14,5 milioane tone), Mexic (6), Argentina (4), Egipt (4), Thailanda (3), Japonia (3) ¿i Taiwan (3 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 89 milioane tone, fa¡å de 100 milioane tone în anul de pia¡å trecut.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 246 milioane tone, mai pu¡in cu un milion de tone fa¡å de cea din anul de pia¡å trecut.

din soia sunt Argentina (28 milioane tone), Brazilia (17,5, mai mult cu 1 mil. de tone) ¿i SUA (13 milioane de tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (16,5 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (3), Iran (2), Mexic (2), Coreea de Sud (2). Stocurile mondiale sunt estimate la 13 milioane tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 59 milioane tone, ºårile mari producåtoare de ¿roturi: egalå cu cea din anul 2020/21. China (70 mil. tone, mai pu¡in cu 3 mil. tone), SUA (47 mil. tone), Brazilia (37), ºårile mari producåtoare sunt ChiArgentina (31 mil. tone), UE (12 mil. na (16 milioane tone), SUA (12 milioane tone) ¿i India (8 mil. t). tone), Brazilia (9), Argentina (8), UE (3), India (1,8) ¿i Fed. Ruså (1 milion de ºårile mari consumatoare sunt Chi- tone). na (70 mil. tone, mai pu¡in cu 3 mil. tone), ºårile mari consumatoare sunt SUA (34,5 mil. tone), UE (28 mil. tone), China (17 milioane tone), SUA (11,4 miBrazilia (20 mil. tone), Mexic (7), India (6), Vietnam (6), Indonezia (5), Thai- lioane tone), Brazilia (7,5), India (5,4), UE (2,5) ¿i Argentina (2). landa (5), Egipt (4). ºårile mari exportatoare de ¿roturi Pre¡uri ¿roturi soia Pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a crescut cu 45 dolari/tonå, la 582 dolari/tonå. ªi pre¡urile din Argentina au crescut, de la 505 dolari/tonå la 548 dolari/tonå. ¥n Brazilia pre¡urile au crescut cu 32 dolari/tonå ¿i au ajuns la 566 dolari/tonå.

ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (2 mil. tone), UE (1 mil. de tone), Rusia (0,8) ¿i Paraguay (0,6 milioane tone) ¿i SUA (0,4 mil. tone). ºåri importatoare sunt India (4 milioane tone), China (1,1 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,75). Stocurile mondiale sunt prognozate la 4 milioane tone. Profitul Agricol 16/2022

CULTURI

VEGETALE Fusarium graminearum spaima fermierilor Unul dintre cei mai distrugåtori patogeni pentru cultura de grâu este Fusarium graminearum. Produce albirea ¿i înro¿irea spicelor. De fapt, acesta este considerat a fi cel mai periculos, fiindcå deterioreazå foarte mult calitatea grâului, dar ¿i a altor cereale, dacå existå un an favorabil fuzariozelor, a¿a cum a fost în 2019, în Timi¿, când a plouat continuu toatå luna mai ¿i cantitå¡i foarte mari de grâu au fost compromise. Dr. ing. Otilia Cotuna,

Dr. ing. Otilia Cotuna, coordonatoarea Biroului de Protec¡ia Plantelor din cadrul Sta¡iunii de Cercetare de la Lovrin Timi¿, atrage aten¡ia cå fusarium poate atacå ¿i la începutul primåverilor umede, când putem vedea rådåcinile brunificate ¿i pete brune la baza plantei, de multe ori înso¡ite ¿i de micelii de culoare albå ¿i roz specifice fungului fusarium. Cel mai grav atac pe care fermierii cu siguran¡å cå îl cunosc foarte bine este cel de albire a spicelor în propor¡ie de 30-50% sau chiar de 100%. Pentru ca situa¡ia så fie ¿i mai dramaticå, în aceste infec¡ii sunt implicate mai multe specii de fusarium, de aici dificultatea de combatere. Profitul Agricol 16/2022

[efa Biroului de Protec]ia Plantelor din cadrul SCDA Lovrin, Timi[

Pentru România, Fusarium graminearum produce micotoxine deosebit de periculoase pentru sånåtatea omului ¿i a animalor. Perioada de infec¡ii începe de la råsåritul plantei pânå la sfâr¿itul perioadei de vegeta¡ie, dacå semin¡ele au fost bolnave, dar marea majoritate a acestora con¡in micelii de fusarium. “În analizele mele, întotdeauna am depistat micelii ¿i de la interiorul semin¡ei, dar ¿i de la exterior. Tinerele plåntu¡e apårute în toamnå pot muri dacå sunt îndeplinite condi¡ii de infec¡ii ¿i atunci vor apårea goluri în culturå ¿i niciun fermier nu î¿i dore¿te asta”, spune dr. ing. Cotuna.

În func¡ie de cât de mare e infec¡ia, se pot vedea micelii de culoare roz sau somonii, în func¡ie de specia de fusarium care a ac¡ionat. Dacå fungul produce infec¡ii în timpul infloritului, dacå ajunge la cariopse ¿i påtrunde în interior, acestea vor deveni ¿i¿tave, iar masa bobului de grâu va fi micå, produc¡ia va fi scåzutå ¿i va fi încårcatå de micotoxine pe care periculosul patogen le produce. Se recunosc foarte u¿or semin¡ele fuzariate deoarece au culoare albicioaså ¿i adesea au pete de culoare roz. F

Gheorghe MIRON 19

CULTURI VEGETALE Tratamente, måsuri Toate fuzariozele sunt F saprofite ¿i oportuniste. Dacå nu au condi¡ii, stau lini¿tite în sol fårå så se dezvolte ¿i så producå infec¡ii. Dacå au condi¡ii climatice, trec de la via¡a latentå la cea activå ¿i atacå devastator planta care este în apropriere. Una dintre condi¡iile de dezvoltare este umiditatea mai mare de 90% ¿i prezen¡a ploilor. “Dacå vom corobora aceastå situa¡ie cu ceea ce a fost, în 2019, în Timi¿, vom vedea cå atunci a fost o epidemie extraordinarå de fusarium în luna mai, chiar când grâul a înflorit ¿i a plouat în fiecare zi. Numai opt zile nu a plouat, în acea lunå. A fost o umiditate cuprinså între 70% ¿i 100%”, aminte¿te Otilia Cotuna. De asemenea, o altå condi¡ie a dezvoltårii patogenului este vremea umedå înainte ¿i în timpul înfloritului. Aceasta este un factor de mare risc ¿i are un interval de temperaturå de 15-30 de grade Celsius cu un optim de 25 grade ¿i umiditate continuå. Simptomele apar în timp scurt, de 2 - 4 zile, a¿a cum a fost în 2019, când culturile au fost pline de micotoxine ¿i mari cantitå¡i de grâu au fost declasificate.

Întrebarea care se ridicå este: Poate fermierul så lupte împotriva fuzariozei? Dr. ing. Cotuna spune cå måsurile profilactice ajutå într-un fel, “dar vreau så atrag aten¡ia cå aproape cå nu îl intereseazå pe acest patogen ceea ce face fermierul ¿i cu ce îl atacå pentru a-l distruge. Dacå patogenul are condi¡ii climatice, putem så facem ce vrem noi din punct de vedere profilactic.” Totu¿i, Cotuna vrea så atragå aten¡ia cå sunt utile unele måsuri, care pot fi luate. Agricultorul trebuie så cultive soiuri adaptate climei locale. Ar fi o metodå bunå pentru a ¡ine deoparte fuzarioza. Soiuri rezistente, din påcate, nu existå, dar se pot utiliza cele tolerante care så aibå nivele de rezisten¡å diferite ¿i så nu permitå patogenului så înainteze în spic ¿i så infecteze. În plus, controlul dåunåtorilor este foarte important, fiindcå pe rånile produse de ace¿tia se poate instala foarte u¿or o infec¡ie de fusarium. E utilå ¿i rota¡ia culturilor, dar ¿i recoltarea care så nu predispunå cultura la perioade ploioase. Cu toate acestea, måsurile profilactice nu ne feresc de fusarium când a-

cesta are condi¡iile climatice, de aceea este ¿i foarte greu de combåtut ¿i de ¡inut sub control. Este bine de ¿tiut cå, dacå se intervine la momentul optim, se poate ¡ine sub control patogenul pentru ca infec¡iile så nu fie a¿a devastatoare. În vegeta¡ie, se recomandå douå tratamente chimice: unul la începutul înspicårii ¿i altul la sfâr¿itul înfloritului. Speciali¿tii mai sus¡in cå tratamentul chimic are eficien¡a cea mai mare atunci când grâul nu este înflorit, apoi în intervalul 63-65, adicå atunci când a început înfloritul. Alt tratament care se recomandå este la sfâr¿itul înfloritului, pe care mul¡i speciali¿ti nu îl recomandå, fiindcå se considerå cå este prea târziu, dar dacå situa¡ia o impune, ploile sunt dese ¿i umiditatea mare, se poate interveni ¿i cu acest tratament pentru a se evita rsicul de infec¡ii secundare. Dacå plouå continuu, a¿a cum a fost în 2019, în Timi¿, fermierul nu mai are ce så facå. Nu mai poate så intre în câmp. De aceea dezastrul a fost total în unele zone, mai ales cå nu s-a dat acceptul nici la utilizarea avia¡iei utilitare pentru aplicarea tratamentului în agriculturå.

Cu cât scad exporturile de porumb ¿i floarea-soarelui din Ucraina Exporturile de porumb ale Ucrainei ar putea scådea pânå la 17 milioane de tone în anul agricol 2021/22, de la 23,1 milioane de tone în anul agricol precedent, anun¡å chiar ministerului ucrainean al Agriculturii. În paralel, exporturile de ulei de floarea-soarelui ar putea scådea pânå la 3,4 milioane de tone, de la 5,3 milioane de tone în anul agricol precedent. Ucraina este cel mai mare producåtor ¿i exportator mondial de ulei de floarea-soarelui. Înainte de råzboi, estimau cå în sezonul agricol 2021/22 ar putea ajunge la 6,6 milioane de tone. ªi pre¡ul la export pentru porumbul ucrainean a scåzut din cauza cererii limitate ¿i a stocurilor mari. Exporturile 20

pot fi realizate numai pe calea feratå, pe la grani¡a de vest a Ucrainei. Potrivit APK-Inform, pre¡urile la porumb cu livrare în aprilie-mai se situau la 240250 de dolari pe tonå la punctul de livrare aflat la grani¡a cu Polonia, în

scådere cu pânå la 15 dolari comparativ cu pre¡urile înregistrate în såptåmâna anterioarå. Oficial, stocurile de porumb ale ¡årii se ridicau la 13 milioane de tone la finele lunii martie, în condi¡iile în care pe parcursul lunii trecute au fost exportate doar 300.000 de tone de porumb. Totu¿i, ministerul agriculturii din Ucraina sperå cå ar putea exporta douå milioane de tone pânå la finele lunii iunie. Guvernul de la Kiev analizeazå posibilitatea de a redirec¡iona exporturile spre porturile controlate de Ucraina în apropiere de grani¡a cu România, de unde cargourile ar putea merge mai departe pe Dunåre spre pie¡ele occidentale. Profitul Agricol 16/2022

CULTURI VEGETALE

Perspectiva Corteva privind tratamentul semin]elor Compania Corteva ¿i-a dezvoltat rapid portofoliul de produse pentru tratamentul semin¡elor. Multe alte solu¡ii vor veni în urmåtorii cinci ani, unele chiar de anul acesta. În privin¡a combaterii Tanymecus, cultura de porumb va avea ¿i ea un tratament aprobat. Se a¿teaptå extinderea omologårii la nivelul UE pentru Lumiposa.

2017 este primul an în care Corteva a introdus în portofoliu produse pentru tratamentul semin¡elor. Acum are zece, ceea ce este o realizare fantasticå, potrivit lui Leonardo Costa, manager pentru tratamentul såmân¡å la Corteva, întrucât ob¡inerea unei noi omologåri este foarte dificilå, din cauza standardelor ridicate impuse în UE. În 2022, se vor lansa trei produse. Lumialza este un nematicid biologic. Prima înregistrare a fost ob¡inutå în decembrie, în Ucraina. Lumisure, tratament såmân¡å insecticid, ¿i Ibriditrin

(teflutrin) au fost lansate anul trecut, dar seria de lansåri va continua anul acesta. Este înså necesarå omologarea în România. Corteva a dezvoltat un parteneriat cu furnizorul unicului tratament såmân¡å existent pe bazå de teflutrin. La porumb, combate Scrutigerella immaculata ¿i Diabrotica virgifera, Agriotes sputator, Agriotes obscurus, Agriotes lineatus. Se va omologa ¿i pentru sfecla de zahår. Compania î¿i va extinde portofoliul de produse ¿i pentru alte culturi, în afarå de porumb ¿i floarea-soarelui, ce ocupå suprafe¡e mai mici. Tratamente semin¡e pentru legume, sfeclå de zahår, bumbac ¿i soia. Compania a anun¡at planuri de lansåri pentru urmåtorii cinci ani. De exemplu, pentru 2027, amintind doar principalele culturi, sunt programate lansåri pentru un nou concept de insecticid pentru porumb, un nou concept de biofungicid pentru floarea-soarelui, noi concepte pentru fungicid ¿i insecticid la rapi¡å, un nou concept pentru insecticid ¿i bio-insecticid pentru cereale.

Adrian MIHAI

Combaterea Tanymecus Tratamentul pentru såmân¡å Lumiposa, de la Corteva, se comercializeazå din 2017, pentru rapi¡å. Pentru porumb a fost omologat în Serbia, iar managerii sperå cå vor ob¡ine înregistrarea în UE, în trimestrul al IV-lea. “Este foarte sigur pentru såmân¡å ¿i are un profil foarte sigur pentru polenizatori. Este prietenos cu mediul, în special cu albinele. Are un nivel foarte scåzut de reziduuri în flori, practic nu se mai regåse¿te în acestea”, explicå Leonardo Costa. Cu toate acestea, Lumiposa nu se poate omologa în UE pentru floarea-soarelui, deoarece standardele impuse pentru praf ¿i doza de aplicare nu se pot îndeplini. Lumiposa are efect de combatere a Tanymecus destul de bun. Nu controleazå dåunåtorul la fel de bine ca cele mai bune neonicotinoide, are înså un efect împotriva dåunåtorului mai bun decât ce este disponibil azi. Prin urmare, cel mai bun produs, dupå neonicotinoide, este Lumiposa. Leonardo Costa face o nuan¡are importantå. În unele cazuri, Lumiposa oferå o protec¡ie similarå cu unele neonicotinoide. În România imidacloprid este una din substan¡ele active de bazå împotriva Tanymecus. Potrivit studiilor companiei, oferå o protec¡ie similarå. Nu asigurå înså aceea¿i protec¡ie precum Clotianidin ori Thiamethoxam. Corteva nu are alt produs în cercetare-dezvoltare împotriva Tanymecus. Ceea ce este disponibil nu controleazå la un nivel similar cu neonicotinoidele. Profitul Agricol 16/2022

CULTURI VEGETALE

CICh a vândut o mare cantitate de îngr\[\minte pentru toamna 2022 În primele patru luni din 2022, CICh a valorificat aproximativ aceea¿i cantitate de îngrå¿åminte ca în perioada similarå de anul trecut, spune Marcello Lambrughi, directorul de vânzåri al combinatului din Nåvodari. Pânå în martie s-au vândut produse pentru campania de primåvarå, înså luna aceasta au fost contractate, deja, cantitå¡i importante ce urmeazå så fie livrate în iulie-august, pentru campania de toamnå.

