Profitul Agricol nr. 43, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 43 din 16 noiembrie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 43/2022

Pesta porcinå africanå, între incompeten¡å ¿i sabotaj

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

În timp ce chinezii fac hoteluri pentru scroafe, noi nu mai scåpåm de pesta porcinå africanå. Ne-am fåcum cam devreme speran¡e cå suntem bine ¿i, în mai pu¡in de trei såptåmâni, am eutanasiat peste 100.000 de porci. Findcå au ajuns într-un unghi mort, unde explica¡iile logice nu ajung, mul¡i fermieri cred cå este un sabotaj pus la cale de for¡e interesate. “Cei mai interesa¡i într-un sabotaj ar putea fi achizitorii de carne din statele mari. Oricine poate så-¿i cumpere o dronå ¿i apoi trimite virusul unde vrea”, spune pe un ton serios Mary-Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România (ACEBOP). Acum au apårut zvonuri cå unii mistre¡i s-ar fi imunizat în mediul lor natural ¿i au trecut prin boalå. De aceea nu au murit to¡i. În primåvarå, a apårut chiar un zvon optimist: doctorul Mihai Puia, director la DSVSA Ialomi¡a, ar fi stins toate focarele ¿i ar fi terminat cu boala. El a separat cele douå categorii de animale în condi¡ii stricte de biosecuritate. A ucis numai animalele din hala în care a apårut boala. ªi a salvat unitatea. Pentru legea reproduc¡iei, autoritå¡ile nu au comunicat nimic. S-au adunat dosarele pentru investi¡ii, dar nu se cunoa¿te suma. “Eu cred cå se a¿teaptå intrarea în noul PNDR în 2023 pentru cå acolo s-au prins inclusiv bovinele pentru bunåstare. Petre Daea are o pasiune mai nouå, pentru vaca de lapte, a renun¡at la oaie. Noi am refåcut programele de biosecuritate. Anul trecut am avut mai multe cazuri de pestå porcinå africanå în perioada caldå. În acest an, boala s-a reactivat acum. E posibil så se fi produs o muta¡ie a virusului la mistre¡ii din pådure. Timp de doi ani de la primul caz, a apårut la mistre¡i, nu ai voie så închizi focarul ¿i eu nu în¡eleg motivul. S-au creat deja variante care au produs rezisten¡å. Înseamnå cå avem mistre¡i care au trecut prin boalå ¿i sau imunizat în Germania. Acolo avem ¿i laboratorul de referin¡å”, explicå Mary-Eugenia Panå. În acest timp, unii fermieri gåsesc mistre¡i mor¡i. Recompensa e satisfåcåtoare ¿i totu¿i nu anun¡å de fricå så nu le omoare animalele. “Dar måcar i-a¡i îngropat?”, l-am întrebat pe un fermier din Moldova. “Dar ce-s nebun?!”

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 43/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Barna Tánczos, avertisment cåtre Petre Daea:

“Avem nevoie de sute de milioane de euro pentru Natura 2000” Asigurarea de secetå Marsh giratå de APPR, Pro Agro ¿i UNCSV

Rusia pune condi¡ii pentru påstrarea acordului Mårii Negre 6

Comisia le permite statelor membre så vândå îngrå¿åminte sub pre¡ul pie¡ei

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Prognozele pentru grâu ¿i porumb la nivel mondial

Dimitrie Muscå: Avem nevoie de Azomure¿ Sorgul, o culturå a viitorului

Via]a companiilor 18

Agrinnovator, un think tank pentru viitorul agriculturii

Kenya se pregåte¿te pentru culturi OMG

26 29

S-au depus toate proiectele pentru reproduc¡ie

Dispar fermele de familie!

Anvelopele BKT Agrimax RT 765 pentru trac¡iune

Autoritå¡ile vor så salveze 24.000 de porci de pestå

Câ¿tigåtorii “Tractor of the Year 2023” EIMA, Bologna 45

Funda¡ia Claas a premiat tinerii preocupa¡i de agriculturå

Locuri de munc\

SIMA 2022. Un veac de ma¿ini agricole

Dinamica dezvoltårii taurinelor pentru carne

Culturi vegetale

Aniversarea AIPROM, sub spectrul consecin¡elor înverzirii europene

Arestarea miliardarului care controleazå Tyson Foods

Cre[terea animalelor

Câ¿tigåtorul etapei locale a BASF Innovation Hub

Ploile au întârziat campania în Cara¿-Severin

Ma[ini & utilaje

Pre]uri [i pie]e

Un lingou de aur, marele premiu la tombola Naturevo

Agricultura, în centrul aten¡iei la COP27

Hobby Intrå în ac¡iune robo¡ii pentru grajduri

Vânåtoarea de... avat 1,4 miliarde de euro pentru micii fermieri din Africa

49 50

EVENIMENTELE România ¿i Ucraina fluidizeazå naviga¡ia la gurile Dunårii România ¿i Ucraina au semnat un acord pentru fluidizarea traficului pe Dunåre, care a devenit o arterå foarte importantå de transport de la începutul invaziei ruse. Cele douå pår¡i vor ca în curând traficul pe bra¡ul Sulina så se desfå¿oare fårå oprire, 24 de ore zilnic, ¿i au semnat un program de investi¡ii în modernizarea infrastructurii canalului navigabil. Numårul pilo¡ilor ucraineni va cre¿te de la 16 la 40 ¿i principalul obiectiv pe termen scurt este eliminarea cozilor de nave care a¿teaptå så intre sau så iaså pe gurile Dunårii.

S|PT|MÂNII Barna Tánczos, avertisment cåtre Petre Daea:

“Avem nevoie de sute de milioane de euro pentru Natura 2000”

Bayer cumpårå start-upul Targenomix Grupul Bayer a anun¡at achizi¡ia startupului german de biotehnologie Targenomix, care a fost fondat de Institutul de Fiziologie Molecularå a Plantelor Max Planck. Targenomix folose¿te tehnologii de ultimå genera¡ie pentru a identifica molecule utile în protec¡ia culturilor ¿i colaboreazå cu Bayer din anul 2014, atunci când a descoperit o moleculå care permite controlul unor buruieni rezistente la ac¡iunea tuturor erbicidelor existente.

Barna Tánczos, ministrul Mediului, considerå cå PNS-ul României ar fi putut fi mai verde. “Mi-a¿ putea închipui un PNS mai prietenos cu mediul, måsuri mult mai eficiente pe biodiversitate, protejarea solului, tehnologii prietenoase cu mediul. Cred cå se poate mai bine ¿i, în urmåtorul PNS, cu siguran¡å va trebui så punem accent pe tot ceea ce înseamnå agriculturå care protejeazå mediul. Existå inten¡ii bune, dar se poate mai mult, mai bine”.

Guvernul ungar plafoneazå pre¡urile la ouå ¿i cartofi Guvernul ungar a decis så introducå plafonul de pre¡ la ouå ¿i cartofi, transmite Reuters. În luna februarie a acestui an, executivul de la Budapesta a impus mai întâi un pre¡ maximal la lapte, zahår, fåinå, ulei de floareasoarelui, carne de porc ¿i de pui, motivând cå a¿a va proteja popula¡ia. Ulterior au fost plafonate pre¡urile la carburan¡i ¿i ratele la creditele ipotecare. ¥n cazul ouålor ¿i cartofilor, pre¡urile de vânzare în magazine ¿i supermarketuri vor fi plafonate la nivelul la care erau la data de 30 septembrie. Pie¡ele agroalimentare sunt exceptate. Pe internet circulå deja o glumå inspiratå: “dacå plafonarea pre¡urilor este a¿a bunå, de ce nu le plafonåm pe toate?”

Rugat så detalieze ce considerå cå se putea face mai bine, ministrul a replicat: “În¡eleg constrângerile bugetare, limitårile cu care se confruntå domnul ministru Daea, dar, pe termen mediu ¿i lung, toate restric¡iile care vin cu planurile de management pentru ariile protejate, respectiv toate restric¡iile care vin pentru domeniul forestier, în parcurile na¡ionale ¿i în ariile naturale protejate Natura 2000, trebuie compensate. România va trebui så facå eforturi suplimentare pentru a compensa fermierii pentru aceste restric¡ii. E vorba de sume mari, de ordinul sutelor de milioane de euro”. Barna Tánczos se delimiteazå de excesele din constrângerile care vin cåtre fermierii europeni dinspre Bruxelles,

înså considerå cå protejarea resurselor naturale este vitalå: “Existå o rela¡ie indestructibilå între Agriculturå ¿i Mediu. Decenii întregi a fost uitatå protejarea mediului. S-a pus accentul pe produc¡ie, pe exploatare intensivå a resurselor. Acum se våd efectele. Cred sincer cå a venit vremea echilibrului între agricultura performantå ¿i protejarea resurselor. Trebuie våzutå partea bunå a ecologiei: sustenabilitatea resurselor, politicile care asigurå exploatarea lor pe termen lung. Avem nevoie de o PAC care så reducå impactul activitå¡ii agricole asupra mediului, inclusiv prin reducerea cantitå¡ii de ppp folosite, prin schimbarea lor cu cele care pun o presiune mai scåzutå asupra mediului, prin reducerea cantitå¡ii de fertilizan¡i sintetici ¿i aplicarea solu¡iilor de regenerare a solurilor. Cu siguran¡å, agricultura de precizie va salva habitate, specii, apele subterane ¿i supraterane care aståzi sunt infestate cu nitri¡i ¿i nitra¡i. Apropo, ståm foarte prost la acest capitol: toatå ¡ara este afectatå, toate localitå¡ile au un anumit nivel de infestare. De aceea ¿i suntem în procedurå de infringement”.

Robert VERESS Profitul Agricol 43/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Asigurarea de secet\ Marsh girat\ de APPR, Pro Agro [i UNCSV Marsh, lider în brokeraj de asiguråri ¿i consultan¡å de risc, a lansat pe pia¡å un produs de asigurare care include ¿i riscul de secetå. Asigurarea acoperå atât riscuri clasice (secetå, ar¿i¡å, inunda¡ii, grindinå, ploi toren¡iale, furtunå, vijelie, tornadå), cât ¿i riscuri specifice (boli ¿i alte organisme dåunåtoare, înghe¡uri, secetå/ar¿i¡å sau ploi excesive). În plus, produsul include ¿i serviciul de monitorizare a culturilor în timp real, prin intermediul satelitului. Acoperirile produsului au fost elaborate în urma a sute de ore de întâlniri cu fermieri membri ai APPR, UNCSV ¿i Pro Agro, care au furnizat informa¡ii relevante pentru conturarea produsului.

Asigurarea poate fi întocmitå pentru suprafe¡e cultivate de cel pu¡in 1.000 ha, pânå la 30 noiembrie pentru culturile de toamnå ¿i pânå la 30 aprilie pentru culturile de primåvarå. Suprafe¡ele respective pot fi contractate de un singur fermier sau de un grup de fermieri. Începând cu asigurårile pentru culturile de primåvarå 2023, va exista posibilitatea încheierii poli¡elor prin APPR, Pro Agro ¿i UNCSV. Dar se vor putea asigura, în cadru neorganizat, ¿i fermierii care nu sunt membri ai celor trei asocia¡ii. Costurile variazå în func¡ie de datele istorice privind produc¡ia fiecårui fermier ¿i structura culturilor, precizeazå Hora¡iu Regep, Agribusiness Country

Manager la Marsh Romania. Marsh oferå exemplul unei ferme din Vrancea, jude¡ puternic afectat de secetå anul acesta. În caz de manifestare a riscului, asiguråtorul va despågubi pierderea de produc¡ie a fermierului, dar nu mai mult decât pierderea la nivel de jude¡ (pierdere de produc¡ie finalå), calculatå pe baza informa¡iilor de la INS. Pierderea de produc¡ie finalå va fi produc¡ia asiguratå minus produc¡ia actualå la nivel de jude¡ ajustatå cu performan¡a fermierului. Vom reveni cu detalii.

Robert VERESS

Rusia pune condi]ii pentru p\strarea acordului M\rii Negre Rusia a refuzat momentan prelungirea acordului care permite exportul de alimente din porturile din Marea Neagrå, care expirå peste o såptåmânå. Sergei Vershinin (foto), ministrul adjunct de externe, spune cå negocierile purtate la Geneva cu oficiali ONU au fost utile, dar cå existå încå probleme care nu au fost rezolvate. Condi¡ia puså de Moscova este ca banca ruså de stat Rosselkhozbank, care finan¡eazå sectorul agricol, så fie reconectatå la sistemul interna¡ional de plå¡i SWIFT. Ru¿ii au afirmat constant cå acordul din Marea Neagrå favorizeazå doar Ucraina, pentru cå exporturile ruse de cereale ¿i îngrå¿åminte sunt în continuare blocate. De¿i acestea sunt excepProfitul Agricol 43/2022

tate de la sanc¡iunile interna¡ionale, companiile de transport maritim evitå porturile ruse din cauza restric¡iilor de finan¡are ¿i asigurare.

“Fårå reconectarea la SWIFT, pur ¿i simplu nu putem continua”, a declarat Vershinin, care sus¡ine cå ¿i reprezentan¡ii ONU sunt de acord. Nu este înså clar dacå Rusia mai are în acest moment suficientå for¡å pentru a bloca din nou porturile Ucrainei, a¿a cum s-a întâmplat la începutul anului. De atunci, mai multe nave de råzboi ruse au fost scufundate sau avariate, iar armata ruså a evacuat Insula ªerpilor. Såptåmâna trecutå, ru¿ii s-au retras din provincia ¿i ora¿ul port Kherson, care era singura capitalå regionalå pe care reu¿iserå så o ocupe de la începutul invaziei.

Drago[ B|LDESCU 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Comisia le permite s\ vând\ îngr\[\mint Prin derogare de la legisla¡ia ajutorului de stat, ¡årile din Uniunea Europeanå vor avea dreptul så achizi¡ioneze îngrå¿åminte de pe pia¡å, iar ulterior så le vândå fermierilor sub costul de achizi¡ie. Aceasta este una dintre måsurile prin care Comisia Europeanå încearcå så protejeze agricultura, amenin¡atå de cre¿terile fulminante de pre¡uri ale fertilizan¡ilor. Înså Copa-Cogeca, principala voce a fermierilor europeni, criticå dur executivul de la Bruxelles, cerând mai multe måsuri cu impact imediat, care så-i ajute pe fermierii europeni så facå fa¡å penuriei de îngrå¿åminte ce se prefigureazå peste câteva luni, în primåvara anului viitor.

iercuri, 9 noiembrie, Comisia Europeanå a emis o nouå comunicare cåtre Parlament ¿i Consiliu, referitor la måsurile gândite pentru gestionarea crizei fertilizan¡ilor. Comunicarea se intituleazå “Asiguråm disponibilitatea ¿i accesibilitatea îngrå¿åmintelor” ¿i oferå în preambul o descriere a situa¡iei. Comisia ia notå de faptul cå produc¡ia europeanå de îngrå¿åminte s-a redus cu 70% în august 2022. Existå indicii cå utilizarea actualå a capacitå¡ii este de 50%. Chiar ¿i în aceste condi¡ii, exporturile de îngrå¿åminte continuå, diminuate cu doar 9

procente, în vreme ce importurile au crescut cu 19% în primele opt luni ale acestui an. În septembrie 2022, pre¡ul îngrå¿åmintelor a fost cu 149% mai mare ca în septembrie 2021. “Pre¡urile ridicate ale îngrå¿åmintelor afecteazå deciziile de achizi¡ionare ¿i plantare ale fermierilor, iar acest lucru, la rândul såu, ar putea afecta recolta din sezonul urmåtor ¿i contribu¡ia UE la disponibilitatea ¿i accesibilitatea alimentelor la nivel mondial”. Cu toate acestea, documentul subliniazå cå “Obiectivul strategic general al UE råmâne definit de ¡intele stabilite în Strategia «De la fermå la consumator». Dovezile aratå cå îngrå¿åmintele nu sunt întotdeauna aplicate în mod corespunzåtor. Pierderile de nutrien¡i reprezintå pânå la 50-60% din cantitatea aplicatå pe terenuri în anumite regiuni ¿i indicå o utilizare excesivå a îngrå¿åmintelor. Obiectivul de a reduce pierderile de nutrien¡i cu 50% pânå în 2030, men¡inând în acela¿i timp fertilitatea solului, este, prin urmare, realizabil”. Într-o conferin¡å de preså pe acest subiect, comisarul european pentru

Fermierii români, privilegia¡ii Europei Cu ocazia prezentårii comunicårii, comisarul pentru Agriculturå, Januzs Wojciechowski, a afirmat cå, anul acesta, fermierii europeni nu ¿iau recuperat integral cheltuiala suplimentarå cu inputurile (îngrå¿åmintele fiind cele care s-au scumpit cel mai mult) prin valorificarea recoltelor. Wojciechowski a men¡ionat trei excep¡ii: Estonia, Cehia ¿i România.

