Profitul Agricol nr. 38, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 38 din 12 octombrie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 38/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Salvatorii An dupå an, Europa devine tot mai entuziastå în privin¡a agriculturii ecologice. Ecologia este panaceul, hapul minune, care ar avea puterea så vindece orice boalå ar face båtrânul continent. ªi nu se poate så nu sesizezi, de la o vreme, plåcerea demagogicå a unora de a-¿i exhiba ecologismul. Cine så se mai întrebe de ce nu sunt sinceri, ce se ascunde sub romantismul lor alimentar? La Bruxelles, activi¿ti frenetici se învârt pe lângå cercurile puterii ¿i încearcå så impunå agenda lor particularå, ecologicå, desigur, în numele binelui tuturor. Un bine fåcut cam cu for¡a... Ei sunt loby¿tii! ¥n general oameni tineri, sunt bine plåti¡i, vorbesc fluent câteva limbi stråine. Umblå mai mereu preocupa¡i, au mereu un task, un deadline. Ai zice cå, dacå se opresc o clipå så-¿i tragå sufletul, agricultura, lumea întreagå se va opri în loc. Doar cå în ONG-urile din spatele lor se amestecå de-a valma membri din Elve¡ia ¿i Rusia, Ucraina ¿i Norvegia, Malta ¿i Kazahstan, intuie¿ti finan¡åri sulfuroase ¿i o agendå strålucit disimulatå. Iar cu cât ei apaså mai tare pedala discriminårii pozitive a agriculturii ecologice (prin ecoscheme, condi¡ionalitå¡i, GAEC etc.), cu atât Europa se afundå în probleme financiare...

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Andrei OSTROVEANU

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul Agricol 38/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Putin a primit cadou un tractor

Pre¡ul grâului a crescut dupå atacul asupra Kievului

Epidemie-record de gripå aviarå în Europa

O furtunå într-un pahar cu apå

Un uragan devasteazå agricultura din Florida

ANT se plåte¿te dupå sårbåtori

Comisia solicitå României hår¡i actualizate de risc de inunda¡ii

Criza îngrå¿åmintelor i-a lovit greu pe fermierii din Timi¿

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

And, the winner is... Romania!

Lupta lui Mircea Boteanu cu bolile ¿i dåunåtorii la rapi¡å

UE: cea mai slabå recoltå de porumb din ultimii 15 ani 16 Gr\dina, via [i livada La 26 de ani, Ionel Burtea realizeazå vânzåri Culturi vegetale de 6 milioane de euro 34 Helicoverpa a depå¿it PED Cre[terea animalelor în Câmpia Båråganului 18 Pre¡ul laptelui Viziru: Produc¡ie de aproape 20 de tone nu acoperå cheltuielile 36 cu hibridul Corteva P0937 19 Observa¡ii la propunerea privind Utilizarea Durabilå a PPP-urilor

Comisia vrea så reducå pragul minim de reziduuri de pesticide

Controlul bolilor la rapi¡å Ghid de bune practici

Hibrizi de floarea-soarelui cu rezisten¡å geneticå la manå

Expozi¡ia de oi Breaza Regina ºurcanelor a atras mii de vizitatori

Ma[ini & utilaje Deutz-Fahr Seria 6 a primit opt modele noi

Marian Popa, un adevårat fan John Deere

Serv Class î¿i extinde re¡eaua de distribu¡ie

Încårcåtoare Claas Scorpion mai performante, mai eficiente

Noile pluguri Kverneland 2300 S ¿i 3300 S

Opinii

Biotehnologia plantelor: progrese semnificative!

Dumitru Grigorean: La ACBCR constituim ferme de elitå

Vânåtoarea de... caras

Pia¡a restrânså a vitei de carne

Seceta cre¿te profitul fermelor verticale

Hobby

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Pre]ul grâului a crescut dup\ atacul asupra Kievului Cota¡ia grâului a crescut cu peste 4% luni, 10 octombrie, dupå ce capitala Ucrainei a suferit primele atacuri ruse¿ti cu rachete din ultimele luni.

xploziile din capitalå ¿i din alte mari ora¿e au dat na¿tere la îngrijoråri cå escaladarea råzboiului reprezintå un nou risc asupra exporturilor de cereale din regiunea Mårii Negre, confirmå principalele canale de ¿tiri economice din lume. Bombardamente ruse¿ti de o amploare fårå precedent au lovit Ucraina luni diminea¡a. Potrivit pre¿edintelui Volodimir Zelenski, ru¿ii au tras zeci de rachete ¿i au trimis drone iraniene Shahed care au vizat Ucraina de la nord la sud ¿i de la est la vest, lovind capitala Kiev, precum ¿i regiunile Hmelni¡ki, Liov, Dnipro, Vini¡a, Zaporojie, Sumî, Harkov ¿i Jitomir. Aceastå intensificare a conflictului din Ucraina pune sub semnul întrebårii

ULTIMA ORÅ Ministrul Petre Daea a anun¡at un cuantum al despågubirilor de 1.500 de lei/hectar pentru fermierii afecta¡i de secetå anul acesta. Un proiect de act normativ în acest sens va fi publicat în consultare publicå pe site-ul ministerului. Deocamdatå, la nivelul întregii ¡åri sunt confirmate peste 800.000 de ha calamitate. Profitul Agricol 38/2022

posibilitatea ca cele douå pår¡i så cadå de acord asupra prelungirii unui acord interna¡ional care permite Ucrainei så exporte cereale din porturile sale de la Marea Neagrå, acord care urmeazå så expire peste o lunå. Orice încetinire a exporturilor de cereale ale Ucrainei va da un nou impuls pre¡urilor mondiale la alimente, care au scåzut treptat în ultimele luni. Existå deja provocåri în cazul livrårilor de porumb ale Ucrainei, în condi¡iile în care a crescut numårul de nave care a¿teaptå så fie inspectate la Istanbul. “Începutul såptåmânii ar putea fi unul foarte nervos în contextul în care existå riscul cre¿terii tensiunilor în bazinul Mårii Negre”, sus¡in anali¿tii de la firma francezå de consultan¡å în agriculturå Agritel. Luni diminea¡a, la bursa de cereale de la Chicago, cota¡iile futures la grâu au crescut cu 4,4%, pânå la 9,1925 dolari per bushel (- 27,21 kilograme n.r.). Pre¡urile au crescut cu 19% în acest an. Cota¡iile la porumb ¿i soia boabe au crescut ¿i ele cu peste 1%.

Arin DORNEANU

George Chiri¡å, noul director general al AFIR Noul director general al Agen¡iei pentru Finan¡area Investi¡iilor Rurale este George Chiri¡å. ¥nainte de a fi director general, a condus biroul jude¡ean al AFIR de la Cålåra¿i. “Func¡ia de director general al uneia dintre cele mai performante institu¡ii de finan¡are europeanå din România este o responsabilitate deosebitå. Acest lucru må motiveazå pentru a duce mai sus eficien¡a AFIR”, declara George Chiri¡å. Principesa Margareta, doctor honoris causa USAMV Cluj Napoca a luat decizia decernårii titlului de doctor honoris causa principesei Margareta, Custodele Coroanei Române. Ceremonia a avut loc miercuri, 12 octombrie, cu reguli stricte de acces ¿i pentru preså. Suprafa¡a calamitatå a depå¿it 800.000 de hectare ¿i cre¿te De såptåmâna trecutå, suprafa¡a totalå afectatå de secetå a urcat de la 760.000 de hectare la 816.966 ha. 38 de jude¡e au raportat probleme cauzate de secetå. Sunt compromise 188.981 ha de grâu ¿i triticale; 30.036 ha de orz, orzoaicå, ovåz, secarå; 26.805 ha de rapi¡å; 330.588 ha porumb; 160.862 ha de floareasoarelui; 30.456 ha de soia ¿i 26.759 ha plante furajere. Peste 100 de târguri tradi¡ionale în toatå ¡ara ¥n perioada 8 - 10 octombrie, la nivelul întregii ¡åri s-au organizat peste 100 de târguri ¿i evenimente dedicate Zilei Na¡ionale a Produselor Agroalimentare Române¿ti, care se serbeazå pe 10 octombrie. Nu putea så nu se ¡inå tocmai târgul din curtea Ministerului Agriculturii. Goji, lavandå, kiwi ¿i curmale au devenit ¿i ele tradi¡ionale. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

O furtun\ într-un pahar cu ap\ Asocia¡ia For¡a Fermierilor, conduså de jurnalistul Vlad Macovei, a trecut o linie ro¿ie ce pårea cå demarcå rela¡ia mediului asociativ cu Ministerul Agriculturii.

Mar¡i, 4 octombrie, dupå obi¿nuita ¿edin¡å a conducerii MADR cu asocia¡iile de fermieri, Vlad Macovei, pre¿edintele Asocia¡iei For¡a Fermierilor, s-a dus la ministrul Petre Daea, pentru a-l invita la douå evenimente pe care le organizeazå, Congresul Fermierilor ¿i Balul Fermierilor. Înså Macovei nu s-a mul¡umit så înmâneze invita¡ii, ci i-a solicitat ministrului sprijin pentru ca institu¡iile din subordine, în special direc¡iile agricole din sudul ¡årii, så distribuie astfel de invita¡ii cåtre to¡i fermierii. Ministrul a acceptat ¿i le-a trasat sarcinå secretarilor de stat så se ocupe de aspectele organizatorice. Însårcina¡i fiind de ministru, secretarii de stat Sorin Moise ¿i Ion Gåman au trimis adrese scrise cåtre structurile din subordine, solicitându-se transmiterea mai departe de invita¡ii cåtre to¡i fermierii. Ajunså în teritoriu, adresa a stârnit confuzie. Nefiind vorba de o dispozi¡ie de serviciu clarå, fiecare director a interpretat solicitarea de la Bucure¿ti cum a ¿tiut. Unii au ales så o ignore, al¡ii så o considere o simplå informare. La Cålåra¿i, Ion Stan, mai hâr¿it în func¡ie, a preferat så se ocupe de organizarea Zilei Produselor Agroalimentare Române¿ti, sarcinå primitå pe linie de guvern. Despre adresa de la minister spune cå ar fi mai mult o invita¡ie cåtre directorii de direc¡ii jude¡ene. “Noi, directorii, ne vom prezenta, pentru cå este o sårbåtoare a fermie8

rilor. Dar n-am primit o dispozi¡ie, o sarcinå de serviciu”. Dar au fost ¿i directori mai zelo¿i, care au redactat invita¡ii pe care le-au trimis fermierilor din baza de date. Este cazul Elenei Gabriela Ciobanu, director executiv al Direc¡iei pentru Agriculturå Ialomi¡a. Prin adresa 8397, din 7 octombrie, Ciobanu le transmite fermierilor din jude¡ invita¡ia de participare la evenimentele For¡a Fermierilor. În preambulul documentului, Ciobanu precizeazå cå demersul este realizat la solicitarea ministrului Agriculturii, Petre Daea, ¿i a secretarilor de stat din MADR, Sorin Moise ¿i Ion Gåman. Un fermier surprins de situa¡ie a pasat hârtia primitå de la DAJ Ialomi¡a presei agricole, iar presa agricolå a sesizat faptul cå situa¡ia este cel pu¡in dubioaså. De ce så caute Ministerul Agriculturii musafiri pentru petrecerea unei persoane private? Foarte rapid au apårut ¿i reac¡iile contrare. Pre¿edintele APPR, Nicolae Sitaru, ¿i vicepre¿edin¡ii LAPAR, Nina Gheorghi¡å ¿i Alexandru Baciu, au criticat demersul ministerului. “Pare cå ministerul se transformå în agen¡ie de promovare a unei anume organiza¡ii de fermieri”, afirmå Sitaru.

“Este folosirea cel pu¡in incorectå a unor însemne oficiale în interes privat”, adaugå Nina Gheorghi¡å. “Nimeni pânå acum nu ¿i-a permis så facå a¿a ceva ¿i ar trebui så ne asiguråm cå nu se va repeta”, completeazå Alexandru Baciu. Petre Daea a în¡eles cå are o pozi¡ie greu de apårat ¿i a ales så nege, sus¡inând cå nu a solicitat nimic de felul adresei trimise de Elena Ciobanu. “Am våzut acea adreså. Mâine (luni, 10 octombrie), când ajung la minister, discut cu ei. Este un exces de zel din partea lor (a directorilor de DAJ-uri)”, a declarat ministrul. “Nu existå niciun fel de directivå, nam transmis niciun fel de semnal. Dimpotrivå, le-am spus så stea departe de treburile acestea”. Am insistat, întrebându-l dacå Elena Ciobanu, directoarea de la Ialomi¡a, a inventat faptul cå i-ar fi solicitat så trimitå acea adreså. “Da, categoric! N-a discutat cu mine fata asta. O voi suna mâine-diminea¡å, la prima orå, så vedem cum ¿i-a permis ea så facå treaba aceasta”. Pânå la închiderea edi¡iei, nu am reu¿it så o contactåm pe doamna Elena Ciobanu.

Robert VERESS Profitul Agricol 38/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Comisia solicit\ României h\r]i actualizate de risc de inunda]ii Comisia Europeanå a solicitat României ¿i altor 5 state så prezinte hår¡i actualizate de risc de inunda¡ii în conformitate cu Directiva privind inunda¡iile. Hår¡ile de hazard la inunda¡ii ar trebui så acopere zonele geografice care ar putea fi inundate, în timp ce hår¡ile de risc de inunda¡ii aratå poten¡ialele consecin¡e adverse asociate acestor scenarii de inunda¡ii. Aceste hår¡i stau la baza elaborårii planurilor de gestionare a riscului de inunda¡ii. Inunda¡iile din acest an din Bulgaria, precum ¿i inunda¡iile catastrofale din

Germania ¿i Belgia din iulie 2021 au aråtat importan¡a evaluårii riscurilor de inunda¡ii în lumina impactului schimbårilor climatice. Inunda¡iile pot, de asemenea, så elibereze poluan¡i stoca¡i în sol ¿i så îi råspândeascå ¿i mai mult. Statelor membre li s-a solicitat så raporteze cu privire la actualizårile primelor lor hår¡i de hazard la inunda¡ii ¿i ale primelor lor hår¡i de risc de inunda¡ii pânå la 22 martie 2020. În februarie 2022, Comisia a trimis grupului de 6 ¡åri din care face parte ¿i

România scrisori de punere în întârziere deoarece nu au fost primite informa¡ii cu privire la acest proces. De atunci, cele ¿ase state membre încå nu au adoptat hår¡i actualizate ¿i/sau nu au prezentat un raport Comisiei cu privire la acestea. În consecin¡å, Comisia a decis så emitå avize motivate adresate celor ¿ase state membre, care dispun acum de douå luni pentru a råspunde ¿i a lua måsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide så sesizeze Curtea de Justi¡ie a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

And, the winner is... Romania! “ªi câ¿tigåtorul premiului este...” Vorbitorul face o pauzå de efect. România! ªi sala plinå, de câteva sute de locuri, începe så aplaude. De undeva din dreapta, o femeie emo¡ionatå se ridicå ¿i merge cåtre scenå. Este Adina På¿coiu, pre¿edinta GAL-ului Napoca Porolissum, care a depus proiectul câ¿tigåtor. A fost o competi¡ie strânså, România câ¿tigând întro grupå cu al¡i 6 competitori. Suntem la Bruxelles, în capitala Europei unite. Comisia Europeanå lanseazå Re¡eaua Europeanå PAC, care înlocuie¿te Re¡eaua Europeanå de Dezvoltare Ruralå. Cei din jur îi spun, aproape natural, EU CAP Network. Ni se spune cå are misiunea så optimizeze fluxul de informa¡ii între statele membre ¿i Bruxelles, dar mai ales så evalueze ¿i så implementeze Planurile Na¡ionale Strategice ale statelor membre. Teoretic, la ei ajunge ¿i PNS-ul României, trimis la Bruxelles såptåmâna trecutå. Profitul Agricol 38/2022

Pe scenå, Adina På¿coiu se declarå mândrå de premiul primit. Lumea din salå îi simte emo¡ia ¿i o aplaudå parcå ceva mai mult, mai cald. Mai târziu, într-o pauzå, avea så o felicite pentru proiect ¿i Mihail Dumitru, directorul general adjunct al DG Agri. ¥ntre timp, în panelurile EU CAP Network se vorbe¿te în termeni care au început så ne intre ¿i nouå pe sub piele: modelarea PAC, tranzi¡ia spre sustenabilitate, rezilien¡å, abordarea schim-

bårilor climatice ¿i biodiversitate. ¥n altå parte aud de utilizarea judicioaså a apei potabile, reducerea pesticidelor, platå corectå pentru angaja¡ii sezonieri, mai ales pentru cei din afara UE, plå¡i echilibrate cåtre statele membre ¿i stabilirea de ¡inte de mediu. Må gråbesc cu o concluzie. Pentru mul¡i vorbitori, mediul a trecut pe primul loc, oamenii sunt pe plan secund.

