CULTURI VEGETALE
Grâul s-a salvat, riscul r\mâne la porumb [i la floarea-soarelui În jude¡ul Timi¿, fermierii au început cu succes recoltarea grâului, iar la începutul lunii iulie, nu sunt calamitå¡i în culturile agricole. Grâul este salvat, dar riscul devine tot mai mare pentru porumb ¿i floarea-soarelui, din cauza secetei excesive ¿i a temperaturilor record de pânå la 38-39 de grade la umbrå ¿i peste 50 la soare.
C
odru¡ Anche¿, noul director al Direc¡iei Jude¡ene Agricole Timi¿, aten¡ioneazå cå, dacå nu vor veni ploile în douå såptåmâni, o parte din culturile de porumb ¿i floarea soarelui va fi compromiså. În noile condi¡ii climatice extrem de agresive, agricultura nu mai poate func¡iona fårå iriga¡ii, dar pentru a avea un sistem eficient în Timi¿ este nevoie de sprijinul de la Bucure¿ti, de la Ministerul Agriculturii”. Paul Pâr¿an, fost director al DAJ, acum mic fermier în Reca¿, spune cå problema este la porumb. “Dacå nu vor veni ploi serioase, cultura va fi foarte grav afectatå. Pânå în luna iulie, porumbul s-a dezvoltat foarte bine, tot pe baza ploilor mici, dar acestea nu asigurå o sustenabilitate pe termen îndelungat. Când apar paniculul, ¿tiuletele ¿i måtasea cerin¡a de apå este maximå, iar lipsa precipita¡iilor va provoca mari dezechilibre în culturå ¿i în plantå. Polenul la porumb e viabil pânå la 36-37 de grade, dar dacå se ajunge la 40 de grade pe fondul acesta de uscåciune ¿i pe o duratå mai lungå, atunci vor fi probleme mari”. 26
Pentru a se convinge de situa¡ia din teren, Anche¿ a fåcut o vizitå pe câmp, la Comlo¿u, la doi fermieri. Ei au crezut cå vor scoate 3 tone de grâu la ha, dar au scos 7 tone ¿i 3,5 tone la rapi¡å. De asemenea, fermierii din zona Liebling, au reu¿it så ob¡inå 6-7 tone la grâu ¿i 2 -3 tone la rapi¡å, la Foeni ¿i Giulvåz, 6 7 tone, la grâu, 4 tone la rapi¡å. Aceste produc¡ii sunt într-un an sårac în precipita¡ii. “La grâu e bine. Lumea este mul¡umitå la påioase. Pe de altå parte, ¿i pre¡urile sunt acceptabile. Anul acesta nimeni nu o så iaså în pierdere la cereale påioase”, este de pårere directorul DAJ Timi¿. Grâul s-a salvat în Timi¿ ¿i, ceea ce e foarte important, indicii de calitate sunt buni. În func¡ie de zonå, masa hectolictricå este de 75 - 77, iar con¡inutul de proteinå de 12 - 12,5. Prof. Pâr¿an crede cå ploile mici ¿i destul de dese au salvat grâul, fiindcå rezerva din sol este mult deficitarå. Floarea-soarelui este mai rezisten¡å la secetå, dar evident cå ¿i ea va fi afectatå calitativ ¿i cantitativ, din cauza lipsei apei. La începutul lunii iulie, nu se poate vorbi de calamitå¡i în agricultura
din Timi¿. Totu¿i, existå zone în jude¡ care au fost ocolite chiar de acele ploi¡e. Acolo pot fi înregistrate calamitå¡i. Pânå la începutul lunii iulie, nu sunt probleme deosebite în agriculturå din Timi¿, iar fermierii considerå cå dacå vin douå ploi culturile de primåvarå se salveazå. “Am fost la Giulvaz ¿i am vorbit cu Degianski. El are sistem de iriga¡ii. Mi-a spus cå a udat o datå porumbul ¿i floarea, iar dacå mai iriga încå o datå este de ajuns. A¿a cå agriculturå din Timi¿ are nevoie de douå ploi de 20 de litri pe metru påtrat de aici încolo pentru ca porumbul ¿i floarea så nu se usuce”, a conchist directorul DAJ Timi¿. Fermierii care înregistreazå calamitå¡i în culturi trebuie så facå o adreså la primåria din localitate, apoi sesizarea ajunge la Direc¡ia Agricolå Timi¿. Aici, este întocmit un dosar ¿i o comisie de la APIA se deplaseazå pe teren pentru a constata pagubele provocate de seceta din 2022. În Timi¿ sunt 123.000 de ha cu grâu.
Gheorghe MIRON
Profitul Agricol 26/2022