Frans Timmermans

Agriculturå, Januzs Wojciechowski, a oferit exemplul Finlandei, care, în perioada 2010-2019, ¿i-a redus consumul de fertilizan¡i cu o påtrime, crescând produc¡ia agricolå tot cu o påtrime. “Deci, se poate!”, a spus polonezul, care a precizat cå ¿i Germania ¿i Danemarca ¿i-au redus consumurile de fertilizan¡i, în aceea¿i perioadå, fårå impact negativ asupra produc¡iilor. “Calea durabilå de urmat este concentrarea pe eficien¡å ¿i alternative. Cu cât suntem mai eficien¡i ¿i cu cât trecem mai repede la alternative pentru îngrå¿åmintele minerale, cu atât depindem mai pu¡in de combustibilii fosili ¿i cu atât sistemul nostru alimentar va fi mai rezilient”, a declarat ¿i Frans Timmermans, vicepre¿edintele Comisiei responsabil de Pactul Verde. În continuare, am rezumat ¿i am structurat måsurile gândite de Comisie în sprijinul fermierilor europeni, cu preProfitul Agricol 43/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

statelor membre e sub pre]ul pie]ei cizarea cå unele dintre acestea au fost deja anun¡ate încå din primåvara acestui an. Statele membre pot acorda prioritate accesului continuu ¿i neîntrerupt la gaze naturale pentru producåtorii de îngrå¿åminte în planurile lor na¡ionale de urgen¡å, în cazul ra¡ionalizårii gazelor. Pe 28 octombrie 2022, Cadrul temporar de crizå a fost din nou modificat, pentru a li se permite statelor membre så ofere mai mult sprijin specific fermierilor ¿i producåtorilor de îngrå¿åminte, prin derogare de la legisla¡ia ajutorului de stat, dar sub rezerva unor garan¡ii. “Autoritå¡ile publice ar putea, de exemplu, så achizi¡ioneze îngrå¿åminte ¿i så le ofere fermierilor la pre¡uri mai mici”.

1. 2.

Fondurile generate de måsuri precum plafonarea veniturilor de pia¡å ale anumitor producåtori de energie electricå ¿i contribu¡ia de solidaritate prevåzutå de legisla¡ia UE pot fi utilizate pentru scheme na¡ionale de sprijin. Comisia va examina împreunå cu statele membre oportunitatea de a utiliza fondurile de rezervå destinate agriculturii în 2023, în valoare de 450 de milioane de euro, pentru fermierii afecta¡i de cre¿terea costurilor de produc¡ie. Transparen¡a pie¡ei îngrå¿åmintelor din UE va fi crescutå prin înfiin¡area unui nou observator, în 2023. Måsurile de fertilizare durabilå ar trebui puse în aplicare în mod accelerat, inclusiv prin revizuiri ale pla-

4. 5. 6.

nurilor strategice. Comisia va adopta un plan de ac¡iune privind gestionarea integratå a nutrien¡ilor în primul trimestru al anului 2023, care va viza ac¡iuni la nivelul UE ¿i la nivel na¡ional, în concordan¡å cu obiectivul de reducere la zero a poluårii. Va fi îmbunåtå¡it accesul la îngrå¿åminte organice ¿i nutrien¡i ob¡inu¡i din de¿euri reciclate. Iar industria europeanå a îngrå¿åmintelor azotoase va fi sprijinitå pentru conversia la produc¡ia bazatå pe amoniac ob¡inut din hidrogen regenerabil ¿i cu emisii scåzute de CO2. Va fi stimulatå diversificarea importurilor în vederea reducerii dependen¡ei de Rusia.

Robert VERESS

Copa-Cogeca: “O nouå comunicare pentru (aproape) nimic?” Copa-Cogeca a reac¡ionat la comunicarea Comisiei, precizând cå “dezamågirea este la fel de mare pe cât au fost a¿teptårile: aceastå nouå comunicare pur ¿i simplu nu a reu¿it så ofere råspunsuri concrete la neajunsurile cu care se confruntå fermierii europeni”. “Comunitatea agricolå europeanå a a¿teptat douå råspunsuri politice: un råspuns pragmatic pe termen scurt pentru a amortiza impactul ¿ocurilor interna¡ionale în curs ¿i unul pe termen mediu/lung pentru a aborda dependen¡a noastrå de importurile de îngrå¿åminte ¿i materii prime, lipsa de transparen¡å pe pia¡a îngrå¿åmintelor ¿i reducerea durabilå a îngrå¿åmintelor sintetice. Ca ¿i în comunicårile anterioare, Comisia oferå råspunsuri relevante pentru termen mediu/lung, dar pur ¿i simplu nu abordeazå provocårile pe Profitul Agricol 43/2022

termen scurt. Stocurile de¡inute de fermierii europeni se epuizeazå rapid, iar disponibilitatea råmâne problematicå pe termen scurt, în special în sezonul curent, pentru aplicare în primåvara anului 2023. Consecin¡ele unei penurii de îngrå¿åmânt vor fi multiple asupra recoltei 2023: vor fi afectate randamentele, calitatea culturilor ¿i rota¡iile, pre¡urile de consum ¿i competitivitatea fermelor europene. Nicio regiune din lume nu se confruntå aståzi cu cre¿teri ale pre¡urilor de aceea¿i amploare!”, se aratå în comunicatul organiza¡iei paneuropene. Christiane Lambert, pre¿edintele Copa, se întreabå, retoric: “Ce rost are så publici o nouå comunicare, dacå propunerile au fost deja explicate în co-

municårile din martie?”. Pentru Ramon Armengol, pre¿edintele Cogeca, comunicarea ridicå ¿i îngrijoråri cu privire la coeren¡a întregului exerci¡iu: “Comisia transmite efortul financiar cåtre statele membre prin ajutoare de stat ¿i bani din planurile strategice. Acest lucru ar putea crea semnificative distorsiuni în func¡ie de modul în care reac¡ioneazå statele membre”. Copa-Cogeca salutå måsurile gândite de Comisie pe termen lung, dar solicitå extinderea suspendårii tarifelor de import pentru toate îngrå¿åmintele cu azot ¿i fosfat. De asemenea, “se impune suspendarea limitei de 60 mg/kg de cadmiu pentru îngrå¿åmintele fosfatice, pentru a permite livrårile din ¡årile din Africa de Nord (Maroc) în loc de Rusia”. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Turcia îl aresteazå pe liderul sindical al brutarilor Liderul sindicatului brutarilor din Turcia, Cihan Kolivar, a fost arestat sub acuza¡ia cå a insultat public poporul turc, dupå ce a declarat într-un interviu cå ¡årile care consumå cantitå¡i mari de pâine sunt “stupide”. El a dat ca exemplu consumul de pâine din Turcia, de 210 kilograme pe an, fa¡å de cel mult 50 de kilograme în Marea Britanie, statele scandinave sau Japonia. Turcia se confruntå cu o infla¡ie galopantå care a ajuns la 85,5% în acest an, din cauza politicilor economice neortodoxe ale pre¿edintelui Recep Erdogan. Fermierii din Kashmir vor så cultive ¿ofran în interior Fermierii din statul indian Kashmir au început så experimenteze cultivarea ¿ofranului în interior, din cauza încålzirii globale care a redus tot mai mult recolta ob¡inutå prin metode tradi¡ionale. ªofranul, cunoscut ¿i ca “aurul ro¿u”, este unul dintre cele mai scumpe condimente din lume, cu un pre¡ de pânå la 4.000 de euro per kilogram. ªofranul este atât de scump pentru cå poate fi cultivat doar în câteva zone ale lumii, pe parcele foarte mici, ¿i pentru a ob¡ine un singur kilogram sunt recoltate ¿i procesate manual aproximativ 150.000 de flori ale plantei. Epidemie de listerie în Statele Unite Un focar de listerie care a fost descoperit în ¿ase state americane a provocat deja moartea unei persoane, în timp ce alte 16 sunt în stare gravå. Pentru cå majoritatea celor infecta¡i sunt imigran¡i din Rusia sau Europa de Est, medicii americani cred cå epidemia este legatå de consumul de carne sau produse lactate de la magazine specializate în alimente din aceste ¡åri. Bacteria care provoacå boala supravie¡uie¿te pe alimente ¿i în frigider ¿i este periculoaså în special pentru femeile însårcinate sau persoanele cu un sistem imunitar slåbit. 10

Agricultura, în centrul aten]iei la COP27 Liderii mondiali reuni¡i la conferin¡a COP27, care î¿i propune så implementeze måsuri concrete pentru combaterea încålzirii globale, au adoptat mai multe proiecte importante din domeniul agricol. Conferin¡a COP27 este organizatå în acest an în sta¡iunea egipteanå Sharm-el-Sheikh (6 - 18 noiembrie) ¿i se desfå¿oarå sub egida Organiza¡iei Na¡iunilor Unite. Cele mai multe discu¡ii au vizat securitatea alimentarå, în special criza îngrå¿åmintelor care amenin¡å så reducå substan¡ial produc¡ia de alimente la nivel global. Mai multe state au fost de acord så contribuie la un proiect comun de investi¡ii, numit Global Fertilizer Challenge, care are ca obiectiv nu doar cre¿terea produc¡iei ¿i distribu¡iei de îngrå¿åminte, dar ¿i folosirea lor într-un mod cât mai eficient cu ajutorul noilor tehnologii. “Trebuie så lucråm împreunå ca så folosim mai bine îngrå¿åmintele, så

cre¿tem calitatea solului ¿i a apei, ¿i så îmbunåtå¡im productivitatea”, a declarat Janusz Wojciechowski, comisarul pentru agriculturå al UE. Tom Vilsack, care conduce Secretariatul de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA), a anun¡at cå vor fonda o bazå de date cu informa¡ii din domeniul schimbårilor climatice. “Ea ne va permite så centralizåm ¿i så le oferim partenerilor no¿tri interna¡ionali toate lec¡iile pe care le învå¡åm prin investi¡iile noastre în domeniul tehnologiilor inteligente. Abia a¿teptåm så învå¡åm ¿i noi de la al¡ii”, spune Vilsack. *** Toate conferin¡ele COP de pânå acum, 26 la numår, ¿i-au propus så salveze omenirea de pericolul climatic. ¥n ciuda sloganurilor ¿i a supraexpunerii mediatice, nici una nu a reu¿it så schimbe foarte multe în felul în care statele privesc eliminarea combustibililor fosili. Probabil nici anul acesta nu va fi altfel. Profitul Agricol 43/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII O fermå verticalå ob¡ine o recoltå de 117 tone de grâu la hectar Compania olandezå Infarm, care construie¿te ferme verticale în care plantele cresc în interior într-un mediu controlat, a anun¡at cå a ob¡inut o produc¡ie de grâu de 117 tone la hectar. Testul a fost efectuat fårå a utiliza sol sau pesticide, cu un consum de apå mult mai redus fa¡å de cultivarea în aer liber. Rezultatul ob¡inut este unul excep¡ional, cu o recoltå de 26 de ori mai mare fa¡å de cea a fermelor tradi¡ionale din vestul Europei. Tehnologia folositå are momentan un pre¡ prohibitiv, dar compania sperå ca acesta så devinå competitiv dacå se va investi mai mult în acest domeniu. Ru¿ii sunt de acord så trimitå îngrå¿åminte în Africa

Producåtorul rus de îngrå¿åminte Uralchem-Uralkali a fost de acord så trimitå în Africa mai multe vase care sunt blocate în porturi din Olanda, Belgia ¿i Estonia de la începutul invaziei din Ucraina. În total, o cantitate de 262.000 de tone de îngrå¿åminte vor fi furnizate gratuit unor state africane, conform unui acord mediat de ONU. Primul transport de 20.000 de tone va pleca în curând din portul olandez Rotterdam cu destina¡ia Malawi.

Japonia finan¡eazå exportul de grâu ucrainean în Somalia Guvernul japonez va acorda un ajutor de urgen¡å în valoare de 14 milioane de dolari care va finan¡a livrarea de grâu ucrainean în Somalia, prin intermediul programului de asisten¡å alimentarå al ONU. Statele din estul Africii, care se confruntau deja cu conflicte interne ¿i o perioadå de secetå prelungitå, au fost cel mai grav afectate de invazia ruså în Ucraina, care a blocat exporturile. 12

Arestarea miliardarului care controleaz\ Tyson Foods John R. Tyson, directorul financiar al grupului Tyson Foods, a fost arestat în statul american Arkansas dupå ce a intrat într-o locuin¡å ¿i a adormit pe canapea, aparent pe fondul consumului de alcool. Tyson, care are 32 de ani, este strånepotul fondatorului companiei. El a fost acuzat de consum de alcool în public ¿i intrare prin efrac¡ie. El a petrecut o noapte la închisoare ¿i a fost eliberat pe cau¡iune a doua zi. Scandalul pune presiune pe Tyson Foods, care urmeazå så anun¡e în aceastå såptåmânå rezultatele financiare din al patrulea trimestru fiscal. Anali¿tii americani estimeazå cå Tyson va raporta încasåri de 13,4 miliarde de dolari, cu 5% mai mari fa¡å de anul trecut, dar un profit net de 577 milioane de dolari, cu 43% mai mic.

Kenya se preg\te[te pentru culturi OMG Seceta prelungitå din estul Africii a for¡at guvernul din Kenya så permitå dupå zece ani culturile modificate genetic, care ar putea rezolva criza alimentarå din ¡arå. Dupå patru sezoane de secetå severå, statul african vrea acum så planteze porumb modificat ¿i autoritå¡ile încearcå så convingå popula¡ia cå alimentele de acest tip nu prezintå riscuri pentru consumatori. Mul¡i fermieri nu sunt înså

convin¿i, iar cel mai recent sondaj de opinie aratå cå 57% dintre kenyeni sunt împotriva acestei tehnologii. Peste 90% dintre fermierii din ¡arå cultivå porumb, din care se preparå mâncarea na¡ionalå ugali, a¿a cå alimentele modificate vor intra rapid în dieta a milioane de oameni.

pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 43/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e avut urmåtoarea evolu¡ie:

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 11 noiembrie, a fost de 317 dolari/ tonå (1.585 lei). A scåzut cu 10 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în data de 7 noiembrie.

România FOB Constan¡a 377 euro/t (- 8) 1.847 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 7 - 11.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022. ¥n perioada 7 - 11 nov. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 373 dolari/tonå (1.865 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

€ - 4,9 lei $ - 5 lei

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 322 euro/tonå (1.578 lei). A scåzut cu 9 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna decembrie 2022 este de 317 euro/tonå (1.553 lei). A scåzut cu 10 euro/ tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 333 euro/tonå (1.632 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2022, a fost de 307 dolari/t (1.535 lei).