Andrei OSTROVEANU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cooperativele nefunc¡ionale vor fi radiate Oficiul Na¡ional al Registrului Comer¡ului a publicat lista cooperativelor care nu ¿i-au îndeplinit obliga¡ia de depunere a situa¡iilor financiare anuale. Din totalul cooperativelor înregistrate în România, la nivelul anului fiscal 2019 doar 48,9% figureazå ca având depuse situa¡iile financiare anuale ¿i doar 22,3% au avut cifrå de afaceri mai mare ca 0. De aceea, UNCSV recomandå cooperativelor agricole så verifice dacå figureazå pe lista Oficiului Na¡ional ¿i så remedieze problemele, altfel vor fi radiate în termen de 90 de zile, fårå altå notificare prealabilå. Bovicoop î¿i deschide birou la Bucure¿ti, lângå minister Bovicoop, uniunea de ramurå na¡ionalå a cooperativelor din sectorul taurin, a anun¡at cre¿terea numårului de membri de la 9 la 17. La doar un an de la înfiin¡are, Bovicoop acoperå 11 jude¡e din Transilvania, are 700 de fermieri cooperatori cu un total de 22.000 de capete de bovine. Începând cu iunie 2022, UNCSTBovicoop ¿i-a extins perspectiva, astfel cå s-a înfiin¡at un punct de lucru în Bucure¿ti, în apropiere de MADR, pe strada Vasile Lascår nr. 5-7, unde are angajat ¿i un director executiv. Regele Charles cautå un cioban Noul rege al Marii Britanii, Charles III, cautå un cioban care så aibå grijå de cele 3.000 de oi ¿i 200 de vaci pe care le de¡ine la o proprietate regalå din regiunea Norfolk din Anglia. Conform anun¡ului de angajare, candida¡ii trebuie så aibå experien¡å în domeniu ¿i så respecte cele mai stricte standarde de protec¡ie a animalelor. Ferma regalå are o suprafa¡å de 6.000 de pogoane de teren organic, iar animalele sunt hrånite exclusiv cu iarbå. Mieii sunt vându¡i unei companii care comercializeazå carne ecologicå în magazinele regatului. 10

Putin a primit cadou un tractor Avarierea gravå a podului care traverseazå Strâmtoarea Kerci nu a fost singurul cadou primit de Vladimir Putin la împlinirea vârstei de 70 de ani. Liderul din Belarus, Alexander Lukashenko, i-a adus lui Putin un voucher pentru un tractor produs la Minsk. Tractoarele sunt mândria industriei din Belarus încå din perioada sovieticå, iar Lukashenko de¡ine ¿i el un model similar. Cadoul are înså o simbolisticå bizarå în contextul evenimentelor de pe front, pentru cå de la începutul conflictului fermierii ucraineni ¿i-au folosit trac-

toarele ca så fure echipamente militare abandonate de ru¿i, iar tractoarele au devenit un simbol al rezisten¡ei. Pre¿edintele Tadjikistanului, Emomali Rahmon, i-a trimis ¿i el liderului de la Kremlin mai multe piramide construite din pepeni ro¿ii ¿i galbeni. Acest cadou a fost imediat ridiculizat pe re¡elele de socializare, pentru cå pepenii sunt un simbol al regiunii Kherson, unde armata ruså a fost înfrântå recent. În mod surprinzåtor, China nu i-a transmis nici måcar un mesaj oficial de felicitare lui Putin.

Epidemie-record de grip\ aviar\ în Europa Epidemia de gripå aviarå din acest an a fost cea mai gravå din istoria Europei ¿i a provocat moartea sau sacrificarea a peste 48 milioane de påsåri. Spre deosebire de al¡i ani, atunci când virusul dispårea în lunile de varå, acum epidemia a continuat så se extindå pe tot parcursul anului. Marea Britanie a identificat pânå acum 161 de focare de infec¡ie, cu mult peste recordul precedent din sezonul

2020/2021, atunci când au existat 26 de focare. La nivel european, în perioada octombrie 2021 - septembrie 2022 au existat 2.600 de focare la påsåri domestice ¿i 3.573 de infec¡ii descoperite la cele sålbatice, pe o suprafa¡å care se extinde din sudul Portugaliei pânå în estul Ucrainei. Medicii veterinari avertizeazå cå cea mai dificilå perioadå a anului abia acum începe, iar riscul de infec¡ie pentru påsårile de fermå este foarte ridicat. “Din påcate, ne a¿teptåm ca numårul focarelor så creascå în urmåtoarele luni, atunci când påsårile migratoare se întorc în Europa ¿i aduc virusul în apropierea fermelor”, explicå veterinarul-¿ef al Marii Britanii, dr. Christine Middlemiss. pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 38/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII O platformå pentru poli¡ele de asiguråri agricole Agra Asiguråri anun¡å lansarea pe pia¡å a unei platforme dedicate poli¡elor agricole. Compania spune cå a¿a contribuie la eficientizarea procesului de emitere ¿i eliminå total documentele în format fizic. “Dupå digitalizarea procesului de evaluare a daunelor dorim så continuåm procesul de digitalizare ¿i pe partea de vânzåri, oferind partenerilor no¿tri un acces transparent la poli¡ele de asigurare agricole”, explicå Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asiguråri. Programul este sincronizat cu baza de date Agra Sat, serviciu gratuit ce le oferå fermierilor imagini din satelit cu evolu¡ia culturilor asigurate. Arla îi recompenseazå pe fermierii care reduc emisiile Cooperativa Arla a lansat un program de recompense financiare pentru fermierii care reduc emisiile de gaze cu efect de serå. Ei vor primi un pre¡ cu 4 eurocen¡i mai mare pentru un litru de lapte, în timp ce fermieri care nu reu¿esc så reducå emisiile, dar trimit cooperativei date despre acestea vor primi ¿i ei un pre¡ cu un eurocent mai mare. Arla î¿i propune så reducå emisiile de gaze cu 30% pânå în 2030 ¿i estimeazå costurile programului la 500 de milioane de euro pe an. Nestle investe¿te în lan¡ul de aprovizionare Grupul Nestle a anun¡at cå va investi un miliard de franci elve¡ieni în lan¡ul de aprovizionare ¿i vrea ca toatå cafeaua pe care o cumpårå så provinå din surse responsabile, pânå în anul 2025. În plus, compania vrea ca 20% din cafea så fie produså prin agriculturå regenerabilå în 2025, procent care va cre¿te pânå la 50% în anul 2030. În acest scop, Nescafe îi va ajuta pe fermierii de la care se aprovizioneazå cu programe de instruire, asisten¡å tehnicå, dar ¿i buta¿i de cafea cu o productivitate ridicatå. 12

Un uragan devasteaz\ agricultura din Florida Autoritå¡ile din statul american Florida încearcå så estimeze, împreunå cu fermierii locali, pagubele provocate de uraganul Ian. Conform unor date par¡iale, peste 4 milioane de pogoane de teren arabil au fost afectate, iar multe ferme mici au fost complet distruse. “Dacå nu ai bani så continui activitatea pe cont propriu, nu ai ce face. Fermele mici au de regulå o situa¡ie financiarå mai precarå ¿i un eveniment de acest tip le poate fi fatal”, spune Gene McAvoy, distribuitor de legume. Guvernatorul statului Florida s-a anun¡at deja un program de împrumuturi de urgen¡å pentru companiile mici,

cu un buget de 10 milioane de dolari, iar Departamentul de Stat pentru Agriculturå (USDA) deruleazå ¿i el programe de ajutor. În multe situa¡ii, fondurile sunt înså plåtite dupå aproape un an. În timp ce unii fermieri încearcå în continuare så ajungå pe proprietå¡ile lor, pe drumuri inundate sau blocate de copaci ¿i linii de tensiune cåzute, principala organiza¡ie agricolå a statului, Florida Farm Bureau, ¿i-a rugat membrii så completeze un formular online pentru centralizarea distrugerilor.

Drago[ B|LDESCU

ANT se pl\te[te dup\ s\rb\tori Adrian Pintea, directorul general al APIA, a anun¡at cå ajutorul Na¡ional Tranzitoriu (ANT) se va da la anul. “Acesta va intra la platå începând cu anul 2023, pentru cå întotdeauna se plåte¿te din bugetul anului urmåtor, respectiv din bugetul anului 2023, astfel încât, la începutul anului, acestea vor fi plåtite”, a anun¡at Pintea. Data începerii plå¡ilor ANT depinde de data aprobårii Legii bugetului de stat pentru anul 2023. ANT se plåte¿te astfel: Ajutorul Na¡ional Tranzitoriu în sectorul lapte schema decuplatå de produc¡ie, specia bovine, în sectorul lapte (ANTZ 7 - L) 61,25 lei/ tonå; Ajutorul Na¡ional Tranzitoriu în sectorul carne - schema decuplatå de produc¡ie, specia bovine, în sectorul carne (ANTZ 8-C) - 213,20 lei/cap; Ajutorul Na¡ional Tranzitoriu pentru speciile ovine/caprine - schema

cuplatå de produc¡ie (ANTZ 9) - 15,21 lei/cap. Pentru prima oarå, înså, anul acesta, crescåtorii de animale au beneficiat de plata în avans a acestei subven¡ii, APIA eliberând adeverin¡e-punte pentru contractarea de împrumuturi bancare, garantate ¿i cu acest ajutor.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 38/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan¡a 373 euro/t (+ 50) 1.828 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 3 - 7.10.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022. ¥n såptåmâna 3 - 7 oct. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a

€ - 4,9 lei $ - 5 lei

avut urmåtoarea evolu¡ie:

lei). A crescut cu 18 dolari/tonå.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 7 octombrie, a fost de 347 dolari/tonå (1.735 lei). A crescut cu 24 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în data de 3 octombrie.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 340 euro/tonå (1.666 lei). A crescut cu 31 euro/tonå.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 397 dolari/tonå (1.985

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 344 euro/t (1.686 lei). A crescut cu 27 euro/tonå

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 3 octombrie. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna octombrie 2022 este de 297 euro/t (1.426 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 347 euro/tonå (1.700 lei). A crescut cu 30 euro/tonå.

Cota¡ii - Bursa din Chicago 03.10 04.10 05.10 Oct 315 317 319 Nov 317 325 327 Dec 323 327 329

06.10 329 332 331

$/t 07.10 337 337 339

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 03.10 04.10 05.10 06.10 Oct 347 349 353 357 Nov 343 347 351 355 Dec 341 347 349 353

$/t 07.10 363 359 357

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna octombrie 2022, a fost de 277 dolari/t (1.385 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 03.10 04.10 05.10 06.10 Oct 379 381 383 385 Nov 381 383 385 391 Dec 383 385 387 389

$/t 07.10 397 397 393

euro/t Cota¡ii - Burse din Fran¡a 03.10 04.10 05.10 06.10 07.10 Rouen 317 321 327 333 344 Dunquerque 317 321 327 333 344 Pallice 313 320 321 329 345 Creil FOB 311 317 327 331 337 Moselle FOB 309 313 321 329 340 Rouen FOB 317 327 333 341 347

Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în octombrie 2022, este de 277 euro/tonå (1.357 lei). A crescut cu 4 euro/tonå.

Porumb România FOB Constan¡a 307 euro/t (+ 10) 1.504 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 3 - 7.10.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 7 oct. 2022, a fost de 295 dolari/tonå (1.475 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå. Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Oct Nov Dec

03.10 263 261 263

04.10 05.10 06.10 07.10 265 267 269 271 263 265 267 269 265 267 269 277

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

$/t

03.10 04.10 05.10 06.10 07.10 273 275 277 279 285 271 273 275 277 283

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 350 euro/tonå (1.715 lei). A crescut cu 21 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 355 euro/tonå (1.739 lei). A crescut cu 22 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 7 oct. 2022, a fost Cota¡ii - Burse din Fran¡a 03.10 325 325 319 Bordeaux FOB 329 Pontivy 333 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Fa¡å de ultimele 5 zile

Fa¡å de ultima lunå

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

-5

-15

de 345 euro/tonå (1.690 lei). A crescut cu 20 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 335 euro/tonå (1.641 lei). A crescut cu 16 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 285 dolari/tonå (1.425 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå.

Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå -3

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

+ 30

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

04.10 05.10 06.10 07.10 323 327 337 345 323 327 335 345 317 319 321 335 327 333 337 350 331 335 339 355

Profitul Agricol 38/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia

na 167.970 tone, Indonezia 79.850 tone, Pakistan 77.970 tone, Vietnam 77.970 tone ¿i Mexic 32.770 tone.

¥n såptåmâna 3 - 7 octombrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 441 dolari/tonå (2.205 lei), în scådere cu 22 dolari /tonå.

Principalele destina¡ii: Chi-

Oct Nov Dec

03.10 523 515 521

04.10 525 517 525

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago

$/t 05.10 527 525 530

06.10 529 527 531

07.10 517 525 527

Oct Nov Dec

03.10 1.397 1.317 1.277

04.10 1.411 1.337 1.297

05.10 1.437 1.357 1.315

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

FOB Constan¡a 307 euro/t (+10) 1.504 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 3 - 7.10.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022.

$/t

06.10 1.455 1.377 1.335

07.10 1.441 1.343 1.325

euro/t

03.10 291 291 277

04.10 293 293 285

05.10 295 295 297

06.10 299 299 213

07.10 304 304 315

303 313

305 309 317 325 315 317 321 327

re, FOB-Moselle, a închis la 327 euro/tonå (1.602 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 304 euro/tonå (1.490 lei), mai mare cu 13 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru be-

Australia: pentru livrare în octombrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 285 dolari/t (1.425 lei), mai mic cu 12 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 599 euro/tonå (2.935 lei). A crescut cu 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din

2 septembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 593 euro/tonå (2.906 lei). A crescut cu 22 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

PREºURI

3-7.10.2022

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni - 29

+ 19

- 85

Fa¡å de ultimul an nc

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

03.10 04.10 05.10 06.10 07.10 463 467 469 451 441 459 465 467 459 447

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 670 euro/t (3.185 lei). A crescut cu 11 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Nov

$/t

03.10 04.10 05.10 06.10 07.10 659 665 667 679 677

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 3 - 7 octombrie 2022, a fost de 293 dolari/tonå (1.465

Nov Dec

chidere, pe 7 oct., a fost de 677 dolari/tonå (3.385 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în octombrie, este 619 euro/t (3.033 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în octombrie, este de 697 dolari/t (3.485 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

03.10 04.10 05.10 06.10 07.10 Dieppe 659 665 667 679 670 $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 03.10 04.10 05.10 06.10 07.10 Dec 279 281 283 285 293 Nov 285 287 293 295 297

lei). A crescut cu 14 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

A înregistrat o cre¿tere tot de 26 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

03.10 Rouen 571 Dunquerque 571 Moselle 581

04.10 583 583 585

euro/t 05.10 06.10 585 597 585 599 597 609

07.10 593 597 599

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Oct Nov Dec

03.10 629 631 639

04.10 623 627 631

05.10 621 625 629

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Profitul Agricol 38/2022

+ 24

295 dolari/t

+ 10

545 dolari/t

-2

293 dolari/t

$/t

06.10 07.10 613 609 623 619 617 609

Grâu

347 dolari/t

$/t

03.10 04.10 05.10 06.10 07.10 577 575 573 571 569 579 577 575 573 571

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 597 euro/tonå (2.925 lei).

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

Rapi¡å la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 7 oct. 2022, a fost de 569 dolari/tonå (2.845 lei).

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 545 dolari/tonå (2.695 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 3 octombrie 2022.

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

+ 14 15

Pre]uri [i pie]e Pre¡urile mondiale la alimente au continuat så scadå ¿i în septembrie În luna septembrie 2022, indicele global al pre¡urilor produselor alimentare a scåzut cu 1,1% comparativ cu luna august, pânå la 136,3 puncte, fa¡å de valoarea revizuitå de 137,9 puncte atinså în luna august. Chiar dacå a scåzut timp de ¿ase luni la rând, acest indice este cu 5,5% mai mare decât în septembrie 2021. Scåderea pre¡ului alimentelor se datoreazå în principal unei reduceri de 6,6% a pre¡ului uleiurilor vegetale, cel mai redus nivel de dupå luna februarie 2021, potrivit FAO. De asemenea, pre¡urile la zahår, lactate ¿i carne au scåzut ¿i ele, chiar dacå este vorba de un declin mai mic de un punct procentual în toate cele trei cazuri. În schimb, pre¡ul cerealelor calculat de FAO a crescut cu 1,5% de la o lunå la alta, în condi¡iile în care pre¡urile interna¡ionale la grâu au revenit pe o cre¿tere de 2,2% ca urmare a incertitudinilor cu privire la seceta din SUA ¿i Argentina, a exporturilor rapide din Uniunea Europeanå, dar ¿i a incertitudinilor cu privire la prelungirea coridorului maritim din Marea Neagrå, care a permis tranzitul de cereale din Ucraina, dincolo de luna noiembrie. Produc¡ia mondialå de cereale, mai micå cu 1,7% Organiza¡ia Na¡iunilor Unite pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå (FAO) a revizuit ¿i prognoza privind produc¡ia mondialå de cereale în 2022 pânå la 2,768 miliarde de tone, de la 2,774 miliarde de tone, cât estima anterior. Noua estimare este cu 1,7% sub produc¡ia realizatå în anul de pia¡å 2021. Pe de altå parte, în cazul grâului, FAO ¿i-a îmbunåtå¡it estimårile în luna septembrie pânå la 787,2 milioane de tone, cu 1% mai mult decât produc¡ia din 2021, gra¡ie unor produc¡ii peste a¿teptåri în Uniunea Europeanå ¿i Federa¡ia Ruså. 16

UE> cea mai slab\ recolt\ de porumb din ultimii 15 ani Recoltarea porumbului în Uniunea Europeanå este în plinå desfå¿urare, iar rapoartele la recoltare confirmå pagubele extinse produse de secetå care, conform anali¿tilor, ar urma så ducå la cel mai scåzut nivel din ultimii 15 ani al recoltei. În România, care concureazå cu Fran¡a pentru titlul de cel mai mare producåtor de porumb din UE, recolta este afectatå în diferite grade. “Porumbul a fost cel cea mai afectat de secetå anul acesta, de¿i în zonele unde am putut men¡ine temperaturi adecvate prin iriga¡ii randamentele sunt în regulå”, a declarat ministrul român al Agriculturii, Petre Daea, pentru Reuters. El nu a dat estimåri privind produc¡ia, dar a spus cå recolta ar putea acoperi necesitå¡ile interne ¿i ar permite exporturi reduse. Seceta istoricå ¿i valurile succesive de cåldurå din Europa au afectat porumbul în timpul perioadei esen¡iale de cre¿tere din varå, iar ploile din ultima lunå au fost prea târzii. “În Uniunea Europeanå, impactul secetei, în pofida unor reprize de ploaie, a fåcut ca perspectivele privind randamentul culturilor så fie slabe”, a avertizat organismul de monitorizare a recoltelor AMIS. Såptåmâna trecutå, Comisia Europeanå a înråutå¡it prognoza privind recolta de porumb a blocului comunitar la 55,5 milioane de tone, unii anali¿ti avertizând cå ar putea fi cel mai scåzut volum din 2007. Cea mai afectatå ar putea fi Ungaria. Conform unui raport al Ministerului Agriculturii, se prognozeazå o scådere de peste 50% a recoltei fa¡å de 2021, la 3 milioane de tone. Importurile totale de porumb ale UE în 2022/2023 ar urma så se situeze la 21 milioane de tone, cel mai ridicat niv-

el din ultimii patru ani, a previzionat Comisia Europeanå În Fran¡a, se a¿teaptå cea mai scåzutå produc¡ie din ultimele trei decenii, cele mai afectate fiind culturile neirigate, acestea reprezentând douå treimi din suprafa¡a cultivatå. Såptåmâna trecutå, Organiza¡ia AGPM previziona o produc¡ie de 10 milioane de tone, în linie cu previziunile pie¡ei ¿i sub prognozele Ministerului Agriculturii, de 11,3 milioane de tone, care ar fi deja cel mai scåzut nivel din ultimii 32 de ani. În Italia, datele indicå un declin de 40% al recoltei fa¡å de anul trecut, în timp ce unele câmpuri sunt abandonate din cauza secetei, a anun¡at Lorenzo Bazzanam, economist ¿ef la Coldiretti. În Germania, unde recoltarea este aproape finalizatå, se estimeazå o scådere de 19%, la aproximativ 3,5 milioane de tone, sus¡in anali¿tii. Doar în Polonia anali¿tii se a¿teaptå ca produc¡ia de porumb så depå¿eascå nivelul din 2021, datoritå cre¿terii suprafe¡elor cultivate ¿i a impactului moderat al secetei.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 38/2022

CULTURI

VEGETALE Helicoverpa a dep\[it PED în Câmpia B\r\ganului Ostrinia ¿i mai ales Helicoverpa au produs anul acesta pagube însemnate culturilor de porumb din Bårågan, diminuând ¿i mai mult produc¡iile oricum grav afectate de secetå. Valuri succesive au invadat câmpurile, în special acolo unde nu s-a aplicat niciun tratament cu insecticide.