“

Având în vedere contextul, am crezut cå vom avea o scådere a vânzårilor, dar nu a fost cazul. Deja, în ultima lunå, fermierii au contractat anticipat cam un sfert din cantitatea de îngrå¿åminte pe care anul trecut am comercializat-o pentru campania de toamnå. Fermierii au antamat pre¡ul, cantitatea, cu livrarea în iulie-august, achitând un avans”, aratå Lambrughi. 2022 este an aniversar pentru CICh. Se fac 20 de ani de când a reînceput produc¡ia la Nåvodari. Compania italianå Marway Fertilchim a cumpårat Combinatul aflat în ruinå în 1999. Inten¡ia ini¡ialå a fost så fie vândut la fier vechi, dupå cum a mårturisit patronul Ernesto Sudati. S-a råzgândit, a investit 10 milioane de dolari doar în 1999, iar din 2010 e pe profit, cu o cifrå de afaceri anualå de circa 25 de milioane de euro. Dupå criza din 2008-2009, anul acesta se prefigura a fi iarå¿i unul de cotiturå pentru CICh. A început, totu¿i, bine, dar viitorul, chiar ¿i cel apropiat, råmâne incert. 24

“Dacå anul trecut aduceam un vapor de materii prime de 5.000 de tone, la un milion de euro, så zicem, acum e treipatru milioane de euro. A¿a cå încercåm så importåm loturi mai mici, urmårind evolu¡ia pre¡urilor. Problema e cå sunt furnizori care ne-au anun¡at deja cå nu ne pot garanta cantitå¡ile de anul trecut. De exemplu, un furnizor de materie primå pe bazå de fosfor, care anul trecut ne-a livrat 10.000 de tone, anul acesta ne-a comunicat cå nu poate asigura mai mult de 4.000 de tone”. “Suntem în curs de a finaliza o investi¡ie importantå într-o unitate de produc¡ie de îngrå¿åminte organo-minerale, în principal pe bazå de azot. Se ¿tie cå problema principalå a îngrå¿åmintelor clasice constå în pierderile prin volatilizare ¿i levigare. Trebuie så limitåm cantitå¡ile de nitra¡i ¿i nitri¡i ce ajung în pânza freaticå. Tehnologia N-Guard face exact acest lucru, împiedicând volatilizarea ¿i levigarea ¿i disponibilizând mai multå substan¡å activå pentru plante”, aratå Lambrughi. Principala problemå pentru campania de toamnå nu va fi pre¡ul îngrå¿åmintelor, ci disponibilitatea lor, opineazå Marcello Lambrughi, directorul de vânzåri al CICh. Din cauza problemelor de aprovizionare cu materii prime, în principal fosfor, dar ¿i potasiu. Bielorusia este unul dintre cei mai importan¡i furnizori de potasiu, iar în prezent, din cauza embargo-ului cauzat de implicarea în råzboi, nu mai poate exporta. Fosforul venea din Rusia ¿i din nordul Africii. Acum au råmas “în cår¡i” Maroc, Tunisia, Egipt, Siria, Iordania, care ar trebui så suplineascå lipsa importurilor din Rusia - dar, cum se vede, nu prea reu¿esc.

Marcello Lambrughi, director de vânz\ri CICh

“Costul ureei NG produså de CICh este cu circa 1.000-1.500 de lei/t mai mare fa¡å de al ureei conven¡ionale. Dar, din capul locului, costul în plus pe ha se reduce la 20-30 de euro, fiindcå se aplicå o cantitate mai micå. În loc de douå sau chiar trei treceri pentru fertilizare primåvara, la culturile de toamnå, este suficientå o singurå aplicare de uree NG. Fa¡å de cele doar câteva zile în care azotul se elibereazå în cazul ureei clasice, la ureea NG procesul dureazå 90110 zile. Pierderile de substan¡å activå în cazul ureei clasice pot fi de 40-50%, în timp ce în cazul ureei NG ai garan¡ia cå 95% din azot substan¡å activå ajunge la plantå. În acest fel, investi¡ia pe hectar este mai micå în cazul ureei NG, pentru aceea¿i produc¡ie. Cu o singurå fertilizare se câ¿tigå timp, bani din economia de combustibil ¿i bani din produc¡ii sporite”.

CICh va fi prezent, ca expozant, la prima edi¡ie a Târgului FarmConect, organizat de APPR, la Slobozia, între 9 ¿i 11 iunie.

Robert VERESS Profitul Agricol 16/2022

CULTURI VEGETALE

Banat Agro Vest ridic\ un siloz de 2 milioane de euro Banat Agro Vest Timi¿oara - cea mai mare cooperativå din România - va depune, în perioada urmåtoare, un proiect, în valoare de 2 milioane de euro, cu finan¡are de la Uniunea Europeanå. Scopul? Construirea unui siloz de cereale cu o capacitate de peste 15.000 de tone, la Belin¡, în jude¡ul Timi¿.

ooperativa are o cifrå de afaceri de 80 de milioane de lei, iar anual tranzac¡ioneazå 45 50.000 de tone de cereale. Membrii såi sunt pregåti¡i så contribuie cu acea minimå cofinan¡are obligatorie în proiecte europene. Banat Agro Vest a fost înfiin¡atå în 2016 ¿i are aproape 30 de membri organiza¡i ¿i în grup de producåtori. Lucreazå 15.000 de ha. Culturile de toamnå ocupå 65-70% din suprafa¡å. 10.000 de ha sunt însåmân¡ate cu rapi¡å, grâu ¿i orz, în 2022, 2.000 de ha vor fi cu porumb, iar restul cu floarea-soarelui, soia ¿i mazåre. Dacå totul va decurge bine, dupå siloz, urmåtorul proiect va fi construc¡ia unei fabrici, dar încå nu s-a decis dacå va fi de procesare ulei sau de decorticare semin¡e. “Avem câteva op¡iuni pe maså”, subliniazå directorul Marian Efteme. Este mul¡umit cå în sfâr¿it intesele cooperativelor din teritoriu au o reprezentare foarte bunå la nivel central, la minister, dar ¿i cu celelalte institu¡ii agricole, inclusiv la nivelul Parlamentului. Totu¿i, mai sunt aspecte de îmbunåtå¡ire a cadrului legislativ. “Cel mai important este faptul cå s-a creat cadru legislativ pentru ca ¿i cooperativele så poatå accesa proiecte pe înmagazinare

sau procesare cu finan¡are de la UE. Din partea AFIR sus¡inerea este maximå în accesarea fondurilor europene, iar acest aspect este extraordinar ¿i un motiv ca ¿i cooperativele så func¡ioneze bine. Po¡i accesa milioane de euro ca entitate separatå”, explicå Marian Efteme. Datoritå bunei organizåri ¿i a comunicårii eficientå cu organismele centrale ¿i între membrii cooperatori, deocamdatå, cooperativå nu este afectatå de criza mondialå provocatå de råzboiul dintre Rusia ¿i Ucraina. Are parteneriate sigure cu producåtorii de îngrå¿åminte ¿i reu¿e¿te så gestioneze bine situa¡ia. Totu¿i, fermierii sus¡in cå lucrurile se pot schimba dramatic de la o zi la alta, conjunctura e volatilå ¿i nimeni nu poate preconiza nimic ce ar putea apårea. De aceea e bine så fii pregåtit. Cea mai dificilå problema este pre¡ul la îngrå¿åminte, care a crescut foarte mult, chiar ¿i cu 300%. Efteme aten¡ioneazå cå, totu¿i, e ¿i un aspect bun: au crescut ¿i pre¡urile la cereale ¿i, în special, la oleaginoase - la floarea-soarelui ¿i rapi¡å - cu 50 - 60%. Acest fapt îi mai ajutå pe producåtorii care au mizat pe aceste produse agricole. Efectele nu sunt chiar devastatoate. Îngrå¿åmintele costå cam 25% din valoarea produc¡iei, dar dacå reu¿e¿ti så prinzi ¿i un pre¡ bun la cereale,

atunci e ¿i mai bine. Marea problemå ¡ine de disponibilitatea îngrå¿åmintelor. De exemplu, azotatul de amoniu ajunge în Timi¿ numai printr-un distribuitor din Arad, de aceea nici nu prea gåse¿ti produsul, pe care Azomure¿, cândva, îl fåcea în cantitå¡i foarte mari ¿i îl puteai achizi¡iona u¿or. Dacå îl gåse¿ti, are pre¡uri exorbitante, chiar de 4.000 de lei tona, fårå TVA, de la 1.500, cât era în 2021. Ureea ajunge aproape de 5.000 de lei. “Costurile sunt foarte mari ¿i produsele aproape cå nu le gåse¿ti. Disponibilitatea e foarte reduså, e o problemå mare, în 2022, ¿i îngreuneazå foarte mult activitatea fermierilor, dar partea bunå este cå a crescut ¿i pre¡ul cerealelor, în acela¿i timp cu al îngrå¿åmintelor ¿i motorinei. Cred cå, dacå raportul råmâne a¿a, producåtorul se poate salva. Drama nu ar fi chiar a¿a de mare”, spune Marian Efteme. Grâul era 1.200 - 1.300 lei, în februarie 2022, iar dupå trei zile, dupå ce a început råzboiul în Ucraina, a crescut cu 50 de euro. A ajuns la 1.500 lei tona. Efteme crede cå situa¡ia poate merge ¿i invers. Dacå se va pune problema unui armisti¡iu între Rusia ¿i Ucraina, pre¡urile se vor pråbu¿i.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 16/2022

CULTURI VEGETALE

Pachetul de succes la floarea-soarelui Împotriva bolilor fungice, se adoptå, de obicei, douå strategii: 1. Men¡inerea la un nivel ridicat a sånåtå¡ii plantei, prin nutri¡ie adecvatå ¿i asolament ¿i 2. combaterea bolilor apårute. Combina¡ia celor douå mecanisme, cu un aport nutri¡ional suplimentar ¿i cre¿terea toleran¡ei la stres, îi ajutå pe agricultori så parcurgå cu succes cele mai dificile etape ale culturii de floarea-soarelui.

Filan - fungicid cu notorietate, datoritå eficacitå¡ii ridicate Filan (a doua denumire comercialå a produsului Pictor) este un fungicid sistemic, cu mod de ac¡iune preventiv, curativ ¿i eradicativ, cu performan¡å superioarå în combaterea bolilor cu importan¡å economicå la floarea-soarelui: putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul cenu¿iu (Botrytis cinerea), alternarioza (Alternaria spp.) ¿i înnegrirea tulpinilor (Phoma macdonaldi). Eficien¡a ridicatå a produsului se bazeazå pe modul sinergic de ac¡iune al celor douå substan¡e active, boscalid ¿i dimoxistrobin, care, dupå penetrarea prin suprafa¡a frunzei, sunt translocate acropetal în interiorul plantei. Boscalidul, din clasa carboxamidelor, este recunoscut ca una dintre cele mai eficiente substan¡e contra bolilor fungice. Are efect preventiv, prin împiedicarea germinårii sporilor, dar ¿i efect curativ deoarece stopeazå cre¿terea miceliului ciupercilor ¿i sporularea. Boscalidul ac¡ioneazå eficient chiar dacå infectarea s-a produs deja. Cealaltå substan¡å activå, dimoxistrobin, din grupa strobilurinelor, cu ac¡iune sistemicå ¿i translaminarå, amplificå efectul fungicid al boscalidului. Filan produce ¿i efecte fiziologice poProfitul Agricol 16/2022

Biostimulatorul

Wuxal Ascofol. Toleran¡å naturalå la stres ¿i plus nutri¡ional

Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum)

Putregaiul cenu[iu (Botrytis cinerea)

Alternarioza (Alternaria helianthi)

zitive: utilizarea sa oferå un plus de vitalitate plantelor, care vor avea un stay-green mai pronun¡at. De asemenea, Filan reduce stresul cauzat de secetå, temperaturi scåzute, atacuri de insecte etc. Acest efect se ob¡ine prin diminuarea cantitå¡ii de hormon etilenå (etilena este produså de plante în momentele de stres ¿i determinå blocarea diviziunii celulare, împiedicând frunzele tinere så se mai dezvolte). Un alt beneficiu este flexibilitatea momentului de aplicare: fungicidul Filan poate fi aplicat de la formarea bobocilor, pe toatå durata înfloririi (BBCH 51 - BBCH 71), în dozå de 0,5 l/ha. Dupå utilizarea produsului, este vizibilå umplerea mai bunå a boabelor ¿i, ca rezultat, cultura va avea un randament de produc¡ie ridicat ¿i o calitate superioarå.

Biostimulatorul Wuxal Ascofol oferå nutrien¡i benefici culturii ¿i, în acela¿i timp, sus¡ine sistemul natural de apårare al plantelor. Produsul spore¿te eficacitatea fungicidului Filan, precum ¿i a altor fungicide ¿i insecticide din tehnologiile conven¡ionale sau ecologice. Wuxal Ascofol are la bazå extract din alge marine Ascophyllum nodosum, recunoscute pentru toleran¡a ridicatå la stres, dobânditå în mediul lor natural, în condi¡ii variate ¿i dificile (temperaturi prea scåzute sau prea ridicate, curen¡i puternici, salinitate în exces etc.). Prin aplicarea produsului, toate aceste beneficii se transferå plantelor de culturå. De exemplu, în urma accidentelor climatice, Wuxal Ascofol ajutå la regenerarea rapidå a ¡esuturilor afectate. Wuxal Ascofol pune la dispozi¡ia culturilor micronutrien¡i (bor, zinc, mangan) complet chelata¡i, fitohormoni ¿i polizaharide, adicå un con¡inut complex din surse naturale care corecteazå rapid caren¡ele de microelemente, favorizeazå dezvoltarea viguroaså a plantelor ¿i conduce la recolte de calitate superioarå. Aportul de bor stimuleazå diviziunea celularå, sus¡ine polenizarea ¿i ajutå procesele legate de fecundare ¿i legare, chiar ¿i în condi¡ii de stres hidric ¿i termic. Se recomandå aplicarea dozei de 2,5 l/ha de la butonizare pânå la înflorirea deplinå (BBCH 51 - BBCH 63). 27

CULTURI VEGETALE

19-20 mai - Zilele por]ilor deschise Saaten-Union România ing. Ionu] B|RBULESCU director Cercetare-Dezvoltare Floarea-soarelui [i Porumb, Saaten-Union România

Pe 19 ¿i 20 mai, Saaten-Union anun¡å desfå¿urarea evenimentului "Ziua por¡ilor deschise”, pentru culturile de toamnå ¿i de primåvarå.

latforma demonstrativå de la Drajna reprezintå expunerea pe viu a întregului portofoliu comercial, iar evenimentul “Zilele por¡ilor deschise” are ca prim obiectiv prezentarea acestuia, în teren, colaboratorilor, partenerilor ¿i fermierilor din România. Este un eveniment, dar ¿i o oportunitate la care toate persoanele din agribusiness sunt invitate. Pentru anul 2022 au fost înfiin¡a¡e 10 culturi importante din portofoliul com-

paniei Saaten-Union. Colec¡ia de cereale påioase de toamnå cuprinde soiuri ¿i hibrizi de grâu, orz, triticale ¿i secarå, iar noutatea anului în portofoliul acestuia o reprezintå soiul de grâu Papillon. Papillon este un soi de grâu semitimpuriu, încadrat la clasa de panifica¡ie A, aristat ¿i este recomandat în toate zonele de favorabilitate pentru cultura grâului de toamnå. Capacitatea de înfrå¡ire a soiului Papillon este una foarte ridicatå, 4-6 fra¡i fertili, ¿i norma de semånat recomandata este de 360 b.g./mp. Pentru segmentul de hibrizi de grâu, vizitatorii vor avea oportunitatea så admire hibrizii Hydrock, Hyfi, Hystar. Pentru cultura orzului, compania este deja consacratå prin rezultatele deosebite ob¡inute de cåtre fermieri cu geneticå marca Saaten-Union. Soiul de orz SU Ellen a ob¡inut în anul agricol 2021 produc¡ii de peste 10t/ha. SU Ellen este un soi de orz de

toamna pe 6 rânduri cu un randament superior pentru grupa sa de maturitate extratimpurie. Plantele au o talie medie, toleran¡å la cådere este foarte ridicatå ¿i manifestå o capacitate de înfrå¡ire foarte bunå. Densitatea de semånat recomandatå este de 350 b.g./ha. Pentru platforma de primåvarå, unde s-au înfiin¡at culturile de floareasoarelui ¿i porumb, s-au semånat aproximativ 74 de hibrizi. Portofoliul de porumb cuprinde hibrizi cu maturitå¡i între FAO220 ¿i FAO450, fiind prezente diverse convarietå¡i: dentiformis, îndurata ¿i aorista. Portofoliul de floarea-soarelui însumeazå 3 tehnologii importante: 1. Clearfield ¿i Clearfield Plus 2. Tribenuron-metyl 3. Conven¡ional Vå invitåm så ne fi¡i alåturi ¿i în anul 2022, în perioada 19-20 mai, pentru a descoperi împreunå întregul portofoliu Saaten-Union România.