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 325 euro/t (1.592 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 7 noiembrie.

$/t Cota¡ii - Bursa din Chicago 07.11 08.11 09.11 Dec 309 307 303 Ian 317 315 311 Martie 321 319 317

10.11 301 309 313

$/t 11.11 299 307 311

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 07.11 08.11 09.11 10.11 Dec 353 351 350 349 Ian 351 350 349 347 Martie 350 349 347 345

$/t 11.11 347 345 343

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 07.11 08.11 09.11 10.11 Dec 381 379 377 375 Ian 385 381 379 377 Martie 385 383 381 379

$/t 11.11 373 375 377

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 07.11 08.11 09.11 Rouen 331 330 329 Dunquerque 331 330 329 Pallice 335 333 331 Creil FOB 329 327 325 Moselle FOB 331 329 327 Rouen FOB 341 339 337

euro/t 10.11 327 327 330 323 323 335

11.11 325 325 329 321 322 333

Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie 2022, este de 291 euro/tonå (1.426 lei).

Porumb România FOB Constan¡a 317 euro/t (- 8) 1.553 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 7 - 11.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 11 nov. 2022, a fost de 277 dolari/tonå (1.385 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå. Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago 07.11 Dec 267 Ian 269 Martie 271

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian

$/t

08.11 09.11 10.11 11.11 265 263 261 259 267 265 263 261 269 267 265 263 $/t

07.11 08.11 09.11 10.11 11.11 277 273 271 270 269 279 277 275 273 271

Profitul Agricol 43/2022

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 325 euro/tonå (1.592 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 331 euro/tonå (1.622 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 11 nov. 2022, a fost de 321 euro/tonå (1.573 Cota¡ii - Burse din Fran¡a Bordeaux Pallice Rhin FOB Bordeaux FOB Pontivy

07.11 329 329 325 333 339

Fa¡å de ultimele 5 zile

Fa¡å de ultima lunå

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

-9

- 24

-5

+ 29

lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 317 euro/tonå (1.553 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 269 dolari/tonå (1.345 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå.

Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå 15 (nc)

22 (nc)

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

32 (nc)

+ 27

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

08.11 09.11 10.11 11.11 327 325 323 321 327 325 323 321 323 321 319 317 331 329 327 325 337 335 333 331

Pre]uri [i pie]e

Soia

na 1.969.170 tone, Mexic 254.770 tone, Japonia 107.970 tone, Olanda 93.370 tone, Spania 70.770 tone.

¥n såptåmâna 7 - 11 noiembrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 449 dolari/tonå (2.245 lei), în cre¿tere cu 10 dolari /tonå.

Principalele destina¡ii: Chi-

07.11 Dec 517 Ian 521 Martie 527

08.11 523 525 529

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago

$/t 09.11 529 527 531

10.11 531 529 535

11.11 535 533 537

07.11 Dec 1.649 Ian 1.609 Martie 1.573

Orz

08.11 1.659 1.617 1.577

09.11 1.679 1.627 1.585

07.11 Rouen 307 Dunquerque 307 Pontivy 311 Orz bere: Creil** 315 Moselle** 325

România

08.11 305 305 309

$/t

10.11 1.695 1.637 1.587

11.11 1.697 1.643 1.595

euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

FOB Constan¡a 323 euro/t (- 4) 1.515 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 7 - 11.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022.

09.11 304 304 307

10.11 303 303 305

11.11 301 301 303

313 311 309 307 323 321 319 317

FOB-Moselle, a închis la 317 euro/tonå (1.553 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 301 euro/tonå (1.475 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere,

Australia: pentru livrare în decembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 303 dolari/t (1.515 lei), mai mic cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

7 noiembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 637 euro/tonå (3.121 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 629 euro/tonå (3.082 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din

7-11.11.2022

PREºURI

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Dec Ian

Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni - 13

Fa¡å de ultimul an 75 (nc)

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

07.11 08.11 09.11 10.11 11.11 439 441 443 447 449 437 439 441 443 445

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 735 euro/t (3.601 lei). A crescut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Dec

$/t

07.11 08.11 09.11 10.11 11.11 717 719 723 725 727

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 7 - 11 noiembrie, a fost de 279 dolari/tonå (1.395 lei).

Dec Ian

chidere, pe 11 nov., a fost de 727 dolari/tonå (3.635 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în decembrie, este 679 euro/t (3.327 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie, este de 727 dolari/t (3.635 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

07.11 08.11 09.11 10.11 11.11 Dieppe 715 717 720 725 735 $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 07.11 08.11 09.11 10.11 11.11 Dec 287 285 283 281 279 Ian 297 295 289 287 285

A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

A înregistrat o scådere de 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

07.11 Rouen 649 Dunquerque 649 Moselle 639

08.11 643 647 637

09.11 10.11 641 639 643 641 633 631

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

11.11 637 639 629

Dec Ian Martie

07.11 649 655 651

08.11 659 657 653

09.11 667 659 655

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

- 10

277 dolari/t

-8

543 dolari/t

279 dolari/t

$/t

10.11 11.11 669 673 661 663 657 659

Grâu

317 dolari/t

$/t

07.11 08.11 09.11 10.11 11.11 583 585 593 597 607 593 597 599 607 609

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 639 euro/tonå (3.131 lei).

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

Rapi¡å la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 11 nov. 2022, a fost de 607 dolari/tonå (3.035 lei).

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 543 dolari/tonå (2.715 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

-8

Profitul Agricol 43/2022

Pre]uri [i pie]e

Prognozele pentru grâu [i Topul ¡årilor cu produc¡ii mari la grâu: China - 138 milioane tone UE - 134,3 milioane tone India - 103 milioane tone Rusia - 91 milioane tone SUA - 45 milioane tone Canada - 35 milioane tone Australia - 34,5 milioane tone Ucraina - 20,5 milioane tone Argentina - 15,5 milioane tone Marea Britanie - 15,4 milioane tone

Departamentul Agriculturii al SUA a publicat raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡, cu date noi despre produc¡ia, consumul ¿i evolu¡ia pre¡urilor pentru anul de pia¡å 2022/23.

Produc¡ia mondialå de grâu va cre¿te cu aproape 1 milion de tone fa¡å de prognoza de luna trecutå, ¿i va atinge 782,7 milioane tone, datoritå recoltelor mari din Australia, Kazahstan ¿i Marea Britanie, care compenseazå scåderile din Argentina ¿i UE. Produc¡ia din Australia a crescut cu 1,5 milioane tone ¿i ajunge la 34,5 milioane tone, ca urmare a condi¡iilor favorabile la începutul sezonului. ¥n bazinul Mårii Negre, pre¡urile la grâu au scåzut cu 7 dolari/tonå, atingând 320 dolari/tonå. Cota¡iile UE au scåzut cu 17 dolari/tonå, la 342 dolari/tonå, deoarece livrårile de grâu din Ucraina sunt tot mai intense pe culoarul special creat la Marea Neagrå. 16

Nutre¡urile ¿i ¿roturile înregistreazå o cre¿tere de 0,9 milioane tone. Comer¡ul cre¿te la un record de 208,7 milioane, în principal pe seama exporturilor mai mari din Australia, Kazahstan ¿i Marea Britanie. Prognozele pentru grâul din SUA råmân neschimbate fa¡å de luna trecutå, la 21,5 milione tone. Consumul a crescut cu 7 milioane de busheli, la un record de 977 milioane. Stocurile estimate pentru 2022/23 sunt reduse cu 5 milioane busheli, la 571 milioane, cel mai scåzut nivel din 2007/08. ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (42 mil. tone), UE (35 mil. tone, mai mult cu 3 mil. tone), Australia (27 milioane tone), Canada (26 milioane tone) ¿i SUA, cu 21,5 milioane tone. Cota¡iile din Argentina au scåzut cu 10 dolari/tonå, la 410 dolari/tonå, deoarece prognozele de produc¡ie pentru 2022/23 au fost revizuite în scådere. Pre¡urile din SUA au avut cea mai mare scådere, de 26 dolari/tonå, ¿i au ajuns la 433 dolari/tonå.

În topul importatorilor sunt Egiptul (11 mil. tone) ¿i Indonezia (11 mil. tone), urmate de Turcia (10 mil. tone), China (9,5 mil. tone), Algeria (8,4 mil. tone). Consumul mondial a crescut cu 1 milion de tone, la 791,2 milioane tone, iar stocurile estimate pentru 2022/23 au crescut cu 0,3 milioane tone, la 267,8 milioane tone.

ºåri cu stocuri mari de grâu 2022/23

Varia¡ie fa¡å de 2021/22

China 144,3 mil. tone

+ 2,3 mil. tone

SUA

15,5 mil. tone

- 2,6 mil. tone

Rusia

15,4 mil. tone

+ 4 mil. tone

India

12 mil. tone

- 7 mil. tone

9,5 mil. tone

- 4 mil. tone

Perspectivele mari de produc¡ie pentru Canada au fåcut ca pre¡urile så scadå cu 13 dolari/tonå, ¿i au ajuns la 389 dolari/tonå. Pe de altå parte, cota¡iile din Australia au înregistrat o cre¿tere de 20 dolari/tonå ¿i au închis la 396 dolari/tonå, datoritå cererii tot mai puternice din Asia. Profitul Agricol 43/2022

Pre]uri [i pie]e

i porumb la nivel mondial Topul ¡årilor cu produc¡ii mari la porumb: SUA - 354 milioane tone China - 274 milioane tone Brazilia - 126 milioane tone UE - 55 milioane tone Argentina - 55 milioane tone India - 32 milioane tone Ucraina - 31,5 milioane tone Mexic - 27,6 milioane tone Rusia - 15 milioane tone Canada - 14,5 milioane tone La porumb, USDA anun¡å o produc¡ie mondialå prognozatå la 1,168 miliarde tone, în scådere cu 0,4 milioane tone fa¡å de luna trecutå ¿i cu 49 milioane tone fa¡å de anul trecut. Schimbårile majore ale comer¡ului mondial includ exporturi mai scåzute de porumb pentru Africa de Sud, în timp ce importurile sunt reduse pentru Vietnam, Algeria ¿i Turcia. ¥n Ungaria, unul dintre marii producåtori de porumb din UE, datele din satelit au confirmat situa¡ia deterioratå a culturilor. Produc¡ia de porumb pentru 2022/23 înregistreazå o scådere de 2,3 milioane tone fa¡å de anul trecut, ¿i ajunge la 4 milioane tone. În timp ce estimårile oficiale maghiare nu au fost încå publicate de cåtre Guvern, unele surse private raporteazå estimåri de produc¡ie ¿i mai mici. ¥n SUA, produc¡ia de porumb atinge 13,930 miliarde busheli, în cre¿tere cu 35 milioane fa¡å de luna trecutå. Odatå cu cre¿terea ofertei mai mult decât consumul, stocurile finale au crescut cu 10 milioane de busheli. ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 57 milioane tone de porumb, fiind urProfitul Agricol 43/2022

mate de: Brazilia (46,5 milioane tone) Argentina (40 mililioane tone) Ucraina (15,5 mililioane tone) Fed. Ruså (4 milioane tone) UE (2,7 milioane tone). La importatori, pe primul loc este UE (20 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone fa¡å de luna trecutå), urmatå de: China (18 milioane tone) Mexic (18 milioane tone) Japonia (15 milioane tone) Coreea de Sud (11,5 milioane tone) Vietnam (10,5 milioane tone). Marii consumatori de porumb sunt: Pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu 20 dolari/tonå, pânå la 357 dolari/tonå. Nivelul scåzut al apei din râul Mississippi a continuat så aibå un impact negativ asupra livrårilor de cereale. ¥n Brazilia, pre¡ul porumbului a crescut cu 6 dolari/tonå, pânå la 300 dolari/tonå. ¥n luna octombrie, Brazilia a exportat un volum aproape record de 7,2 milioane de tone. Pre¡urile din Argentina au fost

SUA (305 milioane tone, în scådere cu 9 mil. tone fa¡å de anul trecut) China (295 mil. tone, mai mult cu 4 milioane tone) Brazilia (77 milioane tone, mai mult cu 4 mil. tone) UE (75 milioane, mai pu¡in cu 8 milioane tone) Mexic (44,5 milioane tone) Stocurile mondiale sunt reduse cu 0,4 milioane tone, la 300,8 milioane tone, reflectând în mare parte scåderi pentru Nigeria ¿i Africa de Sud.

pagini structurate de Marilena R|DUCU modificate marginal, ¿i au crescut cu doar 3 dolari/tonå, ajungând la 310 dolari/tonå. Ofertele din Ucraina continuå så fie publicate, livrårile fiind reluate la începutul lunii septembrie, dar au scåzut cu 2 dolari/tonå, pânå la 265 dolari/tonå. Retragerea bruscå ¿i apoi întoarcerea Rusiei în Culoarul cerealelor a produs ¿i mai multå incertitudine cu privire la continuarea acordului dupå 19 noiembrie. 17

VIA}A

COMPANIILOR Câ[tig\torul etapei locale a

BASF Innovation Hub BASF a anun¡at start-up-ul românesc care a câ¿tigat etapa localå a concursului BASF Innovation Hub, destinat inova¡iilor care sus¡in Pactul Verde European, ca energia curatå, mobilitatea inteligentå, agricultura sustenabilå.

â¿tigåtorul, Teraseya FLY, oferå o solu¡ie pentru a monitoriza automat, în timp real, insectele dåunåtoare. Dispozitivul tip Plug and Play ajutå fermierii så-¿i protejeze culturile, reducând, în acela¿i timp, cantitatea de insecticide pulverizate. Teraseya FLY s-a eviden¡iat dintre cele 5 finaliste din România. Toate s-au concentrat pe o agriculturå mai sustenabilå ¿i pe reducerea utilizårii ambalajelor din plastic.

Jura¡i au fost Andreas Lier, Managing Director BASF România & Bulgaria; Sebastian Metz, CEO AHK România; Raluca Fi¿er, pre¿edinte ¿i membru al boardului Green Revolution & Bravva Angels; Vlad Craioveanu, Managing Partner Impact Hub; Victor Negrescu, membru al Parlamentului European ¿i Vicepre¿edinte al Comisiei pentru Culturå ¿i Educa¡ie. “În primul rând, am fost ferici¡i så fim selec¡iona¡i, apoi uimi¡i de calitatea Andreas Lier, Managing Director, BASF România & Bulgaria> “Având în vedere provoc\rile, dar [i oportunit\]ile actuale, putem spune c\ inova]iile, start-up-urile [i spiritul antreprenorial nu au fost niciodat\ mai importante decât ast\zi. Industria chimic\ este una dintre pietrele de temelie pentru un viitor cu emisii sc\zute de carbon, dezvoltând permanent inova]ii care faciliteaz\ aceast\ tranzi]ie.”

ideilor prezentate de celelalte companii inovatoare”, a declarat Raoul Ros, COO ¿i co-fondator Teraseya FLY. În final, din cele peste 120 de idei înscrise în competi¡ia din acest an, juriul BASF Innovation Hub a decis så aleagå doi cei mai buni inovatori ai anului în loc de unul singur. Au câ¿tigat un startup din Slovacia ¿i unul din Austria. Alese drept marii câ¿tigåtori ai competi¡iei, au fost fiecare recompensate cu marele premiu. Concursul BASF Innovation Hub a fost organizat de compania chimicå ¿i lider european în domeniul cercetårii ¿i dezvoltårii, BASF, în parteneriat local cu AHK România. Concursul a fost deschis pentru înscrieri timp de ¿ase luni ¿i a fost organizat în 11 ¡åri din Europa Centralå ¿i de Sud. Câ¿tigåtorii fazelor locale au câ¿tigat câte 2.500 de euro fiecare, în timp ce cele mai bune douå idei alese în Marea Finalå au primit, fiecare, un premiu suplimentar în valoare de 5.000 de euro.