“

Omida fructifica¡iilor (Helicoverpa armigera) este activå ¿i la început de octombrie. Larvele au fåcut ravagii într-o solå cu porumb siloz a unui fermier care se învecineazå cu câmpurile de cercetare. Fluturii încå se prind în capcanele entomologice”, scria, zilele trecute, entomologul Emil Georgescu, de la INCDA Fundulea. El a postat pe contul såu de Facebook ¿i câteva ilustra¡ii elocvente, dintre

Pre¿edintele ASAS, Valeriu Tabårå, sus¡ine cå mare parte din recolta anualå de porumb românesc este afectatå de fuzariozå. Prezen¡a bolii ar trebui så ducå la distrugerea produc¡iei, fiindcå Fusarium produce aflatoxine, foarte otråvitoare atât la om, cât ¿i la animale. Tabårå sus¡ine cå sunt afecta¡i, în special, hibrizii cu bob dentat, majoritari în zonele unde porumbul se cultivå pe mari suprafe¡e. El recomandå excluderea din culturi a hibrizilor care nu au rezisten¡å geneticå la atacul de 18

Larv\ de Helicoverpa armigera pe [tiulete de porumb siloz - 29.09.2022

care am selectat ¿i noi câteva. În jude¡ul învecinat, Ialomi¡a, la Mårcule¿ti, localitate aflatå la 100 de kilometri distan¡å de Fundulea, fermierul Andreas Telehuz raporteazå pagube însemnate, de ordinul sutelor de kg/ha, la unul dintre hibrizii de porumb cu toleran¡å geneticå slabå la Helicoverpa, în urma unor atacuri succesive ale acestui dåunåtor. Se pare cå ar fi fost chiar patru genera¡ii. Helicoverpa sau Ostrinia.

Jean Ionescu, directorul Corteva România ¿i R. Moldova, afirmå cå fuzarioza se instaleazå de regulå atunci când fermierii laså porumbul så se usuce în câmp. “Dacå vrei så nu ai probleme cu aflatoxinele trebuie så recoltezi când umiditatea este între 18 ¿i 23%. Dupå ce apare punctul negru, pe fondul atacurilor de Ostrinia ¿i Helicoverpa ¿i a umiditå¡ii în exces, pot så aparå aceste mucegaiuri”.

Anul trecut, atacul a fost slab. În plus, anul acesta s-au prins pu¡ini adul¡i în capcane, a¿a cå Telehuz nu a anticipat urmarea ¿i nu a tratat preventiv. Anul viitor va realiza, cu certitudine, cel pu¡in o trecere cu insecticid. Ani la rândul, firmele producåtoare de insecticide au avertizat cå Ostrinia nubilalis, sfredelitorul porumbului, ¿i Helicoverpa vor ajunge så producå pierderi însemnate culturii de porumb, pe lângå paguba realizatå prin “por¡ile deschise” pentru contaminarea recoltei cu Fusarium. FMC, în special, s-a implicat într-o campanie de con¿tientizare a fermierilor referitor la aceastå problemå. Încå din 2019 a lansat programul Evalio Agrosystems, devenit, ulterior, Arc farm intelligence. E vorba de o aplica¡ie pentru telefon sau tabletå, care avertizeazå când se produc zboruri intense ale popula¡iilor de Helicoverpa ¿i Ostrinia.

Robert VERESS Profitul Agricol 38/2022

CULTURI VEGETALE

Viziru> Produc]ie de aproape 20 de tone cu hibridul Corteva P0937 Corteva a organizat luni, 10 octombrie 2022, la Viziru (Bråila), în ferma Agro Hagiu, o recoltare cu public a hibridului P0937, FAO 540, cultivat la irigat prin picurare. Dupå douå brazde trase (48 ari), produc¡ia medie a fost de 19.400 kg/ha, la umiditate 14,5%.

roduc¡ia a fost limitatå de norma relativ reduså de semånat, de maxim 90.000 de boabe germinabile/ha. Cristinel Brânzå, inginer agronom Agro Hagiu, a explicat cå ar¿i¡a este o mare problemå în zonå, în ultimii ani, astfel cå o densitate mai joaså este necesarå pentru asigurarea unei bune aeråri a plantelor în perioada de consum maxim, respectiv pentru a se men¡ine rata fotosinteticå ¿i a se evita turgenscen¡a foliarå. “Cultivåm acest hibrid de trei ani ¿i am constatat cå este foarte constant, realizeazå bine polenizarea chiar ¿i în condi¡ii de ar¿i¡å, ca toatå genetica Pioneer. Nu s-a anticipat cå aceastå parcelå va fi destinatå unei prezentåri, deci este o culturå obi¿nuitå, ca oricare alta din fermå. Fertilizarea cu fosfor a fost variabilå, în func¡ie de rezultatele cartårii solului. Toate îngrå¿åmintele au în componen¡å potasiu, tot pentru a conferi plantelor o mai mare rezisten¡å la ar¿i¡å”, a mai spus Brânzå. La Agro Hagiu existå trei sole cu porumb comercial irigate prin picurare - în total 70 ha. Picurarea se mai folose¿te la loturile de hibridare (45 ha) ¿i pentru legumiculturå. Jean Ionescu, director Corteva România ¿i R. Moldova, i-a încurajat pe cei aproximativ 200 de fermieri prezen¡i så Profitul Agricol 38/2022

investeascå în irigat prin picurare. "În doi ani, suprafa¡a irigatå prin picurare a depå¿it 15.000 ha în jude¡ele Ialomi¡a, Cålåra¿i, Bråila”. Dar, chiar ¿i sub pivo¡i, hibrizii Corteva dau produc¡ii de pânå la 27 de t/ha, în condi¡iile României. “P0937 este hibridul cu cele mai mari produc¡ii în România, Turcia, Grecia, Bulgaria la irigare prin pivot ¿i prin picurare. ºine doar de tehnologie depå¿irea produc¡iei de 20 t/ha. În portofoliu avem hibrizi care vor depå¿i aceastå productivitate. În

Bårågan ¿i Bråila, cota de pia¡å Corteva la porumb depå¿e¿te 60%. 91% dintre fermierii care cultivå porumb la irigat folosesc geneticå Corteva”. Andrei Ciocoiu, category marketing manager, a precizat cå P0937 are aceea¿i mamå cu P1197, care a dat recordul de 38,7 t/ha, în SUA, produc¡ie STAS. “P0937 pierde foarte bine apa la maturitate ¿i nu are nevoie de uscare".

Robert VERESS

Tehnologia de cultur\ Pregåtirea terenului Toamna: dezmiri¿tit cu Lemken Rubin, arat la final de lunå octombrie; aplicare îngrå¿åminte complexe de tip NPK 0.46.0 (TSP), pe aråturå, 200 kg/ha; Primåvara: 06.04.2022 - pregåtirea patului germinativ dintr-o singurå trecere cu combinatorul. Semånat Data semånatului: 11.04.2022; norma de semånat: 89.000 boabe fizice; Fertilizare La semånat: 250 kg îngrå¿åminte

complexe de tip NPK 10-24-24; 10.05.2022 - aplicare îngrå¿åmânt foliar; 26.05.2022 - 200 kg/ha azotat de amoniu odatå cu prå¿itul mecanic. Tratamente 16.04.2022 - aplicare erbicid preemergent Metolaclor împreunå cu Glifosat; 06.05.2022 - erbicidare postemergentå cu Arigo în dozå de 0,330 kg/ha împreunå cu adjuvantul Vivolt; 10.05.2022 - aplicare insecticid Inazuma în dozå de 0.250 kg/ha; 02.06.2022 - aplicare insecticid pe bazå de Clorantraniliprol. Norma de udare: 500 mc/ha (50 l/mp) x ¿ase treceri. 19

CULTURI VEGETALE

Observa]ii la propunerea privind Utilizarea Durabil\ a PPP-urilor Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a transmis europarlamentarului Daniel Buda o serie de observa¡ii critice cu privire la propunerea de Regulament privind Utilizarea Durabilå a Produselor de Protec¡ie a Plantelor (pe scurt SUR). Speran¡a Alian¡ei este ca Buda, în calitate de vicepre¿edinte al Comisiei pentru Agriculturå din Parlamentul European, så sprijine måsurile dorite de agricultori ¿i nu pe cele ale deciden¡ilor politici. “Am studiat prevederile ultimei forme a SUR puse în dezbatere ¿i ne men¡inem punctul de vedere: ambi¡iile mari trebuie så fie fundamentate pe resurse pe måsurå”, se aratå în documentul Alian¡ei cåtre europarlamentarul român. “Obiectivele ¿i justificårile din preambului documentului sunt prea teoretice ¿i mai pu¡in practice, fårå piloni de sus¡inere în realitatea agricolå din România ¿i nu numai. Spre exemplu, se men¡ioneazå “preocupårile din ce în ce mai mari ale societå¡ii cu privire la utilizarea pesticidelor

care pot fi observate în numeroasele peti¡ii, ini¡iative cetå¡ene¿ti europene ¿i întrebåri ale Parlamentului European pe aceastå temå”. Alian¡a nu considerå cå aceasta este solu¡ia cea mai eficientå pentru a råspunde acestor preocupåri ale cetå¡enilor, când, în acela¿i timp, Comisia nu exercitå un control riguros al produselor importate. Tot prin Regulament se pune presiune pe produc¡ie, fårå o analizå pertinentå de pia¡å. Fermierii no¿tri furnizeazå produse la standarde de bunå calitate, pe care înså consumatorii europeni nu le pot achizi¡iona din cauza costului ridicat. Mai mult, produc¡ia internå a Uniunii nu este competitivå pentru export. Europa produce cereale la pre¡uri mari, necompetitive. ¥n acest moment licita¡iile sunt câ¿tigate, majoritar, de cåtre cerealele ruse¿ti. De aceea, Alian¡a pentru Agriculturå recomandå Comisiei så analizeze ¿i din perspectivå economicå aceste obliga¡ii, nu doar din perspectivå climaticå. O altå realitate ignoratå este cå sunt acceptate pe pia¡a unicå, pentru consumul cetå¡enilor europeni, produse de calitate inferioarå ¿i cu o trasabilitate

obscurå, produse ale unor state ter¡e. Prin urmare, Comisia nu are autoritatea moralå så afirme cå aceste strategii ale Pactului Verde au ca scop o via¡å ¿i o alimenta¡ie mai bune pentru cetå¡enii Uniunii, fiindcå ele sunt contrazise de cåtre conven¡iile comerciale pe care le încheie. Un alt obiectiv este acela cå “armonizarea politicilor na¡ionale de utilizare a pesticidelor ar putea contribui la îmbunåtå¡irea func¡ionårii pie¡ei interne ¿i la reducerea denaturårii schimburilor comerciale dintre statele membre, dar ¿i cå “prezenta propunere respectå principiul propor¡ionalitå¡ii”. ¥n opinia Alian¡ei, Comisia a e¿uat în a explica în ce fel poate sus¡ine aceste obiective, când prin Regulament sunt impuse praguri nete, liniare unor state care au consumuri de pesticide aflate la extreme. De aceea, membrii Alian¡ei spun cå au mari îndoieli cå se poate constitui “o armonie agricolå europeanå” prin impunerea unei reduceri cu 50% a cantitå¡ii de pesticide utilizatå atât unui stat cu un consum de 9 kg/ha, cât ¿i unui stat cu un consum de 0,5 kg/ha. Strategia “De la fermå la consumator” subliniazå, de aseme-

Profitul Agricol 38/2022

CULTURI VEGETALE nea, importan¡a îmbunåtå¡irii pozi¡iei fermierilor (care sunt esen¡iali pentru gestionarea acestei tranzi¡ii) în lan¡ul valoric. Acesta este un obiectiv la care Alian¡a dore¿te så se alåture Comisiei, cu precizarea cå nu în¡elege cum pot se poate îmbunåtå¡i pozi¡ia fermierilor ¿i cooperativelor române¿ti prin vulnerabilizarea capacitå¡ii lor de produc¡ie. “Condi¡iile climatice ne afecteazå ¿i vom contribui, fårå urmå de îndoialå, la conservarea ¿i predarea unui mediu sånåtos genera¡iilor viitoare, dar prin metode cu un grad de risc mai scåzut. În caz contrar, vom da foc planetei în încercarea de a o salva”, se mai aratå în comunicatul privind propunerea de regulament privind PPP-urile. “Am parcurs ¿i studiile de impact ¿i avizele primite de aceastå propunere; ele aratå un real progres ¿i beneficii deosebite, cu unica precizare cå oglindesc doar impactul pozitiv pe care îl va avea atingerea obiectivelor, a¿a cum au fost ele prezentate, asupra mediului. Cu permisiunea dumneavoastrå, dorim så ne exprimåm rezerva ¿i pe acest aspect.”

Alian¡a observå cå, de¿i afectatå direct, nu existå niciun studiu de impact clar asupra agriculturii, nu sunt estimate pierderile sau consecin¡ele eventuale, nu existå predictibilitate, deci coeren¡å în plan. “Nu ne putem expune hazardului într-o chestiune atât de importantå. În sprijinul celor sus¡inute mai sus, vå trimitem ata¿at prezentei ¿i rezumatul unui raport preliminar, “Impactul socioeconomic al aplicårii strategiei FARM TO FORK în agriculturå¿i transpunerea în România”, realizat de cåtre unul dintre membrii Alian¡ei, Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb din România, îm-

preunå cu echipa de cercetare USAMV Bucure¿ti”. Concluziile acestui studiu aratå cå România nu poate reduce cantitatea de pesticide utilizatå fårå a-¿i afecta semnificativ produc¡ia. “Consumul de pesticide utilizat de fermierii români este deja prea mic pentru a putea fi redus, indiferent de procent. Vå asiguråm, în numele membrilor no¿tri, cå nu vom fi reticen¡i în a sprijini deplin måsurile care pot conduce la performan¡ele agriculturii europene ¿i la un mediu mai bun, sub rezerva ca aceste måsuri så fie coerente, realizabile ¿i predictibile.” se aratå în încheierea documentului.

Comisia vrea s\ reduc\ pragul minim de reziduuri de pesticide Pe 27 septembrie, statele Uniunii Europene au sprijinit propunerea Comisiei de a reduce limitele maxime de reziduuri (LMR) pentru douå pesticide neonicotinoide despre care evalurile EFSA, Agen¡ia Europeanå pentru Siguran¡a Alimentelor, spun cå au efecte adverse asupra albinelor. Din acest motiv, utilizarea lor în aer liber fusese deja interziså în UE în 2018. Pentru importurile de alimente ¿i furaje, noile norme vor reduce limitele maxime de reziduuri existente, pentru aceste substan¡e, la cel mai scåzut nivel care poate fi måsurat cu ajutorul celor mai recente tehnologii. 22

Se preconizeazå cå normele se vor adopta pânå la începutul anului viitor. Operatorii din sectorul alimentar ¿i ¡årile ter¡e vor avea suficient timp la dispozi¡ie pentru a se adapta la noile norme. Noile LMR se vor aplica produselor agricole din UE - pentru care pragul este deja foarte scåzut, dar ¿i produselor agricole ¿i alimentelor importate din ¡åri ter¡e. Stella Kyriakides, comisarul pentru sånåtate ¿i siguran¡å alimentarå, a declarat: “Este prima datå când reducem LMR-urile pentru a ¡ine seama de impactul substan¡elor active asupra

mediului, care poate avea consecin¡e globale. Este un pas important pentru activitatea noastrå din cadrul Strategiei«De la fermå la consumator». Având în vedere impactul lor negativ asupra polenizatorilor din întreaga lume, inclusiv asupra albinelor, utilizarea acestor douå neonicotinoide a încetat deja în UE. Facem încå un pas, contribuind la tranzi¡ia cåtre sisteme alimentare durabile, inclusiv pe scena mondialå. Odatå ce normele convenite aståzi vor fi în vigoare, produsele importate nu vor mai putea con¡ine reziduuri ale acestor douå neonicotinoide.” Profitul Agricol 38/2022

CULTURI VEGETALE

Controlul bolilor la rapi]\ Ghid de bune practici dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

când putem facem acest lucru prin metode destul de sigure (toleran¡a la Sclerotinia a hibridului Pioneer nu este încå foarte bine definitå, dar efectul pozitiv este evident), nu numai cå nu o facem, dar nici måcar nu încercåm.