Pentru anul 2022 au fost înfiin¡ate 10 culturi importante din portofoliul companiei Saaten-Union: a. Cereale påioase de toamnå; b. Cereale påioase de primåvarå; c. Leguminoase de toamnå - mazåre ¿i bob; d. Leguminoase de primåvarå mazåre, soia ¿i bob; e. Rapi¡å de toamnå; f. Rapi¡å de primåvarå; g. Amestecuri pentru culturi verzi, “Cover crops”; h. Porumb; i. Floarea-soarelui; j. Lucernå. 28

Profitul Agricol 16/2022

CULTURI VEGETALE

Avantajele Wuxal Boron Plus la rapi]\ [i floarea-soarelui În cazul rapi¡ei, deficien¡a de bor este vizibilå tot la nivelul frunzelor tinere, ce capåtå o nuan¡å violacee, prezintå deformåri ¿i sunt casante, cu zone necrozate. În plus, internodurile sunt scurte, ceea ce creeazå un aspect de plantå piticå, iar la baza tulpinii apar leziuni ¿i pete maronii. Distrugerea apexului terminal al tulpinii principale conduce la apari¡ia låstarilor secundari. Iar în cazul culturii de floarea-soarelui, deficien¡a de bor poate fi observatå ini¡ial la nivelul frunzelor, mai ales a celor tinere, pe care apar pete clorotice, care, în timp, necrozeazå. Vârfurile de cre¿tere ¿i frunzele se opresc din evolu¡ie. Deficien¡a de bor determinå deformarea ¿i chiar cåderea calatidiului care, în situa¡iile mai pu¡in grave, prezintå semin¡e ¿i¿tave din cauza unei fecundåri incomplete. Fertilizant foliar sub formå de suspensie concentratå, Wuxal Boron Plus prezintå o concentra¡ie foarte mare de bor, îmbogå¡it cu azot, fosfor ¿i micronutrien¡i, fiind recomandat culturilor de floarea-soarelui ¿i rapi¡å în care deficien¡a de bor este dublatå de alte caren¡e.

Acidul boric, surså de bor 100% asimilabil ¿i disponibil plantei Spre deosebire de formularea pe bazå de bor-etanolaminå (o sare cu catene mai lungi, mai greu absorbabilå de cåtre plante), sursa de bor din Wuxal Boron Plus este acidul boric. Acesta este un acid organic slab, cu masa molarå de douå ori mai micå decât a boretanolaminei, motiv pentru care formularea din Wuxal Boron Plus are un grad mult superior de absorb¡ie în plantå (100%) fa¡å de alte produse. Wuxal Boron Plus regleazå valoarea pH-ului din amestecul de tratare (pH 30

Deficien]\ de bor la rapi]\

6,5), fiind un partener ideal al tratamentelor cu insecticide sau fungicide, cårora le spore¿te performan¡a (cum este ¿i asocierea cu insecticidul Imidan WG, pentru controlul sporit al coleopterelor la rapi¡å). Pentru compara¡ie, produsele pe bazå de bor-etanolaminå conduc la o valoare a pH-ului de 8, ¿i chiar 10, afectând, de exemplu, eficacitatea piretroizilor, efect pe care Wuxal Boron Plus nu îl produce.

Produsul înglobeazå noua tehnologie Xtra Uptake, ce faciliteazå absorb¡ia mai rapidå a nutrien¡ilor chiar ¿i în condi¡ii de stres sau în cazul frunzelor mai greu penetrabile. Wuxal Boron Plus garanteazå aportul de fosfor prin frunzå în condi¡ii nefavorabile (primåveri reci, perioade de secetå etc.) ¿i ajutå plantele tinere så tolereze mai bine stresul hidric.

Nutri¡ie echilibratå Insuficienta aprovizionare cu bor O nouå tehnologie integratå Adjuvan¡ii specifici gamei Wuxal conduce la scåderea produc¡iei, pentru måresc gradul de utilizare al produsului, cå acest microelement sus¡ine proceasigurå aderen¡a foliarå a acestuia ¿i sele generative, cre¿te diviziunea celurezisten¡a la spålare pe o perioadå mai larå, ajutå dezvoltarea organelor planîndelungatå. tei, legarea ¿i fecundarea (produc¡ia ¿i fertilitatea polenului, dezvoltarea tubului de polen). De aceea, completarea Recomandåri de aplicare necesarului nutriti¡ional cu bor din alte surse este indispensabilå pentru dezFloarea-soarelui: o aplicare în voltarea în bune condi¡ii a elementelor dozå de 2-2,5 l/ha sau douå tratade produc¡ie. mente cu doza 1-1,25 l/ha pânå la Wuxal Boron Plus are eficien¡å apari¡ia calatidiului. semnificativ mai mare fa¡å de alte proRapi¡å: douå-trei tratamente cu duse pe bazå de bor, ca urmare a efecdoza 1,75-2,25 l/ha, cu prima aplitului penetrant al azotului ¿i fosforului. care înainte de intrarea în iarnå, a doDatoritå agen¡ilor de chelatare con¡iua la desprimåvårare, iar a treia aplinu¡i, între microelementele din comcare la stadiul de îmbobocit, inclus în pozi¡ia produsului nu sunt generate tratamentul pentru controlul gândareac¡ii chimice, ace¿tia fiind complet cului lucios (Meligethes aeneus). disponibili pentru plante. Profitul Agricol 16/2022

CULTURI VEGETALE

Prime[ti mai mult la 5 ani de Innvigo! Compania Innvigo Agro aniverseazå cinci ani de la demararea activitå¡ii. Un proiect ambi¡ios care, cu pasiune, muncå ¿i perseveren¡å, s-a dezvoltat ¿i consolidat continuu.

Innvigo Agro a lansat campania “Solu¡ii complete la pre¡uri corecte - de 5 ani alåturi de voi!” pentru fermierii români. Innvigo acordå reduceri de 5%, cu douå excep¡ii: erbicidele Rassel 100 SC ¿i Yodo 100 OD, pentru care avantajul este de 10%. Promo¡ia Innvigo Agro 2022 se desfå¿oarå pânå pe 30.11.2022, termen Cat. Erbicid Erbicid Erbicid Erbicid Erbicid Erbicid Erbicid Erbicid Erbicid Erbicid Erbicid Erbicid Erbicid Erbicid Fungicid Fungicid Fungicid Fungicid Fungicid Fungicid Insecticid Reg. Cr. Trat. såm. Trat. såm. Adjuvant

pânå la care fermierul poate poate beneficia de oferta Innvigo 2022. Lista produselor participante la campania aniversarå cuprinde: erbicide, fungicide, insecticide, regulatori de cre¿tere, tratamente såmân¡å ¿i adjuvan¡i. Pentru a beneficia de reducere, fermierul trebuie så achizi¡ioneze o anumitå cantitate minimå. De exemplu, pentru Kier 450 SC (fungicid pentru combaterea bolilor din culturile de grâu de toamnå, triticale de toamnå, orz de primåvarå, rapi¡å de toamnå, sfeclå de zahår), cantitatea minimå ce trebuie cumpåratå pentru a beneficia de reducere este de 100 l. Pentru fungicidul Gostar 75 WG cantitatea minimå este de 100 kg. Este un fungicid sistemic cu ac¡iune preventivå ¿i curativå pentru combaterea bo-

5L 5L 5L 150 G 200 G 5L 5L

Pre¡ listå (RON/UM) 180 370 396 2750 1170 470 150

Cantitate min. L/Kg 100 100 100 9 4 100 100

Procent gratuitate 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

500 G

575

100

2,5 kg 5L 1L 1L 1L 1L 1L 5L 5 kg 5L 5L 5L 1L 5L 5L 5L 5L

560 140 1200 1550 950 1200 148 147 600 310 235 250 580 135 158 190 150

100 100 100 100 10 10 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

5% 5% 5% 5% 10% 10% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Produse

Ambalaj

BUSTER 100 SC CEVINO 500 SC EFECTOR 360 CS FUNDAMENTUM 700 WG GALAXO 150 WG MAJOR 300 SL METOS 960 EC PACK MEZONIR 340 WG + ASYSTENT+ MEZONIR 340 WG RENTO 150 EC RALDICO 300 SL SOLIDER RASSEL 100 SC YODO 100 OD ANTERO 500 EC ANTERO 500 EC GOSTAR 75 WG KIER 450 SC MAKLER 250 SE METKON 100 SL APIS 200 SE INVISTER 300 SL TRITER 50 FS TRIGOF 50 FS SILITOP

lilor din culturile de grâu de toamnå, secarå de primåvarå, mår, pår ¿i gutui. Pentru erbicidul selectiv cu ac¡iune sistemicå, pentru combaterea buruienilor în vegeta¡ie la grâu, orz, secarå ¿i triticale, Fundamentum 700 WG, cantitatea minimå este de 9 kg.

Evolu¡ie rapidå, bazatå pe excelen¡å În anul lansårii, Innvigo a anun¡at cre¿terea numårului de produse la 40 într-un interval de trei ani. Aståzi, compania pune la dispozi¡ia partenerilor, fermierilor peste 48 de produse. “Misiunea noastrå principalå a råmas aceea¿i, ca la început, satisfacerea cerin¡elor partenerilor. Så devenim un sprijin real pentru fermieri, oferind solu¡ii optime la costuri care så asigure profitabilitatea afacerii lor. Obiectivul principal råmâne acela¿i: cre¿terea eficientå a investi¡iilor atât în tehnologie (cercetare, formulare ¿i produc¡ie), cât ¿i ofertarea unor solu¡ii de înaltå calitate care råspund noilor nevoi apårute odatå cu pandemia. Innvigo pune un accent deosebit pe furnizarea cåtre fermieri nu numai a unor solu¡ii unice, ci mai ales a unor tehnologii complete. Tehnologiile ¿i recomandårile sunt elaborate pe baza a sute de experien¡e realizate în fiecare an de cåtre departamentul de cercetare ¿i dezvoltare pe parcele experimentale, efectuate în mai multe loca¡ii. Datoritå acestui fapt, consilierii cu responsabilitate deplinå pot recomanda solu¡ii eficiente, dovedite - Tehnologii dovedite prin experien¡å”, spune Mioara Ignat, Country Manager Innvigo Agro.

www.ro.innvigo.com Pe site-ul companiei sunt publicate mai multe informa¡ii despre campanie, inclusiv regulamentul precum ¿i catalogul de produse. Profitul Agricol 16/2022

CULTURI VEGETALE

Produc¡iile superioare, cantitativ ¿i calitativ, se realizeazå atunci când niciun element din nutri¡ia plantelor nu este neglijat. Manganul (Mn) îndepline¿te roluri variate pentru culturile de cereale, a¿a cum este cel din procesul de fotosintezå, el oferind plantelor energia necesarå acestui proces.

Deficien]\ de mangan la orz

Vizual, deficien¡a de mangan are simptome asemånåtoare cu cea a carenrintre celelalte roluri metabolice ¡ei de fier ¿i magneziu. Astfel, în toate esen¡iale, manganul îmbunåtå- cele trei cazuri, pe suprafa¡a dintre ¡e¿te asimilarea dioxidului de nervurile frunzelor apar cloroze. Diferen¡a carbon (CO2), sus¡ine metabolismul azo- este cå deficien¡a de mangan e vizibilå tului ¿i carbohidra¡ilor, stimuleazå sinteza mai ales pe frunzele tinere, în timp ce deproteinelor ¿i lipidelor ¿i sus¡ine elon- ficien¡a de magneziu este vizibilå la ga¡ia radicularå ¿i toleran¡a la agresiunea nivelul foliajului matur. Cloroza apare penfungicå. Cercetåtorii au constatat cå tru cå, din cauza lipsei de mangan, cloaprovizionarea insuficientå cu mangan rofila din celulele epidermice se deconduce la scåderea cantitå¡ii de ligninå gradeazå, celulele se atrofiazå ¿i mor, din ¡esuturi, ceea ce face cerealele mai astfel încât epiderma superioarå se vulnerabile la anumite boli fungice cu apropie de cea inferioarå. La nivelul frunzelor apar puncte clorotice sau necrotice. transmitere prin sol sau foliare. Manganul este necesar cerealelor încå din stadiul germinativ. De aceea, Simptomele deficien¡ei tratamentul såmân¡å sub formå de susde mangan la cereale Deficien¡a de mangan este favoriza- pensie Wuxal Terios Mn+ prezintå, pe tå de temperaturile scåzute, solurile lângå un con¡inut ridicat de mangan, ¿i nisipoase sau solurile cu pH mai mare al¡i nutrien¡i valoro¿i pentru bunul start de 6. Insuficienta aprovizionare cu acest în vegeta¡ie. Produsul asigurå o fluidimicroelement conduce la ob¡inerea tate îmbunåtå¡itå la semånat ¿i are rol în unor plante mai slab dezvoltate, cu o to- accelerarea germina¡iei. În urma acesleran¡å scåzutå la patogeni ¿i stres tui tratament såmân¡å, plantele råsar uniform, iar timpul pânå la înfrå¡ire se hidric sau termic. Toleran¡a reduså la secetå se da- reduce semnificativ. toreazå faptului cå manganul este implicat în depunerea de cearå cuticularå pe Wuxal Mangan - Nutri¡ie corectå frunze; în lipsa acestui element, rata cu Mangan, aplicare facilå Fertilizant foliar sub formå de sustranspira¡iei cre¿te, ceea ce înseamnå cå planta va trebui så depunå un efort pensie, Wuxal Mangan este un commai mare pentru aprovizionarea cu apå plex inovativ pe bazå de mangan, azot ¿i sulf, chelatate 100% cu EDTA. Astfel, în perioadele cu stres hidric.