BASF 18

Profitul Agricol 43/2022

VIA}A COMPANIILOR

Agrinnovator, un think tank pentru viitorul agriculturii Grupul de lucru (think tank) Agrinnovator a fost lansat în luna mai a acestui an. Un astfel de think tank este locul în care tinerii gândesc, dezbat idei ¿i testeazå pe diferite teme. Agricover asigurå cadrul de lucru ¿i sus¡inerea necesarå în diseminarea rezultatelor.

competen¡i sunt greu de gåsit. Aceste dotåri costå mul¡i bani ¿i genereazå costuri anuale cu amortizarea, fårå så aducå valoare adåugatå. De asemenea, dotårile existente în ferme, în prezent, pot fi amplificate cu câteva investi¡ii accesibile, de ordinul miilor de euro, cum ar fi un software de farm management sau un sistem de drone, investi¡ii pe care fermierii ezitå så le facå din lipså de know-how ¿i de tehnicieni.

scurt, Agrinnovator îi are în centru pe tinerii fermieri absolven¡i ai programului Tineri Lideri pentru Agriculturå, organizat de Clubul Fermierilor Români. Råzvan Prelipcean, coordonator al grupului de lucru Transformarea digitalå a agriculturii, crede cå este o nevoie acutå de personal specializat în acest domeniu, al digitalizårii. De aceea, grupul lui de lucru a conturat proiectul Farm Technology Officer, care så impulsioneze transformarea digitalå a fermelor. “Prin acest proiect propunem crearea unei scheme de sprijin care så acopere costurile recrutårii ¿i ¿colarizårii acestor tehnicieni, care så acorde asisten¡å financiarå fermierilor, astfel încât så putem fructifica beneficiile digitalizårii”, a explicat Råzvan Prelipcean. “În lipsa unor tehnicieni competen¡i, fermierii români irosesc un poten¡ial deosebit de important. Toate utilajele noi ¿i echipamentele cumpårate de fermierii români în ultimii ani sunt predotate cu func¡ii de digitalizare performante, înså pu¡ini le folosesc, motivele fiind faptul cå nu au expertiza tehnicå necesarå, iar tehnicienii 20

Solu¡ia pentru a combate acest deficit: este nevoie så calificåm resurse umane în domeniul digitalizårii fermelor, pentru a realiza integrårile necesare la nivelul acestora, astfel încât så putem materializa beneficiile digitalizårii în ferme”. Raul Gu¿eilå, membru în echipa Agrinnovator, vine din jude¡ul Bra¿ov, unde familia sa de¡ine o fermå mixtå, vegetal ¿i animale. În ultimul timp a dezvoltat activitatea cu drone, efectuând ¿i testare de solu¡ii ¿i produse. “Principalele avantaje ale utilizårii dronelor în activitatea din fermå sunt: ac¡iunea rapidå atunci când este nevoie; aplicarea tratamentelor în orice feno-

fazå a culturii; folosirea ratei variabile ¿i reducerea dozelor; eliminarea pierderilor provocate de daunele mecanice; reducerea cantitå¡ii de apå pânå la 90% din testele efectuate de noi; reducerea combustibilului necesar, dar ¿i costul redus de achizi¡ie amortizat în interval de timp scurt”, a explicat Raul Gu¿eilå. El sesizeazå nevoia unui cadru legal pentru folosirea dronelor în activitå¡ile din fermå. Petru¡a Deac, membru în echipa Agrinnovator, inginer software care lucreazå în cadrul fermei de familie cu specific zootehnic (200 de capete de vaci de lapte), a reu¿it så eficientizeze activitå¡ile din fermå dezvoltând o aplica¡ie de data management. “Componenta de data management ar putea fi consideratå primul pas spre tehnologizare, în special pentru fermele mici din zona de zootehnie, pentru cå nu implicå foarte multe resurse financiare”, a explicat Deac. Cu ajutorul aplica¡iei dezvoltate, ea a corelat faza de lacta¡ie a bovinelor ¿i diferite date înregistrate în permanen¡å, cum ar fi cantitatea de lapte, starea de sånåtate a bovinelor. “Astfel, avem acces la un istoric cu privire la ciclul de produc¡ie al acestora. Am putut reduce costurile, genera predictibilitate ¿i eficien¡å la nivel de fermå ¿i, totodatå, am observat diferen¡e cu privire bunåstarea animalelor”, a completat Petru¡a Deac. De asemenea, utilizarea unui sistem de data management are, printre avantaje, generarea automatå a registrelor solicitate de autoritå¡i. Transformarea digitalå a fermelor îmbunåtå¡e¿te semnificativ rela¡ia cu autoritå¡ile prin reducerea timpului de raportare ¿i a birocra¡iei.

Agricover Profitul Agricol 43/2022

Un lingou de aur, marele premiu

la tombola Naturevo Vineri, 11 noiembrie, la Bucure¿ti, s-a desfå¿urat evenimentul “Fermierii câ¿tigå cu Naturevo”, punctul final al unei tombole prin care au fost premia¡i 22 de fermieri, clien¡i ai companiei.

upå prezentarea solu¡iilor de actualitate ale Naturevo la problemele din orice ferme (vom reveni asupra acestora), s-a purces la extragerea taloanelor câ¿tigåtoare, dintre cele 1.200 eligibile câte sau strâns în cutia special destinatå tombolei. Au putut participa la tombolå fermierii care au achizi¡ionat cel pu¡in un produs dintre cele 15 indicate de Naturevo, într-o anumitå cantitate minimå. S-a putut participa cu mai multe taloane, fie achizi¡ionând o cantitate mare dintr-un singur produs (dar pe mai multe bonuri), fie achizi¡ionând cantitå¡i minime din mai multe produse. O altå cerin¡å a fost aceea ca plata så se

Profitul Agricol 43/2022

efectueze pânå la data de 31 octombrie. Mihaela Mihåilå Radu, director de marketing Naturevo, a extras taloanele câ¿tigåtoare, care au fost validate de Ioan Enoiu, fondator ¿i director general Naturevo, Elena Leaotå, director de strategii Naturevo, ¿i Florian Lazår, director tehnic. Premiile au constat în cinci umidometre, trei cutii frigorifice, trei purificatoare de aer, câte douå biciclete, gråtare electrice, televizoare ¿i espressoare, un sistem audio Bang & Olufsen (Premiul III), un ceas bårbåtesc Brei-

tling (Premiul II) ¿i un lingou de aur de 24 de carate cu greutatea de 100 de grame (Marele Premiu). Sistemul audio a fost adjudecat de Eurograno din Izvoarele, Giurgiu, care a participat la tombolå dupå achizi¡ia a 24 tone de Calcipril, ceasul - de SC Agricolå Pådureni, Arad - 80 l de Rootip Basic, iar lingoul de Agro Fieni, Dâmbovi¡a - 60 l Copfort. Premiile se ridicå de la sediul Naturevo, începând cu luni, 14 noiembrie.

Robert VERESS

CULTURI

VEGETALE Ploile au întârziat campania în Cara[-Severin Cara¿-Severin se aflå în plinå campanie de recoltat porumbul, dar, în acela¿i timp, ¿i însåmân¡eazå cerealele påioase. Iosif Zarcula, directorul Direc¡iei Agricole, spune cå, din påcate, lucrårile sunt întârziate, fiindcå timp de trei såptåmâni a plouat aproape zilnic.

“

Timp de trei såptåmâni, a plouat aproape continuu la noi, în Cara¿-Severin, iar fermierii nu au putut intra în câmp. Porumbul este recoltat în propor¡ie de 50%”, spune Zarcula. Nu numai cå påmântul era moale ¿i plin de apå, dar ¿i boabele de porumb aveau umiditatea prea mare. Oricum nu se putea face mai nimic. Dacå intrai pe teren cu utilajele agricole grele îl distrugeai. Situa¡ia a fost criticå, de aceea oamenii au a¿teptat så se mai evapore apa, explicå directorul DAJ. ¥n schimb, floarea-soarelui a fost recoltatå integral. Produc¡ia medie la porumb este de 4.000 kilograme la hectar, în condi¡ii de secetå ¿i culturi neirigate. Nu a fost chiar råu, pentru un an ca 2022, cu temperaturi extreme, în varå. Agricultura din Cara¿-Severin a fost afectatå de secetå, dar nu se poate spune cå astfel culturile au ¿i fost calamitate. Situa¡ia a decurs oarecum normal. 22

Bineîn¡eles cå ploi nu au cåzut cât ar fi trebuit, dar umiditatea care a fost a ajutat porumbul så evolueze. La floareasoarelui, produc¡ia medie a fost de 2.200 kg la hectar. În 2022, în Cara¿-Severin, sunt însåmân¡ate 6000 de ha de rapi¡å, iar la grâu vor fi 17.000 de ha. În prima såptåmânå a lunii noiembrie, erau cultivate 7.000 de ha de grâu.

Fermierii mari nu sunt afecta¡i de criza fertilizan¡ilor “Cu umiditatea ståm bine în agricultura din Cara¿-Severin, asta ¿i fiindcå timp de trei såptåmâni a plouat. A¿adar, în luna noiembrie ståm foarte bine din acest punct de vedere. Vom vedea ce va fi pe viitor. Speråm så nu avem secetå în 2023”, mai spune Zarcula. Nici îngrå¿åmintele nu sunt o probblemå, cel pu¡in pentru fermierii mari, care s-au aprovizionat din timp. “Am vorbit cu mai mul¡i fermieri mari

din Måureni ¿i Oravi¡a, iar ei mi-au spus cå nu au intrat în criza fertilizan¡ilor, fiindcå ei au reu¿it så se aprovizioneze la timp, când pre¡urile erau accesibile. Prin urmare, nu vor diminua doza la fertilizan¡i în campania de toamnå. Pentru anul viitor, ei sperå så le ajungå ¿i pentru campania de primåvarå. Vorbim de agricultorii mari. Fermierii nu î¿i pun problema nici så scadå doza, dar nici suprafe¡ele agricole pe care vor så le lucreze. Evident cå în aceastå situa¡ie existå riscul ca, dacå reduci doza de îngrå¿åmânt, så nu mai faci nici produc¡ie de calitate. Vorba aceea, cât îi dai, atât î¡i då. Nu îi dai tehnologie culturii, nu faci produc¡ie. Deocamdatå fermierii nu simt criza atât de mare a îngrå¿åmintelor ¿i a pre¡ului la cereale. Se pare cå efectele råzboiului din Ucraina nu au ajuns så îi afecteze prea mult”, este de pårere ¿eful agriculturii cårå¿ene. Pia¡a cerealelor evolueazå normal, în zonå. Fermieri reu¿esc så vândå grâul, pre¡urile sunt cât de cât mul¡umitoare. “Så spunem cå avem ve¿ti bune din Cara¿-Severin în luna noiembrie. Bineîn¡eles cå marii fermieri, care nu vor så vândå la aceste valori, au depozite ¿i preferå så påstreze produc¡iile pânå când vor veni pre¡uri mai bune. Pia¡a cerealelor func¡ioneazå. Mari fermieri sunt ¿i producåtori ¿i depozitari ¿i comercian¡i. Reu¿esc så se descurce bine”, a conchis Zarcula.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 43/2022

CULTURI VEGETALE

Aniversarea AIPROM, sub spectrul consecin]elor “20 de spice de grâu, 20 de ani de securitate alimentarå!” a fost sloganul ales de AIPROM pentru a marca douå decenii de existen¡å, într-un cadru festiv. Au fost alåturi de conducerea organiza¡iei producåtorilor de produse de protec¡ie a plantelor reprezentan¡i ai industriei, oficiali, oameni de ¿tiin¡å, oameni de afaceri, media ¿i mai ales mul¡i fermieri. De¿i o sårbåtoare, a fost ¿i un bun prilej pentru a sublinia consecin¡ele negative ale aplicårii strategiilor din Pactul Verde.

Vasile Iosif, pre¿edinte AIPROM, a punctat încå de la începutul conferin¡ei: “Cred cu tårie cå reducerea consumului de medicamente pentru plante prevåzutå în Strategia De la fermå la consumator va fi revizuitå conform studiilor de impact, care într-un final tot vor trebui realizate. Reducerea (pesticidelor - n. red) va avea un impact negativ pentru produc¡ia agricolå, viabilitatea fermelor, crescând pre¡ul alimentelor pentru to¡i europenii. Vom deveni importatori”. Iosif a oferit argumente. The Pesticides Manual Book con¡ine 920 de substan¡e active. În UE mai sunt accesibile 300. România se apropie de 200 de produse de protec¡ie sintetice. Dacå prevederile din strategie se men¡in, trebuie înjumåtå¡it consumul global de pesticide, pânå în 2030, fa¡å de media anilor 20152017. ªi trebuie redus mult mai drastic consumul de produse periculoase. În România, produsele considerate periculoase reprezintå între 60-65% din total. 24

“Vå pute¡i imagina ce nenorocire ar fi ca toate acestea så disparå”, spune Iosif. “Deja suntem descoperi¡i pe mai multe segmente. ªi, în lipså de solu¡ii, se înmul¡esc derogårile. La nivelul UE sunt peste 3.600 de derogåri. E o problemå pentru companii så ofere în timp util produse care au fost retrase, pentru ca apoi så reintre în circuitul comercial, prin derogare. De exemplu, FMC a adus neonicotinoide cu avionul tocmai din Brazilia”. Aståzi, industria de produse de protec¡ia plantelor investe¿te masiv în produse biologice, în digitalizare ¿i agriculturå de precizie, în economie circularå, educa¡ie, a continuat directorul FMC România. Dar nu poate oferi, peste noapte, noi solu¡ii la toate problemele întâmpinate de fermieri. Pe de altå parte, inova¡ia este foarte costisitoare: 50 de dolari/minut, timp de 11 ani, pentru un produs fitosanitar. Iar costurile trebuie recuperate. Or, prin interzicerea produselor de protec¡ie pe bandå rulantå, companiile nu mai ajung så-¿i recupereze investi¡iile. ªi atunci, multe renun¡å så mai lanseze produse noi în Europa, din pricina restric¡iilor prea mari ¿i a riscurilor aferente. Mai re¡inut, Olivier de Matos, director general CropLife Europe, organi-

za¡ia industriei europene de pesticide din care face parte ¿i AIPROM, a cerut ca UE så sus¡inå inova¡ia ¿i accesul rapid la inova¡ie, fiindcå bolile ¿i dåunåtorii nu ne a¿teaptå så gåsim antidoturi. ¥n opinia lui de Matos, Comisia trebuie så compenseze pierderile producåtorilor de PPP, generate de strategiile de înverzire, dacå vrea ca agricultura europeanå så mai beneficieze de instrumente de protec¡ie a culturilor de asaltul bolilor, insectelor dåunåtoare ¿i buruienilor. Boualem Saidi, ¿eful Bayer România ¿i vicepre¿edinte AIPROM, a ¡inut o pledoarie pentru digitalizare în ferme, ca solu¡ie (par¡ialå) la provocårile climatice ¿i cele reprezentate de conformarea cu cerin¡ele PAC. Iar Marijan Tomsic, omologul såu de la BASF, de asemenea vicepre¿edinte AIPROM, a vorbit despre alternativele organice: “La acest moment sunt disponibile în România circa 20 de pesticide organice. Dar în Spania ¿i Fran¡a sunt deja de zece ori mai multe. Iar în Japonia ¿i SUA sunt 600 asemenea produse”. În schimb, Gabriela Rizescu, directorul general Alcedo, a tras un mare semnal de alarmå: “S-au fåcut deja 4-5