Vå propunem så alcåtuim împreunå un ghid de bune practici pentru controlul bolilor la rapi¡å. Scopul acestui demers este de a ajuta fermierii så-¿i optimizeze De ce am ales controlul singuri verigi tehnologice, Sclerotiniei ca model pentru folosind date colectate reducerea fungicidelor? din exploata¡iile proprii.

observat cå unele informa¡ii utile sunt pur ¿i simplu ignorate de fermieri, cum este cazul celor care au folosit hibridul PT303. Ne plângem cå suntem obliga¡i så reducem cantitatea de pesticide, dar 24

Este cea mai importantå boalå la rapi¡å care se manifestå la înflorire, dar nu se înregistreazå pierderi în to¡i anii, deoarece este nevoie de îndeplinirea simultanå a 3 condi¡ii pentru ca infec¡ia så aibå loc: germinarea sclero¡ilor, vreme favorabilå ¿i plante de rapi¡å aflate în stadiul sensibil la infec¡ie. Pe de altå parte, prin unul-douå tratamente cu fungicide, se poate controla foarte eficient boala. Dar de ce så tratåm preventiv anual, dacå se ma-

nifestå o datå la 9-10 ani? A¿adar, dacå fermierii intervin cu succes în oricare dintre etapele propagårii bolii, se poate reduce infec¡ia ¿i implicit numårul de tratamente aplicate. În Germania, optimizarea controlului Sclerotiniei s-a fåcut prin utilizarea unor modele de predic¡ie a pierderilor de produc¡ie în cazul utilizårii corecte a fungicidelor. În ani ¿i loca¡ii diferite, sau ob¡inut rezultate foarte diferite. Profitul fermierilor când modelele au dat rezultate corecte în 70-80% din cazuri, recomandând renun¡area la fungicide, a variat între 23-45 euro/ha (114-222 lei/ha). În experien¡e efectuate între 1981 ¿i 2004, numai 30% dintre tratamentele aplicate în perioada înfloritului au generat profit. În altå parte, numai în 53% din cazuri, aplicarea fungicidelor a fost justificatå economic. F Efectul de an este foarte putProfitul Agricol 38/2022

CULTURI VEGETALE ernic. Într-un an cu o primåvarå rece în perioada criticå la înflorit, numai 9% dintre tratamentele cu fungicidele care erau aplicate preventiv în fiecare an au fost profitabile.

erea fungicidelor, chiar cu riscul de a pierde clien¡i, Pioneer ar trebui så încurajeze fermierii så reducå numårul de fungicide sau doar doza de aplicare, atunci când se utilizeazå PT303 dacå experien¡ele efectuate în România vor aråta cå acest lucru este posibil.

Concluzia 1: Fermierii români ar putea utiliza ¿i ei aceste modele de calcul. Pânå atunci înså, ar putea încerca o optimizare clasicå, folosind în primul rând propriile observa¡ii.

Capitolul 1 - Hibrizii Nota¡i numele hibrizilor cultiva¡i în fiecare parcelå, împreunå cu toate informa¡iile disponibile pentru ace¿tia. Dacå vå intereseazå performan¡a, trebuie så cultiva¡i cel pu¡in doi hibrizi: unul martor, care trebuie så fie dintre cei mai valoro¿i la momentul respectiv, ¿i unul nou, promi¡åtor. Ipoteza 1. Så presupunem cå vre¡i så cultiva¡i doi dintre cei mai productivi hibrizi: PT303 ¿i DK Expectation. Ce ar trebui så aflåm despre ei din diferite surse de informa¡ii, så zicem cataloagele Corteva ¿i Dekalb: PT303 are cel mai ridicat nivel de toleran¡å la Sclerotinia din Europa. Acest lucru sunå bine, dar nu spune mare lucru. Dar am apreciat onestitatea celor de la Pioneer. În catalogul Corteva din Regatul Unit, PT303 este descris ca primul hibrid comercializat în Marea Britanie declarat ca tolerant la Sclerotinia sclerotiorum “pe propria råspundere” de cåtre Pioneer. Este deci o afirma¡ie asumatå, dar nu neapårat ¿i o certitudine. (PT303303 is the first hybrid to be marketed in the UK with a CLAIM for tolerance to Sclerotinia)”.

Cum måsuråm toleran¡a la Sclerotinia? În catalogul Corteva din Regatul Unit lucrurile sunt mai clare: produc¡ia PT303 în 6 teståri Pioneer a fost mai 26

Tulpini de rapi]\ atacate de Sclerotinia sclerotiorum

mare cu 15%, la un atac puternic de Sclerotinia, fa¡å de un hibrid martor sensibil, ceea ce la o produc¡ie în jur de 4 t/ha, sporul este de 0,6 t/ha. La pre¡ul de 600 lire sterline/t, pre¡ul la poarta fermei, pentru 0,6 t/ha în plus fermierul câ¿tigå 360 lire sterline, cca 2030 lei /ha. Se poate adåuga ¿i cheltuiala nerealizatå cu aplicarea unui fungicid (doza întreagå sau jumåtate). Astfel de informa¡ii ar trebui så existe ¿i în materialele publicate în România. Nici måcar fermierii care au recoltat peste 4,5 t/ha de PT303 nu au remarcat toleran¡a la putregaiul alb al hibridului. Cred cå acest lucru se datoreazå modului în care a fost prezentat hibridul: printre cei mai productivi hibrizi, care are ca bonifica¡ie toleran¡a la Sclerotinia. Acesta este modul de prezentare în Regatul Unit, deoarece, în testårile care se fac în Albion, se måsoarå poten¡ialul biologic de produc¡ie, adicå se iau toate måsurile så nu intervinå al¡i factori, incluzând Sclerotinia: rota¡ia este de 5 ani, se aplicå douå fungicide contra putregaiului alb, nu se aplicå regulatori. Dar dacå vrem så promovåm reduc-

Concluzia PT303 Când sunt disponibile informa¡ii pu¡ine, cere¡i amånunte de la departamentele tehnic ¿i marketing de la Corteva. Uneori, profitul se ascunde în detalii. Al doilea hibrid este DK Expectation, care în Portofoliul de rapi¡å Dekalb 2022 este prezentat cu un mare poten¡ial de produc¡ie, care a variat de la 4,5 la 6,2 t/ha. De¿i se men¡ioneazå faptul cå hibridul are un comportament bun la Sclerotinia, procentul de pierderi de produc¡ie dupå infec¡ia artificialå pe tulpinå cu Sclerotinia, în condi¡ii de laborator, a fost exagerat de mare, de 41%. În literatura de specialitate se consemneazå o pierdere maximå de produc¡ie de 50% în Regatul Unit. În majoritatea cazurilor, un atac puternic, determinå pierderi de produc¡ie de pânå la 30%.

Concluzia DK Expectation Este de neîn¡eles de ce Bayer considerå cå reducerea produc¡iei cu 41% este acceptabilå, când pierderile se apropie de minimul istoric. Ar putea fi totu¿i o confuzie, procentul de 41% fiind de plante infectate, iar pierderea de produc¡ie fiind de “numai” 20%, un procent mai u¿or de acceptat. Pentru optimizarea controlului la Sclerotinia prin Ghidul de bune practici în ferma proprie trebuie så se estimeze pierderile de produc¡ie. Pierderile de produc¡ie sunt estimate împår¡ind procentul de plante infectate la 2. La baza tulpinii se pot observa por¡iunile infectate sau chiar sclero¡i. Se determinå procentul de plante infectate din 100 de tulpini observate. Se poate Profitul Agricol 38/2022

CULTURI VEGETALE repeta numåråtoarea de 2-3 ori. La modelul german, PED era destul de mare, între 13 ¿i 25%, pentru produc¡ii de 5-3 t/ha. Motivele pentru PED atât de mare au fost urmåtoarele: hibrizii de rapi¡å au o toleran¡å conjuncturalå destul de mare la Sclerotinia: înflorire timpurie, perioadå scurtå de înflorire, vreme nefavorabilå infec¡iei etc. De aceea, în trecut poten¡ialul de infec¡ie al acestui agent patogen a fost supraestimat, ducând la folosirea unor doze mari de fungicide necesare. Deci am determinat pentru fiecare parcelå procentul de infec¡ie, pierderile de produc¡ie ¿i PED. Ce urmeazå? Trebuie så stabilim factorii care au determinat diferen¡ele dintre parcele. Parcela cu cel mai puternic atac are multe tulpini uscate din cauza Sclerotiniei. ¥n fotografia alåturatå (Figura 1), procentul a fost de 40%

Ce facem pentru a nu låsa sclero¡ii (figura 2) care vor ajunge în sol så måreascå presiunea de infec¡ie? Varianta 1: distrugerea sclero¡ilor 1. Se fose¿te produsul Contans. prezent în materialele CETIOM de ani buni de zile, produsul verificat din greu în Fran¡a ¿i garantat de Terres Inovia, acum face parte din portofoliul Bayer ¿i

Sclero]i de Sclerotinia sclerotiorum în tulpin\ de rapi]\ Profitul Agricol 38/2022

este acreditat cu un scor (iar m-am gândit la Bayern) de 70% de sclero¡i distru¿i. Se poate aplica prin încorporare atât pe miri¿tea de rapi¡å, cât ¿i înainte de semånat sau dupå råsårirea plantelor. 2. Distrugerea prin îmbåtrânire prin rota¡ii lungi de 6-7 ani. Varianta 2: reducerea numårului de sclero¡i forma¡i 1. Alegerea unor hibrizi toleran¡i. Deocamdatå este o singurå posibilitate, dar în mare expansiune. Se estimeazå cå PT303 a fost semånat pe 130140.000 ha. Dupå cum am mai spus, doar hibridul PT303 poate fi considerat tolerant, pierderile de produc¡ie fiind mai mici decât cele de la nivelul PED.

Hibrizii cu comportament bun fa¡å de Sclerotinia Înål¡imea mai reduså a hibrizilor. Când plantele sunt înalte, sunt pierderi mai mari dacå tratamentele sunt fåcute în timpul înfloririi. Controlul Sclerotiniei se face prin unul sau douå tratamente în perioada înfloririi. PT303 este printre cei mai înal¡i hibrizi ¿i ar produce pagube mai mari, dar toleran¡a manifestatå cu bune rezultate în Fran¡a

China: record de 274 milioane tone de porumb Produc¡ia de porumb din China va atinge un record de 274 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa¡å de luna trecutå, cu 1% fa¡å de anul trecut ¿i cu 5% peste media pe 5 ani. Randamentul este prognozat la 6,37 tone/hectar, în cre¿tere cu 1% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 43 milioane de hectare, neschimbatå fa¡å de luna trecutå, dar în scådere cu aproximativ 0,3 milioane ha fa¡å de anul trecut. În ultimii ani s-au înregistrat cre¿teri ale suprafe¡elor în principalele zone de produc¡ie Heilongjiang, Jilin, Shandong, Henan, Inner, Mongolia ¿i Hebei. Acest lucru se datoreazå în primul rând noilor politici agricole, cum ar fi subven¡ionarea procesatorilor de porumb, rota¡ia culturilor de cereale, stimularea produc¡iei de etanol. Culturile se aflå în stadii avansate de maturitate, iar recoltarea începe în octombrie. Aproximativ 75% din produc¡ia de porumb din China este folositå pentru furaje.

¿i Regatul Unit poate anula cel pu¡in unul din tratamentele cu fungicide. Uneori hibrizii înal¡i sunt mai sensibili la cådere, dar nu este ¿i cazul hibridului PT303. Acesta, de¿i este printre cei mai înal¡i hibrizi, nu este sensibil la cådere. Aceasta este o calitate foarte utilå, ¡inând cont de faptul cå în Regatul Unit la hibrizii testa¡i nu se aplicå regulatori de cre¿tere.

Optimizarea controlului Sclerotinia sclerotiorum la rapi¡å Concluzii capitolul 1 Alege¡i cu grijå hibrizii. Dacå gåsi¡i såmân¡å, folosi¡i hibrizii toleran¡i, cum este PT303. Dacå folosi¡i hibrizi la care pierderile de produc¡ie sunt foarte mari, aplica¡i corect unul sau douå fungicide. Este singura ¿anså de a ob¡ine profit. În postarea viitoare vom calcula PED ¿i vom analiza recomandårile de utilizare a fungicidelor în¡elese gre¿it.

CULTURI VEGETALE

Hibrizi de floarea-soarelui cu rezisten]\ genetic\ la man\ Aurelia Corina COSAC Lidea Crop Manager Floarea-Soarelui & Rapi]\

uprafa¡a cultivatå cu floareasoarelui este în cre¿tere la nivel global, însumând peste 24 mil. ha în 2022, iar 80% din suprafa¡a cultivatå cu floarea-soarelui se regåse¿te în Europa. În Europa de Sud-Est, suprafa¡a cultivatå cu floarea-soarelui a urmat aceea¿i tendin¡å crescåtoare, în 2022 suprafa¡a fiind de peste 3 mil. ha (vs 2,8 mil. ha în 2021). ¥n contextul actual interesul pentru cultura de floarea-soarelui este ¿i mai ridicat datoritå pre¡ului mårit ¿i a faptului cå produc¡ia în Ucraina ¿i Rusia însumeazå peste 54% din produc¡ia globalå. Un alt argument în favoarea culturii de floarea-soarelui este adaptabilitatea speciei la schimbårile climatice, prin caracteristicile anatomice ¿i morfologice.

Presiune ridicatå Anul acesta, din cauza condi¡iilor meteo (precipita¡ii & temperaturi) imediat dupå semånat, presiunea de manå a fost mai mare comparativ cu ultimii doi ani. Alåturi de prezen¡a ¿i agresivitatea raselor, un alt factor care contribuie la cre¿terea presiunii este rota¡ia. Presiunea este cu atât mai mare cu cât, deseori, se practicå o rota¡ie scurtå, la 2 ani: floarea-soarelui - cereale - floarea-soarelui. Ace¿ti factori cumula¡i dau o presiune ridicatå de manå, fåcând din aceastå boalå un pericol real pentru câmpurile fermierilor. 28

Controlul manei Este cunoscut faptul cå existå câteva cåi de control al manei, printre care måsurile agrotehnice, chimice ¿i genetice. Cea mai eficientå metodå în luptå cu mana o reprezintå cultivarea de hibrizi cu rezisten¡å geneticå la ac¡iunea acestui patogen, deoarece asigurå protec¡ie pe toatå durata ciclului vegetativ, atât la infec¡ia primarå, cât ¿i la infec¡ia secundarå. Pentru hibrizii fårå rezisten¡å geneticå la manå, controlul este realizat doar prin tratamentul chimic al semin¡ei. Condi¡iile anului 2022 au fost dificile pentru ace¿ti hibrizi, care au manifestat simptome de atac de manå.

Totul stå în gene Datoritå programelor de cercetareameliorare, Lidea are în portofoliu hibrizi cu rezisten¡å geneticå la manå, astfel cå am putut vedea în câmp, în condi¡ii de presiune foarte ridicatå, plante sånåtoase, care au rezistat atacului de manå ¿i au parcurs întreaga perioadå de vegeta¡ie fårå sincope, punând în eviden¡å poten¡ialul lor productiv. Sub logoul Mildew Master, Lidea a conceput hibrizi de floarea-soarelui adapta¡i zonelor infestate cu manå. Este solu¡ia noastrå inovativå, sustenabilå, “verde”, adaptatå tipurilor diferite de presiune de manå.

Hibrizii noi Cei mai recen¡i hibrizi linoleici de floarea-soarelui, ES CEYLON SU, ES BELFIS CLP ¿i ES OASIS CLP. au o construc¡ie geneticå ce le conferå rezisten¡å la cea mai mare presiune de manå

¿i la atacul celor mai virulente rase, dar ¿i o construc¡ie geneticå capabilå så råspundå la poten¡iale evolu¡ii ale manei în viitor. Pentru a acoperi ¿i segmentul de hibrizi high-oleici, venim în întâmpinarea nevoilor fermierilor cu doi hibrizi cu rezisten¡å geneticå la manå: ES JURASSIC SU ¿i ES ARGENTIC SU. În acest an, ace¿ti hibrizi cultiva¡i în zonele cu presiune ridicatå de manå au performat foarte bine ¿i ne-au adus confirmarea muncii de ameliorare.

Ce spun fermierii Fermierii sunt îngrijora¡i de atacul de manå ¿i nu doar de atacul manifestat anul acesta, ci ¿i pentru faptul cå sunt con¿tien¡i de problemele ce pot apårea ¿i în viitor, prin rezerva de patogeni existentå în sol. Un alt aspect care îi îngrijoreazå este impactului asupra produc¡iei, astfel încât au în¡eles cå, alåturi de respectarea rota¡iei ¿i a celorlal¡i factori tehnologici implica¡i, cultivarea hibrizilor cu rezisten¡å geneticå la manå le oferå siguran¡a unor câmpuri curate ¿i productive.

Pentru mai multe detalii despre oferta comercialå ¿i gama de produse, vå rugåm så contacta¡i reprezentan¡ii zonali Lidea www.lidea-seeds.ro/contact

Profitul Agricol 38/2022

CULTURI VEGETALE

Criza îngr\[\mintelor i-a lovit greu pe fermierii din Timi[ Pre¡ul la un îngrå¿åmânt complex, cum ar fi Dap 18-46, a ajuns la 6.500 - 7.000 lei tona. Ureea costå 5.900 lei tona. În urmå cu un an, în octombrie 2021, pre¡ul era la mai pu¡in de jumåtate, 2.700 lei. Este un pre¡ istoric, spun fermierii, care î¿i fac socoteli dacå så mai foloseascå sau nu fertilizan¡i în culturå.

“

ªi vecinii, fermieri maghiari, au probleme cu îngrå¿åmintele ¿i pesticidele, dar fabricile lor continuå så producå. Pe când la noi ori s-au închis, ori ¿i-au redus activitatea din cauza consumurilor la gaz ¿i electricitate. În acest context îngrå¿åmintele sunt aduse din import ¿i atunci nu mai po¡i avea niciun control la pre¡uri”, spune Marian Eftime, directorul cooperativei Banat Agro Vest Timi¿oara. Un fermier poate achizi¡iona fertilizan¡i cu creditare directå numai de la patru companii. Alte op¡iuni de creditare nu existå. Înainte de crizå, mai existau care creditau, dar din 2022 nu î¿i mai permit, fiindcå valorile sunt foarte mari. E nevoie de linii de credit foarte solide, iar contextul e prea riscant. Marian Eftimie crede cå efectul acestor sincope în pia¡a îngrå¿åmintelor se va vedea din 2023, la recoltare. Produc¡iile vor fi mai mici ¿i de proastå calitate. “Totu¿i, nimeni nu poate renun¡a cu totul la îngrå¿åminte ¿i tratamente, fiindcå atunci nu va mai face deloc produc¡ii, iar bolile ¿i dåunåtorii ar distruge culturile. Dar de scåzut, sigur cå vor 30

scådea dozele”, spune Eftimie. Cine folosea 200 de kg de Dap 1846, va reduce cel mai probabil la jumåtate. Cu ureea, la fel. ªi producåtorii de pesticide vor face ajuståri ale pre¡ului în aceastå toamnå. Pre¡ul gazului îi încurcå ¿i pe ei, obliga¡i acum så consume mai pu¡in în fabricile de produc¡ie. Iar cre¿terea pre¡ului gazului înseamnå scumpirea produsului final: îngrå¿åminte ¿i pesticide. Cei 30 de membri ai cooperativei Banat Agro Vest au fost îndemna¡i så î¿i cumpere din timp îngrå¿åmintele, imediat ce au reu¿it så î¿i vândå produc¡iile, ca så nu prindå scumpirile, dar nu au reu¿it mare lucru. Cine a avut bani ¿i-a achizi¡ionat îngrå¿åmintele ¿i pesticidele prin aprilie - mai. Eftimie se teme ¿i de riscul ca produsele så lipseascå pur ¿i simplu de pe pia¡å, ceea ce pânå acum nu s-a întâmplat. Cererea este prea mare ¿i mul¡i agricultori cautå så î¿i achizi¡ioneze fertilizan¡ii din timp. “Degeaba må plâng cå Dap-ul e 7.000 lei, dacå el nu va exista pe pia¡å. Måcar minimul necesar så îl aibå fiecare în fermå”, crede Eftime.