Profitul Agricol 16/2022

Sursa foto> Alamy

Rolul manganului în dezvoltarea cerealelor

Deficien¡a de mangan, frecvent întâlnitå în culturile de cereale, scade capacitatea de realizare a fotosintezei ¿i, chiar dacå uneori simptomele nu sunt vizibile, aceastå situa¡ie conduce la scåderea cantitå¡ii de zahår din ¡esuturi, la diminuarea masei vegetale ¿i la reducerea productivitå¡ii.

odatå dizolvat în solu¡ia de tratare, elementele nutritive sunt stabile (nu interac¡ioneazå chimic între ele), fiind absorbite în totalitate de cåtre plante. Produsul ajutå la reducerea nitra¡ilor, sus¡ine metabolismul proteinelor ¿i al carbohidra¡ilor, conducând la formarea unor elemente de produc¡ie calitativ superioare. Adjuvan¡ii specifici gamei Wuxal îmbunåtå¡esc eficacitatea nutrien¡ilor ¿i persisten¡a pe aparatul foliar prin mårirea rezisten¡ei solu¡iei de tratat la spålare. Wuxal Mangan este un produs complet biodegradabil, aplicarea sa este sigurå pentru plantå ¿i nu este degradat la luminå. Aplicat în toamnå, la începutul înfrå¡itului (BBCH 21), în dozå de 1-1,5 l/ha, Wuxal Mangan cre¿te rezisten¡a la înghe¡ a plantelor ¿i stimuleazå înfrå¡irea la cereale. Pentru aplicarea de primåvarå, se recomandå 1-2 tratamente în dozå de 1-2 l/ha de la începutul alungirii tulpinii pânå la apari¡ia frunzei standard (BBCH 30 - BBCH 37). 33

CULTURI VEGETALE

Nout\]ile BASF pentru urm\torii zece ani BASF a anun¡at viziunea sa pe zece ani privind inova¡iile agricole care sus¡in securitatea alimentarå a genera¡iilor viitoare. Ele vor minimiza impactul agriculturii asupra climei ¿i mediului. Compania se concentreazå pe îmbunåtå¡irea rezultatelor agricole în culturile majore, cum ar fi grâul, rapi¡a, soia, porumbul, bumbacul, orezul, dar ¿i fructele ¿i legumele.

În

2021, BASF a cheltuit aproximativ 900 de milioane de euro în cercetare ¿i dezvoltare în segmentul solu¡ii agricole, reprezentând aproximativ 11% din vânzåri. Anul acesta, compania va continua så investeascå în cercetare ¿i dezvoltare de inova¡ii agricole la un nivel înalt. Valoarea inova¡iilor în curs de perfectare este mare. Poten¡ialul de vânzåri al acestora este estimat la peste 7,5 miliarde euro. Important de men¡ionat este faptul cå programul de cercetare agricolå este creat pe baza unor criterii de sustenabilitate. Inova¡iile vor viza semin¡ele ¿i caracteristicile plantelor, tratamentul semin¡elor, protec¡ia biologicå ¿i chimicå a culturilor ¿i solu¡ii de agriculturå digitalå pentru culturi importante din întreaga lume. Acestea îmbunåtå¡esc rezisten¡a la climå, ajutå la conservarea biodiversitå¡ii, reduc emisiile de CO2 ¿i sporesc

“Trebuie så gåsim echilibrul potrivit pentru un randament mai bun, ob¡inut în moduri care så råspundå cerin¡elor genera¡iilor viitoare, så aibå un impact minim asupra mediului ¿i så-i ajute pe fermieri så î¿i câ¿tige existen¡a”. dr. Livio Tedeschi, pre¿edintele BASF Agricultural Solutions precizia aplicårii tratamentelor. BASF va lansa proiecte majore în toate domeniile de afaceri în urmåtorul deceniu. “Inova¡iile noastre permit o agriculturå mai productivå ¿i mai durabilå pârghii-cheie identificate de Na¡iunile Unite ¿i încorporate în obiectivele lor de dezvoltare durabilå. La BASF Agricultural Solutions, am fåcut din aceasta o prioritate ¿i ne-am angajat så facem obiective clare ¿i måsurabile pentru a stimula agricultura durabilå pânå în 2030”, a declarat dr. Livio Tedeschi, pre¿edintele BASF Agricultural Solutions.

Solu¡ii complete BASF le va propune fermierilor o solu¡ie integratå pentru maximizarea produc¡iilor în cazul grâului hibrid Ideltis, a cårui lansare este anun¡atå pentru a doua jumåtate a deceniului. Tehnologia va include produse pentru protec¡ia culturilor ¿i instrumente digitale. Astfel, xarvio Digital Farming So-

lutions va oferi recomandåri optimizate de însåmân¡are prin analiza datelor de câmp specifice zonei ¿i aplicarea preciså produselor de protec¡ie durabilå a culturilor, cum ar fi fungicidul Revysol, insecticidul Axalion ¿i erbicidul Luximo. Revysol cre¿te randamentul, rezultând cu 4% mai pu¡in teren necesar. De asemenea, inova¡iile în formularea Revysol le permite fermierilor så reducå din cantitatea de fungicid aplicatå, scåzând ¿i mai mult produc¡ia de CO2. În America Latinå, pânå la jumåtatea deceniului, compania va lansa mai multe amestecuri noi pe bazå de Revysol ¿i Xemium care asigurå controlul eficient al bolilor la soia ¿i ajutå la gestionarea rezisten¡ei. În plus, cultivatorii de soia vor beneficia de o nouå tråsåturå, aflatå în dezvoltare, pentru toleran¡a la nematozi, dåunåtori care produc pierderi de randament de aproximativ 30%.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 16/2022

CULTURI VEGETALE În cadrul acestor culturi majore, BASF continuå så inoveze în domeniul semin¡elor ¿i tråsåturilor genetice, al tratårii semin¡elor, protec¡iei biologice ¿i chimice a culturilor, precum ¿i în ceea ce prive¿te solu¡iile de agriculturå digitalå, ¿i va lansa proiecte majore în toate domeniile de business în cursul deceniului urmåtor. Importan¡a produselor ¿i solu¡iilor BASF pentru societate este în cre¿tere, pe måsurå ce compania încorporeazå în mod sistematic criterii de durabilitate în cercetarea sa agricolå. Pentru a satisface nevoile unei popula¡ii globale în cre¿tere, cultivatorii de grâu trebuie så creascå produc¡iile cu 1,7% anual, în urmåtorii 20 de ani. BASF contribuie la realizarea acestui obiectiv prin cercetarea diferitelor combina¡ii de produse ¿i servicii din oferta sa, care så optimizeze rezultatele agricole ¿i agricultura durabilå. Hibridul de grâu Ideltis va fi lansat în a doua jumåtate a deceniului. Acesta va fi sus¡inut de xarvio Digital Farming Solutions pentru recomandåri optimizate ob¡inute prin analiza datelor de pe teren, ¿i de aplicarea de precizie a produselor inovatoare pentru protec¡ia plantelor, precum fungicidul Revysol, insecticidul Axalion ¿i erbicidul Luximo. “Cre¿terea produc¡iilor de grâu folosind practici prietenoase cu mediul este esen¡ialå pentru furnizarea de alimente la pre¡uri accesibile, pentru protejarea biodiversitå¡ii ¿i pentru a atinge obiectivul Acordului Climatic de la Paris

Profitul Agricol 16/2022

privind limitarea încålzirii globale", a declarat Gustavo Palerosi Carneiro, Senior Vice President BASF Agricultural Solutions EMEA & CIS. “Acesta este obiectivul abordårii noastre holistice privind produc¡ia de grâu din Europa.” Patrice Sainsard, un fermier cultivator de grâu din Fran¡a, mizeazå pe aceste inova¡ii conectate pentru a îmbunåtå¡i produc¡ia de grâu: "Må confrunt, în ultimii ani, cu condi¡ii meteorologice tot mai dificile. Este o provocare så ob¡inem produc¡ii decente, dar avem nevoie de recolte de grâu mai mari ¿i mai stabile pentru a satisface nevoile nutri¡ionale ale unei popula¡ii în cre¿tere - cu noile restric¡ii impuse de Pactul Verde European, practic, trebuie så facem mai mult, cu mai pu¡in.” În timp ce se concentreazå pe sisteme de culturi selec¡ionate, din regiuni-cheie, BASF î¿i adapteazå produsele, tehnologiile ¿i serviciile pentru a ajuta fermierii så-¿i dezvolte culturile în

mod optim, chiar ¿i în condi¡ii de mediu dificile. Inova¡iile noastre permit agriculturii så devinå mai productivå ¿i mai sustenabilå - pârghii cheie identificate de Na¡iunile Unite ¿i încorporate în Obiectivele lor de dezvoltare durabilå. La BASF Agricultural Solutions, acestea reprezintå o prioritate ¿i ne dedicåm obiectivelor clare ¿i måsurabile pentru a stimula agricultura durabilå pânå în 2030.” În ultimul deceniu, am dezvoltat un portofoliu extins, care valorificå toate tehnologiile necesare pentru un viitor mai durabil al agriculturii”, a declarat dr. Peter Eckes, Pre¿edintele diviziei de Cercetare Dezvoltare ¿i Reglementare al BASF Agricultural Solutions. “Suntem un partener de încredere în materie de inova¡ie, astfel cå cercetarea noastrå în domeniul solu¡iilor agricole reflectå o strategie pe termen lung, care oferå fermierilor stabilitate într-o lume în schimbare, le permite så ob¡inå produc¡ii mai mari ¿i så reducå impactul agriculturii asupra resurselor naturale.”

ASOCIA}II

PROFESIONALE Produc]ia de biomas\ [i stabilitatea sistemului energetic Conform celui mai recent studiu realizat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu USAMV Timi¿oara ¿i ASE Bucure¿ti, produc¡ia de biomaså reprezintå o direc¡ie de dezvoltare a unui sector din agriculturå cu poten¡ial profitabil mare, cu beneficii economice ¿i de mediu semnificative. Studiul relevå cå biomasa este singura resurså regenerabilå de energie care poate så înlocuiascå resursele neregenerabile utilizate la ora actualå în România pentru a produce energie electricå, fiind o alternativå pentru asigurarea stabilitå¡ii sistemului energetic na¡ional, ¿i este totodatå o ¿anså de redresare economicå pentru dezvoltarea ruralå, prin crearea de mii de locuri de muncå. În prezent, biomasa contribuie cu aproximativ 14% la consumul mondial de energie primarå, motiv pentru care

în Strategia Energeticå a României pentru perioada 2016 - 2030 a fost luatå în calcul promovarea surselor regenerabile de energie, inclusiv utilizarea biomasei pentru producerea energiei electrice. “Clubul Fermierilor Români sus¡ine, încurajeazå ¿i promoveazå fermierii care sunt interesa¡i så investeascå în dezvoltarea culturilor energetice de tip biomaså. Op¡iunea unui fermier sau a unui investitor rural de a produce biomaså poate face ca exploata¡ia agricolå sau industria localå så fie mai competitivå, crescând profitabilitatea acesteia. Produc¡ia de biomaså aduce beneficii pentru fermierii români ¿i are un impact pozitiv în afacerile din agriculturå”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români. “În aceastå perioadå, accesibilitatea pre¡ului este consideratå una dintre

principalele provocåri ale sistemului energetic. Produc¡ia de biomaså este o alternativå viabilå pentru resursele neregenerabile de energie ¿i, dupå estimårile speciali¿tilor, cererea pentru biomaså va cre¿te în anii urmåtori. În Europa existå deja ¡åri în care biomasa este folositå ca surså de energie la scarå largå, iar România trebuie så se gråbeascå så valorifice aceastå oportunitate”, a declarat Alexander Degianski, inginer agronom ¿i consilier în domeniul agriculturii, de¡inåtor al unei culturi energetice de tip biomaså în jude¡ul Timi¿. Produc¡ia de biomaså în România în contextul strategiei de diversificare a mixului energetic În anul 2021, structura surselor primare de energie utilizate în ¡ara noastrå pentru a produce energie electricå a fost constituitå din surse conven¡ionale

“Odatå cu lansarea acestui studiu, dorim så aducem în discu¡ie oportunitatea lansårii unui Program Na¡ional de Eficien¡å energeticå prin extinderea suprafe¡elor cultivate cu biomaså care så beneficieze de finan¡are europeanå în cadrul Planului Na¡ional Strategic 2023-2027 sau de alte linii de finan¡are din domeniul agricol”, Laszlo Becsek, Pre¿edinte al Clubului Fermierilor Români. 36

Profitul Agricol 16/2022

ASOCIA}II PROFESIONALE (54,72%) ¿i din surse regenerabile (45,28%). Prin Planul Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å (PNRR), România dore¿te elaborarea unor måsuri de diversificare a mixului energetic, diversificare realizatå prin cre¿terea ponderii la produc¡ia energeticå a surselor regenerabile de energie (eolianå, solarå, hidroelectricå, geotermalå, energia oceanelor, biomasa ¿i biocombustibilii). În func¡ie de sursa de producere a materiei organice, dar ¿i de scopul pentru care este folositå, biomasa poate fi ob¡inutå din reziduuri primare de la culturile agricole sau din produse forestiere, din reziduuri secundare care devin disponibile dupå ce a fost folosit un produs din biomaså sau din de¿eurile forestiere care nu mai pot fi folosite în procesul industrial sau în scop comercial. Totodatå, biomasa poate fi ob¡inutå din culturi utilizate special pentru acest scop ¿i catalogate în prezent drept culturi energetice (culturi de specii ierboase sau forestiere). Astfel de culturi

energetice vizeazå specii forestiere cu o vitezå mare de cre¿tere (ex. plop, salcie, eucalipt), specii care produc multå biomaså agricolå (ex. trestia-de-zahår, rapi¡a, sfecla de zahår, soia etc.), dar ¿i culturi perene. Din punctul de vedere al resursei naturale edafice, România are la dispozi¡ie suprafe¡e importante de terenuri cu poten¡ial pentru culturile energetice. Cu o suprafa¡å subven¡ionatå necultivatå declaratå (inclusiv spa¡ii protejate) de 38.688,26 hectare la nivelul anului 2021, conform APIA, România ar putea cre¿te gradul securitå¡ii energetice prin dedicarea acestor suprafe¡e pentru culturile specifice biomasei. Conform studiului, în contextul în care aceste suprafe¡e s-ar cultiva cu plopi, doar în primul an de recoltå, aceste activitå¡i ar angrena mai mult de 1.500 de oameni din mediul rural în vederea realizårii unei produc¡ii estimate de 483.603 tone. Jude¡ele cele mai bogate ca poten¡ial de resurse forestiere pentru a pro-

duce biomaså sunt Suceava, Harghita, Neam¡ ¿i Bacåu. Despre studiul “Rolul biomasei în conservarea mediului, dezvoltare ruralå ¿i rezilien¡a fermelor” Studiul a fost elaborat în cadrul unui proiect al Clubului Fermierilor Români derulat în perioada 16 august - 13 decembrie 2021. Obiectivul acestui studiu a fost så ofere autoritå¡ilor din România responsabile pentru sectoarele de agriculturå ¿i mediu un material documentat din punct de vedere tehnic ¿i economic, realizat de cåtre profesori universitari ¿i exper¡i în domeniu, care så poatå reprezenta un argument important privind identificarea unor linii de finan¡are pentru urmåtoarea perioadå a acestui produs agricol, având în vedere volatilitatea pre¡urilor actuale în domeniul gazelor naturale ¿i energiei electrice. Clubul Fermierilor Români a pus la dispozi¡ia autoritå¡ilor studiul integral ¿i materialele de prezentare a proiectului. comunicat