Profitul Agricol 43/2022

CULTURI VEGETALE

înverzirii europene

tratamente insecticide la grâu ¿i rapi¡å în aceastå toamnå. Presiunea de boli ¿i dåunåtori este în cre¿tere, iar solu¡iile la îndemânå sunt tot mai pu¡ine ¿i mai pu¡in eficiente. Apare, firesc, fenomenul de rezisten¡å”. Ea a fost completatå de Otilia Cotuna, ¿ef Laborator Bioinginerii Vegetale la SCDA Lovrin, care a vorbit despre provocarea reprezentatå de adaptarea unor patogeni la temperaturile în cre¿tere. “Puccinia spiriformis, rugina galbenå, se dezvoltå, de regulå, în condi¡ii mai råcoroase. Dar, în ultimii ani, au apårut rase adaptate la temperaturi mai ridicate, alåturi de Puccinia recondita. Revine Puccinia graminis, rugina neagrå, boalå eradicatå în anii 1960. Acum câ¡iva ani am identificat-o într-o culturå de secarå de pe teritoriul sta¡iunii didactice. Era prima datå cå o vedeam pe viu - pânå atunci, doar în cår¡i. Le atrag aten¡ia fermierilor så combatå dracila (Berberis vulgaris), care este plantå gazdå pentru P. graminis. Acum doi ani am våzut P. graminis pe Poacee, Profitul Agricol 43/2022

Dactilis ¿i Festuca în luna august, în Timi¿. E un semnal îngrijoråtor. Pe fondul încålzirii climei au apårut ¿i modificåri în cadrul speciilor de Fusarium, cele cunoscute fiind înlocuite de altele mult mai agresive ¿i producåtoare de micotoxine ¿i mai periculoase. De exemplu, Fusarium graminearum a fost înlocuit cu Fusarium poae”. Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, afirmå cå “Nu pandemia ¿i råzboiul din Ucraina au creat crizele de acum, ci lipsa de gândire politicå în perspectivå din ultimii 20-30 de ani”. În opinia fostului ministru, “schimbårile climatice au o componentå naturalå, care ¡ine de evolu¡ia Påmântului în spa¡iul cosmic, ¿i alta antropicå, umanå. Solu¡ia problemelor ar trebui så fie ameliorarea geneticå, prin care så se creeze forme de plante care så fie productive în noile condi¡ii”. Unul dintre “cei care ne reprezintå la Bruxelles”, Costin Telehuz, secretar de stat MADR, coordonator al Agen¡iei Na¡ionale Fitosanitare, a dat asiguråri cå “ministerul va continua så

sus¡inå argumentul ¿tiin¡ific, în contrapartidå cu dorin¡ele unor oameni care, de¿i au inten¡ii bune, nu sunt conecta¡i la realitå¡ile din agriculturå”. Telehuz aratå cå sunt unele semne care ar indica o maleabilizare a Comisiei în chestiunea reducerii consumului de pesticide. “Încå nu putem raporta un succes, înså pare cå se va accepta o solu¡ie mai rezonabilå. Poate vom reu¿i så convingem cå reducerea amprentei de carbon e mai importantå decât reducerea consumului de pesticide, cå securitatea alimentarå, din ce în ce mai fragilå, e mai importantå. Poate Comisia nu va rata ¿ansa de a accepta noile tehnici genomice în activitatea de ameliorare”. Vasile Iosif a conchis într-o notå optimistå: “Ca un tânår de 20 de ani, care prive¿te cu încredere spre viitor, AIPROM are încredere cå va continua så asigure recolte frumoase ¿i sånåtoase pentru fermierii români, garantând securitatea alimentarå a cetå¡enilor, cu respectarea mediului înconjuråtor”.

Robert VERESS 25

CULTURI VEGETALE

Dimitrie Musc\>

Avem nevoie de Azomure[ Dupå Dimitrie Muscå, principala problemå care ar trebui rezolvatå de Guvern pentru agricultori este punerea în func¡iune a combinatului de îngrå¿åminte de la Târgu Mure¿.

uscå spune cå Guvernul a gre¿it cå nu a sprijinit financiar Azomure¿ så producå, iar acum s-a ajuns în situa¡ia în care mul¡i fermieri vor fi obliga¡i så-¿i reducå doza la fertilizan¡i, chiar cu 50%. ¥n culturå, asta va avea efecte dramatice asupra produc¡iilor, în 2023. “Guvernul trebuia så intervinå: stai de vorbå, mai dai, mai negociezi, faci så meargå treaba. Atrag aten¡ia încå o datå cå acest important combinat de la Târgu Mure¿ trebuie så lucreze”, spune Dimitrie Muscå. “Iar dacå nu e a¿a, dacå combinatul nu lucreazå, e numai vina Guvernului. Eu cred cå pre¡ul gazului este mare, prea mare. Dar tot trebuie ca acest combinat så producå, fiindcå agricultura are nevoie de fertilizan¡i u¿or de accesat. Ori subventionezi fermierii ¿i dai pre¡, ori subven¡ionezi gazul”, este crezul lui Muscå. Dacå pânå acum nu a fost pus în func¡iune combinatul din Târgu Mure¿, la iarnå va fi ¿i mai greu, dat fiind cå problema scumpirilor la energie, gaz ¿i curent electric nu este rezolvatå, de¿i Guvernul spune cå depozitele sunt pline cu gaze naturale. De aceea, în aceste condi¡ii, combinatul ar trebui så func¡ioneze. De ce nu îi dau drumul, dat fiind cå 26

acoperå 50% din necesarul intern de fertilizan¡i? În produsele ce vin de afarå fermierii nu au încredere, fiindcå nu sunt de a¿a calitate. Muscå spune cå a lucrat întotdeauna cu combinatul de la Târgu Mure¿. Produc¡iile extraordinare pe care le-a fåcut an de an au avut la bazå fertilizan¡ii lor ¿i el a fost de fiecare datå mul¡umit de rezultate. Deocamdatå el nu a intrat în criza îngrå¿åmintelor, fiindcå toatå cantitatea necesarå o are asiguratå în stoc, produsele sunt cumpårate ¿i plåtite pentru cele 7.600 de ha pe care el le lucreazå. Dar la anul nu ¿tie ce va fi. În varå, a achizi¡ionat trei trenuri de îngrå¿åminte care îi vor ajunge atât pentru campania de toamnå, cât ¿i de primåvarå.

3.000 de ha de påioase În aceastå toamnå, el a înfiin¡at peste 3.000 de ha de påioase, grâu ¿i orz, ¿i 1.500 ha de rapi¡å. O parte din grâu era råsårit. Totul merge bine, pânå în luna noiembrie. Muscå a cultivat soiurile Anapurna (Limagrain) ¿i Biharia (SCDA Lovrin). ¥nainte a utilizat soiul Glosa, dar Anapurna l-a båtut la produc¡ie. “În genetica francezå se investesc bani mul¡i, pentru un scop mare: så se ob¡inå performan¡å în câmp, pe când la noi nu. Cercetåtorii români nu sunt ajuta¡i”, spune Muscå. Totu¿i, SCDA Lovrin a ob¡inut soiul Biharia foarte productiv, cu 9.020 kg/ha, o produc¡ie bunå pentru fermierul arådean. E påcat cå la acest soi românesc nu s-a fåcut mai multå reclamå så afle fermierii, så îl foloseascå a¿a, cu mare încredere. “Biharia este un grâu de top”, recunoa¿te Muscå, mai ales în condi¡iile în care se bate cu genetica fran¡uzeascå. Ca fertilizan¡i, a utilizat îngrå¿åminte complexe de la Târgu Mure¿: azot, fosfor, potasiu pe tona de produs finit de grâu, orz, porumb sau rapi¡å. Nu a fåcut rabat la cantitatea de îngrå¿åminte, chiar dacå au fost scumpe, altfel nu ob¡ine produc¡ie. Cine då îngrå¿åminte mai pu¡ine nu va mai avea rezultate cât este poten¡ialul plantei, dar nici calitate. Rapi¡a, la Curtici, aratå ca în revistå! Dacå grâul evolueazå bine, rapi¡a este mai mult decât de revistå, în fermele de la Curtici. E deosebit de frumoaså, iar orzul aratå excelent, F este råsårit, cu densitatea bunå. Gheorghe Miron Profitul Agricol 43/2022

CULTURI VEGETALE “Tot ceea ce am semånat în aceastå toamnå merge foarte bine, avem rezultate, pânå acum, în luna noiembrie”. Din septembrie, ploile au fost foarte bogate, în agricultura Aradului. Au cåzut precipita¡ii de 430 de litri pe metru påtrat pânå în noiembrie. Pânå la recoltarea porumbului, au fost 228 de litri pe metru påtrat, dupå care au mai venit 200 de litri. Dimitrie Muscå este mul¡umit de produc¡ia de cereale. El a reu¿it så vândå 7.500 de tone grâu când era 1.700 lei/tonå. Din påcate, acum nu mai då nimic, fiindcå pre¡ul a scåzut. Mai are cantitå¡i mari în hambar, dar î¿i permite så le mai påstreze, pânå când vor fi pre¡uri bune.

“Dacå guvernul vrea så ne omoare cu totul måcar så ne spunå så fie decent, nu så ne lase så ne chinuim”. Porumbul costå 1.400 lei - 1.500 lei tona, dar din cauza secetei a fåcut mai pu¡inå produc¡ie în acest an, numai

La data de 14 noiembrie, Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie a publicat harta aprovizionårii cu apå în stratul de sol 0-20 cm, în cultura grâului de toamnå. Aceasta prezinta valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime în Maramure¿, Cri¿ana, Banat, Oltenia ¿i Transilvania, local în nordul, estul ¿i vestul Moldovei, sudul, estul ¿i izolat nord-vestul Munteniei, estul Dobrogei.

3.000 de kg la ha. Din påcate, fermierii se tem cå Guvernul s-ar putea så nu dea despågubire de secetå la porumb, ci numai pentru culturile de toamnå. Nu se ¿tie exact, dar fermierii sperå cå totu¿i vor fi despagubi¡i cu ceva.

Dar, pe suprafe¡e agricole extinse din Dobrogea ¿i Muntenia, local în sudul, centrul ¿i estul Moldovei, con¡inutul de umiditate se încadreazå în limite scåzute (ANM îi spune chiar secetå pedologicå moderatå) ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå puternicå ¿i extremå).

Laborator Agrometeorologie

Profitul Agricol 43/2022

CULTURI VEGETALE

Sorgul, o cultur\ a viitorului Frederic Moulin, directorul Axereal, companie care se angajeazå så achizi¡ioneze toatå recolta de sorg de la fermierii români, anticipeazå cå, în maxim 10 ani, în România se vor recolta un milion de tone de sorg. În acest moment, sorgul este o culturå de ni¿å. Cultivat pe 8.500 de ha (dintre care 7.500 sorg boabe), a dat produc¡ii cumulate de doar câteva zeci de mii de tone anul acesta. 3.500 de tone au fost achizi¡ionate de Axereal, care oferå pentru sorg un pre¡ ce reprezintå 90% din cel al porumbului.

În

portofoliul Lidea, companie care promoveazå intens cultura sorgului, acesta reprezintå doar 3% din cifra de afaceri în România. Porumbul, în schimb, e la loc de cinste, cu 45%, urmat de floareasoarelui, cu 24%.

Magdalena Darac, director general Lidea România, este înså optimistå: “Sorgul are mare poten¡ial de dezvoltare. 20% din suprafa¡a de sorg din Europa este cultivatå cu hibrizii Lidea. Suntem membri în Eurosorgho, cel mai mare program de selec¡ie ¿i ameliorare a sorgului din Europa. SunProfitul Agricol 43/2022

tem membru în asocia¡ia Sorghum ID. Avem cel mai complet portofoliu de sorg din Europa. Acoperim segmentele de sorg cu boabe ro¿ii, boabe albe ¿i siloz. Lista cu hibrizi este actualizatå anual”.

La rândul såu, Frederic Guedj, marketing manager sorg Lidea Fran¡a, considerå cå aceastå plantå este o alternativå impuså de schimbårile climatice. Argumentele lui: sorgul continuå så se dezvolte la temperaturi de 3334 de grade, cu 3-4 grade mai mult decât porumbul. Este în propor¡ie de 80% autogam ¿i, ca atare, polenizarea sa este mai pu¡in afectatå de ar¿i¡å.

Dacå toate acestea par avantaje teoretice, practica demonstreazå cå avantajul nu e doar “pe hârtie”: în Ungaria, integrarea sorgului în nutri¡ia animalelor a condus la optimizarea costurilor cu 5-8%. Guedj nu s-a ferit så pomeneascå ¿i provocårile culturii sorgului, dincolo de cele legate de valorificarea acestuia. Trebuie så se ¡inå seama de câteva aspecte-cheie: alegerea hibridului, care trebuie så fie foarte adaptat F

Robert VERESS

Sorgul are o vegeta¡ie mai scurtå decât porumbul, iar în condi¡ii de stres hidric utilizeazå mai eficient apa, datoritå structurii radiculare mai dezvoltate ¿i a arhitecturii foliare. Prezintå un risc redus de infestare cu micotoxine. Este rezistent la Diabrotica. Conform unor studii realizate de institutul Arvalis, în perioada 20112021, calitå¡ile nutri¡ionale ale sorgului boabe pentru nutri¡ia animalå sunt superioare celor ale porumbului. Astfel, valoarea energeticå brutå este de 4.512 Kcal/kg MS în cazul sorgului, vs 4.450 la porumb sau 4.446 la orz; con¡inutul de proteinå 10,7% vs 8,2% la porumb, 11% la orz; con¡inut de amidon 75,8% vs 75,5 porumb, 61,8% orz, con¡inut de acizi gra¿i 4,5% vs 4% porumb, 2% orz. Sorgul este bogat în antioxidan¡i, proteine, Mg, fibre, Fe, vitaminele B3 ¿i B6, gråsimi nesaturate. Nu con¡ine gluten (în Italia se produc paste din sorg). Energia metabolizatå este superioarå porumbului în nutri¡ia puilor ¿i similarå la suine. Dintr-o tonå de sorg boabe se pot produce 290-410 litri etanol, iar ¿rotul rezultat în urma distilårii poate fi folosit ca furaj la suine. În SUA se produc 61 milioane de litri de etanol/ an din sorg, în Brazilia 33 mil., UE 4,4 mil., China 4,1 mil. China produce din sorg Baijiu, o båuturå spirtoaså mai scumpå decât cel mai fin whiskey. Sorgul siloz poate fi utilizat ca siloz (på¿unat ¿i balo¡i), în hrana umanå (prin producerea de sirop, alcool, zahår), la produc¡ia de bioetanol ¿i biogaz, la produc¡ia de coloran¡i ¿i bioplastice. Este un îngrå¿åmânt verde, reducând presiunea de nematozi în ferme. 29

CULTURI VEGETALE

condi¡iilor locale, respectarea perioadei recomandate de semånat, a densitå¡ii, aplicarea cantitå¡ii stricte de îngrå¿åminte, controlul buruienilor, perioada de recoltare (frunzele råmân verzi dupå ce paniculul ajunge la maturitate, dar recoltatul nu trebuie amânat, deoarece frunzele råmân verzi ¿i planta continuå så înmagazineze apå, inclusiv în boabe). Pentru Dumitru Manole, fermier din

Amzacea, pre¿edintele Asocia¡iei pentru Cultura Florii-Soarelui ¿i partenerul Lidea când vine vorba de sorg, aceastå culturå este o alternativå certå la porumb, în anumite areale, la neirigat. Manole cultivå sorgul cu succes, de peste 10 ani, ¿i a oferit câteva “ponturi” din experien¡a sa. În primul rând, trebuie excluse de la cultivarea cu sorg solele infestate cu costrei (Sorghum halepense).