Pe lângå criza îngrå¿åmintelor, fermierii din Timi¿ se tem ¿i de pre¡urile tot mai scåzute ale cerealelor, care în lunile mai-iunie erau foarte bune, dar de douå luni au început så scadå ¿i nu mai sunt ¿anse så creascå. ªi în Câmpia de Vest lumea då vina pe milioanele de tone din Ucraina care au intrat pe pia¡a mondialå. În Timi¿, tona de grâu se vindea cu 1.800 lei, iar acum, în octombrie, a scåzut la 1.500 lei. La rapi¡å, cooperativa preconizeazå cå va avea 5.000 - 6.000 ha, în 2022. Deocamdatå la grâu nu se ¿tie exact câte ha vor fi semånate. Membrii cooperativei sunt la început cu însåmân¡årile. Probleme mari au fost cu porumbul. Pierderile sunt în propor¡ie de 80%, din cauza secetei extreme din varå. La floarea-soarelui pierderile au fost mai mici. Fermierii din cooperativå î¿i vor putea recupera investi¡iile, dar câ¿tigul va fi mic. Maxim 100 euro. Depinde de zonå, dar la porumb e pierdere. În orice fermå.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 38/2022

CULTURI VEGETALE

Lupta lui Mircea Boteanu cu Viespea rapi¡ei, Athalia rosae, ¿i puricii sunt doi dåunåtori care pun în pericol cultura de rapi¡å în Câmpia de Vest, la începutul lunii octombrie. De aceea, speciali¿tii de la Bayer atrag aten¡ia cå, în anii favorabili, Athalia poate produce pagube importante.

dultul de Athalia este o viespe de 6-8 mm lungime, cu capul negru, iar toracele ¿i abdomenul portocaliu-ro¿cat. Grav este cå lama fieråstråului ovipositor prezintå 12-14 din¡i fini care distrug tot. Larva este o omidå falså de 15-18 mm lungime. Pagubele cele mai mari sunt produse toamna, exact în aceastå perioadå, când plantele de rapi¡å sunt în primele stadii de cre¿tere ¿i dezvoltare. Primåvara, larvele rod frunzele ¿i inflorescen¡ele. Frunzele atacate prezintå perfora¡ii ovale, netede. Atacul masiv poate duce la scheletizarea plantelor, urmatå de uscarea acestora. Despre puricii cruciferelor, cercetåtorii de la Bayer mai aten¡ioneazå cå ace¿ti dåunåtori extrem de virulen¡i atacå plantele spontane ¿i cele cultivate, cum este rapi¡a ¿i din familia cruciferelor. Activitatea lor se desfå¿oarå în special în orele însorite ale zilei. Adul¡ii rod epiderma superioarå ¿i parenchimul sub formå de orificii circulare, aspect ce poartå denumirea de “ciuruirea frunzelor”, care se usucå în scurt timp. Atacul plantelor de rapi¡å în curs de råsårire ¿i al plåntu¡elor abia råsårite poate duce la compromiterea culturii. Speciali¿tii Bayer mai aten¡ioneazå cå 32

dezvoltarea larvarå dureazå între 18 ¿i 30 de zile, timp în care se hrånesc cu rådåcinile plantelor, dupå care se transformå în pupe, în locurile din care s-au hrånit. Grav este cå, din cauza ploilor abundente ¿i dese de la sfâr¿itul lunii septembrie ¿i începutul lunii octombrie, fermierii din Timi¿ nu prea mai pot intra în câmp pentru a aplica tratamentele la rapi¡å împotriva Athaliei ¿i a puricilor, sau så însåmân¡eze grâul ¿i orzul. Ei vorbeasc chiar de o situa¡ie tragicomicå. “Dacå pânå la începutul lunii septembrie era prea multå uscåciune, dupå douå luni de secetå extremå din iulie ¿i august, acum am ajuns într-o situa¡ie contrarå: sunt prea multe precipita¡ii ¿i nu se poate desfåsura campania agricolå normal. Sunt zile când nu po¡i intra în câmp, din cauza ploilor, a¿tep¡i så se zvânte påmântul”, spune Mircea Boteanu, din Comlo¿u Mare, jude¡ul Timi¿. Prin urmare, viespea rapi¡ei ¿i puricii îi dau båtåi de cap lui Boteanu, la începutul lunii octombrie. Fermierul atrage aten¡ia cå riscul pe care îl ridicå ace¿ti dåunåtori este foarte mare ¿i nu trebuie ignorat. De aceea, el încearcå så aplice tratamente sigure ¿i eficiente cu cele mai bune produse. Boteanu utilizeazå cu succes insecticidul de contact Decis de la Bayer, pe bazå de deltametrin. Decis ac¡ioneazå prin contact ¿i ingestie asupra insectelor dåunåtoare în stadiul de larve ¿i adul¡i. Deltametrinul este un piretroid de sintezå ce paralizeazå sistemul nervos al insectei ¿i prezintå un efect de doborâre rapidå (¿oc) a insectelor, având în acela¿i timp ¿i un efect repelent ¿i antihrånire, prin aceasta protejând plantele tratate. “Este un produs economic ¿i de calitate, de aceea îl prefer. Indicat este så mai faci o trecere peste câteva zile ¿i eu a¿a voi face, pentru a fi sigur de trata-

ment ¿i pentru a ¿terge orice urmå de dåunåtori”, spune Boteanu. Pentru boli va da cu Folicur Solo de la Bayer, cu substan¡a activå tebuconazol. Acesta este un fungicid cu spectru larg de ac¡iune, fiind absorbit rapid în plantå ¿i translocat sistemic. El inhibå dezvoltarea patogenilor, cu efect preventiv, curativ ¿i uneori eradicativ. Pentru rapi¡å utilizeazå doza de 1 l/ha pentru a combate putregaiul alb, påtarea brunå ¿i fåinarea. De asemenea, se mai aplicå la avertizare primåvara, pânå la înflorit. În aceastå perioadå, existå riscul cå plantele de rapi¡å så creascå accelerat, dat fiind cå au condi¡ii foarte bune în câmp, ploi ¿i hranå. Atunci, vor intra în iarnå la un nivel de dezvoltare prea mare ¿i nu se vor împåca bine cu gerurile, mai ales dacå nu va fi zåpadå. De aceea Boteanu preferå så mai utilizeze un regulator de cre¿tere, så le blocheze evolu¡ia. “Dacå vor intrå prea mari în iarnå, voi da cu Caramba Turbo de la BASF. Rolul este de a împiedica cre¿terea. Atunci va fi riscul mare la înghe¡. Dacå intrå în ¿ase - opt frunze, e normal”, a explicat fermierul. Caramba Turbo este primul produs destinat culturii de rapi¡å care combinå substan¡a activå a unui fungicid (metconazol) cu cea a unui regulator de cre¿tere (mepiquat clorurå). Aceastå combina¡ie asigurå controlul eficient al bolilor, oferind în acela¿i timp avantajele unui regulator de cre¿tere.

Boteanu nu a arat deloc pentru rapi¡å Rapi¡a a fost semånatå în 29 - 30 august. A folosit hibrizii Dekalb Expansion ¿i Excited, de la Bayer. “În primul rând, fiindcå dau produc¡ii bune ¿i au rezisten¡å la scuturare. La Excited, con¡inutul ridicat de ulei repreProfitul Agricol 38/2022

CULTURI VEGETALE

bolile [i d\un\torii la rapi]\ zintå o caracteristicå importantå, deoarece atrage dupå sine beneficiile financiare ce se acordå fermelor care vând produc¡ia finalå sub formå de produc¡ie ulei la ha. La fel, la Expansion, con¡inutul ridicat de ulei aduce valoare adåugatå produsului, deoarece atrage dupå sine beneficiile financiare care se acordå pentru aceastå caracteristicå. De aceea

Mircea Boteanu, Comlo[u Mare, jude]ul Timi[ Profitul Agricol 38/2022

eu îi prefer pe ace¿ti hibrizi Dekalb excelen¡i de la Bayer”. Pentru pregåtirea terenului, a folosit un multicultivator, o combina¡ie dintre grapå cu disc ¿i grubår. Boteanu nu a arat påmântul pentru rapi¡å. Fiind solul foarte uscat, din varå, de la secetå, nu s-a putut lucra, ar fi ie¿it prea bolovånos în urmå plugului ¿i nu mai putea fi finisat. Såmân¡a de rapi¡å

este foarte måruntå ¿i nu s-ar fi încorporat bine în solul grunjos. S-ar fi uscat. În zona Cårpini¿, ploile au venit abia în septembrie. Pentru fertilizare, el a aplicat Dap 18-46 de la Agrii, un îngrå¿åmânt starter complex cu 18% azot ¿i 46% fosfor, douå elemente diferite, dar complementare, cu o ac¡iune sinergicå asupra plantelor. DAP 18-46 este un fertilizant granulat, aplicabil pe toate solurile, la toate plantele. Fosforul este un element determinant al calitå¡ii produc¡iilor ¿i intrå în compozi¡ia unor compu¿i ce înmagazineazå ¿i transferå energia, asigurând prin prezen¡a sa o cre¿tere echilibratå plantelor. Azotul spore¿te, în primul rând, cantitativ recoltele ¿i apoi calitativ prin intensificarea sintezei aminoacizilor ¿i proteinelor. A urmat încorporarea cu un disc superficial, apoi a fost o trecere cu cultivatorul. Practic, un germinator, o trecere u¿oarå, a fost ultima finisare. În 2021, Boteanu a ob¡inut 5.000 kg de rapi¡å la ha, iar în 2022, 4.500 kg la ha. Dacå la rapi¡å produc¡iile au fost bune, la porumb, el a avut pierderi de 80%. Seceta extremå a lovit chiar în lunile iulie, august, exact când porumbul se dezvoltå ¿i avea nevoie de un litru de apå pe zi, ca så lege, dar nu au fost deloc ploi. “Ne-am închis la douå mii ¿i ceva de kg la ha. Am avut o pierdere de 80%. Niciodatå nu am mai trecut prin a¿a dezastru. Întreagå zona, de la Jimbolia, în Timi¿, pânå la Nådrag, a fost cea mai afectatå zonå din Banat. Am avut parcele de pe care am tocat porumbul pur ¿i simplu, a¿a cum au procedat mul¡i fermieri, ¿i l-am låsat în câmp så hråneascå terenul. L-am încorporat în påmânt”, a conchis Mircea Boteanu.

Gheorghe MIRON 33

GR|DINA

VIA [i LIVADA La 26 de ani, Ionel Burtea realizeaz\ vânz\ri de 6 milioane de euro Ionel Burtea (26 ani) conduce o afacere în agriculturå de 6 milioane de euro din vânzarea de fructe proaspete, are în derulare investi¡ii cu fonduri europene de 2 milioane de euro în utilaje agricole, spa¡ii de depozitare, construc¡ia de sere în spa¡ii protejate ¿i agroturism, iar la anul plånuie¿te så-¿i listeze la Burså compania, Abund Berry, pentru a atrage capitalul necesar cre¿terii produc¡iei locale.

21 de ani, student la ASE, Ionel Burtea decide så porneascå o afacere în agriculturå. Cu un buget ini¡ial de 20.000 de euro, începe så cultive mure pe 1 ha de teren ¿i î¿i implicå familia în afacere - bunicul, pårin¡ii ¿i sora. Decizia de a lansa afacerea cu fructe de pådure a fost luatå dupå o atentå cercetare a pie¡ei, în care au fost identificate probleme de disponibilitate a fructelor române¿ti în supermarketuri, precum ¿i lipsa unei game de vinuri cu arome inedite ¿i neconven¡ionale. De altfel, pasiunea pentru vinuri a stat la baza lansårii afacerii în 2017. În timp, cre¿te suprafa¡a cultivatå cu mure, iar tânårul fermier decide så cultive ¿i zmeurå ¿i cåp¿une, astfel încât, în prezent, Ionel Burtea împreunå cu familia sa gestioneazå o suprafa¡å totalå de 20 de hectare cultivate cu mure, zmeurå ¿i cåp¿une la ºicleni, în jude¡ul

Gorj. Fructele sunt vândute sub brandul propriu, Abund Berry. “În facultate m-am hotårât så lansez o afacere în agriculturå pentru cå am avut acest vis, så fac ceva pentru ¿i împreunå cu familia mea, pentru zona în

Abund Berry în cifre l 6 milioane de euro cifrå de afaceri l Investi¡ii de 2 milioane de euro prin proiecte europene l 20 ha cultivate cu mure, zmeurå, cåp¿une ¿i afine l Un depozit de 1000 mp la Buftea l 5 lan¡uri de supermarketuri în care sunt distribuite fructele ¿i legumele Abund Berry l Peste 30 de fermieri din România de la care sunt cumpårate fructe l Peste 20 de angaja¡i permanen¡i ¿i 20 de zilieri în sezon

care am crescut, så pot oferi fructe de pådure de produc¡ie localå, så pot crea locuri de muncå ¿i atrage tinerii så råmânå acaså, så nu plece afarå. Eu ¿i familia mea avem o pasiune pentru vinuri, aceasta a fost motorul ¿i ideea din spatele afacerii. Am descoperit cå specialitå¡ile de vinuri din mure sau din afine au un gust ¿i o aromå deosebite, cå pot veni foarte bine în completarea ofertei de vinuri din struguri de pe pia¡a din România. Am început så producem din 2017 vin de mure, am lansat brandul Berry Wine, care poate fi gåsit în re¡elele partenerilor no¿tri”, spune Ionel Burtea, fondatorul Abund Berry.

Parteneriate de afaceri Încå de la începutul lansårii afacerii, Ionel Burtea a urmårit så distribuie fructele sale în cât mai multe supermarketuri ¿i så colaboreze cu firme din domeniul HoReCa. Profitul Agricol 38/2022

GR|DINA, VIA [i LIVADA Pentru a asigura aprovizionarea cu fructe proaspete tot timpul anului, tânårul fermier a decis så-¿i extindå afacerea ¿i sortimentele oferite partenerilor såi în 2020. În acest sens, începe så cumpere afine, zmeurå, mure, prune, piersici, nectarine ¿i cåp¿une de la cultivatorii din România ¿i så importe fructe din Olanda, Peru, Chile, Polonia, Argentina, Spania, Portugalia. “Vizitez fermele ¿i verific fructele ¿i legumele, calitatea ¿i aspectul acestora înainte de a decide achizi¡ionarea ¿i vânzarea mai departe cåtre parteneri. Parcurg peste 50.000 de km în fiecare an, în toatå ¡ara, pentru a ajunge la fermierii parteneri sau pentru a cunoa¿te al¡i fermieri. Abund Berry este unul dintre principalii distribuitori de fructe proaspete ¿i legume pentru Mega Image, Carrefour, Profi, Metro. Cerin¡ele pe care trebuie så le îndeplinim sunt foarte riguroase, din acest motiv suntem aten¡i la selectarea furnizorilor cu care lucråm, la asigurarea condi¡iilor optime de depozitare ¿i transport”, spune Burtea.

Record în 2022 Anul acesta, Abund Berry a marcat un record în vânzarea de fructe prin livrarea a peste 1.000 de tone de fructe din produc¡ia localå ¿i de import cåtre supermarketuri,din care peste 100 de tone de zmeurå. Ionel Burtea explicå de ce este o cifrå semnificativå ¿i ce înseamnå så vinzi 100 de tone de zmeurå. “O sutå de tone de zmeurå înseam-

Profitul Agricol 38/2022

Despre Ionel Burtea Ionel Burtea a absolvit Facultatea de Rela¡ii Economice Interna¡ionale în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucure¿ti. Propria afacere a fost subiectul lucrårii de licen¡å, ocazie cu care a învå¡at så facå un plan de afaceri care i-a fost de folos la scrierea proiectelor europene pentru care a aplicat. Pasionat de cår¡ile de dezvoltare personalå ¿i antreprenoriat încå din adolescen¡å, Ionel a lansat propria afacere la 21 ani ¿i este preocupat în nå 800.000 de cutii de 125 g, pe care echipa mea le pregåte¿te pentru vânzare, le verificå, le sorteazå, le eticheteazå, le încarcå în lådi¡e ¿i apoi în camioane. Este un proces meticulos, care presupune aten¡ie ¿i un anumit ritm, în condi¡iile în care sunt implicate aprox. 40 persoane în acest flux. Dacå facem calculul mai departe, livråm aprox 2.200 de caserole cu zmeurå în medie zilnic cåtre clien¡ii no¿tri. Iar la aceastå cifrå se adaugå celelalte fructe care sunt verificate, ambalate, etichetate ¿i livrate. Efortul nostru este foarte mare, pe måsura cererii”, apreciazå Ionel Burtea. Pandemia de Covid-19 a perturbat lan¡urile de aprovizionare, multe afaceri din HoReCa au fost afectate. Tânårul fermier a compensat scåderea cifrei de afaceri pe acest canal prin vânzarea pe online, care a crescut semnificativ prin alocarea resurselor necesare - shop in

permanen¡å de dezvoltarea ¿i consolidarea acesteia, prin solu¡ii adaptate agriculturii ¿i principiilor moderne de management.