Prioritatea 0> perfec]ionarea managerilor de cooperative UNCSV va coordona un amplu proiect la nivel european pentru perfec¡ionarea managerilor de cooperative. Aceasta este o nouå etapå fireascå în evolu¡ia mediului asociativ românesc pentru a atinge standardele de performan¡å similare celor din Europa, iar obiectivul prioritar al UNCSV este educarea, informarea ¿i perfec¡ionarea continuå a Pre¿edintelui, membrilor consiliului de administra¡ie, a angaja¡ilor ¿i a membrilor cooperatori. Proiectul, intitulat Bune practici în guvernarea ¿i managementul cooperativelor agricole, este unul de duratå ¿i se va desfå¿ura pe parcursul a doi ani - 2022 ¿i 2023 - în parteneriat cu instiProfitul Agricol 16/2022

tu¡ii ¿i speciali¿ti din Fran¡a, Grecia ¿i Estonia. Sesiunile de pregåtire sunt destinate exclusiv membrilor UNCSV ¿i sunt structurate în 3 schimburi de experien¡å, astfel: - 20-26 noiembrie 2022 - Atena Grecia Antreprenoriat strategic ¿i afaceri în cooperative agricole - 12-18 martie 2023 - Tallinn - Estonia Guvernarea de calitate a cooperativelor agricole - 26 noiembrie - 2 decembrie 2023 - Lille - Fran¡a Gestionarea rela¡iilor în manage-

mentul cooperativelor agricole. Prin acest demers, managerii cooperativelor membre UNCSV vor avea contact cu profesioni¿ti care au în¡eles ¿i aplicat regulile unui management eficient ¿i a cåror mentalitate orientatå spre rezultat a fåcut diferen¡a. Vor fi efectuate vizite la cooperative ¿i ferme locale. Mai mult, vor beneficia de acela¿i program de pregåtire pe care îl au managerii de cooperative din Fran¡a, Grecia ¿i Estonia. La finalul schimburilor de experien¡å, va avea loc, la Bucure¿ti, o Conferin¡å care va reuni peste 120 de participan¡i ¿i în cadrul cåreia se vor trasa concluzii ¿i fixa informa¡iile acumulate în decursul celor doi ani. 37

ASOCIA}II PROFESIONALE

Reabilitarea sistemului na]ional de iriga]ii prin finan]are din PNRR Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare propune aten¡iei Guvernului nevoia urgentå de reabilitare a sistemului na¡ional de iriga¡ii prin finan¡are din PNRR.

În

decursul anului trecut, Alian¡a a transmis în nenumårate rânduri Ministerului Agriculturii ¿i Ministerului Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene o propunere de finan¡are prin PNRR pentru reabilitarea sistemului de iriga¡ii. Propunerea era conformå cu toate criteriile de eligibilitate în noul context verde ¿i digital impus de Uniunea Europeanå, pornind de la situa¡ia actualå, ¿i putea så ofere sectorului agricol din România ¿ansa de a deveni cu adevårat rezilient, deci viabil ¿i competitiv ¿i care, în contextul unui an agricol precum 2020 sau cum se preconizeazå 2022, så reducå presiunea asupra bugetului na¡ional. Proiectul propus de Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, realizat cu ex-

per¡i recunoscu¡i pe plan interna¡ional (care au contribuit la elaborarea proiectelor PNNR similare din Spania, Italia ¿i Portugalia, aflate acum în implementare) în domeniul sistemelor moderne de iriga¡ii ¿i al principiilor europene aplicabile, respectå principiul DNSH2 (“de a nu prejudicia în mod semnificativ”) ¿i asigurå un management modern ¿i eficient al apei pentru iriga¡ii pentru 500.000 ha. Sistemul propus este scalabil ¿i poate fi adaptat rapid, în func¡ie de bugetele financiar ¿i de timp alocate. În ciuda eforturilor depuse de Alian¡a noastrå, acest proiect pentru iriga¡ii nu a fost inclus în PNRR din motive încå neclare. În acest moment sectorul agricol românesc ¿i cel european traverseazå o perioadå foarte dificilå, accentuatå de crizele generate de pandemie, de cre¿terile accelerate ale pre¡urilor la inputuri ¿i energie electricå ¿i, mai nou, de conflictul din Ucraina, iar siguran¡a ¿i securitatea alimentarå europeanå se confruntå cu multiple provocåri. România, prin poten¡ialul agricol semnificativ pe care îl are, poate deveni un jucåtor important în depå¿irea acestui impas, iar pentru acest lucru este ur-

gent så de¡inå o infrastructurå de re¡ele de iriga¡ii la nivel na¡ional, modernå ¿i eficientå, astfel încât så poatå produce ¿i în cazul unor perioade de secetå accentuatå, a¿a cum a fost anul 2020 sau cum se preconizeazå 2022. Reamintim cât este de necesarå modernizarea, digitalizarea ¿i reabilitarea infrastructurii principale a sistemului de îmbunåtå¡iri funciare (iriga¡ii, desecåri, drenaje, combaterea eroziunii solului) din România, a structurii de canale, a sta¡iilor de pompare majore, instalarea echipamentelor de contorizare a apei în sta¡iile de pompare ¿i reabilitarea infrastructurii ter¡iare (inclusiv sta¡ii de punere sub presiune ¿i infrastructurå din amenajårile interioare). Totodatå, Alian¡a subliniazå necesitatea implementårii unui sistem digital de management, care så asigure anticiparea/predic¡ia riscurilor climatice ¿i asigurarea eficientå a resurselor de apå la ferme atunci când ¿i cât este necesar. Este foarte important ca, prin addendum-ul transmis de Guvernul României, så fie cuprinså ¿i modernizarea ¿i reabilitarea green&smart a sistemului de iriga¡ii în cadrul PNRR, dacå dorim cu adevårat så asiguråm securitatea alimentarå a ¡årii noastre.

Profitul Agricol 16/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR Adunarea general\ a AGCTR IBNA Balote¿ti a gåzduit pe 12 aprilie adunarea generalå anualå a Asocia¡iei Generale a Crescåtorilor de Taurine din România. Ministrul Adrian Chesnoiu nu a mai reu¿it så participe la adunare, dar a trimis doi secretari de stat. Dintre oficiali, au mai venit directorul ANZ, directoarea Mia Toma din MADR, reprezentan¡i de la APIA ¿i de la DSV.

ermierii au abordat problematicile cu care se confruntå organiza¡ia lor profesionalå: evolu¡ia efectivelor de taurine din rasa Bål¡atå cu Negru Româneascå-Holstein Frizå; reparti¡ia taurinelor pe sec¡iuni în cadrul Registrului Genealogic; situa¡ia înregistrårilor în baza de date a evenimentelor de reproduc¡ie; prezentarea tåura¿ilor afla¡i în testare la Centrul Genetic Semtest Craiova; distribuirea materialului seminal de la taurii afla¡i în testare, în func¡ie de asocia¡ie/organiza¡ie de control; propuneri privind îmbunå¡å¡irea Programului de Ameliorare a rasei Bål¡atå cu Negru RomâneascåHolstein Frizå; aspecte legislative, legate de exploatarea vacii de lapte (asigurarea bazei furajere, pia¡a de desfacere a produselor din lapte ¿i carne); impactul cre¿terii pre¡urilor la energie, combustibil, la furaje asupra fermelor de vaci cu lapte.

“Curentul electric ne omoarå, motorina ne omoarå, pre¡urile furajelor au 40

crescut, pre¡urile cårnii ¿i laptelui au råmas mici”, se plânge Toader Nea¡åÎmpåratu. “Banii pentru ameliorare au råmas ca în 2014, pe când salariul minim pe economie era 700 de lei, iar pre¡urile au luat-o razna. Cu doi ani în urmå, ne-au luat din banii pentru ameliorare. MADR promite så rezolve problemele ¿i noi încå mai credem.” AGCTR de¡ine Registrul Genealogic al rasei Bål¡atå cu Negru Româneascå-Holstein Frizå. În ultimii ani, a dezvoltat un program de ameliorare promi¡åtor, de¿i numårul tåura¿ilor testa¡i este încå nesemnificativ. “Avem 8 tauri la Semtest Craiova, iar în zilele urmåtoare, mai cumpåråm 9 tauri. Produc¡ia de lapte a vacilor din sec¡iunea principalå a ajuns la 8.400 de litri la o lacta¡ie în medie. În aceastå sec¡iune, avem 16.000 de vaci înscrise. Pe ansamblu, asocia¡ia are aproximativ 100.000 de vaci. Existå vaci cu produc¡ie bunå ¿i în sec¡iunea secundarå, dar nu au origine atestatå. Am fost nevoi¡i så-i înscriem ¿i pe cei cu douåtrei vaci de pe toate coclaurile.

Ca så fie prinså în programul de ameliorare, vaca trebuie så aibå o produc¡ie minimå de 4.000 de litri la o lacta¡ie. Eu cred cå nu trebuia så impunem o produc¡ie minimå. Dacå prindem un an cu secetå, ca în 2020, ce produc¡ie så mai dea vaca? Eu am fost nevoit så le dau paie cu siloz de proastå calitate. Ce produc¡ie så mai dea vaca? O vacå de 500-600 kg are nevoie de o unitate vitå mare la 100 de kilograme. Dacå are 600 de kilograme, trebuie så-i dai 600 de unitå¡i. Se adaugå încå 0,5 kg pentru fiecare litru de lapte la unitate. Ajunge la 15-16 unitå¡i. Adicå minim 67 kilograme de tain, iar ca volum, pe ansamblu, 50-60 de kilograme, cu tot cu fânuri ¿i porumb de siloz. Deci trebuie så-i dai mâncare, nu jucårie. Dupå un an de secetå, ferma de vaci cu lapte se reface în abia doi ani”, spune Toader Nea¡å-Împåratu. Fermierul mai are 300 de vaci în propriul grajd, din care mulge 100.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 16/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Guvernul le d\ cresc\torilor o aten]ie pentru Covid Pe 21 aprilie Guvernul a aprobat Ordonan¡a de Urgen¡å privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sus¡inerea activitå¡ii crescåtorilor din sectoarele bovine, suine ¿i avicol în contextul crizei economice generate de pandemie.

ansamblu, este vorba de o sumå de 450 de milioane de lei pentru sus¡inerea fermierilor afecta¡i de pandemie. Dupå ce banii se împart, entuziasmul crescåtorilor intrå la apå. Suma trebuie så se împartå la 95.000 de crescåtori de bovine ¿i aproximativ 600 de fermieri din sectoarele suine ¿i avicol. “Este un sprijin pe care fermierii îl a¿teaptå ¿i prin care noi speråm så contribuim la tot ceea ce înseamnå redresarea agriculturii române¿ti, a produc¡iei în fermele române¿ti”, a spus premierul Ciucå. Actul normativ reglementeazå speciile, beneficiarii, criteriile de eligibilitate, documentele justificative, durata schemei ¿i valoarea ajutorului de stat, precum ¿i regulile procedurale pentru implementarea schemei de ajutor de stat. “Sprijinim crescåtorii de animale prin acordarea unui ajutor de stat pentru a compensa ¿i a contracara o parte din pierderile pe care fermierii le-au înregistrat în ultimii doi ani, cauzate de restric¡iile sanitare ¿i perturbarea lan¡urilor de aprovizionare. Prin acordarea acestui sprijin în valoare totalå de Profitul Agricol 16/2022

aproape 454 de milioane de lei, complementar celorlalte programe de sprijin destinate sectorului zootehnic, oferim fermierilor ajutorul de care au nevoie pentru a-¿i desfå¿ura activitatea în condi¡ii de normalitate”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu.

Valoarea totalå maximå a schemei de ajutor de stat este de 453.899.000 lei ¿i este repartizatå dupå cum urmeazå: 170.250.000 lei pentru bovine; 167.649.000 lei pentru suine; 116.000.000 lei pentru påsåri.

În sectorul bovine, ajutorul de stat se acordå beneficiarilor, în scopul compensårii pierderilor cauzate de pandemie în semestrul I al anului 2022, pentru minimum 3 capete bovine cu vârsta de minim 16 luni la data de 31 ianuarie 2022, la care se pot adåuga ¿i bovine cu vârsta de minim 7 luni la data de 31 ianuarie 2022, în exploata¡ie cu cod ANSVSA, înregistrate în RNE.

Cuantumul pe cap de animal se calculeazå prin raportarea plafonului prevåzut la efectivul total de bovine eligibile. În sectorul suine, ajutorul de stat se acordå beneficiarilor, astfel: a) pentru capacitatea de produc¡ie în condi¡ii minime de bunåstare de¡inutå în anul 2021, echivalent UVM, în func¡ie de categoriile de suine, respectiv suine la îngrå¿at ¿i/sau scroafe ¿i scrofi¡e montate, cu scopul de a men¡ine exploata¡ia în bune condi¡ii tehnologice; b) pentru efectivele de suine, echivalent UVM, respectiv efectivul mediu anual aferent anului 2021/efectivul mediu anual eligibil în Måsura 14 Bunåstarea animalelor în anul 2021 pentru categoria de animale de reproduc¡ie femele ¿i/sau efectivul livrat în anul 2021/efectivul eligibil în Måsura 14 - Bunåstarea animalelor în anul 2021 pentru categoria de suine la îngrå¿at. Cuantumul ajutorului de stat în sectorul suin este de 10 euro/UVM, F echivalent în lei pentru capaci-

“Este un sprijin pe care fermierii îl a¿teaptå ¿i prin care noi speråm så contribuim la tot ceea ce înseamnå redresarea agriculturii române¿ti”, Nicolae Ciucå

CRE{TEREA ANIMALELOR F

tatea de produc¡ie în condi¡ii minime de bunåstare.

Pentru efectivele de suine, echivalent UVM, acesta se calculeazå astfel: (i) din plafonul prevåzut se scade valoarea totalå aferentå capacitå¡ii de produc¡ie în condi¡ii minime de bunåstare, echivalent UVM; (ii) suma rezultatå din calculul de la pct.(i) se împarte la efectivul total de suine eligibile, echivalent UVM. În sectorul avicol, cuantumul pe UVM se calculeazå prin raportarea plafonului alocat la efectivul total de påsåri eligibile, echivalent UVM, ¿i la capacitatea totalå de produc¡ie a sta¡iilor de incuba¡ie, echivalent UVM.

Ajutorul de stat pentru sus¡inerea activitå¡ii crescåtorilor din sectorul avicol se acordå astfel: a) pentru efectivele de påsåri, echivalent UVM, respectiv efectivul mediu anual de gåini rase grele/gåini ouåtoare aferent anului 2021/efectivul mediu anual de gåini rase grele/gåini ouåtoare eligibil în Måsura 14 - Bunåstarea animalelor în anul 2021 ¿i/sau efectivul de pui de carne cu vârsta peste 35 zile ¿i/sau pui de curcå cu vârsta peste 71 zile, livra¡i în 2021/efectivul eligibil în Måsura 14 - Bunåstarea animalelor în anul 2021 ¿i/sau efectivul mediu anual de tineret de reproduc¡ie aferent anului 2021 ¿i/sau efectivul mediu anual de

tineret de înlocuire pentru gåini ouåtoare aferent anului 2021. b) pentru capacitatea de produc¡ie de¡inutå în anul 2021, echivalent UVM, aferentå unei serii de pui ecloziona¡i. Valoarea totalå a ajutorului acordat unui beneficiar nu poate depå¿i echivalentul în lei a 290.000 euro. Perioada de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat este de 20 de zile, începând cu ziua urmåtoare intrårii în vigoare a prezentei ordonan¡e de urgen¡å. Plata ajutorului de stat se efectueazå pânå la data de 30 iunie 2022.