În al doilea rând, såmân¡a trebuie tratatå cu tiametoxam 8 litri/tonå, altfel este foarte expuså atacului de Tanymecus. În al treilea rând, fiindcå sorgul este foarte sensibil la îmburuienare, în special în primele stadii de dezvoltare, este necesarå erbicidarea în preemergen¡å cu produse pe bazå de metolaclor 960 g/k, 1,5 l/ha; ulterior, în vegeta¡ie, se va folosi un amestec erbicid pe bazå de bromoxinil (pentru controlul buruienilor dicotiledonate) ¿i 2,4D (monocotile). În fine, se recomandå semånatul cât mai timpuriu, desigur cu monitorizarea temperaturii solului, fiind ¿tiut cå sorgul are nevoie pentru a germina de 10-12 grade Celsius în stratul de 0-10 cm al solului. În experimentele sale comparative, realizate din 2012 încoace, cu acela¿i hibrid de sorg semånat în epoci diferite, în mod constant plantele semånate mai timpuriu au dat produc¡ii superioare, în condi¡iile anului 2017 diferen¡a fiind de chiar peste 3 tone/hectar.

Sorgul, în hrana animalelor, nu va înlocui porumbul Mihaela Håbeanu, cercetåtor la INCDBNA Balote¿ti, a realizat un studiu privind poten¡ialul de valorificare a sorgului în hrana suinelor, mai exact a unor purcei afla¡i la vârsta crizei de în¡årcare, respectiv 28 de zile la momentul începerii experimentului, care a durat 20 de zile. Purceii au fost împår¡i¡i în trei loturi, unul martor hrånit cu porumb boabe, al doilea cu porumb 80% ¿i sorg 20%, al treilea cu porumb 80% ¿i diferen¡a un amestec de sorg cu mazåre ¿i in. Dupå cele 20 de zile s-a constatat o u¿oarå cre¿tere a greutå¡ii la lotul de purcei hråni¡i cu porumb ¿i sorg, de¿i consumul de hranå s-a redus u¿or la acela¿i lot. La loturile 2-3 s-a observat o u¿oarå cre¿tere plasmaticå a proteinei, inclusiv la frac¡iunile proteice (albuminå, bilirubinå ¿i creatininå). Trigliceridele au prezentat valori similare, înså colesterolul a înregistrat o u¿oarå cre¿tere în cazul lotului 3. Frecven¡a ente30

ritelor a scåzut cu 8,5% în cazul lotului 2, la lotul 3 a crescând nesemnificativ. Consumul de azot a crescut la lotul 3, sa redus la lotul 2. N excretat a scåzut în special la lotul 2, dar ¿i la lotul 3. La fel în cazul gazelor totale cu efect de serå (protoxid, gaz metan, CO2). Concluzia lui Håbeanu: “Costurile se reduc atât în privin¡a necesarului de hranå/kg spor, dar ¿i al costurilor cu gazele cu efect de serå - un ha cultivat cu sorg absoarbe din atmosferå 50-55 tone de CO2/sezon, alte plante de culturå ajungând abia la o zecime din aceastå cantitate”. La finalul conferin¡ei, înså, Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, a temperat entuziasmul stârnit de discursurile anterioare: “Nu våd sorgul ca înlocuitor al porumbului. E o eroare! Trebuie så facem porumbul rezistent la factorii climatici”. Poten¡ialul sorgului va fi atins doar dacå Uniunea Europeanå va deveni un

teritoriu mai prietenos cu cercetarea, permi¡ând måcar utilizarea noilor tehnici genomice: “A¿ merge pe îmbunåtå¡irea con¡inutului de hidra¡i de carbon al sorgului, pentru ca silozul, fermenta¡ia lacticå, så fie mai eficientå. Putem merge mai departe spre valorificarea sucului zaharat din sorg. Dar nu ca sorg furajer, cu reducere de hidra¡i de carbon”. O altå direc¡ie de cercetare ar fi cea a sorgului ca alternativå pentru grâu în producerea pâinii ¿i fåinoaselor. “Trebuie valorificat poten¡ialul tipului de bob pentru hrana umanå, raportul dintre amidon ¿i proteinå. Sticlozitatea bobului de sorg e teribil de importantå, ca ¿i la grâu. E posibil så putem înlocui fåina de grâu, bogatå în gluten, care produce atâtea probleme, fiind excluså din dieta celor care suferå de boala celiacå”. Profitul Agricol 43/2022

Se impune så da¡i dovadå de exigen¡å atunci când selecta¡i semin¡ele de porumb? Exploata¡i deja la maximum poten¡ialul culturii dvs. de porumb? Parcela aleaså, strategia de cultivare aplicatå ¿i condi¡iile climatice pot fi excelente, dar ve¡i ob¡ine cel mai bun randament ¿i cea mai bunå calitate a porumbului doar dacå soiul utilizat este perfect adaptat la condi¡iile locale. Prin urmare, soiul ales este esen¡ial pentru succesul culturii de porumb. Asigura¡i-vå cå produc¡ia dvs. va avea succes optând pentru semin¡ele Maize in France, o alegere excelentå. Care sunt factorii care contribuie la succesul semin¡elor de porumb? Cele mai importante caracteristici ale soiurilor sunt caracterul timpuriu, randamentul, calitatea boabelor din punctul de vedere al stårii de sånåtate, rezisten¡a tulpinii ¿i sånåtatea frunzelor. Odatå cu schimbårile climatice, toleran¡a la frig ¿i la secetå este din ce în ce mai importantå. Excelen¡å în produc¡ie Denumirea Maize in France desemneazå un sector caracterizat de excelen¡å ¿i de o produc¡ie care vå oferå semin¡e de porumb de cea mai bunå calitate, atât din punctul de vedere al soiurilor, cât ¿i al stårii de sånåtate. Fran¡a, datoritå diversitå¡ii climatice ¿i a solurilor, precum ¿i datoritå organizårii re¡elei, produce semin¡e de porumb adaptate la toate mediile ¿i aplicå cele Selec¡ionerii ¿i fermierii multiplicatori mai stricte condi¡ii de certificare. de porumb din Fran¡a î¿i folosesc cuno¿tin¡ele ¿i experien¡a pentru a multiplica peste 2.000 de soiuri în fiecare an, oferind astfel solu¡ii excelente pentru toate regiunile ¿i locurile, pentru a face fa¡å acestor provocåri.

Maize in France este o denumire creatå de Federa¡ia Na¡ionalå de produc¡ie de semin¡e de porumb ¿i sorg (FNPSMS) pentru a contribui la dezvoltarea semin¡elor de porumb produse în Fran¡a ¿i a demonstra know-how-ul speciali¿tilor francezi în domeniu. Fran¡a, cel mai mare producåtor de semin¡e de porumb din Europa ¿i cel mai mare exportator la nivel mondial, reprezintå:  26 de companii producåtoare de semin¡e;  25 de asocia¡ii de producåtori de semin¡e;  3.300 de producåtori de semin¡e;  peste 2.000 de soiuri înmul¡ite în fiecare an;  83.000 ha de semin¡e multiplicate pe an;  250.000 de tone de semin¡e certificate pe an. Accesa¡i www.maizeinfrance.com pentru:  a descoperi avantajele produc¡iei din Fran¡a;  a în¡elege particularitå¡ile produc¡iei de semin¡e;  a optimiza gestionarea culturilor ¿i a selec¡iei soiurilor;  a afla mai multe cu privire la aspectele economice specifice acestui sector.

Ace¿ti factori garanteazå o puritate superioarå a soiurilor, o germina¡ie optimå ¿i o trasabilitate excelentå, ceea ce permite exploatarea întregului poten¡ial al soiurilor de semin¡e.

CRE{TEREA

ANIMALELOR S-au depus toate proiectele pentru reproduc]ie Parlamentarii au votat pânå la urmå Legea nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de sus¡inere pentru activitatea de reproduc¡ie, incuba¡ie ¿i de cre¿tere în sectorul avicol. Textul a fost publicat în Monitorul Oficial din 3 august 2018 ¿i a intrat în vigoare pe 6 august 2018.

aloarea totalå a ajutorului de stat a fost stabilitå la 199,5 milioane euro ¿i se asigurå de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii. ¥n bugetul ministerului a fost prinså suma de 50 milioane euro, aferentå anului 2018, urmând ca pânå la finalul programului aceasta så creascå anual cu 30%, având ca bazå anul anterior. Era un program promi¡åtor ¿i puteam så nu mai importåm pui de-o zi din alte ¡åri, spun reprezentan¡ii crescåtorilor. Au fost tergiversåri, s-au votat cu chiu ¿i vai ¿i normele de aplicare a legii, au trecut patru ani, dar tot nu vedem så se concretizeze ceva. Unele semne încurajatoare au apårut recent. “Legea reproduc¡iei la påsåri este în vigoare, lucreazå, ne asigurå profesorul Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri din România (foto). S-au depus proiectele. Nu ne spune înså niProfitul Agricol 43/2022

***

Ilie Van, pre[edinte Uniunea Cresc\torilor de P\s\ri din România

meni suma totalå. Problema este cå am avut douå sesiuni de depunere. S-au depus suficiente proiecte încât så se acopere toatå suma. La Ministerul Agriculturii, se cunoa¿te suma, dar nouå nu ne-a comunicat. Nici nu am insistat. Important este cå ne-au acceptat toate proiectele care s-au depus, inclusiv cele din sesiunea a doua, care sunt ca rezervå, din câte am în¡eles eu, în caz cå nu se acoperå din prima sesiune. Din câte ¿tim noi, to¡i cei care aveau inten¡ii så facå aceste investi¡ii au depus deja proiectele. Este vorba de ferme de reproduc¡ie ¿i incubatoare, care au ponderea cea mai mare printre proiectele depuse. Ferma de reproduc¡ie înseamnå cre¿terea tineretului, cre¿terea påsårilor adulte, ob¡inerea ouålor ¿i introducerea lor la incuba¡ie”.

Este foarte greu de fåcut o estimare fiindcå o fermå de reproduc¡ie, plus sta¡ia de incuba¡ie costå pânå la 5 - 6 milioane de euro, explicå Ilie Van. De aceea fermierii trebuie så aibå ¿i fonduri de cofinan¡are. Existå ¿i ferme de reproduc¡ie care î¿i måresc capacitatea, adicå vor mai construi ni¿te hale noi. Acolo este un cost mai mic. Prin urmare, este foarte greu de evaluat. Este foarte ciudat cå fermierii nu informeazå asocia¡ia profesionalå din care fac parte cu privire la programul lor de dezvoltare, care nu cred cå trebuie så fie secret, mai ales cå se dau bani de la bugetul de stat. La fel se comportå ¿i crescåtorii de porci: nu raporteazå nimic asocia¡iilor profesionale. “Noi le-am dat coordonatele ¿i îi ajutåm doar pe partea tehnicå”, explicå Ilie Van. “Sigur, pe noi nu ne intereseazå ce fonduri au de investit. Important este cå au accesat toate proiectele, cå nu a fost niciun proiect respins ¿i cå toate se aflå în analizå. Problema care ne då emo¡ii este cå aceastå lege opereazå pe termene foarte strânse. Prelungirea cadrului temporar de crizå a fåcut posibilå reactivarea legii din 2018. Fårå aceastå porti¡å, nu se F

Viorel PATRICHI 33

CRE{TEREA ANIMALELOR mai putea reveni asupra ei. Altfel, trebuiau så cearå din nou de la Comisia Europeanå alte aprobåri. Aceastå porti¡å råmâne deschiså pânå la 31 decembrie, iar fermierii care vor så facå investi¡ia trebuie så aibå toate autoriza¡iile sanitar veterinare, de mediu, de apå, de construc¡ie pânå la 31 decembrie, când trebuie så semneze ¿i contractele. Am intervenit ¿i noi la Ministerul Mediului så gråbeascå aprobarea autoriza¡iilor de mediu, care se ob¡in cel mai greu. De fapt, este doar un acord de mediu. Am reu¿it så facem o circularå cåtre Agen¡ia Na¡ionalå de Mediu så acorde prioritate acestor investi¡ii. Banii se aflå în buget ¿i, dacå nu se cheltuiesc, se restituie. Îi reorienteazå numai la rectificare”. Legea reproduc¡iei se referå numai la fonduri de la bugetul de stat. Se acordå ¿i fonduri europene pentru

crescåtorii de påsåri prin måsurile ce vizeazå dezvoltarea industriei alimentare. “Fermierii vor putea depune aceste dosare când începe noul Pan Na¡ional Strategic pe 2023-2027. Atunci se vor stabili sub-måsurile ¿i vor depune acolo

unde sunt bani”, spune Ilie Van. Legea nr. 227/2018 a fost modificatå în repetate rânduri. Urmåtoarele modificåri par cele mai edificatoare: sumele råmase neutilizate la finele anului se reporteazå în anul urmåtor ¿i se utilizeazå cu aceea¿i destina¡ie; Plafoanele se aprobå anual prin ordin al ministrului Agriculturii ¿i al ministrului Finan¡elor. Plå¡ile se efectueazå în lei, la ultimul curs de schimb stabilit de Banca Centralå Europeanå înainte de data de 1 ianuarie a anului în cursul cåruia se efectueazå plå¡ile. Majoritatea crescåtorilor de påsåri din România nu au culturå mare proprie. De aceea, ei depind în fiecare an de hachi¡ele pie¡ei libere. Profesorul Ilie Van nu crede cå porumbul ¿i grâul din Ucraina au fåcut så se pråbu¿eascå pre¡ul cerealelor produse în România. Cerealele se pot aduce de-acolo numai pe tiruri.

Dispar fermele de familie! Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine a solicitat un ajutor pe cap de vacå eligibilå, aflatå în controlul oficial, pentru daunele provocate fermierilor de råzboiul din Ucraina. “Colegii de la Asocia¡ia Holstein Ro ¿i procesatorii au cerut ca ace¿ti bani så se acorde pe litrul de lapte, spune Iacob Boca, vicepre¿edintele FCBR. Noi nu am fost de acord ¿i, pânå la urmå, ministrul a în¡eles mesajul. Noi nu am fost de acord ¿i am spus cå banii trebuie så ajungå la fermieri, iar nu la procesatori ¿i la retail. Voiau banii pentru ca ei så nu ne creascå pre¡ul la poarta fermei. Avem promisiuni cå vom primi 72 de euro pe vacå, de¿i crescåtorii au cerut mai mult fiindcå vaca de lapte se pråbu¿e¿te în håu. În jude¡ul Mure¿, 30% din fermieri au tåiat vacile.” Situa¡ia este dramaticå, spune Boca, mai ales cå Mure¿ul era jude¡ fanion pentru ferma de familie. Iar majoritatea membrilor FCBR au 34

ferme de familie. Dacå distrugem acest fragment important de producåtori, România va importa masiv lapte, a¿a cum importå carnea de porc, crede Iacob Boca. “Fermele de familie produc 80% din laptele României. De aceea, noi am convocat pe 18 noiembrie o adunare generalå extraordinarå la Târgu-Mure¿, så vedem ce putem face pentru salvarea vacii de lapte din România.