Ionel Burtea este interesat de comunitatea în care a crescut ¿i de rolul tinerilor în antrenarea schimbårii în cultura localå, în societatea româneascå, ¿i în acest sens organizeazå Conferin¡ele TEDx în Tg. Jiu începând din 2019, la care invitå, ca speakeri, români cu pove¿ti de succes care så-i inspire pe tineri. site, reclamå online, newslettere, echipå dedicatå, logisticå specificå. Ionel Burtea urmåre¿te în continuare cre¿terea businessului ¿i în acest sens a decis ca anul viitor så listeze compania la burså pentru a atrage capitalul necesar, cu care så sus¡inå extinderea activitå¡ii de produc¡ie localå. Pentru 2023, tânårul fermier ¿i-a propus o cifrå de afaceri de 10 milioane de euro ¿i depunerea unui proiect pe Horizon, o linie de finan¡are direct de la Comisia Europeanå. Ionel Burtea urmåre¿te finalizarea serei de cåp¿uni, un proiect accesat pe Submåsura 4.1a - pomiculturå, înfiin¡are sere cåp¿une, unitate de procesare ¿i depozitare. Valoarea proiectului este de 1,4 milioane de euro cu TVA, suprafa¡a vizatå este de 4.560 de metri påtra¡i, iar zona tehnicå, de 528 mp. 90% sunt fonduri europene, în timp ce aportul propriu este de 10%.

CRE{TEREA

ANIMALELOR Pre]ul laptelui nu acoper\ cheltuielile De la 1 octombrie, pre¡ul laptelui de vacå a ajuns la 2,58 -2,60 lei, dar crescåtorii de vaci din Arad sus¡in cå, în conjunctura actualå, acesta este sub costul de produc¡ie.

“

Nu ne acoperim cheltuielile deloc. La fiecare litru de lapte, lipsesc cel pu¡in 7- 8 eurocen¡i. Ar trebui ca litru de lapte så creascå la 2,85 lei - 3,05 lei, pentru ca så nu ie¿i în minus. Nu vorbim de profit aici”, spune Szilamer Boldi¿, crescåtor de vaci cu lapte, 170 de capete, în jude¡ul Arad. De aceea, crescåtorii de vaci de lapte solicitå guvernului o subven¡ie de 0,5 lei pe litru. O vacå are o ra¡ie de 50 de kg de furaj unit pe zi, în valoare de 100 de lei, iar scumpirea este de 65 - 70%, în aceastå perioadå, agravatå de råzboiul din Ucraina. Aici îintrå ¿i pre¡ul motorinei, fiindcå furajul trebuie transportat, måcinat ¿i amestecat. În 2022, seceta a agravat situa¡ia. Silozul de porumb este foarte slab valoric, din cauza cå nu are boabe, este de o calitate lamentabilå. Asta înseamnå adåugarea de boabe care trebuie cumpårate. Boldi¿ spune cå trebuie så mai adauge 9 kg de porumb boabe într-o ra¡ie pentru o vacå, iar pre¡urile sunt 36

Szilamer Boldis, Turnu, jude]ul Arad

devastatoare. A fåcut siloz de porumb, miroase bine, dar este o supå verde fårå valoare nutritivå. A¿a a ie¿it silozul din cauza secetei din varå. Un kg de porumb costå 1,60 lei, dar mai intrå ¿i costul de måcinare a silozului ¿i de stocare. Astfel, se ajunge ca cele 9 kg så ajungå la 18 lei numai componenta porumb. În concluzie, cele 50 de kg de furaje costå 95 - 100 de lei de vacå. Dacå va împår¡i la 2,60 lei, cât e litru de lapte, fermierul constatå cå nu mai iese socoteala. O vacå ar trebui så îi dea 40 de litri. Ceea ce nu este cazul. Animalele sale produc 28 -29 de litri. Boldi¿ crede cå o fermå de porci poate så î¿i aducå furajul gata concentrat de la sute de km, fiindcå nu este voluminos, dar crescåtorii de vaci nu pot så transporte silozurile ¿i fânul de la asemenea distan¡e. Sunt cheltuieli exorbitante, volume

mari care ocupå mult loc. De aceea ei au nevoie de iriga¡ii, dar MADR nu are un plan personalizat pentru fermele de rumegåtoare mari în acest sens. “În jurul fermei, la unu - trei kilometri, trebuie så ne producem hrana pentru animale ca så nu avem costuri fårå acoperire. Silozul ¿i fânul de lucernå, secarå sau orz te omoarå la transport. Nici nu prea le gåse¿ti pe pia¡a liberå. Dacå deschizi ziarul, descoperi siloz de vânzare în Tulcea sau Satu Mare. Adå tu porumbul sau silozul de acolo! Adå fânul din Insula Mare a Bråilei unde se face iriga¡ie. Nu se poate”, a explicat fermierul. În aceastå conjuncturå, el face apel cåtre MADR pentru a întocmi un plan personalizat pentru sprijinul fermelor de vaci, în scopul irigårii culturilor din care så producå hrana animalelor.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 38/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Dumitru Grigorean> La ACBCR Pentru a stimula cre¿terea vacilor Charolaise ¿i Limousine raså curatå, Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine de Carne din România (ACBCR), a anun¡at cå aceastå organiza¡ie profesionalå vrea så separe fermele comerciale de cele de reproduc¡ie. În consecin¡å, sprijinul cuplat zootehnic se va acorda numai dupå criteriul performan¡ei - produc¡ia de carne.

“

Aceastå idee noi am promovat-o în urmå cu trei ani, spune Dumitru Grigorean. Într-o primå etapå, vor pleca foarte mul¡i fermieri din Registrul Genealogic. Pentru fermierii care ¡in animale în raså curatå, înseamnå ¿i restric¡ii, ¿i cheltuieli suplimentare, care trebuie îndeplinite, iar asta presupune alte costuri.” Aceastå separare va fi op¡iunea fermierului. El va decide dacå va råmâne în continuare cu animalele în Registrul Genealogic sau nu. Dacå vrea ¿i poate, va råmâne. Dacå vrea så opteze pentru ferma comercialå, noi nu vom putea influen¡a aceastå decizie, crede Grigorean. Sigur cå vor fi ¿i al¡i crescåtori care vor ¡ine animale de elitå, ce vor putea råmâne în Registrul Genealogic, dar ¿i meti¿i pentru scopuri comerciale. “Asta nu înseamnå cå acela¿i fermier nu poate avea o fermå de reproduc¡ie ¿i altå fermå comercialå. Poate avea douå ferme. Pot fi amândouå la aceea¿i adreså, cu condi¡ia ca acolo animalele så fie separate, îngrijite conform regulamentului, dar så nu fie în acela¿i grajd, så nu aparå un taur metis la reproduc¡ie. Se pot separa lucrurile ¿i fiecare fermier decide fiindcå ¿tie foarte bine condi¡iile impuse de Registrul Genealogic. Din punctul nostru de vedere, ceea ce sus¡inem nu ne avantajeazå, dar noi ne gândim în primul rând la fermieri. Cei care preferå så facå ferme comerciale pot råmâne ca simpli membri în asocia¡ie, dar nu vor mai avea cheltuielile cu partea de Registru Genealogic. Iar aici cheltuielile sunt mari, înseamnå controale, cântåriri, personal implicat... 38

Toate deciziile Consiliului Director trebuie trecute prin acest filtru. Achizi¡ia de teren trebuie aprobatå de adunarea generalå. Ideal ar fi ca asocia¡ia så poatå depune un proiect prin noul Plan Na¡ional Strategic ca så includem aceste investi¡ii. Vrem så facem douå ferme de reproduc¡ie, unde så adunåm cei mai buni tåura¿i din ¡arå, câte 30, pentru fiecare raså separat, ¿i o altå fermå unde så putem aduna vi¡eii de la fermieri. Vom face loturi dupå vârste ¿i rase apropiate pentru a ob¡ine plusvaloare ¿i aici, chiar dacå vom vinde în viu o bunå parte din ace¿ti vi¡ei. Noi ne-am propus så råmânå cât mai mul¡i vi¡ei pentru îngrå¿are în România, så poatå ¿i românii så aibå o carne de calitate adevåratå. Trebuie så lucråm intens ca så cre¿tem cu 10% efectivele pe an, dar fårå sprijinul statului nu e posibil.”

ACBCR are în eviden¡ele cår¡ilor de raså pentru Charolaise ¿i Limousine peste 20.000 de vaci. Conduce programele de ameliorare conform Regulamentului 1012. Marea problemå a crescåtorilor de vaci pentru carne råmâne vânzarea. ACBCR urmåre¿te så organizeze propriile licita¡ii. “Noi ne-am fi dorit så organizåm în acest an licita¡ii la Pojorâta. Ne-am propus så organizåm la primåvarå o licita¡ie, dar colegii vor hotårî la adunarea generalå din martie 2023.

“Avem mai multe date acum, decât atunci când am preluat registrele genealogice de la Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie. De aceea, am decis så modificåm programele de ameliorare”, spune pre¿edintele ACBCR. Era pe-atunci celebra aplica¡ie SICASA, conceputå pentru un efectiv mic de animale. Serviciile de control oficial al produc¡iei erau asigurate de 7 asocia¡ii la nivel na¡ional pentru vacile de carne. To¡i eram la început ¿i am gåsit foarte multe erori. De exemplu, vi¡elul era nåscut înaintea vacii în baza de date. Animale bågate în sec¡iunea principalå fårå origine cunoscutå pe douå genera¡ii. Animale de import, fårå documente cå au fost înscrise în sec¡iunea principalå a Registrului Genealogic din ¡ara de provenien¡å. Noi am avut o reglementare na¡ionalå pânå la apari¡ia Regulamentului 1012, care prevedea foarte clar care sunt condi¡iile pentru înscrierea unui animal în sec¡iunea principalå.”

Au modificat programul de ameliorare cu ajutorul lui Horia Grosu, directorul IBNA Balote¿ti. “Noi am pus la dispozi¡ie toate datele corecte. I-am rugat pe fermieri ¿i pe lucråtorii care se ocupå de controlul oficial så fie foarte aten¡i la furnizarea datelor: greutatea la fåtare o constatå fermierul, cântåririle ulterioare fiind sarcina asocia¡iei.” Aståzi, datele corect procesate aduc rezultate reale. Mai ales pentru tåura¿i. Fermierii primesc programele de ameliorare pe e-mail. Comisia tehnicå cenProfitul Agricol 38/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

constituim ferme de elit\ tralå, formatå din 7 membri, printre care se aflå ¿i reprezentan¡i ai fermierilor, conform Regulamentului 1012: doi crescåtori de vaci Limosuine ¿i doi crescåtori de vaci Charolaise, la care se adaugå 3 tehnicieni din cadrul ACBCR. Fermierii sunt majoritari ¿i ei decid modificårile împreunå cu Horia Grosu ¿i cu ANZ. Dupå ce se aprobå programele de ameliorare în cadrul Biroului tehnic central, se transmit cåtre ANZ, care aprobå sau nu aceste programe de ameliorare. Dacå apar obiec¡ii la ANZ, programele vor fi reanalizate ¿i, în douå luni, vom avea varianta aprobatå a programelor de ameliorare.

Viorel PATRICHI

Dumitru Grigorean, pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Bovine de Carne din România (ACBCR)

Pia]a restrâns\ a vitei de carne În calitatea lui de membru fondator al Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne, Vasile Ple¿ca, proprietarul companiei Avastar, de¡ine un abator modern, unde se poate evalua direct rezultatul muncii fermierului cu animalele lui. “Eu m-am lovit mai mult de problemele cre¿terii ¿i îngrå¿årii taurinelor de carne sau a meti¿ilor, dar ¿i de dificultå¡ile vânzårii. Obiectivul fermierilor acesta este, acolo trebuie så ajungå. Scopul este så vindem profitabil, iar nu oricum, ca så scåpåm de animale pentru cå nu mai avem ce så le dåm de mâncare sau cå au crescut prea mari. Pentru acest obiectiv, ar trebui så plecåm de la o formå de asociere prin care så construim un grajd ca så facem noi în¿ine finisarea ¿i îngrå¿area. Este o lucrare foarte importantå deoarece clientul final de la HoReCa sau din Occident vrea o anume calitate. Profitul Agricol 38/2022

Carnea raselor specializate se vinde foarte pu¡in în România. A apårut o tendin¡å crescåtoare, dar e firavå ¿i mai trebuie stimulatå, educatå. Trebuie så formåm o culturå a cårnii premium de vitå specializatå pentru acest scop. În ¡årile din Vest, existå ¿i calitate, ¿i cantitate, ¿i pre¡ bun. Trebuie så lucråm mai mult pentru partea de finisare. Ei vor o anumitå grupå de greutate, plus 340 de kilograme la carcaså, solicitå un anumit grad de îngrå¿are, carcase din categoriile E ¿i U, o anumitå claså de gråsime, de la minim 2 la 3-4, gradul de marmorare este luat în considerare. Existå multe criterii la care ei ¡in. Evaluarea carcasei în abator se face ¿i la noi când se sacrificå peste 100 de capete”, spune Vasile Ple¿ca. Crescåtorii vor fi nevoi¡i så constutie o cooperativå pentru a valorifica mai profitabil animalele. “Din expe-

rien¡a mea ¿i din mai multe întâlniri cu pia¡a arabå sau cu pia¡a din Vest, am dedus cå to¡i cei din domeniul cårnii de acolo vor så discute cu un singur om, nu vor så vorbeascå cu 100 de fermieri. Ei nu au timp så vinå toatå ziua så vadå 10 capete la un fermier ¿i 100 la altul. Vor cantitate, calitate ¿i predictibilitate. Dacå vorbim de carne premium, cea mai convenabilå pia¡å este Europa Occidentalå. În ce prive¿te acceptarea raselor mixte, a meti¿ilor, pia¡a arabå e cea mai potrivitå. Acolo se cer cantitå¡ile cele mai mari. Ei preferå animale vii pentru cå preferå så le taie singuri în stilul lor halal sau kusher.” Compania Avastar trece printr-un proces de investi¡ii masive de aproximativ 8-10 milioane de euro într-o nouå sec¡ie de tran¿are, procesare, ambalare, depozitare, de aproximativ 80 de tone pe schimb. 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Expozi]ia de oi Breaza Regina }urcanelor a atras mii de vizitatori De 13 ani, în prima duminicå din luna octombrie, în frumoasa vale din zona Tote¿tilor, aproape de Ha¡eg, la poalele mun¡ilor Retezat, în jude¡ul Hunedoara, are loc expozi¡ia de ovine Breaza - Regina ºurcanelor.

stfel, în 2 octombrie, multa¿teptata manifestare agricolå a atras mii de vizitatori nu numai din zona Ardealului, ci ¿i din Banat, din jude¡ele Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin. To¡i au avut ocazia så admire cele mai frumoase exemplare de oi din celebra raså ºurcanå Breaza. Ciobanii sus¡in cå Breaza de Ha¡eg este o raså autohtonå de ovine foarte productivå, cu o lacta¡ie prelungitå, având capacitatea de a se adapta excelent condi¡iilor de munte. În plus, o oaie poate fåta mul¡i miei gemeni, dacå este furajatå corespunzåtor. E consideratå regina ºurcanelor, fiindcå e o oaie care poate tråi oriunde, îndeosebi la munte, då mult lapte ¿i e corpolentå.

Evenimentul a fost organizat, ca de fiecare datå, de Primåria ¿i Consiliul Local Tote¿ti, cu sprijinul Consiliului Jude¡ean Hunedoara ¿i Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine “Retezatul” Ha¡eg. Cu o zi înainte, în 1 octombrie, a debutat ¿i Târgul de toamnå, unde vizitatorii s-au bucurat de cele mai delicioase frigårui, pârjoale ¿i mici ¿i au putut cumpåra din roadele îmbel¿ugate ale toamnei: ro¿ii, ardei, varzå, vinete, pentru a pregåti borcanele cu muråturi. Ca de obicei, târgul s-a încheiat cu 40

premierea crescåtorilor de ovine participan¡i la manifestarea de la Tote¿ti, apoi a urmat un alt spectacol artistic, sus¡inut de interpre¡i de folclor, unii invita¡i chiar din Timi¿oara.

“E meseria mea de bazå. Prefectura este vremelnicå!” glume¿te deta¿at. În plus, acolo sunt promovate me¿te¿ugurile populare, precum ¿i produsele agricole autohtone, cu tot ceea ce au mai bun ¿i sånåtos. Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine “Retezatul” a fost înfiin¡atå în 2008 la ini¡iativa lui Pavel Iovånesei, iar membrii fondatori au fost 13 tineri crescåtori de animale. Acum, asocia¡ia numårå sute de membri cu zeci de mii de oi din rasa ºurcanå, cu cele douå varietå¡i: Breazå ¿i Oache¿å, unele ferme având 50 de mioare, altele peste 1.500. Ciobanii mai spun cå un asemenea târg mai vrea så demonstreze cå tradi¡ia de a cre¿te oi nu a dispårut în ºara Ha¡egului, ci va continua la nesfâr¿it, oricâte greutå¡i vor trebui så înfrunte oierii.

Gheorghe MIRON

Sectorul agricol - o prioritate Primarul comunei Tote¿ti, Tiberiu Pasconi, spune cå expozi¡ia de ovine este una dintre cele mai importante manifeståri agrozootehnice din întreg jude¡ul, iar scopul organizårii este de a încuraja tinerii fermieri så creascå animale ¿i de a populariza extraordinara raså ºurcana Breazå. De fapt, succesul enorm al manifestårii se datoreazå, în primul rând, faptului cå este sprijinitå an de an de cåtre autoritå¡ile locale ¿i jude¡ene, fiindcå au în¡eles importan¡a unui asemenea eveniment. Mai mult, prefectul de Hunedoara este la bazå crescåtor de ovine, ¿i spune cå i se pare normal så îi sus¡inå pe ciobani cu tot ceea ce poate. Profitul Agricol 38/2022

MA{INI & UTILAJE

Deutz-Fahr Seria 6 a primit opt modele noi Gama de tractoare Deutz-Fahr Seria 6 a fost completatå cu opt modele noi, ce pot fi echipate fie cu transmisia clasicå Powershift, fie cu versiunea complet automatå RCshift. Noile modele dezvoltå între 160 ¿i 230 CP, o gamå de puteri întâlnitå la 35%-40% din pia¡a de tractoare din Europa.