Viorel PATRICHI

Cei care nu mai au vaci o duc mult mai bine decât cei care au “Inten¡ia este foarte bunå ¿i ne ajutå, spune Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne. Numai cå, din calculele noastre, acest ajutor înseamnå pe cap de vacå 135 de lei. Este vorba de cheltuielile pe care le avem cu o vacå pe 3-4 zile. Mai lungim agonia cu 3-4 zile. Suma este foarte micå. Au gåsit ace¿ti bani pe undeva ¿i ne dau. Noi speråm înså cå, la rectificarea bugetarå, så se mai poatå suplimenta, iar Uniunea Europeanå så prelungeascå termenul de 30 iunie, pânå la care se poate acorda acest sprijin ¿i så mai vinå spre toamnå cu un supliment. Så fie måcar încå vreo 300 de lei pe vacå. Noi credem cå minim 100 de euro ar fi de bun-sim¡ pentru noi, ca solicitan¡i, ¿i nu foarte greu de onorat din partea Ministerului Agriculturii. Dar asta ar însemna ca, la rectificarea bugetarå, så se suplimenteze. De fapt, acum, ace¿tia erau banii. Ajutor de Covid nu s-a mai primit nici anul 42

trecut, când a fost ajutor de Covid doar cu numele. S-au dat 5 lei ANT, dupå care ne-au acordat 140 de lei ajutor de Covid. Înså acei bani proveneau din economia fåcutå la ANT. Au justiticat atunci cå nu se mai dau subven¡ii pe cap pentru cei care nu mai au vaci din anul 2013. Majoritatea fermierilor au în¡eles ¿i au apreciat.” Cu alte cuvinte, dacå eu aveam 1.000 de vaci în 2013, pe care le-am tåiat imediat, am luat anul trecut 5.000 de lei sprijin pe vaci fictive. Înså, în 2022, s-a fåcut dreptate: pentru cele 1.000 de vaci fantomå, am primit 325.000 de lei. “Adicå este din ce în ce mai bine pentru cei care nu mai au vaci. Eu zic de multå vreme cå cei care nu au vaci o duc mult mai bine decât cei care au. ªi nu am exagerat, am spus-o din convingere. A¿a ne trebuie celor care mai avem vaci! La fel se întâmplå cu terenul ¿i fâne¡ele. Cei care au mers doar cu o adeverin¡å de la Primårie la

APIA ¿i au bifat acolo în trei cåsu¡e cå sunt fermieri au luat banii ¿i nu au investit nimic. Cei care au avut vaci trebuie så stea 20 de ore din 24 între animale, så aibå grijå de ele, så munceascå ¿i så se chinuie. Iar când trage linie, råmâne cu nimic. Cel care nu are vaci încaseazå subven¡ia atât pentru teren, cât ¿i subven¡ia pe cap de animal. Bine nu va fi nici cu noul Plan Na¡ional Strategic pentru crescåtorii de taurine. E trist ¿i cel mai îngrijoråtor este cå presiunea abatoarelor este foarte mare asupra crescåtorilor. Pre¡ul la carcaså a crescut destul de mult, la aproximativ 20 de lei, probabil va trece de acest prag ¿i foarte mul¡i vor fi tenta¡i så vândå vacile la aceste pre¡uri. Fiindcå a continua activitatea în grajd este o ruletå ruseascå. E greu de continuat ¿i majoritatea sunt descumpåni¡i”, nuan¡eazå Dumitru Grigorean. O fi greu så vezi realitatea din fermele noastre, pu¡ine câte au mai råmas?...

Profitul Agricol 16/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

AGRARIA - de peste 25 de ani locul de întâlnire al profesioni[tilor Dupå doi ani în care, din cauza pandemiei, expozi¡iile ¿i evenimentele au fost sistate, anul acesta ne putem revedea din nou în câmp. Iar primul eveniment va fi AGRARIA, expozi¡ia de suflet a Ardealului. Va avea loc în perioada 5-8 mai, la Jucu, în jude¡ul Cluj.

venimentul este organizat de peste 25 de ani de DLG InterMarketing ¿i are ca partener oficial NHR Agropartners, importator al unor mårci interna¡ionale de renume, dintre care amintim Deutz-Fahr, JCB, Poettinger, Hardi, Bogballe. Un alt partener de nådejde al DLG InterMarketing în buna organizare a acestei expozi¡ii devenitå deja tradi¡ionalå este USAMV Cluj - Napoca.

torii oferå o serie de modalitå¡i de acces în incinta spa¡iului expozi¡ional din Parcul Tetarom de la Jucu, iar vizitatorii pot opta pentru una dintre urmåtoarele posibilitå¡i de a afla cele mai importante noutå¡i în domeniul agricol: - Tichet de Acces Gratuit ob¡inut prin Înscrierea Online, pe pagina web a expozi¡iei, www.agraria-dlg.ro; - Invita¡ie din partea firmelor partenere, a expozan¡ilor sau a organizatorului. - Bilet de intrare achizi¡ionat la intrarea în expozi¡ie: 10 lei/persoanå/zi. Este bine de ¿tiut cå elevii, studen¡ii ¿i pensionarii au acces gratuit la AGRARIA, pe baza carnetului de elev, a carnetului de student sau a talonului de pensie.

Accesul pânå la intrarea în expozi¡ie se poate face cu: - Autoturisme, pe DN1C / E576 - 19 km de la Cluj-Napoca spre Jucu; - Microbuze inscrip¡ionate. Acestea sunt puse la dispozi¡ie gratuit de cåtre organizator, cu sta¡ia de plecare de la IRA (Leroy Merlin), Str. Aurel Vlaicu nr. 182. Program ce circula¡ie în perioada 5-8 mai 2022 este între orele 9:3016:30. Frecven¡a: la fiecare 30 minute, cu ultima plecare la 16:30.

Demonstra¡ii cu utilaje agricole DLG InterMarketing a pregåtit un program variat pentru vizitatori, care pot participa ca spectatori sau se pot

Acces facil în expozi¡ie Program de vizitare este zilnic (de joi pânå duminicå), între orele 10 - 18. A¿a cum deja ne-au obi¿nuit, organiza44

Profitul Agricol 16/2022

implica direct în diverse manifeståri. Astfel, printre sec¡iunile care atrag ca un magnet vizitatorii se numårå demonstra¡iile cu ma¿ini agricole: - Parada utilajelor - prezentarea în mi¿care a principalelor mårci de tractoare - “Tractor ¿i Tractorist - Testeazå-¡i abilitå¡ile în manevrarea tractorului!” o sec¡iune dedicatå fermierilor care doresc så-¿i etaleze profesionalismul, chiar måiestria în conducerea tractorului.

Zootehnica Show O altå sec¡iune foarte atractivå pentru vizitatori, în special pentru crescåtorii de animale, dar nu doar pentru ei, este Zootehnica Show. Tema edi¡iei din acest an este Inova¡ie ¿i digitalizare în zootehnie. Cu acest prilej vor avea loc prezentåri de animale de raså în ring, fie cå vorbim de vaci cu lapte sau tauri. Un eveniment distinct în cadrul Zootehnica Show va fi Ora de Zootehnie, care are în vedere pregåtirea profesionalå

continuå a crescåtorilor de animale. Acesta este un proiect al DLG InterMarketing în parteneriat cu Asocia¡ia Aberdeen Angus România, cu participarea lect. Radu Antohe. Tot în cadrul sec¡iunii de zootehnie a Agraria vor avea loc dezbateri, prezentåri ¿i ateliere de lucru cu teme de larg interes: - Oaia - între tradi¡ie ¿i performan¡å. Prezentåri de rase. - Importan¡a raselor locale în contextul påstrårii resurselor genetice la speciile de animale de interes economic.

Conferin¡ele Agraria, dezbateri de neratat O sec¡iune foarte importantå este cea legatå de conferin¡e, întâlniri cu speciali¿tii din agribusiness, dezbateri care vor avea loc în cortul Forum din cadrul expozi¡iei. Programul acestora debuteazå joi, 5 mai, odatå cu deschiderea oficialå a expozi¡iei AGRARIA, dupå care va avea loc un workshop cu tema “Educa¡ia în sprijinul agriculturii viitorului”, organizatori fiind USAMV Cluj-Napoca ¿i ASAS - Filiala Cluj. Tot în prima zi a expozi¡iei va avea loc un eveniment de lansare de brand: ºarina Lactate Some¿ene Dej, un producåtor român medaliat cu aur de DLG Germania. Vineri, 6 mai, în a doua zi a expozi¡iei, va fi organizat un workshop cu tema Educa¡ie inovativå pentru dezvoltarea sustenabilå în zonele periferice rurale: provocåri ¿i noi instrumente, în cadrul Proiectului RUR'uP Profitul Agricol 16/2022

Innovative education for sustainable development in peripheral rural areas Erasmus+ Programme of EU. Organizator al acestui workshop este USAMV Cluj-Napoca, Departamentul de ªtiin¡e Economice. Tot vineri, între orele 16 - 19 va fi organizat un eveniment de networking (socializare ¿i schimb de experien¡å) cu tema: Practici agricole sustenabile Schimb de experien¡e din Austria ¿i România. Organizatorii sunt Austrian Agricultural Cluster, Reprezentan¡a Camerei de Comer¡ a Austriei în România, în colaborare cu Facultatea de Agriculturå - USAMV Cluj - Napoca, Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci “Bål¡atå Româneascå” tip Simmental ACVBR SIM ¿i DLG Intermarketing. Sâmbåtå, 7 mai, în a treia zi a expozi¡iei, în cortul Forum se va organiza un workshop cu o temå incitantå: Cooperative în România. Decizii co-

- Zootehnie de precizie în fermele de taurine - carne ¿i lapte. - Oportunitå¡i în noul context PAC Politici în zootehnie în noul Plan Na¡ional Strategic. - Rolul ¿i importan¡a sistemelor de bonitare în zootehnie. - Sisteme tehnologice în zootehnie în epoca digitalå. - Importan¡a tehnologiilor de îngrå¿are la vaca de carne - sistem extensiv ¿i intensiv.

Arpad DOBRE mune, beneficii individuale! Rezultate ¿i perspective. Organizator va fi Egis România SA. împreunå cu Federa¡ia Agricultorilor de Munte Dorna, cooperative înfiin¡ate prin proiectul AGRICOOP ¿i DLG InterMarketing. Un alt workshop organizat în a treia zi a expozi¡iei este Ziua fermierului montan. Organizatori: Federa¡ia Agricultorilor de Munte “Dorna”, Cooperativa “Fra¡ii Muntelui”, Cooperativa Sângeorz - Båi, DLG InterMarketing. Duminicå, 8 mai, în ultima zi a expozi¡iei, va avea loc o prezentare de specialitate foarte utilå crescåtorilor de vaci cu lapte, cu tema Mamita la vaci. Organizator: Servicii Publice SA. Iatå, a¿adar, numeroase puncte de atrac¡ie ¿i evenimente foarte variate care vor suscita interesul zecilor de mii de vizitatori care vor trece pragul AGRARIA 2022, locul de întâlnire al lumii agricole din România.

MA{INI & UTILAJE Amazone Centaya-C, pentru sem\n\turi combinate Amazone î¿i extinde gama de semånåtori pneumatice purtate cu noua Centaya-C Super. Caracteristica specialå a combina¡iei de semånat constå în noul buncår cu douå camere de 2.000 de litri. Acest lucru face posibilå administrarea mai multor produse într-o singurå trecere. Este disponibilå cu lå¡imi de lucru de 3; 3,5 ¿i 4 metri.

uncårul cu 2 camere oferå posibilitatea de a semåna suplimentar, pe lângå cultura principalå, ¿i culturi înso¡itoare sau aplicarea de îngrå¿åmânt. Semånåtoarea poate fi echipatå op¡ional cu bråzdar mono-disc RoTeC pro sau cu bråzdar cu douå discuri TwinTeC. Bråzdarul RoTeC pro de 400 mm permite aplicarea a douå produse (såmân¡å ¿i îngrå¿åmânt) într-un singur proces mono-scoc. Produsele dozate individual sunt direc¡ionate împreunå prin aceea¿i linie de transport în bråzdarul cu un singur disc pânå la un punct de distribu¡ie. Astfel, de exemplu, o cantitate micå de îngrå¿åmânt poate fi aplicatå direct pe såmân¡å. Bråzdarul cu disc dublu TwinTeC poate aplica douå semin¡e diferite sau såmân¡å ¿i îngrå¿åmânt în douå puncte de distribu¡ie diferite, utilizând metoda Double-Shoot. Primul produs este depus în sol prin bråzdar, iar cel de-al doilea este ghidat printr-o linie de trans46

port separatå cåtre o ie¿ire suplimentarå pe bråzdarul TwinTeC ¿i plasat în påmânt în fa¡a rolei de control a adâncimii. Plasarea la distan¡å permite utilizarea îngrå¿åmântului special pentru o fertilizare uniformå a plantei. Pentru semånatul simultan al culturilor intermediare sau al semin¡elor mici, Centaya-C Super poate fi folositå suplimentar ¿i cu semånåtoarea pentru culturi intermediare GreenDrill 200. Cu aceastå combina¡ie, un al treilea produs care trebuie transportat poate fi plasat pe suprafa¡a solului prin intermediul discurilor deflectoare. Datoritå controlului prin Isobus, diferitele produse care trebuie transportate sunt dozate separat ¿i precis prin intermediul dispozitivelor de dozare electricå, complet reglabile, cu rate de semånat de la 0,5-400 kg/ha. Centaya-C Super poate atinge viteze de lucru de pânå la 12 km/h, cu distan¡e între rânduri de 12,5 ¿i 15 cm.

Umplerea poate fi efectuatå confortabil datoritå deschiderii mari buncårului. Buncårul de semin¡e ¿i unitå¡ile individuale de dozare sunt u¿or accesibile prin intermediul platformei de încårcare. Calibrarea ¿i setårile ma¿inii sunt precise ¿i facil de utilizat prin intermediul SmartCenter. Ratele ¿i vitezele de aplicare sunt afi¿ate clar pe terminalul Amazone Isobus AmaTron 4. Utilizatorul poate modifica din mers, cu u¿urin¡å, cantitatea de semin¡e, fårå så coboare din tractor. Cele 2 camere ale buncårului de 2.000 de litri pot fi împår¡ite individual în func¡ie de cerin¡ele clientului într-un raport de 60:40 sau 70:30. Forma specialå ¿i pozi¡ionarea buncårului metalic aproape de tractor necesitå o for¡å micå de ridicare.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 16/2022

MA{INI [i UTILAJE

Cum poate aduce profit o anvelop\ Compania Yokohama Off-Highway Tires oferå mii de modele ¿i dimensiuni de anvelope, iar recent a mårit portofoliul cu 12 noi dimensiuni pentru Alliance Agri Star II. Variantele VF ale acestora reduc foarte mult tasarea terenului ¿i permit ob¡inerea unor produc¡ii sporite ¿i a unui profit consistent, spun profesioni¿tii.