Seceta a fåcut ravagii. Nu avem apå de båut în zona de câmpie din jude¡ul Mure¿. Cu ce så mai facem iriga¡ii? De la ªåulia la râul Mure¿, sunt 33 de kilometri. Eu nu pot så aduc apa aici. Se face licita¡ie în fiecare lunå pentru programul «Laptele ¿i cornul în ¿coli». Iar laptele se scumpe¿te în fiecare lunå.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 43/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Dinamica dezvolt\rii taurinelor pentru carne Am cercetat o analizå SWOT referitoare la cre¿terea vacilor de carne în România, despre care vorbe¿te profesorul Horia Grosu (foto), director general la IBNA Balote¿ti, document elaborat de Asocia¡ia Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România. Este o radiografie a domeniului.

onceptul SWOT a fost generat de Institutul de Cercetåri Stanford din SUA în anii 1960. Acronimul SWOT provine din cuvintele “Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats”, care înseamnå “Puncte tari, Puncte slabe, Oportunitå¡i, Amenin¡åri”. Analiza SWOT este un studiu strategic ¿i se realizeazå, în general, în prima fazå a unui proiect, pentru ca elementele de analizå så poatå alcåtui baza planului de proiect ¿i så poatå fi folosite ulterior în cadrul proiectului, dacå acesta întâmpinå dificultå¡i în ceea ce prive¿te planificarea, produsele de livrat sau bugetul alocat ¿i trebuie readus pe linia de plutire. Analiza SWOT este un instrument utilizat în domeniul managementului strategic al unei organiza¡ii sau întreprinderi ¿i în marketing. În ce prive¿te “punctele tari” ale cre¿terii taurinelor de carne, autorii enumerå: - Poten¡ialul agricol al României cu aproximativ 4.871.000 de hectare de på¿une ¿i fâne¡e, care pot fi valorificate la un nivel superior prin cre¿terea bovinelor de carne; - Fermierii no¿tri au experien¡å în cre¿terea bovinelor ¿i se pot adapta la cerin¡ele pie¡ei; Profitul Agricol 43/2022

- Taurinele din rasele specializate pentru carne se adapteazå u¿or la condi¡iile de mediu ¿i de climå din România; - Unitå¡ile de proceare pot asigura cu mai pu¡in de 10% din capacitate consumul intern de carne de vitå; - Dezvoltarea fermelor de vaci de carne din ultimii 15 ani permite extinderea fermelor performante, care pot asigura carne de calitate pentru consumatorii din România. “Punctele slabe” garanteazå råmânerea în urmå a domeniului: - Lipsa unei strategii agricole pe termen lung care så ofere predictibilitate fermierilor, cu måsuri clare ¿i ferme de sprijin pentru crescåtorii de bovine; - Consumul redus de carne de vitå din România (sub 50% fa¡å de media europeanå). La acest punct ar trebui precizat cå, decenii la rând, românii au gåsit de regulå în magazine “carne de reforme”, la un pre¡ mai mare decât carnea de porc. Nici aståzi abatoarele nu respectå trasabilitatea cårnii, nu se precizeazå pe etichetå originea cårnii, rasa animalului, vârsta lui. Evident cå nu se poate educa în acest mod gustul popula¡iei pentru carnea superioarå de vitå, lucru care îi afecteazå ¿i pe consumatori, ¿i pe fermieri; - Promovarea insuficientå a raselor de bovine specializate pentru produc¡ia de carne ¿i a cårnii de calitate superioarå, produså de acestea. Aici, rolul principal este al organiza¡iilor profesionale. Dacå fermierii nu-¿i promoveazå rasele, cine s-o facå? - Veniturile mici ob¡inute de fermierii din sectorul zootehnic, mai ales crescåtorii de bovine de carne, sector F foarte afectat de evolu¡ia pie¡ei

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

din ultimii trei ani; - Alocarea financiarå reduså pentru Sprijinul cuplat zootehnic Carne în noul PNS, pentru perioada 2023-2027(2029). La “punctele slabe”, ar trebui adågatå calitatea jalnicå a på¿unilor. Majoritatea acestor terenuri nu au fost amenajate, nu se irigå, nu se feilizeazå på¿unile, nu s-au creat surse de apå pentru animale, de¿i banii s-au primit, nu sau plantat copaci pentru umbrare. Supraînsåmân¡area på¿unilor este o practicå rarå la noi, iar amestecul primarilor în administrarea på¿unilor este de mult ori condamnabil.

În ce prive¿te “oportunitå¡ile” cre¿terii taurinelor, autorii re¡in: - Direc¡ionarea formelor de sprijin din noul PNS cu precådere cåtre exploata¡iile care de¡in bovine în proprietate; - Interesul crescut al consumatorilor pentru alimente sånåtoase, produse la nivel local, cu materie primå de calitate; - Implicarea asocia¡iilor profesionale în ac¡iuni de informare a fermierilor, în ac¡iuni de promovare a raselor pentru carne; - Formarea cooperativelor ¿i a Grupurilor de Producåtori la nivel local sau regional pentru pelucrarea ¿i valorificarea cårnii în comun, mai ales pentru fermierii mici ¿i mijlocii; - Bovinele pentru carne valorificå la nivel economic superior produc¡ia vegetalå. 36

“Amenin¡årile” pentru vitele de carne au locul lor distinct ¿i grav în aceastå “analizå SWOT”: - Din cauza dificultå¡ilor ¿i a rezultatelor financiare nesatisfåcåtoare, scade interesul fermierilor pentru cre¿terea bovinelor; - Concuren¡a neloialå, reprezentatå de carnea de calitate inferioarå ¿i/sau înlocuitori de carne sau de carnea provenitå din ¡åri unde sprijinul financiar este net superior. - Cre¿terea necontrolatå a pre¡urilor energiei electrice, gazului, motorinei ¿i a inputurilor pentru agriculturå, precum ¿i a furajelor utilizate pentru hrana animalelor; - Fluctua¡ia pre¡urilor pentru produsele din fermele de vaci, mai ales în condi¡ii de pandemie sau råzboi, când industria HOReCa înregistreazå reduceri de activitate; - Seceta, inunda¡iile ¿i alte dezastre naturale. Aici vom preciza cå fermele zootehnice trebuie så aibå prioritate în finan¡area ¿i construc¡ia sistemelor de iriga¡ii locale pentru udarea culturilor furajere. Sate întregi au råmas fårå apå de båut în anul 2022. De aceea, statul trebuie så investeascå ¿i så coordoneze activitatea pentru aduc¡iuni de apå prin conducte, inclusiv pe curbe de nivel, pentru a realiza noi baraje sau bazine artificiale de reten¡ie pentru iriga¡ii ¿i pentru adåparea animalelor. Este timpul så trecem ¿i noi la tehnologia osmozei inverse pentru ob¡inerea apei potabile, o

tehnologie de trei ori mai ieftinå decât filtrarea mecanicå actualå. Din motivele enumerate mai sus, produc¡ia de carne de vitå din România a scåzut dramatic. Dacå în anul 2.000 România producea 1.395.000 de tone, în 2012 (un an foarte secetos) a coborât la 707.000 de tone. Regresul a continuat pânå în 2019, când am produs 428.250 de tone. Un u¿or reviriment s-a produs în 2020, când am ajuns la 623.900 de tone. Gra¡ie condi¡iilor pe care le are, România nu are voie så importe carne de vitå, mai ales cå acum avem ferme cu rase pure specializate. În Uniunea Europeanå, consumul mediu de carne de vitå pe locuitor este de 15,8 kg, iar în România - 5,4 kg. Dacå în 1916, înaintea unirii, România de¡inea 2,93 milioane de bovine (vaci de lapte, tauri ¿i boi), în 1987 a ajuns la 7,31 milioane (vaci de lapte sau de carne, tauri), iar în 2021 mai avea 1,9 milioane (vaci de lapte sau de carne, tineret, plus taurii de pråsilå). Am ajuns la 15 vaci la 100 de hectare de teren. Prin compara¡ie, Danemarca, o ¡arå mult mai micå, de¡ine 57,7 vaci la 100 de hectare, Olanda are 207,5 vaci, Belgia - 174,3, Irlanda 144,4, Slovenia - 107,4 vaci. În 30 de ani, incon¿tien¡a conducåtorilor no¿tri a dus la distrugerea unui domeniu esen¡ial pentru zootehnia noastrå ¿i pentru întreaga economie. Profitul Agricol 43/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Autorit\]ile vor s\ salveze

24.000 de porci de pest\ Direc¡ia Sanitar Veterinarå ¿i Siguran¡a Alimentelor Timi¿ aten¡ioneazå cå apari¡ia celui de-al doilea focar de pestå porcinå africanå, la Pådureni, în jude¡, ridicå mari semne de întrebare, dat fiind cå acesta se aflå în zona de supraveghere a primului, din Par¡a, unde totul era sub controlul autoritå¡ilor.

Cum a apårut noul focar de PPA? Flavius Nicoarå, directorul DSVSA Timi¿, a declarat cå se luaserå måsuri serioase de protec¡ie. Nu s-au mi¿cat animale, iar furajele erau påstrate în condi¡ii de securitate. Singurele deplasåri au fost cele de personal. Au fost instituite filtre de poli¡ie, au fost respectate toate condi¡iile. De aceea, acum, ancheta se duce în sensul verificårii mi¿cårilor de personal. Din påcate, acum, dupå apari¡ia celui de-al doilea focar, începe uciderea animalelor afectate, dar nu absolut toate.

Nicoarå a mai spus cå, din fericire, la Pådureni e o situa¡ie mai specialå, sunt trei module epidemiologice separate, trei ferme distincte. În primul modul, va avea loc uciderea ¿i arderea celor 1.380 de porci. Acolo, este hala unde au fost înregistrate decesele ¿i, evident, virusul PPA. “Sunt trei unitå¡i de cre¿tere a animalelor, separate, iar acestea sunt dispuse pe hale. Animalele din hala unde au avut loc decesele vor fi sacrificate ¿i incinerate. Se încearcå limitarea sacrificårilor, ferma de purcei este separatå de cea unde are loc îngrå¿area animalelor, astfel se încearcå salvarea tineretului”, spune Flavius Nicoarå. În continuare, vor fi monitorizate celelalte module, iar dacå nu apårea semnale de apari¡ie a bolii, nu vor fi omorâte suinele din celelalte unitå¡i. Autoritå¡ile sanitare vorbesc de multe situa¡ii, unde nu s-a respectat legea. De exemplu, la Pi¿chia, medicul veterinar a fost anun¡at de prezen¡a a doi porci domestici arunca¡i în pådure la Murani. Ambii aveau probe pozitive. DSVSA Timi¿ considerå cå o cauzå a apari¡iei noului focar de PPA dupå nici

o lunå ar putea fi deplasarea mistre¡ilor, care pot duce boala pe distan¡e mari. Interesant, în Timi¿ nu a fost descoperit niciun cadavru pe fondurile de vânåtoare, iar toate probele aduse în acest an erau negative. Mai mult, conform reprezentan¡ilor vânåtorilor, efectivul porcilor mistre¡i a fost redus extrem de mult de ravagiile PPA. Sunt foarte pu¡ini pe câmpuri. În aceastå situa¡ie extrem de gravå, cu douå focare de pestå porcinå, Prefectura Timi¿ face apel cåtre to¡i crescåtorii de suine ¿i cåtre autoritå¡ile locale la responsabilitate ¿i så nu trateze cu u¿urin¡å grava problemå a PPA. “Fiecare dintre noi trebuie så ac¡ioneze proactiv. Så gåsim producåtori care ignorå normele sanitare. Încercåm så ¡inem sub control acest focar, poate reu¿im så salvåm cei 24.000 de porci din fermå”, a spus subprefectul de Timi¿, Sorin Ionescu. În jude¡, existå peste 500.000 de suine în ferme comerciale ¿i 45.000 de porci în gospodårii.

Gheorghe MIRON

Pe ultimul loc în UE la produc¡ia de lapte pe cap de vacå Produc¡ia de lapte a Uniunii Europene a råmas stabilå în 2021, la 161 milioane de tone, din care 96% a fost lapte de vacå, chiar dacå produc¡ia de lapte pe cap de vacå a continuat så creascå în 2021, ajungând la 7.682 de kilograme de lapte, aratå datele publicate luni de Eurostat. În rândul statelor membre, produc¡ia de lapte pe cap de vacå este cea mai mare în Danemarca (10.097 de kilograme) ¿i Estonia (10.020 de kilograme) ¿i cea mai scåzutå în Bulgaria (3.628 de kilograme) ¿i România (3.362 kg). Profitul Agricol 43/2022

În 2021, pu¡in peste o cincime (20,9%) din laptele brut de vacå din UE a fost produs la fermele din Germania ¿i o propor¡ie similarå (21,8%) a fost procesat la fabricile de lactate din Germania. Împreunå, Germania, Fran¡a, ºårile de Jos, Polonia ¿i Italia sunt responsabile pentru douå treimi (64,2%) din produc¡ia de lapte de vacå a UE în 2021 ¿i tot pentru douå treimi (65,2%) din laptele de vacå colectat de fabricile de lactate. Datele Eurostat mai aratå cå existå câteva state membre UE unde alte ani-

male decât vacile au o contribu¡ie importantå la produc¡ia totalå de lapte. De exemplu, în 2021 Spania a produs un milion de tone de lapte de caprå, Grecia 900.000 de tone ¿i Fran¡a 800.000 de tone. Italia a produs 700.000 de tone de lapte de la alte animale decât vacile ¿i asta a inclus aproape toatå produc¡ia de lapte de bivoli¡å. În cazul României, produc¡ia de lapte de la alte animale decât vacile este comparabilå cu cea a Fran¡ei. dupå Agerpres 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Intr\ în ac]iune robo]ii pentru grajduri

DLG va prezenta, zilele acestea, primul robot pentru curå¡area grajdurilor la expozi¡ia EuroTier de la Hanovra, care va avea loc în perioada 15-18 noiembrie.

entru confortul olfactiv al vizitatorilor, în cadrul expozi¡iei robotul func¡ioneazå într-un mediu simulat. Adåpostul are animale din plastic, iar robotul va aduna un material care imitå bålegarul. Este o premierå absolutå la acest târg. Robotul curå¡å meticulos pardoseala cu gråtare ¿i carå bålegarul. Un asemenea robot este ideal pentru fermele de vaci cu lapte. S-au montat cabine speciale, care imitå amplasamentele reale din grajd. Prezentarea se va face în toate cele patru zile de târg: diminea¡a în limba germanå, iar dupå-amiaza în limba englezå. Fermierii care viziteazå EuroTier vor ob¡ine informa¡ii despre viitorul roboticii zootehnice în practicå. Curå¡area eficientå ¿i rapidå a grajdului este o problemå importantå pentru 38

mul¡i proprietari de animale. Evenimentul Barn Robot este menit så arate în ce måsurå robo¡ii pot oferi deja sprijin în acest domeniu. DLG are un parteneriat cu Centrul Agricol Haus Düsse (Camera de Agriculturå din Renania de Nord-Westfalia) ¿i Universitatea din Bonn. Reamintim cå DLG (Deutsche Landwirtschafts-Gesellschaft e.V. - Soci-

etatea Agricolå Germanå), fondatå în 1885 de cåtre Max Eyth, este o re¡ea deschiså ¿i serve¿te ca voce profesionalå a agriculturii, agrobusinessului ¿i industriei alimentare. Scopul DLG este så promoveze progresul prin transferul ¿i comunicarea cuno¿tin¡elor, calitå¡ii ¿i tehnologiei. DLG are peste 30.000 de membri. Este independent din punct de vedere politic ¿i e conectat la nivel interna¡ional. Fiind una din organiza¡iile de vârf din domeniu, DLG organizeazå târguri ¿i evenimente în domeniile agriculturii ¿i tehnologiei alimentare, efectueazå teste de alimente ¿i båuturi, ma¿ini ¿i echipamente agricole, precum ¿i inputuri agricole ¿i se bazeazå pe un numår mare de exper¡i care oferå råspunsuri la provocårile cu care se confruntå agricultura, agrobusinessul ¿i industria alimentarå.