Cele opt modele vin cu o serie de avantaje: - oferå cu pânå la 8% mai mult cuplu, - economisesc carburant, - au rezervoare de combustibil mai mari, - confort suplimentar pentru operator, - noi op¡iuni pentru cabina MaxiVision

- costuri de între¡inere mai mici, prin extinderea intervalului de schimbare ulei de motor la 1.000 ore de func¡ionare (sau 2 ani). Transmisiile Powershift, eficiente ¿i simple, au 30 de viteze la deplasarea înainte ¿i 15 în mar¿arier. Op¡ional se oferå func¡iile Creeper, de reducere a vitezei de deplasare, ¿i APS -Automatic Power Shift. Transmisiile RCshift sunt complet automate, au cinci game robotizate ¿i 6 trepte powershift, asigurå o schimbare linå a treptelor ¿i pot fi cuplate fårå a ac¡iona pedala de ambreiaj, iar datoritå func¡iei Stop&Go, transmisia poate fi opritå ¿i repornitå fårå ambreiaj. Cabina MaxiVision are geam frontal mobil ¿i vine în trei variante:

Motoarele Deutz TCD 6.1 garanteazå performan¡e crescute. ªi fiindcå vorbim de opt modele, iatå care sunt acestea ¿i puterile lor: Model Putere nominalå, CP Putere maximå, CP

6160.4 6170.4

6160

6170

6180

6190

6210

6230

161

171

161

171

181

192

216

217

171

192

230

Profitul Agricol 38/2022

1. MaxiVision oferå 2 sau 4 supape mecanice în spate ¿i este disponibilå în combina¡ie cu transmisia Powershift sau RCshift. 2. MaxiVision+, confortabilå, are douå valve mecanice ¿i douå electrohidraulice, ¿i este disponibilå ¿i pentru transmisiile Powershift ¿i RCshift. 3. MaxiVisionPRO, disponibilå numai cu transmisiile RCshift, are supapele de control complet electrice, iMonitor op¡ional de 30,5 cm pe cotiera MaxCom, cu func¡ionalitå¡i suplimentare (Isobus, autoghidare). Cele 8 modele sunt dotate cu sisteme de autoghidare ¿i telemetrie care evitå suprapunerea, economisesc combustibil, reduc uzura componentelor ¿i optimizeazå timpul de lucru al operatorului. În plus, func¡ia Auto-Turn permite tractorului så se întoarcå automat la capåt de rând. Marca Deutz-Fahr este importatå ¿i distribuitå în România de NHR Agropartners.

Arpad DOBRE 41

MA{INI & UTILAJE

Marian Popa, un adev\rat fan John Deere Tehnica agricolå devine tot mai complexå ¿i mai performantå, pe måsurå ce provocårile privind clima ¿i pie¡ele de desfacere îi pun la încercare pe fermieri. Printre cei care au în¡eles cå este necesarå dotarea cu ma¿ini agricole performante se numårå ¿i Marian Popa, managerul fermei PoliromProd din Sili¿tea, Teleorman.

administreazå de 22 de ani cele 1.500 de hectare ale acestei ferme care, pânå în anul 2000, fusese o Întreprindere Agricolå de Stat (IAS). “De fapt, eu lucrez aici din anul 1981, de pe vremea fostului IAS, deci cunosc bine terenurile ¿i zona.” Anul trecut a semånat 600 ha grâu ¿i 300 ha rapi¡å. În primåvarå a semånat 300 ha porumb ¿i 300 ha floarea-soarelui. Marian Popa este mul¡umit de recoltele ob¡inute în acest an agricol. La grâu a ob¡inut o medie de 6.500 kg/ha, la rapi¡å, 2.500 kg/ha, la floarea-soarelui a recoltat 3.300 kg/ha, iar la porumb, unde a recoltat 100 ha din cele 300 ha, a înregistrat o medie de 5.000 kg/ha, în condi¡iile în care nu are iriga¡ii. “Se pare cå Dumnezeu ¿tia cå am rate ¿i scaden¡e la bancå ¿i m-a ajutat så le achit, datoritå unei ploi bune imediat dupå recoltarea grâului, astfel cå am putut avea recolte satisfåcåtoare la porumb ¿i la floarea-soarelui.” Dar toate aceste nu se putea realiza fårå tehnicå agricolå performantå. Marian Popa este, practic, promotor al mårcii John Deere în jude¡. Spune, cu 42

mândrie, cå a fost primul fermier din zonå care s-a dotat cu tractoare ¿i combine ale producåtorului american. Iar cu distribuitorul, IPSO Agriculturå, are o îndelungatå ¿i fructuoaså rela¡ie profesionalå. Marian Popa lucreazå cu un tractor John Deere de 370 CP ¿i altele de puteri mai mici, echipate pentru agricultura de precizie, la care se adaugå douå combine tot de la John Deere, una model S680, cåreia i-a mai adåugat o “sorå” mai mare, S780, de care este foarte mul¡umit. “Sunt echipate cu sisteme performante, protejeazå boabele, ceea ce pentru mine, ca producåtor de semin¡e, este foarte important. În plus, sunt cu autoghidare, echipate pentru agricultura de precizie, nu au pierderi ¿i recolteazå bine ¿i rapid. Am recoltat 100 ha pe orå ¿i chiar 1.000 ha pe zi doar cu aceste douå combine.” Mai are ¿i un sprayer autopropulsat John Deere, de care este foarte mândru, deoarece, pe lângå tratamente,

acest echipament distribuie ¿i îngrå¿åminte ¿i a reu¿it så fertilizeze cu el 1.000 ha în doar 24 de ore. Cum spuneam, PoliromProd produce, printre altele, grâu pentru såmân¡å, iar Marian Popa a achizi¡ionat, cu fonduri europene, în 2011, o sta¡ie de selectare ¿i depozitare, în valoare de 1 milion de euro. La acestea se mai adaugå un mare spa¡iu de depozitare finalizat recent, format din 4 celule, cu capacitate totalå de 8.000 de tone, investi¡ia fiind de 1,5 milioane de euro, din care fermierul a cofinan¡at 820.000 euro, iar restul, cu credit de la bancå. Dar “activul” cel mai de pre¡ al fermierului teleormånean sunt cei 8 operatori-mecanici agricoli ¿i un inginer agronom, la care se adaugå ¿i serviciile oferite de IPSO Agriculturå, care oferå asisten¡å inclusiv de la distan¡å ¿i îl avertizeazå asupra fiecårei posibile probleme pe care ar putea så o aibå oricare dintre utilajele sale agricole.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 38/2022

MA{INI & UTILAJE

Serv Class î[i extinde re]eaua de distribu]ie Începând cu anul 2022 Serv Class ¿i-a consolidat parteneriatul de succes cu firma Claas, prin extinderea zonei de distribu¡ie în jude¡ele Cålåra¿i, Constan¡a ¿i Tulcea. De asemenea, compania ¿i-a diversificat portofoliul de ma¿ini ¿i utilaje agricole ¿i a introdus în oferta sa ¿i instala¡ii de irigat.

åtålin Gruia, managerul general al companiei, ne-a spus cå, pânå în anul 2021, re¡eaua de distribu¡ie Serv Class a acoperit 11 jude¡e în estul ¡årii, prin intermediul celor 3 filiale proprii localizate în Bråila, Vaslui ¿i Ia¿i ¿i a dealerilor såi, Tehnoland din Ialomi¡a ¿i Ursa Mare din Suceava. În cursul acestui an, odatå cu extinderea zonei de distribu¡ie ¿i a portofoliului de clien¡i, Serv Class a venit în sprijinul partenerilor såi cu cele trei noi filiale din Cålåra¿i, Constan¡a ¿i Tulcea. Drept urmare, compania bråileanå colaboreazå acum cu peste 2.500 de fermieri. Dar toate aceste realizåri nu au apårut peste noapte. “Provocårile noastre au fost cu siguran¡å provocårile întregii agriculturi române¿ti ¿i ale clien¡ilor no¿tri. Indiferent cå discutåm de secetå, de afectarea lan¡urilor de aprovizionare, de criza resurselor sau de situa¡ia geopoliticå actualå, pe lângå mul¡i al¡i factori relevan¡i, toate acestea au creat contextul pentru o furtunå perfectå, cu efecte ¿i direc¡ii de deplasare în continuare greu de anticipat. Toate aceste variabile ¿i-au pus amprenta semnificativ asupra proiectului de extindere a re¡elei de distribu¡ie, dar Cåtålin Gruia spune cå, în astfel de pe44

C\t\lin Gruia, manager general Serv Class

rioade dificile, oamenii sunt cei care fac diferen¡a. "Implicarea echipei, deschiderea ¿i în¡elegerea clien¡ilor no¿tri ¿i sprijinul partenerilor strategici, cum sunt Centrul Regional Claas din România ¿i Claas Germania, au fost fundamentul pentru reu¿ita acestui proiect." Echipa Serv Class a crescut de la 75 de angaja¡i în 2021 la peste 110 angaja¡i la aceastå datå, fårå a lua în calcul cele peste 30 de persoane care lucreazå pentru cei doi distribuitori Serv Class men¡iona¡i anterior. În cadrul serviciilor postvânzare s-a pus accent pe inspec¡iile de presezon, pe programele de garan¡ie extinså pentru utilajele noi oferite, pe între¡inerea echipamentelor. În acest fel, ponderea interven¡iilor datorate defec¡iunilor a scåzut semnificativ în favoarea ac¡iunilor de preven¡ie ¿i între¡inere. Majoritatea interven¡iilor se desfå¿oarå în câmp sau la sediul clientului, prin cele peste 50 de echipe service mobile existente. Când este nevoie, repara¡iile se efectueazå în patru ateliere service

moderne, iar pânå la sfâr¿itul acestui an, odatå cu finalizarea investi¡iilor în curs, va fi datå în folosin¡å o nouå halå de service la sediul central din Bråila ¿i un atelier modern, cu o suprafa¡å de peste 550 mp, în incinta noului sediu de la Ovidiu. “Pe de altå parte, con¿tientizând riscurile ¿i provocårile existente pe lan¡ul de aprovizionare, Serv Class a luat încå de la începutul anului decizia suplimentårii semnificative a stocurilor înainte de campania de recoltat, a permis livrarea tuturor pieselor, inclusiv cele comandate în Germania, în mai pu¡in de 24 de ore”. Serv Class este cunoscutå pentru ma¿inile ¿i utilajele agricole extrem de performante pe care le distribuie, produse de Claas: combine de recoltat cereale ¿i furaje, tractoare, încårcåtoare telescopice, prese de balotat, echipamente pentru furaje verzi sau sisteme pentru agriculturå de precizie. De asemenea, compania are o ofertå foarte variatå de echipamente produse de Amazone, Lemken, Maschio Gaspardo, Siptec, Oehler, Agroliner, Rotagri. ªi fiindcå vorbim de ofertå variatå, din acest an, Serv Class distribuie, prin subsidiara Serv Class Iriga¡ii, echipamentele de iriga¡ii produse de Lindsay Zimmatic ¿i Idrofoglia. Compania vrea så atragå ¿i tineri speciali¿ti în activitatea sa. “Vom continua programele de stagii de pregåtire pentru studen¡ii universitå¡ilor de profil, oferindu-le ¿ansa de a råmâne alåturi de noi la terminarea studiilor. Echipa Serv Class va råmâne permanent dedicatå misiunii sale de a crea plusvaloare prin serviciile oferite, peste douå treimi din personal fiind direct implicat în serviciile postvânzare oferite partenerilor no¿tri”, a spus Cåtålin Gruia.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 38/2022

MA{INI & UTILAJE

Înc\rc\toare Claas Scorpion mai performante, mai eficiente Claas a anun¡at cå, din 2023, încårcåtoarele telescopice Claas Scorpion vor beneficia de o restilizare amplå. Pe lângå îmbunåtå¡irea confortului operatorului, modelele mai mici au motoare noi, cu putere mai mare.

între¡inere. Reamintim cå modelele Scorpion 741, 736 ¿i 732 sunt echipate din 2021 cu transmisia hidrostaticå Varipower 2 de la Claas Jaguar. Sistemul de propulsie compact, cu motorul såu dublu extrem de eficient, cu cuplu ridicat, asigurå o duratå mare de via¡å, o eficien¡å a conducerii îmbunåtå¡itå ¿i un nivel mai scåzut de zgomot la deplasarea pe ¿osea. Operatorul are la dispozi¡ie trei moduri de conducere care pot fi preselectate doar printr-o apåsare de buton: - de la 0 la 20 km/h, - de la 0 la 30 km/h, - de la 0 la 40 km/h.

Motor ¿i transmisie mai puternice Întreaga serie de modele Claas Scorpion este echipatå cu motoare Deutz eficiente ¿i puternice, cu patru cilindri. Pentru modelele care vor intra pe pia¡å în anul 2023, motorul Stage V de 3,6 l al modelelor Scorpion 732, 736, 741 ¿i 746 a fost optimizat pentru eficien¡å ¿i performan¡å mai mari în cooperare cu Liebherr. Drept urmare, modelele Scorpion 732, 736, 741 ¿i 746 genereazå fiecare în parte un cuplu mai mare cu 50 Nm ¿i dezvoltå o putere mai mare cu 6 CP fa¡å de modelele anterioare. Motoarele compacte råmân economice din punctul de vedere al operårii ¿i între¡inerii, ca de obicei, ¿i se caracterizeazå prin cerin¡e reduse de

Viteza maximå de 40 km/h este disponibilå în standard, dar poate fi limitatå op¡ional la 30 sau 20 km/h ¿i este atinså la o tura¡ie reduså, asigurând economii de carburant. Sistemul de frânare al modelelor Scorpion a fost optimizat prin componente noi, cum ar fi supapa de frânå ¿i pedala de frânå, împreunå cu noile adaptåri de software. Frâna de parcare automatå este

ncårcåtoarele telescopice fac parte din gama de produse Claas din 1994, iar din 2019, utilajele au fost dezvoltate ¿i construite în cooperare cu Liebherr. ªase modele cu motoare de 143 ¿i 156 CP acoperå în prezent o gamå cuprinså între 7,5 ¿i 11,7 t greutate opera¡ionalå, 7 pânå la aproape 9 m înål¡ime de stivuire ¿i capacitate de ridicare de la 3.200 la 6.000 kg.

disponibilå în standard ca asistent de frânare pentru teren în rampå ¿i în pantå, împiedicând deplasarea în pantå a utilajului.

Smart Loading Încårcåtoarele Claas Scorpion dispun de sistemul hidraulic performant Smart Loading al bra¡ului telescopic ¿i al implementului, ce permite amortizarea în pozi¡ie finalå. Pentru cicluri de încårcare ¿i mai rapide ¿i mai confortabile, modelele Scorpion 746 - 960 sunt echipate cu sistemul de retragere automatå telescopicå a bra¡ului în timpul coborârii. Împreunå cu revenirea automatå a cupei, disponibilå op¡ional, se asigurå cicluri de încårcare mult simplificate pentru operator, iar modelele Scorpion sunt echipate ¿i cu hidraulicå de lucru regenerativå. În timpul coborârii fårå sarcinå este decuplatå tura¡ia motorului, iar reglarea vitezei în func¡ie de deplasarea joystick-ului reduce ¿i nivelul de zgomot, ¿i consumul de carburant.

Profitul Agricol 38/2022

MA{INI & UTILAJE Noutå¡i ¿i inova¡ii

Cabinå modernizatå În cabinå, un nou sistem de climatizare cu volum mai mare de aer spore¿te confortul de conducere, mai ales în zilele de lucru toride. Coloana de direc¡ie nouå, cu reglare în adâncime ¿i în înål¡ime, cu resetare automatå a indicatorului, optimizeazå

Profitul Agricol 38/2022

ergonomia ¿i oferå mai multå siguran¡å la deplasarea pe ¿osea. În plus, comutarea modului de direc¡ie a fost optimizatå, astfel încât cele patru moduri de direc¡ie (pe ro¡ile din fa¡å, direc¡ie integralå (cu virare pe ambele pun¡i), deplasare în modul “crab” ¿i deplasare în modul “crab” cu ac¡ionare

- motoare Deutz noi ¿i eficiente, cu patru cilindri, care dezvoltå o putere mai mare cu 6 CP, optimizate de Liebherr pentru modelele Scorpion 732, 736, 741 ¿i 746; - sistem de frânare optimizat ¿i func¡ie de asistare la frânare pentru toate seriile de modele Scorpion; - retragere automatå a bra¡ului pentru modelele Scorpion 746 - 960; - sistem hidraulic de lucru regenerativ pentru cicluri de încårcare mai rapide, consum redus de carburant ¿i nivel redus de zgomot; - cabinå cu sistem de climatizare nou ¿i mai eficient ¿i coloanå de direc¡ie ergonomicå. manualå så poatå fi setate ¿i în mod mai fiabil ¿i mai precis.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Noile pluguri Kverneland 2300 S [i 3300 S Kverneland a prezentat înainte de începerea perioadei de pregåtire a patului germinativ din toamnå noile pluguri din gama S, respectiv 2300 S ¿i 3300 S, care vin cu dotåri care sporesc productivitatea, reduc necesarul de cai-putere ¿i prelucreazå eficient solul, cu amestecarea optimå a resturilor vegetale. AgroConcept este importator al mårcii Kverneland în România.

lugurile, aceste unelte fårå de care nu am fi avut agriculturå timp de milenii, par så devinå obiecte de muzeu, dar rolul lor nu s-a încheiat. Kverneland 2300 S a fost proiectat pentru fermele moderne ¿i are 3-5 trupi¡e. Kverneland 3300 S a fost creat pentru prelucrarea eficientå a solului cu ajutorul tractoarelor puternice. Printre avantajele oferite de aceste modele de pluguri se remarcå sistemul Kverneland Auto-reset, care nu necesitå între¡inere ¿i este foarte util la aratul solurilor tari sau cu bolovani. Fiecare trupi¡å care întâlne¿te un obstacol se ridicå individual, apoi coboarå cu ajutorul unui sistem de arcuri lamelare ¿i reia aratul. Este bine de ¿tiut cå tratamentul termic al o¡elului este aplicat de Kverneland fiecårei componente a utilajului, garantând rezisten¡å, longevitate ¿i men¡inerea valorii în timp. Un alt plus este oferit de sistemul Variomat Vari-Width, pentru reglarea simplå a lå¡imii de lucru, optimizarea lucrului în func¡ie de condi¡iile de sol, sporirea productivitå¡ii ¿i reducerea

consumului de carburant cu pânå la 18% ¿i a timpului de lucru.