Yokohama Off-Highway Tires realizeazå ¿i oferå solu¡ii inovative în domeniul anvelopelor. Compania are peste 4.000 de modele ¿i dimensiuni, adicå unul dintre cele mai mari portofolii din industria de profil. Vinde în 120 de ¡åri, pe 6 continente, ¿i are unitå¡i performante de cercetare-dezvoltare în Japonia, India ¿i SUA. Un studiu recent desfå¿urat în Danemarca a demonstrat valoarea economicå ¿i chiar ecologicå a anvelopelor Alliance 372 VF ¿i Alliance 389 VF. Rezultatele au aråtat cå acestea reduc semnificativ compactarea solului, concomitent cu sporirea produc¡iei de porumb, spune Tarun Bhagwat, Sales Manager Yokohama pentru Europa Centralå ¿i de Est. Studiul a fost realizat de SEGES Innovation, un important centru de cercetare ¿i inovare agricolå din Danemarca. Testele au eviden¡iat în mod clar efectele pozitive asupra solului ale anvelopelor Alliance Very-High Flexion (VF), modelele Agriflex 372 VF ¿i Agriflex 389 VF, în compara¡ie cu anvelopele conven¡ionale. 48

Pe teren a fost aduså o vidanjå de mare capacitate pentru împrå¿tierea dejec¡iilor ¿i, în ciuda greutå¡ii mari a echipamentului ¿i a anvelopelor cu presiune scåzutå cu care era echipatå, adâncimea de penetrare în sol a pneurilor s-a redus de la 75 mm (corespunzåtoare unei anvelope normale) la 45 mm (anvelope VF). Måsuråtorile efectuate cu un penetrometru în orizontul de sol 0-40 cm, cu rezultate pozitive evidente în orizontul 20-25 cm, au relevat o compactare mult mai reduså a solului pe cårårile tehnologice pe care au circulat utilaje echipate cu anvelope Agriflex 372 VF ¿i Agriflex 389 VF. De asemenea, ¿i alunecarea lateralå s-a redus cu 4,4% fa¡å de cea întâlnitå la pneurile clasice. Studiul a aråtat cå utilizarea acestor anvelope a dus ¿i la cre¿terea produc¡iei de porumb (prin randamentul suplimentar ob¡inut pe cårårile tehnologice pe care s-a redus mult tasarea) cu pânå la 2,2%, iar speciali¿tii danezi au estimat cå, astfel, se poate ob¡ine pe fiecare hectar cu 28-32 de euro în plus fa¡å de culturile la care s-au utilizat utilaje cu anvelope clasice. Dacå admitem cå aceste calcule ale danezilor sunt corecte, putem deduce

cå, de exemplu, la o suprafa¡å de 500 de hectare, se pot ob¡ine în plus 14.00016.000 euro, doar prin utilizarea acestor anvelope produse de YOHT. Revenind la noile dimensiuni ale anvelopelor, acestea au fost introduse pe pia¡å în martie, iar seriile 70, 85 ¿i 9095 din gama Agri Star II au depå¿it a¿teptårile. Agri Star II este un produs deosebit din punctul de vedere al construc¡iei, performan¡elor, duratei de via¡å ¿i aspectului, elementul-cheie la realizarea acestei anvelope fiind tehnologia straturilor suprapuse - Stratified Layer Technology (SLT). Fiecare bloc (segment de cauciuc masiv) de pe banda de rulare este alcåtuit din douå straturi: primul (cel interior) are un profil multiunghiular, iar cel de-al doilea are un profil cu un singur unghi. Combina¡ia dintre aceste douå straturi oferå trac¡iune eficientå ¿i de duratå, capacitate sporitå de rulare ¿i putere de frânare îmbunåtå¡itå. Atunci când stratul interior apare la suprafa¡å, dupå aproximativ 40% din uzurå, Agri Star II începe practic un nou ciclu de utilizare ¿i se comportå ca o anvelopå nou-nou¡å.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 16/2022

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila

Marasmul demnitarilor români [i fantasma crizei alimentare

åzboiul în derulare la grani¡ele noastre a adus în dezbaterea publicå ¿i situa¡ia aprovizionårii cu produse agroalimentare a popula¡iei. Este deja de “bonton” ca la orice apari¡ie televizatå a demnitarilor no¿tri, pe lângå ororile conflictului militar, så î¿i dea cu pårerea ¿i despre criza alimentarå. Care vine, nu vine, întârzie, ce înseamnå, cum se manifestå, cine spune ¿i cum o prezintå. ¥ncercând o formå de prezentare mai destinså, ne oprim la un mic enun¡ al prim-ministrului Nicolae Ciucå, exprimat dupå o întâlnire cu o “parte” a asocia¡iilor procesatorilor din industria alimentarå. “Am dorit så avem aceastå discu¡ie atât pentru a ne consulta asupra måsurilor de sprijinire a industriei, cât ¿i pentru a ne asigura cå existå stocurile necesare de produse alimentare pentru popula¡ie. La nivelul Guvernului, am pregåtit tot ceea ce este necesar pentru ca stocurile din rezervele de stat så poatå sus¡ine o cerere suplimentarå a pie¡ei”, a afirmat prim-ministrul. Acum, cå au fost chemate doar unele asocia¡ii, sper så fie doar din cauza organizårii (mai defectuoase) ¿i nu a altor motive. Dar, dacå existå ¿i alte justificåri, a¿ fi curios så le aflu, poate meritå un pic de aten¡ie. Poate aceste “alte asocia¡ii” aveau ¿i alte idei, poate ridicau ¿i alte probleme, poate aveau ¿i alte informa¡ii care ar fi permis un tablou mai larg ¿i mai Profitul Agricol 16/2022

complet. Dar, în fine, mergem mai departe. Dupå o såptåmânå de la întâlnirea mai sus men¡ionatå, iese la rampå domnul Ciolacu, care, pe lângå func¡ia de lider al PSD, este ¿i al treilea om în stat prin calitatea de Pre¿edinte al Camerei

Din acest enun¡, pe lângå faptul cå se va face o cre¿tere a Rezervei de Stat, lucru care oricum nu poate fi verificat în mod independent, deoarece, din motive care îmi scapå, toatå activitatea acestei institu¡ii este secretå ¿i ¡ine de Ministerul de Interne, re¡ine aten¡ia afirma¡ia clarå cå s-a discutat så se opreascå exCât timp fermele legumicole portul de floarea-soarelui, adicå s-a nu vor avea måcar 5.000 mp gândit o ingerin¡å directå în pia¡å. Cå scopul este sau nu benefic asta este o de solarii, fermele mixte discu¡ie separatå, dar personal ridic vegetale ¿i zootehnice, câteva observa¡ii legate de faptul cå în minim 15 ha ¿i animale vitå aceste condi¡ii pia¡a va mai reflecta un pre¡ corect în aceste condi¡ii de interzmare måcar 15 capete, icere a exportului? fermele vegetale, peste 30 ha Adicå, mai clar spus, nu cumva dacå sau fermele de vie ¿i pomi se interzice exportul, jucåtorii autohtoni nu vor exploata minim 10 ha, (procesatorii) ¿i statul nu vor profita de acest lucru pentru a stabili pre¡uri mai va fi greu, asta ca så nu zicem mici, eventual, culmea, chiar în dauna imposibil celui care, vezi, Doamne, ar fi protejat, adicå fermierul? Care va fi etalonul de så facem performan¡å. pre¡ al pie¡ei, dacå se blocheazå ¿i Deputa¡ilor, ¿i afirmå foarte clar cå priv- modificå cererea în mod artificial? itor la “capacitatea de înmagazinare a O altå observa¡ie este legatå de afirstatului român se va måri ¿i la grâne, ¿i ma¡ia cå statul va prelua marfa ¿i apoi o la cartofi. E normal så iei astfel de må- va pune la dispozi¡ia procesatorilor. suri ¿i se vor lua. (...) Am avut o discu¡ie Adicå så în¡elegem de aici cå statul cu prim-ministrul ¿i eu îmi asum ca la va intra în afaceri ca intermediar, cu o floarea-soarelui så oprim exportul. Nu societate comercialå, conduså eventual putem låsa producåtorul cu marfa. Så le de ni¿te speciali¿ti cu carnete de partid cumpere statul marfa la pre¡ul pie¡ei ¿i ¿i ale¿i prin concurs liber, de genul “parapoi så le punå la dispozi¡ia fabricilor. ticipå toatå lumea ¿i iese cine trebuie”? (...) România este grânarul Europei. Altfel, revenind la ale noastre, sincer Vom veni cu scheme de ajutor de stat så fiu nu în¡eleg de ce statul ar pentru sectorul de procesare”. trebui så preia marfa ¿i apoi så o F 49

OPINII “punå la dispozi¡ia producåtorilor”? Dar de ce producåtorii så nu se în¡eleagå direct cu procesatorii? Chiar credem cå procesatorii, dacå ar putea procesa mai mult ¿i ar avea pia¡å de desfacere, ar avea nevoie de ajutorul statului în acest mod sau a¿teaptå îndemnul acestuia pentru a-¿i måri activitatea?

Singura parte care cred cå poate fi beneficå, dar depinde de modul de implementare, este legatå de un eventual ajutor de stat pentru construirea de noi capacitå¡i de procesare. Lucru care duce eventual la apari¡ia unor noi combinate de îngrå¿åminte, fabrici de conserve de legume ¿i altele. Dar este important de men¡ionat cå aceastå prezentare, dupå opinia mea, nu este nici deformatå de preså ¿i nici scoaså din context, deoarece a fost precedatå de o altå declara¡ie unde referitor la interdic¡ia de export se preciza la modul general cå: “Este posibil, avem contracte interna¡ionale, dacå nu vom face fa¡å se vor limita aceste exporturi. Dar întâi så ne creåm o rezervå na¡ionalå, sustenabilå pentru popula¡iei României. Încå România are capacitatea de a produce produse alimentare, så

sus¡inå, nu 20 de milioane, ci 40 sau 50 de milioane, spun speciali¿tii”, a mai spus pre¿edintele PSD. Din aceastå a doua declara¡ie a¿ scoate în eviden¡å cå ¡ara noastrå are capacitatea de a produce “produse alimentare, så sus¡inå, nu 20 de milioane, ci 40 sau 50 de milioane, spun speciali¿tii”, doar cå acest lucru trebuie coroborat cu o altå afirma¡ie, de aceastå datå a ministrului Agriculturii, care spunea un adevår foarte dureros pentru cine îl în¡elege, respectiv “30% din suprafa¡a ¡årii produce 70% din produc¡ia agricolå”. Adicå 70% din suprafa¡a agricolå nu este performant exploatatå. Dupå mine, cauza principalå este datå de lipsa curajului politic de a nu se mai acorda subven¡ii pe criterii sociale, ci pe criterii economice, la care se mai adaugå ¿i lipsa unui program legislativ care så ducå la dezvoltarea durabilå a acestui sector. De fapt, în spatele populismului ieftin promovat de politicieni, aceste forme de sprijin îi afecteazå în special pe fermierii mici ¿i mijlocii, care, culmea, ar trebui så fie cei sprijini¡i, deoarece mul¡i bani se risipesc în favoarea celor care nu pot fi eficien¡i economic ¿i astfel, în realitate, nu sunt ajuta¡i cores-

punzåtor cei care ar trebui. În opinia mea, cât timp fermele legumicole nu vor avea måcar 5.000 mp de solarii, fermele mixte vegetale ¿i zootehnice, minim 15 ha ¿i animale vitå mare måcar 15 capete, fermele vegetale, peste 30 ha sau fermele de vie ¿i pomi nu vor exploata minim 10 ha, va fi greu, asta ca så nu zicem imposibil så facem performan¡å. În plus, dacå nu este bun acest lucru, oare de ce toate ¡årile vestice doresc ¿i fac mari eforturi pentru comasarea ¿i dezvoltarea fermelor? Pentru a fi mai pe în¡elesul tuturor, dacå România î¿i exploata cum trebuia suprafa¡a agricolå, putea så suplineascå o bunå parte din lipsa de produse ucrainene. Vorbim de circa 30-35 milioane de tone de porumb, floare ¿i grâu ÎN PLUS fa¡å de ce producem acum, ceea ce era mare lucru, dar a¿a trebuie så mul¡umim din inimå partidelor (fiindcå sunt mai multe cele care au contribuit la nerealizarea unor lucruri bune în agriculturå). Dar cum avem un PNS mai mult social decât performant economic, ståm lini¿ti¡i cå mare lucru nu se va schimba, decât din modelarea societå¡ii în ansamblu ¿i nu din meritele politicului, la fel cum a fost ¿i pânå în prezent.

Nu putem deveni to]i procesatori peste noapte Ne vom referi în continuare la declara¡iile ministrului Agriculturii, Adrian Chesnoiu. Poate din dorin¡a de a retu¿a declara¡iile ¿efului de partid, care inflamau pia¡a odatå cu anun¡ul inten¡iei de a bloca exportul, afirma: “La floarea-soarelui, România, într-un an agricol bun, produce în jur de 3.200.000 de tone. Necesarul nostru de consum de ulei de floarea-soarelui în România este asigurat din procesarea a 1.200.000 de tone de semin¡e. Pentru export de ulei de floareasoarelui brut sau rafinat se proceseazå în România cam 800.000 de tone, iar din produc¡ia de semin¡e de floareasoarelui, fermierii români mai exportau cam un milion de tone materie primå. ªi atunci, am luat decizia în 50

coali¡ie, ¿i asta spunea domnul Ciolacu asearå, så încurajåm oprirea sau diminuarea exportului de materie primå. Cele un milion de tone de floarea-soarelui care erau exportate în trecut ca materie primå så fie procesate prin fabricile de ulei din România ¿i noi så exportåm produse cu valoare adåugatå måritå, adicå ulei de floareasoarelui brut sau rafinat. Åsta este contextul.” Acum, cred cå este clar pentru toatå lumea cum stau lucrurile ¿i care demnitar ce ¿i cum a afirmat, ¿i spun asta în contextul în care ¿tim cu to¡ii cå o capacitate de procesare pentru floareasoarelui la nivelul acesta de produc¡ie (pentru un milion de tone) nu se face de azi pe mâine.

Deci retu¿ul domnului Chesnoiu la declara¡ia domnului Ciolacu nu prea stå în picioare. Este drept cå existå fabrici în diverse stadii de conservare, dar ¿i modernizarea acestora necesitå un timp care cred cå este foarte scurt pânå la noua recoltå. Dar pânå la urmå care este problema tuturor acestor declara¡ii? Simplul fapt cå, din påcate, niciunul din demnitari nu în¡elege în realitate problema, care este datå de lipsa unor strategii clare ¿i simple prin care så ne fixåm obiectivele ¿i cåile de parcurs bazându-ne doar pe principii economice, iar cele sociale så derive din acestea. Noi inten¡ionåm acum, peste noapte, så nu mai exportåm semin¡e fiindcå vrem så facem ulei. Profitul Agricol 16/2022

LOCURI DE MUNC| Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS

1 post: Inginer dezvoltare tehnologicå - debutant Normå întreagå. Perioadå determinatå (1 an). Nivelul postului - de execu¡ie. Cerin¡e:  Studii universitare de specialitate, cu diplomå de licen¡å în Horticulturå;  Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare;  Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-Office, editare texte ¿i graficå computerizatå. Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti-Måråcineni. 11.05.2022 - ora 16.00 - termen-limitå de depunere a dosarelor de concurs 19.05.2022 - ora 10.00 - proba scriså 23.05.2022 - ora 10.00 - proba interviu 25.05.2022 - ora 15.00 - afi¿are rezultate finale Detalii privind condi¡iile specifice, tematica ¿i bibliografia de concurs sunt disponibile între orele 08:00-16:00

Tel.: 0248.278.066 Vå a¿teptåm în echipa KWS Semin¡e SRL!

