CULTURI VEGETALE În centrul Vasluiului, precipita¡iile au avut acela¿i volum ca în platforma Panifcom: 110 l/mp de la începutul sezonului pânå la mijlocul anului. Dan Hurduc a recoltat 220 ha din cele 700 cultivate cu grâu, produc¡ia medie fiind de 1,2 t/ha. Apoi, a recoltat cele 470 de ha cu rapi¡å. “Må bucur cå produc¡ia medie e de 1 t/ha pe 470 ha, fiindcå mai intrå ni¿te bani în cont la 3.000 de lei/t”. Luni se pregåtea så reia recoltatul grâului. Estimeazå cå se va închide pe o produc¡ie medie de 1,4 tone/ha.
F
Situa¡ia culturilor de primåvarå e ¿i mai proastå. “Pe 30 iunie, pe 300 de ha am avut o averså cu grindinå, care a båtut ¿i o parte din rapi¡å, cam 100 ha. A plouat ¿i pe o solå de porumb 21 l/mp,
dar se pare cå a fost tardiv, nu ¿i-a revenit pânå acum, deci pare compromis definitiv. De ajutor a fost pe 200 de ha de floare, din cele 500 cultivate, unde a plouat între 7 ¿i 20 l/mp, ceea ce må face så sper la o produc¡ie de 1 t/ha”. În zonå, situa¡ia e inverså fa¡å de cea din restul ¡årii: un an din cinci vine cu precipita¡ii normale. Din aceastå cauzå, pe lângå pierderile de produc¡ie provocate direct de secetå, fermierii se confruntå cu fitotoxicitå¡i la culturile urmåtoare. Erbicidele nu hidrolizeazå în lipsa apei ¿i sunt remanente. “Eu am noroc cå sunt capitalizat. Dar fermierii mici efectiv se roagå la Dumnezeu pentru o ploaie, mai sperå la o minune care så-i salveze”, spune Hurduc.
Cu totul alta este situa¡ia în Arad. Dimitrie Muscå a terminat de recoltat orzul, produc¡ia medie fiind de peste 7,8 t/ha. “Am recoltat ¿i grâul la ferma Olari. Pe suprafa¡a de 759 ha produc¡ia medie e de 8.136 kg/ha. Iar la Curtici mai avem 1.700 ha de recoltat. Må a¿tept så depå¿im 8,5 t/ha. Avem 1.400 ha de rapi¡å. Am scos 4.670 kg/ha ieri, pe o parcelå de 100 ha, iar azi recoltåm una de 5 t/ha”. La Curtici, de la 1 ianuarie pânå în prezent au cåzut 288 de l/mp. De la începutul sezonului în jur de 400 de l/mp. Dar nu au mai fost precipita¡ii în ultima lunå, iar culturile de primåvarå, respectiv porumbul ¿i soia, sunt în suferin¡å, porumbul fiind aproape compromis. Poate fi salvat doar dacå va cådea o ploaie zilele acestea.
Aurel Placinschi> Situa]ia este dramatic\ Seceta face ravagii ¿i în partea de nord a Moldovei. Din cauza insola¡iei puternice, nici iriga¡iile nu mai fac fa¡å. “Este foarte greu. Udåm continuu. Am cheltuit douå milioane de lei numai pe curentul electric, ba¿ca motorina, dar nu se cunoa¿te”, spune Aurel Placinschi de la ºigåna¿i, jude¡ul Ia¿i. “Udåm tot ce mai este verde, dar culturile suferå, nu sunt ca dupå ploaie. Nu se poate crea microclimatul ploii. E cu totul altceva. Porumbul pe care nu l-am udat este aproape pierdut. Nu ¿tiu ce vom face. Udåm ¿i sfeclå, ¿i soia, ¿i floarea-soarelui. Nu avem capacitatea så ducem atâta apå de la Prut pe deal. Mai trebuia îngropatå o conductå, dar nu ne-au ajuns banii. ANIF nu s-a implicat cu nimic. Situa¡ia este mai dramaticå decât în 2007 sau în 2020. Partea comercialå este ¿i mai urâtå. Dacå ru¿ii vor bloca Marea Neagrå, ce vom face cu produc¡ia? Pre¡ul cerealelor scade în continuare pentru cå s-au creat facilitå¡i pentru Ucraina. Ferme zootehnice în ¡arå nu avem. Se poate ie¿i 24
pe calea feratå numai prin Ardeal. Vor vinde câte ceva doar cei din Transilvania." Aurel Placinschi a amenajat pentru irigat 3.500 de hectare, deci nu poate iriga întreaga suprafa¡å a fermei. Înså nici aceastå suprafa¡å amenajatå nu poate fi udatå concomitent. Acest fermier consacrat a izbutit så construiascå un sistem propriu de iriga¡ie cu apå din Prut, lucrare care l-a costat 10 milioane de euro ¿i foarte mult efort. Timp de trei decenii, societatea agricolå de la ºigåna¿i a func¡ionat în baza Legii 36, o lege de care legiuitorii în¿i¿i au ¿i uitat. De aceea, societå¡ile agricole au fost neglijate ¿i au devenit nefunc¡ionale, chiar "neeligibile" pentru diverse proiecte de dezvoltare ¿i modernizare. Parlamentarii au exclus practic aceste societå¡i de la orice formå de sprijin, fårå så clipeascå. "Noi am transformat societatea agricolå în societate comercialå. Am mers la judecåtorie. Legea 36 nu este abrogatå, dar societå¡ile se pot transforma u¿or", explicå Aurel Placinschi.
Viorel PATRICHI Profitul Agricol 26/2022