Aråturå de calitate, indiferent de sol Corpul plugurilor Kverneland este cunoscut pe întregul mapamond datoritå urmåtoarelor caracteristici: calitate foarte bunå a aratului, rezisten¡å la uzurå, necesar redus de putere, flexibilitate în absorbirea ¿ocurilor. Iatå câteva modele de corpuri: Corp nr. 8 - “Corp universal” : pentru soluri u¿oare pânå la medii, cu îngropare bunå a reziduurilor, capacitate bunå de înaintare, adâncimi de la 15 la 30 cm, lå¡imi de la 30 la 55 cm. Corp nr. 9 - “Corp universal de adâncime”: pentru soluri dificile ¿i arat la adâncime, perechi de trupi¡e performante, adâncimi de la 15 la 35 cm, lå¡imi de la 30 la 55 cm. Corp nr. 28 - “Corp cu roatå latå”: adecvat pentru orice tip de sol, chiar ¿i pentru soluri mai dificile comparativ cu corpul nr. 8. Realizeazå brazde foarte late pentru ro¡i ale tractorului de pânå la 710 mm, oferå virare excelentå ¿i capacitate bunå de înaintare. Este adecvat pentru adâncimi de la 15 la 30 cm ¿i lå¡imi de la 30 la 55 cm.

Alte avantaje oferite de plugurile Kverneland 2300 S ¿i 3300 S - reglarea automatå a liniei de tractare (Auto-line) pentru performan¡e ridicate ¿i uzurå reduså; - reglare automatå a trupi¡elor frontale, în dotarea op¡ionalå. În dotarea standard se oferå reglarea mecanicå a trupi¡elor frontale; - sistemul unic de memorie ce men¡ine constantå setarea doritå a lå¡imii brazdei dupå ciclul de reversare; - transport în siguran¡å: Kver neland Trailer Transport Solution (dotare op¡ionalå); - reconsolidarea solului dintr-o singurå trecere, prin ata¿are la plug a diverselor modele de tåvålugi Kverneland. Corp nr. 30 - “Corp cu degete”: pentru soluri umede, cu pietre ¿i abrazive, are rezultate bune pe soluri dificile ¿i o capacitate ridicatå de mårun¡ire, adâncimi de la 20 la 35 cm, lå¡imi de la 30 la 55 cm.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 38/2022

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Biotehnologia plantelor> progrese semnificative! Revista Science a publicat, pe 22 iulie, un studiu al cercetåtorilor chinezi afilia¡i la Academia Chinezå de ªtiin¡e Agricole, care deschide noi perspective pentru produc¡ia agricolå.

fa¡å cumulatå de 3 miliarde de hectare (de 17 ori suprafa¡a UE) ¿i au avut ca scop în principal protejarea recoltelor împotriva dåunåtorilor (insecte, ciuperci, viru¿i) sau competi¡ia cu buruienile. Mai recent, plante tolerante la salinitate sau secetå au fost create pentru a face fa¡å provocårilor climatice.

hinezii au analizat 118 gene din orez ¿i porumb, care codificå proteine numite factori de transcrip¡ie, adicå care controleazå expresia altor gene. Ei au investigat apoi dacå vreuna dintre aceste gene este activatå atunci când orezul este cultivat în sol cu con¡inut scåzut de azot, ceea ce indicå faptul cå aceste gene pot stimula absorb¡ia de nutrien¡i (pentru a umple golul, un mecanism clasic de fiziologie al plantelor). Echipa de cercetåtori a identificat astfel 13 gene care s-au activat atunci când plantele de orez au fost cultivate în sol sårac în azot; cinci au dus la o cre¿tere de patru ori sau mai mare a absorb¡iei de azot. Au introdus o copie suplimentarå a uneia dintre gene, cunoscutå sub numele de OsDREB1C. Aceste plante de orez modificate au avut atât boabe mai mari, cât ¿i mai numeroase (cu pânå la 40% mai multe boabe) în compara¡ie cu martorii nemodifica¡i. Produc¡iile de orez au crescut cu 41 pânå la 69%, în func¡ie de loca¡ie ¿i climå (de la temperat la tropical). Rezultatele preliminare indicå acela¿i tip de rezultat la grâu. De la lansarea lor în 1996, OMGurile au fost folosite în 70 de ¡åri agricole majore (non-europene) pe o supra-

Unul dintre cele mai avansate proiecte, WEMA (Water Efficient Maize for Africa), dezvoltat în Africa din 2008, a permis dezvoltarea unui porumb care este, în acela¿i timp, tolerant la secetå ¿i rezistent la dåunåtori. În domeniul sånåtå¡ii, dupå nesfâr¿ite controverse, “orezul auriu” îmbogå¡it cu beta-caroten a fost autorizat în Filipine în 2021 pentru cultivare ¿i consum ¿i ar trebui så facå posibilå combaterea eficientå a deficien¡ei de vitamina A ¿i a orbirii din copilårie. Dacå rezultatele experimentale se confirmå, introducerea plantelor cu poten¡ial de randament îmbunåtå¡it este un pas înainte spectaculos care ar tre-

bui så schimbe situa¡ia globalå în ceea ce prive¿te securitatea alimentarå. În ceea ce prive¿te Europa, fårå nicio ra¡ionalitate ¿tiin¡ificå, råmâne ostilå OMG-urilor ¿i încå nu a luat o decizie cu privire la noile biotehnologii precum editarea genomului ¿i în special CRISPR/ Cas9, a cårui inven¡ie a câ¿tigat Premiul Nobel pentru Chimie în 2020 de cåtre fran¡uzoaica Emmanuelle Charpentier ¿i americanca Jennifer Doudna. Aceastå revolu¡ie geneticå deschide perspective interesante în diverse domenii precum sånåtatea ¿i agricultura, care nu a scåpat din aten¡ia SUA ¿i Chinei, care de¡in 80% din brevete. Denigrarea OMG-urilor este de a¿a naturå încât “fårå OMG” men¡ionat pe multe produse alimentare a devenit un marker al calitå¡ii ¿i siguran¡ei sånåtå¡ii! În acela¿i timp, pentru a se proteja de Covid-19, popula¡ia acceptå vaccinul cu ARN mesager dezvoltat de companiile farmaceutice americane care pariazå pe biotehnologie! Încå o datå Uniunea Europeanå este reticentå fa¡å de inova¡ia agricolå, retraså în spatele principiului precau¡iei ¿i cedând dogmelor de ecologie politicå. Inova¡ia agricolå se treze¿te excluså dintre instrumentele care participå la marile progrese tehnologice globale. Obscurantismul, rar denun¡at, împiedicå cercetarea agronomicå så foloseascå metode cu totul tradi¡ionale în biologia molecularå ¿i transgeneza plantelor ¿i priveazå fermierii europeni de progrese semnificative în îmbunåtå¡irea geneticå a plantelor. Cui folosesc toate acestea? Profitul Agricol 38/2022

MICA PUBLICITATE STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLÅ LIVADA

ORGANIZEAZÅ

Institutul Na¡ional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå IBNA Balote¿ti

în data de 26 octombrie 2022 CONCURS DE PROMOVARE ÎN GRADE ªTIINºIFICE

OFERÅ SPRE VÂNZARE

CERCETÅTOR ªTIINºIFIC

VIºELE, JUNINCI ¿i TÅURAªI Aberdeen ANGUS ROªU, raså purå pentru reproduc¡ie, cu certificat de origine

Laborator teståri ecologice ¿i producere de semin¡e cereale påioase Condi¡ii specifice de participare: - 2 ani vechime în activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå de specialitate sau cel pu¡in 4 ani în alte activitå¡i agricole Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine la sediul institu¡iei, Livada, jud. Satu Mare, str. Baia Mare nr. 7, ¿i la tel.: 0261.840.018 - secretariat sau 0721.325.665 - director adjunct ¿tiin¡ific

www.scdalivada.ro

Pentru detalii

Director Tehnic Cåtålin Rotar tel.: 0733.679.820

Profitul Agricol 38/2022

PAGINA DE HOBBY V=n\toarea de... caras Mai mult decât orice alt pe¿te, carasul ståvile¿te considerabil disponibilitå¡ile imaginative ale undi¡arilor, fiind, pe de o parte, o prezen¡å comunå în apele tihnite, iar pe de alta, un oaspete lipsit de preten¡ii în privin¡a bucatelor.

rare, mai toatå cårå¿imea e doldora de icre ¿i (pre)dispuså la orice mezalian¡å ciprinidå, nedåtåtoare înså, lucru curios, de hibrizi. Specia î¿i påstreazå integritatea geneticå, în virtutea cultului pentru principiul pe care dreptul roman l-a redus la trei cuvinte cu valoare de adagiu: „Pater semper incertus”.

risipitor (care så toarne uleiul, cu ¡ârâita), un zgârcit (care så picure sucul de låmâie) ¿i un nebun (care så le îmblåteascå). Ideal e cazul când to¡i ace¿tia se întâlnesc într-unul singur, asemenea pitorescului Ghervasie, cålugår zugråvit magistral de me¿terul Damian Stånoiu. Monahul, aducând „din bucåtåria cuvio¿iei sale o låmâie ¿i o sticlå de untdelemn grecesc, se apucå så fråmânte icrele”. Din respect fa¡å de

ând alte rubedenii cu ifose pregetå în fa¡a invita¡iei la maså, el nu rateazå nici un prilej de a se îndestula gospodåre¿te, fie cå e vorba de o râmå sau de un buchet de viermu¿i, fie cå, în a¿teptarea crapului, pescarul opteazå pentru cubule¡ de måmåligå ori miez de pâine, servite în cârlig dupå toate regulile artei. Cu trei-patru cara¿i dolofani în juvelnic, op¡iunile se schimbå rapid, iar a¿teptårile capåtå o altå formå. Dimensiunea consacratå a carasului este „cât palma”, etalon sub care – dacå e så dåm crezare clasicului stigmat de la încheietura mâinii bresla¿ilor – specia înregistreazå martiri doar la mare ananghie, pe motiv de salvare a onoarei celui plecat de acaså, cu noaptea în cap, pe baltå. Asemenea fiin¡ei umane care „este mult mai temeinic pregåtitå pentru durere decât pentru plåcere” (BrillatSavarin), carasul, practicant incon¿tient al stoicismului, supravie¡uie¿te, cu mult dupå ce a fost extras din lichidul vital, celor mai mizerabile condi¡ii, pentru a redeveni zglobiu pe marginea chiuvetei sau de-a dreptul în tigaie. Obligat de împrejuråri, el î¿i focalizeazå eforturile cåtre putin¡a de a supravie¡ui într-o lume care, de la bun început, s-a bizuit pe oprimarea celor nevolnici. Probabil cå de aceea a ¿i inventat ginogeneza, adicå posibilitatea de a prolifera în absen¡a masculilor din aceea¿i stirpe. ªi cum ace¿tia, în cazul såu, sunt påsåri

Profitul Agricol 38/2022

Se pare cå în lunile aprilie ¿i mai, când î¿i depune icrele, are carnea mai pu¡in gustoaså, toatå savoarea ¿i energia fiind concentrate în materialul de reproduc¡ie. Chiar ¿i respectând prohibi¡ia, cum se cuvine, robii undi¡ei se pot bucura mai des decât cei deda¡i altor metehne ¿i slåbiciuni omene¿ti de ceea ce scriitorul Vasile Voiculescu în¡elegea prin Clåbuci de icre … sau „ouå de caras” båtute, cum se exprima pedant un ipochimen snob al lui Påstorel. Re¡eta este cât se poate de simplå, atâta doar cå are ¿i ea dichisul ei. Curå¡ate de mati¡å, sårate ¿i acoperite cu un deget de ulei, icrele se laså o zi ¿i o noapte la råcoare, dupå care se råstoarnå din borcan ¿i, încå amor¡ite fiind, se bat stra¿nic. Trebuie amintit aici un principiu celebru: pentru ca salata de icre så ajungå cum se cuvine, e nevoie de trei persoane – un

cititori, nu mai amintim ce ospå¡ halieutic a urmat în zi de post îmblânzit cu dezlegare la pe¿te, dupå ce iscusitul bucåtar umflase icrele „cu un pahar de untdelemn de Hios ¿i fåcuse dintr-o strachinå, douå”. Adåugåm doar cå salata se poate albi cu câ¡iva stropi de sifon sau de apå mineralå aprigå ¿i o¡årî cu o idee de piper negru. Se amestecå îndeob¿te cu lingura de lemn ¿i într-un singur sens, så nu se taie. Odatå biruitå, se orneazå cu frunzuli¡e de mårar verde ¿i jumåtå¡i de måsline; separat – rondele de ceapå ro¿ie, fragedå ¿i dulce. Se consumå pe pâine proaspåtå, de ¡est, în chip de tartine, alåturi de care nu se cuvine så lipseascå, vorba aceluia¿i poet sub¡ire Vasile Voiculescu, oarece vinuri råspicate, unde „pe¿tii så nu mai înoate ca în apå”. Cu deplinå încredere, se poate încerca o Feteascå Regalå de Jidvei sau una Albå de Odobe¿ti.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 26 - 30 octombrie La Bucure¿ti are loc Târgul Indagra. Ca de obicei, se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo. Este unul dintre cele mai bune prilejuri de ie¿it în public pentru politicienii de Dâmbovi¡a. 6 - 10 noiembrie La complexul expozi¡ional Villepinte, Paris, va avea loc Salonul Interna¡ional de Ma¿ini Agricole SIMA. ¥n aceastå toamnå se împlinesc 100 de ani de la prima edi¡ie. 9 - 13 noiembrie ¥n Italia, la Bologna va avea loc EIMA - Expozi¡ia Interna¡ionalå de Ma¿ini Agricole, un eveniment la care vor fi prezente companii din 50 de ¡åri ¿i care expun peste 50.000 de modele de ma¿ini ¿i echipamente pentru toate tipurile de lucråri agricole. 10 noiembrie Compania AIPROM sårbåtore¿te cei 20 de ani de activitate, prilej cu care, la Palatul Parlamentului, va avea loc o recep¡ie cu tema 20 de ani de culturi sustenabile, 20 de spice de grâu, multe motive de bucurie. 15 - 18 noiembrie ¥n Germania, la Hanovra, se va ¡ine EuroTier. Consideratå cea mai mare ¿i mai importantå expozi¡ie zootehnicå din lume, EuroTier atrågea ¿i mul¡i crescåtori români.

Seceta cre[te profitul fermelor verticale Seceta prelungitå care a afectat multe regiuni ale globului a crescut masiv cererea pentru produsele fermelor verticale, care nu depind de capriciile vremii. Proprietarul fermei Valefresco din ora¿ul englez Evesham spune cå nu poate face fa¡å comenzilor, de¿i lucreazå la capacitate maximå. “Eu cultiv salatå de când eram copil. Evident, pe vremuri o plantam în aer liber ¿i calitatea recoltei era influen¡atå de condi¡iile meteo. Acum plantele sunt protejate ¿i le controlåm permanent dezvoltarea cu ajutorul unor sisteme automate”, spune fermierul Joe Pilade. Marea Britanie a fost afectatå în aceastå varå de un val de caniculå cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius în luna iunie, apoi de o perioadå de secetå severå care a compromis majoritatea culturilor. “Vedem cu to¡ii schimbårile climatice care se produc ¿i problemele de calitate pe care le au culturile în aer liber. În schimb, plantele noastre primesc exact

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Micu¡ele prinse la cire¿e – A ie¿i din circula¡ie; 2) Adus la ordine; 3) Pre9 10 gåtit pentru galå – Dispersat pe teren; 4) Fåcute cu avânt; 5) U¿or de pus la îndoialå – Etaj sub mansardå; 6) Bor¿ gol! – Du¿i cu zåhårelul; 7) Råspundere pentru juniori – Miez de noapte! 8) Trece la mijloc! – A prezenta dovezi; 9) A da startul – Du¿man al culturii; 10) Face diferen¡a.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

1 - 3 decembrie La Centrul Expozi¡ional Cremona va avea loc cea mai mare expozi¡ie de animale, ajunså la a 77-a edi¡ie. Tot aici se va ¡ine ¿i cel de-al 3-lea Salon Interna¡ional de Lactate Cremona ¿i Licita¡iile de Lactate @CR European Sale 2022.

nutrien¡ii de care au nevoie ca så creascå ¿i så aibå gustul pe care ni-l dorim”, explicå Pilade. Valefresco poate produce pânå la 2 milioane de salate anual ¿i folose¿te apå de ploaie captatå, cu un consum foarte mic de îngrå¿åminte ¿i erbicide. Unii exper¡i cred cå fermele verticale de acest tip reprezintå viitorul agriculturii, pe fondul încålzirii globale ¿i al scumpirii materiilor prime folosite de fermieri.

8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 37/2022 ORIZONTAL: PISTOL - PIN; ARABA - IATA; RIT - MANIAT; IT - PESTERA; SAMANTA - IL; BARIERA - I; SIRA - PITIT; ALIPIT - ALA; P - REVARSAT; AMETITOARE.

VERTICAL: 1) Umbrelå deschiså în grådini¡å – Råbojul timpului; 2) Pus în dilemå – Vechi unitå¡i de luptå; 3) A avea un bun joc de picioare – Scos din rândul lumii; 4) Certat cu apa – Bitter la jumåtate! 5) Capete de tarod! – Dau în boalå; 6) Sunt ni¿te personalitå¡i – Ecou de roman¡å; 7) Lamå turceascå; 8) Alergåtori africani – A treia notå de sus; 9) Astea ne månâncå de vii; 10) E ceva de prevåzut. Profitul Agricol 38/2022

Profitul Agricol nr. 38, din 2022

Articles inside

Observa¡ii la propunerea privind Utilizarea Durabilå a PPP-urilor

Viziru: Produc¡ie de aproape 20 de tone cu hibridul Corteva P0937

Comisia vrea så reducå pragul minim de reziduuri de pesticide

Pre¡ul grâului a crescut dupå atacul asupra Kievului

O furtunå într-un pahar cu apå

Comisia solicitå României hår¡i actualizate de risc de inunda¡ii 9 And, the winner is... Romania

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

UE: cea mai slabå recoltåde porumb din ultimii 15 ani