Reprezentant Vânzåri (m/f/d) pentru regiunea Teleorman Domeniu de activitate: Marketing ¿i vânzåri. ID post: 9901 Ve¡i atinge obiectivele în materie de vânzåri prin vânzarea semin¡elor hibrid KWS ca rezultat al vizitelor intense, consultarea ¿i sprijinirea clien¡ilor KWS ¿i ve¡i fi interfa¡a între Directorul Regional de Vânzåri, parteneri ¿i clien¡ii finali. De asemenea, ve¡i reprezenta compania la nivel atât intern, cât ¿i extern. Oferim contract de muncå nelimitat ¿i cu normå întreagå.

Competen¡e sociale:  Obi¿nuit så lucreze independent, precum ¿i så gândeascå ¿i så ac¡ioneze în mod independent;  Fire analiticå ¿i structuratå;  Capacitatea de a comunica cu ceilal¡i ¿i fire convingåtoare;  Capacitate de integrare ¿i caracter afirmativ;  Talent organizatoric. Spirit de echipå;  Capacitatea de a ac¡iona în interesul ¿i beneficiul companiei în cadrul activitå¡ilor zilnice;  Dispozi¡ia de a lucra peste program. Dispozi¡ia de a face deplasåri.

Profilul candidatului:

Beneficii:

• Experien¡å de muncå: minim 3 ani în vânzåri (agriculturå); • Abilitå¡i IT (Microsoft Office); • Nivel de cunoa¿tere limbi stråine: Limba Englezå (fluent); • Permis de conducere auto (cat. B).

 pachet salarial atractiv;  abonament medical;  ma¿inå de serviciu.

Pentru mai multe informa¡ii vizita¡i: www.kws.com/career. Urmåri¡i-ne pe LinkedIn® la https://linkedin.com/company/kwsgroup/ Profitul Agricol 16/2022

LOCURI DE MUNC| Vå a¿teptåm în echipa KWS Semin¡e SRL!

Reprezentant Product Management & Agroservice Vest ¿i Centru România (m/f/d) Ve¡i sus¡ine organiza¡ia prin cuno¿tin¡ele dumneavoastrå tehnice ¿i ve¡i fi responsabil pentru dezvoltarea portofoliului prin coordonarea ¿i analiza experien¡elor de câmp dezvoltate în arealul stabilit, ve¡i acorda sprijin tehnic pentru echipa KWS ¿i ve¡i ¡ine legåtura cu fermierii ¿i distribuitorii no¿tri cheie. Pentru aceastå pozi¡ie se oferå un contract nelimitat cu normå întreagå.

Profilul candidatului: • Diplomå universitarå în agronomie. Studiile postuniversitare constituie un avantaj; • Cunoa¿terea fluentå a limbii române ¿i a limbii engleze; • Experien¡å de cel pu¡in 3 ani pe o pozi¡ie similarå de coordonator de studii tehnice; • Experien¡å în transferul cuno¿tin¡elor, adaptate pe categorii de public; • Cuno¿tin¡e agronomice foarte bune; • Experien¡å în testarea în câmp a soiurilor de semin¡e ¿i/sau a produselor de protec¡ie a plantelor; • Experien¡å în evaluarea ¿i pozi¡ionarea produselor în raport cu interesele financiare ale companiei, nevoile clien¡ilor, realitatea pie¡ei, capacitatea de vânzare, dezvoltarea portofoliului; • Comunicare, gestionarea ¿i interpretarea datelor ¿i informa¡iilor, adaptabilitate, lucru în echipå, construirea de rela¡ii, leadership, toleran¡å ridicatå la stres; • Experien¡a în vânzåri ¿i/sau marketing reprezintå un avantaj.

Pentru mai multe informa¡ii vizita¡i: www.kws.com/career. Urmåri¡i-ne pe LinkedIn® la https://linkedin.com/company/kwsgroup/ We are now exclusively recruiting an Agricultural Commercial Responsible for Romania on behalf of a multinational company which strives to innovate and develop alternative tailor-made solutions to preserve the quality of the stored grains. We represent a leading company in its’ home market in France and a first hand recognized supplier of integrated proprietary technical solutions in other major grain producing countries around the world. Main responsibilities: - Prospecting and selling the company’s solutions for stored grains (wheat, corn, barley etc.); - Will participate in the elaboration of the local commercial policy; - Will report directly to International Business Development Director; - Coordinates the local promotional strategy implementation; - Developing the existing local P&L and market footprint, while proactively reporting to HQ.

0743.488.088

The synthetic profile of the suitable candidate: - Proven commercial prospection and development experience in Romanian market, ideally in the Agribusiness segment; - Technical expertise on grain storage machinery and installations would be appreciated; - A result oriented, outspoken person, able to relate with relevant decision makers; - Must be fluent in English, both spoken and written, while French would be a real plus; - Excellent computer skills (Excel and Power Point); - Driving license B, available for extensive trips in the territory visiting farmers owning silos and other grain originators; - Located in Bucharest area where the future Romanian subsidiary will be located. Profitul Agricol 16/2022

PAGINA DE HOBBY V=natul ;n bucate (14) Cioara Despre neamul ciorilor noastre se ¿tie cå numårå opt specii, începând cu maiestuosul corb, devenit simbol heraldic regal al Corvine¿tilor, ¿i terminând cu gai¡a cea controversatå printre vânåtori ¿i crescåtori de oråtånii. Restul lumii prive¿te corvidele cu ochi neutru, adicå fårå vreun sentiment anume. În afarå de sus-pomenitul corb, de sfiosul alunar ¿i de citadina ståncu¡å, tagma noastrå le-a prigonit fårå oprire, cunoscându-le nåravul din fire, adicå acela de a oropsi alte zburåtoare, golindu-le cuiburile de ouå sau de pui, dar ¿i mamifere, pânå la cele de talia iepurelui, îndeosebi în stadiu de juvenil. Hotårât lucru, omul a socotit dintotdeauna cå o asemenea concuren¡å trebuie eliminatå cu orice pre¡ ¿i prin orice mijloace. Aståzi, datoritå ori, poate, din cauza måsurilor de ocrotire impuse de legisla¡ia tot mai concesivå fa¡å de tot ce e viu, fårå alegere, ciorile – mai cu seamå grivana, co¡ofana ¿i cioara-de-semånåturå – au luat în ståpânire pânå ¿i ora¿ele, înlocuind cu larma lor stridentå ¿i sâcâitoare melosul tåmåduitor al atât de pu¡inelor påsåri cântåtoare, silite astfel så disparå încet, dar sigur. Interesul gastronomic fa¡å de corvide a fost, la noi, practic inexistent, respectivele sålbåticiuni intrând prin tradi¡ie sau ca urmare a unor prejudecå¡i în categoria celor nedorite în farfurie. Nici nu ¿tiu ce le-a rezervat acest statut nedrept, înså am un sfat pentru cei care strâmbå din nas numai la gândul unui bor¿ din gai¡e ori la o fripturå de ¡årci,

cum le place francezilor, mari amatori de preparate cinegetice insolite: uita¡ivå la ce socote¿te drept delicateså o gåinå sau o ra¡å de curte ¿i nu ve¡i mai incrimina ciorile, socotindu-le spurcate! Confratele meu Mi¿u, medic veterinar de profesie, era vestit printre camarazii de breaslå pentru lipsa lui de con-

formism în privin¡a vânatului ingurgitabil. Pânå la sfâr¿itul zilelor, el a råmas convins, la propriu, cå tot ce zboarå se månâncå, mai pu¡in avioanele. Re¡inerilor noastre manifestate frecvent le-a råspuns, într-o primåvarå, printr-o invita¡ie la maså. ªtiind cå, la vremea aceasta, nu prea ai la ce ridica pu¿ca, fiind sezon mort, cei mai bånuitori au recurs la diverse pretexte ¿i au lipsit la apel. Doar doi ne-am prezentat, punctuali, în sufrageria lui Mi¿u de la Buftea. De la bucåtårie, se insinuau deja, de bun augur, efluvii ame¡itor de plåcute. Din vorbå în vorbå, am întrebat într-un târziu care e sursa miresmelor ¿i, totodatå, motivul mobilizårii intem-

„Porumbei” de Dâlga Se rumenesc cele ¿ase påsåri în douå sute de grame de unt, dupå care se rânduiesc într-o tavå, alåturi de doi morcovi, trei cepe cu câte un cui¿or båtut în fiecare ¿i, cât încap pe margini, cartofi noi, freca¡i cu sare grunjoaså, douåzeci de boabe de piper, o foaie de dafin, o canå de smântânå ¿i un pahar de vin alb. Neapårat, tava se acoperå, pentru protejarea aromelor. La sfâr¿it, se fulguie¿te totul cu påtrunjel ¿i mårar tocate. Profitul Agricol 16/2022

pestive. Sibilinic, gazda ne-a spus doar atât: „Porumbei de Dâlga”. Nu-l ¿tiam braconier, a¿a cå ne-am gândit cå påstrase în congelator câ¡iva hulubi de pe Båråganul unde dijmuiam împreunå, toamnå de toamnå, imensele stoluri de „pope¿ti” veni¡i aici la iernat. Ospå¡ul a fost realmente un regal. Vorba înainta¿ilor, dacå n-am fi avut furculi¡e, ne-am fi mâncat ¿i degetele! Iar vinul zglobiu, o cåp¿unicå plinå de tem-

perament, ne-a dezlegat tuturor limbile, inclusiv gazdei: „La Dâlga, într-un trup izolat de pådure, e o colonie de ciori – cuiburi, unul lângå altul. Acolo îmi fåceam planul la combaterea dåunåtorilor cu pene, cum se spunea pe atunci. Urmårindu-le, am constatat care e vremea la care puii ies pe marginea cuibului ¿i fac exerci¡ii în vederea zborului. Cu un foc, îmi cådeau la picioare trei-patru. Marea problemå a noastrå, a pasiona¡ilor de tirul la zbor, e cå påsårile împu¿cate sunt de vârste diferite ¿i nu se comportå la fel în oalå. Eu am rezolvat-o: vânatul meu era de acela¿i leat! Cu vreo duzinå, jupui¡i ¿i curå¡a¡i, am testat prima mâncare, pregåtitå dupå capul meu. A fost uluitor: frågezime, parfum, gust dupå cum a¡i constatat…” Dupå câteva clipe de tåcere, am izbucnit cu to¡ii în râs. Într-adevår, de ce så nu ne bucuråm de toate darurile naturii? Pânå la urmå, am mai cerut o por¡ie ¿i am solicitat re¡eta.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 5 mai Se joacå Finala Campionatului de Fotbal al Fermierilor. Meciurile se vor desfå¿ura la Cheile Grådi¿tei, în Bra¿ov. Sunt 8 echipe finaliste care se luptå pentru cupå. Marele premiu, o excursie în America. 5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei. Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini. 12 - 15 mai Are loc ExpoAgroUtil, expozi¡ie organizatå de Camera de Comer¡, Industrie, Naviga¡ie ¿i Agriculturå Constan¡a. 26 mai Are loc Ziua Grâului în Bårågan, un eveniment în câmp organizat de APPR. Ca ¿i anul trecut, se ¡ine în ferma Telehuz Agriserv (620 ha) din Mårcule¿ti, Ialomi¡a. 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole.

Osp\] la tanti Emilia Satele bånå¡ene, cu oamenii ¿i pove¿tile lor, cu bucåtåria eclecticå ¿i arome îmbietoare, vå a¿teaptå så le descoperi¡i, într-o nouå edi¡ie a evenimentelor de culturå gastronomicå Banat Brunch 2022. Så stai tolånit în iarbå, pe dealul din spatele casei, sau så te a¿ezi la soare în curte ¿i så månânci brânzå dulce cu mårar ¿i ceapå verde sau pu¡inå pastå de leurdå proaspåt culeaså sau ni¿te sarme cu smântânå de caså, ori o pråjiturå tåvålitå? Bånå¡enii sunt invita¡i, în 30 aprilie, de la ora 11, în gospodårie la tanti Emilia Popa. Adicå în Co¿teiu de Sus, jude¡ul Timi¿, la primul ospå¡ la ¡arå, din cadrul Banat Brunch 2022. Cu acest prilej, vor avea loc ateliere de opincårit ¿i sculpturå în lemn, o turå prin sat, plimbare la pådure, cu bicicletele la cariera de piatrå sau cu cåru¡a traså de cai (op¡ional). Meniu: brânzå dulce cu mårar ¿i ceapå verde, pastå de leurdå, pâine de caså, muråturi, pâine cu unturå, chiftele

Gh. MIRON

ORIZONTAL: 1) Concentrat luat pe cale oralå – Înscris în curbå; 2) Nu a ajuns la nivelul unui roman; 3) Orientare de stânga! – 9 10 Angajatå la debit; 4) Ecou de la standuri – Combina¡ie politicå; 5) Picå la în¡elegere – Merge în caden¡å; 6) A se schimba din fire – Un leu... în valutå! 7) A plânge în fa¿å; 8) A låsa mascå – Atribut iepuresc; 9) Lungit în vagon – Are un ton slab; 10) Loviturå sub centurå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier.

cu carne, chiftele cu brânzå, pârjoale, brânzå cu o¡et, rânzå de oaie, ca¿caval afumat, ca¿caval murat, carne din unturå, salatå verde. Ca fel principal vor fi servite sarme cu smântânå de caså, ciorbå de vi¡el cu legume, fasole båtutå, ciolan ¿i cârna¡i colac, mazåre scåzutå cu bulion, curtici pårgålit cu carne. La desert, lapte de pasåre, pråjiturå tåvålitå, cornuri cu unturå, turtå neagrå, gogo¿i ¿i cocoradå. De båut, ve¡i gåsi ceai de mentå, limonadå, sirop de tei ¿i cafea, dupå pofta inimii.

8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 15/2022 ORIZONTAL: ALICE - ADAM; RASARIT - LA; IM - NECESAR; NUDIST - CUC; IRIS - ERATA; SIV - ARIPAT; TABLETA - O; PONEI - UTER; AR - CAPRARI; LINISTITA.

VERTICAL: 1) Grup de legåturå în domeniul culturii – Båtutå la cap; 2) Final de nocturnå – Un simbol al foamei; 3) ºine multe posturi – Asigurå navetele; 4) Såritor de mic – Unitate de transporturi auto; 5) Duceau veste – Adus în fa¡å! 6) Manipulatå la alegeri – Ho¡ii de altådatå; 7) Treaba ursitoarelor; 8) A declan¿a focul – Pu¿i la conducere; 9) Suferå de pe urma plângerii; 10) Consum financiar. Profitul Agricol 16/2022

Profitul Agricol nr. 16 din 2022

Articles inside

Noutå¡ile BASF pentru urmåtorii zece ani

Avantajele Wuxal Boron Plus la rapi¡å i floarea-soarelui

O nouå rundå de discu¡ii APPR - minister

Azomure¿ va relua produc¡ia în mai

Banat Agro Vest ridicåun siloz de 2 milioane de euro

CICh a vândut o mare cantitate de îngrå¿åminte pentru toamna 2022

Perspectiva Corteva privind tratamentul semin¡elor