Viorel PATRICHI

232 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului pescåresc România are la dispozi¡ie 232 de 2014 -2020, suma totalå este cu 5% milioane de euro pentru dezvoltarea mai micå. Aceasta nu s-a redus doar în sectorului pescåresc prin Programul cazul României cu 5%, ci în cazul tuturpentru Acvaculturå ¿i Pescuit 2021- or statelor membre. Înså, pe noul program, Comisia a 2027. Asta înseamnå cu 5% mai pu¡ini bani decât în actuala programare finan- fost mai darnicå cu noi, în sensul în ciarå, 70% din totalul fondurilor care ne-a låsat så ne stabilim provenind de la Uniunea Europeanå, prioritå¡ile în care vrem så investim, recunoa¿te Gheorghe ªtefan, direc- pentru cå nimeni nu ¿tie mai bine ca torul Direc¡iei Generale Pescuit din statul membru în ce så investeascå", a precizat ªtefan. cadrul Ministerului Agriculturii. Acesta a subliniat cå noul program "Valoarea totalå a finan¡årilor prin PAP 2021-2027 este de 232 de mil- pentru pescuit a fost structurat pe trei ioane de euro, din care 163 de mil- prioritå¡i, respectiv promovarea pesioane de euro, respectiv 70%, de la cuitului durabil, promovarea durabilå a Uniunea Europeanå ¿i diferen¡a de 69 activitå¡ilor de acvaculturå ¿i dezvolde milioane de euro, adicå 30%, de la tarea unei economii durabile în zonele costiere, insulare ¿i continentale. bugetul na¡ional. În compara¡ie cu actualul program, dupå Agerpres Program Opera¡ional pentru Pescuit Profitul Agricol 43/2022

MA{INI & UTILAJE SIMA 2022 Un veac de ma[ini agricole Salonul Interna¡ional de Ma¿ini Agricole de la Paris a tras cortina såptåmâna trecutå peste edi¡ia aniversarå. Sunt 100 de ani de la prima expozi¡ie de ma¿ini ¿i utilaje agricole din capitala Fran¡ei. Reflectoarele din standuri s-au stins, covoarele ro¿ii s-au strâns, iar zecile de mii de vizitatori, printre care ¿i Profitul Agricol, råmân cu amintirea unui adevårat spectacol cu tehnicå agricolå de nivel european.

mente sau servicii prezentate au inclus noi tehnologii. Sigur cå nu a lipsit niciunul dintre producåtorii de renume, prezen¡i ¿i în România. Potrivit organizatorilor, SIMA a fost vizitatå de 153.000 de persoane, din care 18% au venit din stråinåtate. Mai mul¡i decât în toate expozi¡iile de la noi luate la un loc. În acest spectacol de sunet, luminå ¿i culori numit SIMA 2022 nu puteau lipsi momentele de eviden¡iere a unora dintre cei mai inovativi producåtori.

Fermieri români la SIMA 2022 Acolo, la Paris, am avut parte de o altå surprizå frumoaså. Un grup de 20 de fermieri români, membri ai APPR, invita¡i de organizatori la expozi¡ie prin Programul Cumpåråtori de Top. Grupul de români a participat la o se“scena” SIMA 2022 au evoluat cele mai perfor- rie de întâlniri cu producåtorii de ma¿ini mante tractoare, com- ¿i utilaje. În cadrul discu¡iilor cu ace¿tia, bine, echipamente pentru iriga¡ii ¿i pre- fermierii no¿tri au strâns informa¡ii, s-au lucrarea solului, semånåtori, echipa- pus la curent cu cele mai inovative mente pentru zootehnie, componente ¿i tehnologii agricole ¿i au reu¿it så-¿i accesorii. Expozan¡ii s-au întrecut în ceea ce ar trebui så fie tehnologiile viitorului. Robo¡i, energie regenerabilå, dezvoltare sustenabilå, produse nemaivåzute pentru viticulturå, pomiculturå ¿i zootehnie. Din cauza pandemiei, SIMA a fost amânatå de câteva ori. Cert e cå organizatorii au reu¿it så treacå peste toate ¿i au creat o expozi¡ie de top. Au expus peste 1.000 de companii din care 290 au fost expozan¡i noi, afla¡i la prima participare, din 37 de ¡åri. În plus, peste 15% dintre ma¿ini, echipa-

creioneze solu¡iile optime pentru fermele pe care le administreazå. Probabil au fost ¿i alte grupuri de români, doar cå nu ne-am intersectat.

"Båtrânele doamne" versus robotizare SIMA 2022 a fost ¿i un bun prilej pentru omagierea “båtrânelor doamne” ale ma¿inismului agricol. Cu aceste tractoare ¿i utilaje vechi de aproape 100 de ani s-a fåcut trecerea de la agricultura cu cai la cea cu cai-putere ¿i ie¿irea din Evul Mediu a muncii agricole. Dar viitorul vine peste noi. Numero¿i expozan¡i au încercat så atragå aten¡ia asupra echipamentelor autonome sau semi-autonome cu înalt grad de digitalizare care încep så-¿i facå tot mai mult loc în agricultura actualå. Am re¡inut robo¡i pentru viticulturå, pentru semånat ¿i prelucrarea terenului, pentru scanarea solului ¿i prelevarea de mostre. De asemenea, am remarcat ¿i prezen¡a tractoarelor autonome cu tehno-

Profitul Agricol 43/2022

logie Raven, realizate de producåtori din Grupul CNH Industrial (Case ¿i New Holland), dotate cu cabinå (pentru orice eventualitate), aflate în teståri ¿i a¿teptate så intre în produc¡ia de serie ¿i intrarea pe pia¡a europeanå peste 2-3 ani.

Puhoi de vizitatori Cât prive¿te vizitatorii, am remarcat “valuri” de elevi ¿i tineri veni¡i în grupuri mari, care se aråtau interesa¡i de tractoarele mari, mai pu¡in de combine sau utilaje de prelucrarea solului, dar dornici så ob¡inå postere ¿i, bineîn¡eles, saco¿e de la expozan¡i. La sec¡iunea SIMA Innovation Awards organizatorii au oferit premii pentru inova¡ie, la mai multe sec¡iuni, iar printre laurea¡i s-au numårat New Holland, Monosem, Lemken, Samson. Tot pentru inova¡ii, de data aceasta prin Farm Machine 2023, au fost laurea¡i mai mul¡i producåtori, pentru o serie de categorii de ma¿ini ¿i utilaje agricole (tractoare mari ¿i medii, combine, prese de balotat, încårcåtoare, echipamente pentru prelucrarea terenului etc.), iar printre câ¿tigåtori s-au numårat Amazone, Claas, John Deere, Maschio Gaspardo, Massey Ferguson, New Holland, Weidemann. Organizatorii au ¡inut så premieze, prin SIMA Farming Awards, ¿i munca unor fermieri europeni, care au dezvoltat tehnologii, tehnici, solu¡ii ¿i softuri în domeniul energiei, diversificårii culturilor, eficientizarea activitå¡ii în ferme, reducerea costurilor. Profitul Agricol 43/2022

Pårea cå e o realå competi¡ie între cine oferå cele mai mari saco¿e, ¿i chiar am våzut unele imense, în care apoi tinerii puneau “paporni¡e” foarte mari, apoi mari ¿i mici, plus numeroase postere. Totu¿i, cei mai mul¡i vizitatori påreau fermieri aviza¡i, care doreau så afle numeroase detalii de la producåtori despre ma¿inile ¿i utilajele expuse, ridicau capotele tractoarelor, apåråtorile combinelor så vadå câte curele au, testau "la cald", prin aplica¡ii pe ecrane tv, modul de operare al ma¿inilor agricole cu ajutorul consolelor cu joystick. La orele prânzului, aglomera¡ia se muta la restaurantele ¿i bufetele din incintele imenselor hale de expozi¡ie, vizitatorii înfometa¡i de atâta umblat stând apoi råbdåtori la cozi lungi, pentru un cârnat ¿i o bere. Apoi agita¡ia repornea, la fel ¿i valurile de tineri care mai adåugau un poster ¿i o saco¿å, douå, nouå, la colec¡ia lor.

În final, credem cå, a¿a ca ¿i noi, toatå lumea s-a bucurat cå, în sfâr¿it, s-a redeschis sezonul ¿i apetitul pentru expozi¡ii interna¡ionale ¿i cå, încet-încet, putem spera cå reintråm într-o normalitate în ceea ce prive¿te programul expozi¡ional de tehnicå agricolå la nivel mondial.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Anvelopele BKT Agrimax RT 765 pentru trac]iune Când vine vorba de alegerea anvelopelor potrivite pentru tractoare ¿i utilaje pe ro¡i, o op¡iune o reprezintå BKT Agrimax RT 765. Sunt apreciate de fermieri pentru trac¡iunea excelentå, confortul maxim, potrivite pentru orice teren ¿i durabilitatea îndelungatå.

rintre cei care utilizeazå de ani de zile anvelopele BKT se numårå ¿i Stefano Lanzoni ¿i fratele såu, care conduc I Gelsi, o afacere de familie înfiin¡atå în urmå cu 50 de ani în Italia. Activitatea de bazå a I Gelsi constå în cultivarea, recoltarea ¿i vânzarea de caise, kiwi ¿i prune, de pe 70 de hectare de planta¡ii. Pentru bunul mers al afacerii, I Gelsi utilizeazå sprayere, utilaje de mulcit, remorci ¿i 15 tractoare pentru livadå, toate acestea fi-

ind dotate cu anvelope Agrimax RT 765. “Punctul tare al anvelopelor BKT este trac¡iunea excelentå a acestora. Atunci când lucrezi terenul agricol, acesta este un factor esen¡ial, precum este ¿i confortul. Apreciez mult faptul cå anvelopele BKT sunt u¿or accesibile, iar

acest lucru reduce timpul de nefunc¡ionare a utilajelor, care poate fi foarte costisitor”, explicå Stefano Lanzoni. Agrimax RT 765, una dintre cel mai bine vândute anvelope, este prima op¡iune pentru dotarea tractoarelor utilizate la lucråri grele, precum aratul, pulverizarea, recoltarea ¿i transferurile, atât pe câmp, cât ¿i pe ¿osea. Asigurå o compactare reduså a solului ¿i are proprietå¡i superioare de autocurå¡are. În plus, oferå ¿i o capacitate ridicatå de încårcare ¿i o excelentå manevrabilitate. Este disponibilå pe pia¡å cu douå dimensiuni ¿i este dotatå cu tehnologie cu benzi din o¡el pentru rezisten¡å sporitå. “Pe lângå manevrabilitatea excelentå, ciclul de via¡å al anvelopei pare så fie nelimitat. Produsele BKT dureazå parcå la nesfâr¿it ¿i astfel ne permit så reducem costurile”, a mai spus Stefano Lanzoni.

Arpad DOBRE 44

Profitul Agricol 43/2022

MA{INI & UTILAJE

Rajiv Poddar, managing director BKT [i Fabio Zammaretti, pre[edinte juriu TotY

Câ[tig\torii “Tractor of the Year 2023” EIMA, Bologna Såptåmâna trecutå a avut loc finala Tractor of the Year 2023 Tractorul Anului. Evenimentul s-a desfå¿urat în debutul expozi¡iei de tehnicå agricol EIMA, de la Bologna, Italia, iar producåtorul de anvelope BKT a fost sponsorul principal al evenimentului.

“

Tractor of the Year” este competi¡ia în care se descoperå ¿i se sårbåtore¿te viitorul mecanizårii agricole, unde tractoarele ¿i echipamentele acestora sunt în centrul aten¡iei. Pe parcursul unui an, cei 25 de membri ai juriului, jurnali¿ti exper¡i în mecanizare agricolå, s-au angajat så studieze, så observe ¿i så evalueze cele mai inovatoare ¿i mai performante tractoare de pe pia¡å. În iunie, juriul s-a întrunit pentru a cunoa¿te candida¡ii, iar în septembrie, a avut loc testarea pe teren a noutå¡ilor, selectând în acest mod finali¿tii. În cadrul evenimentului, producåtorii ¿i-au prezentat tractoarele. Ulterior, pe întreaga perioadå a lunii septembrie, juriul a avut posibilitatea de a testa

Profitul Agricol 43/2022

tractoarele pe teren. Iar aceasta nu a fost o sarcinå u¿oarå, dacå luåm în considerare nivelul de concuren¡å extraordinar de înalt, cu ridicarea de la an la an a ¿tachetei în ceea ce prive¿te tehnologia ¿i inova¡ia, precum ¿i rivalitatea dintre cei mai importan¡i producåtori mondiali. La EIMA 2022 juriul a deliberat, iar în urma voturilor au rezultat câ¿tigåtorii celor patru categorii ale competi¡iei. Ace¿tia sunt: - “Tractorul anului 2023”: Fendt, cu modelul Fendt 728 Vario - “Cele mai bune tractoare utilitare 2023”: McCormick, cu modelul X6.414 P6-Drive - “Cel mai bun tractor din categoria Specializate 2023”: New Holland, cu modelul T4.120 F - “Tractorul sustenabil 2023”: JCB, cu modelul JCB Fastrac 4220 iCON Premiile s-au decernat, iar revista noastrå va publica în numerele urmåtoare detalii despre laurea¡ii TotY EIMA 2022. Evident, a¿teptåm noutå¡ile din acest sector pentru anul viitor, iar BKT a promis cå va fi acolo.

Arpad DOBRE

Same Deutz-Fahr: Premii pentru inova¡ii la EIMA Federa¡ia Italianå a Producåtorilor de Ma¿ini Agricole a premiat grupul Same Deutz-Fahr (SDF) la târgul EIMA, de la Bologna. SDF s-a eviden¡iat cu transmisia RVshift, ghidarea cu ultrasunete ¿i aplica¡ia EasyBUS. RVshift este o transmisie hibridå ce combinå avantajele powershift cu cele ale unei transmisii TTV. Ghidarea prin ultrasunete oferå informa¡ii utilizate de algoritmul de naviga¡ie de definire a pozi¡iei ¿i orientårii ma¿inilor agricole. EasyBUS permite fermelor mici acces la solu¡ii de agricultura de precizie. IPSO Agriculturå: Kuhn Prolander pentru cultivare performantå Cultivatorul Kuhn Prolander efectueazå o serie de opera¡iuni, de la cultivarea miri¿tilor la adâncime pânå la pregåtirea patului germinativ. Are variante cu lå¡imi de lucru de 5, 6, 7, 9 ¿i 14 metri ¿i necesitå putere relativ micå de trac¡iune de la tractor, de 25 CP pe metru de teren prelucrat. Printre beneficiile oferite de acest cultivator se numårå ¿i distrugerea mecanicå a buruienilor, amestecul omogen al reziduurilor vegetale cu solul, nivelarea ¿i consolidarea solului. Viitor digital: Robo¡i agricoli de 11 miliarde $ GlobalData, companie de date ¿i analize economice, estimeazå cå vânzårile de robo¡i în domeniul agricol vor atinge 11 miliarde de dolari pânå în 2030. Sectorul agricol global se confruntå cu o multitudine de provocåri, de la schimbårile climatice la cre¿terea popula¡iei ¿i cererea tot mai mare pentru alimente. Robotica råspunde la aceste cerin¡e, oferind o serie de solu¡ii, de la ferme verticale pânå la drone. Acest lucru a sporit cererea de robo¡i de câmp, care au atins vânzåri de 1,1 miliarde dolari în 2020. 45

Funda]ia Claas a premiat tinerii preocupa]i de agricultur\ Funda¡ia Claas a acordat recent premiile sale anuale, în valoare totalå de 50.000 de euro. Acestea sunt acordate studen¡ilor de la mai multe facultå¡i de agriculturå ¿i inginerie din lume, în semn de recunoa¿tere a tezelor de licen¡å remarcabile. Printre premia¡ii de anul acesta este ¿i un român, Cristian Ciocîrlie de la Universitatea de ªtiin¡ele Vie¡ii din Timi¿oara.

athrina Claas-Mühlhäuser, pre¿edinta Consiliului de Administra¡ie al companiei înfiin¡ate de ståbunicul såu, a fost încântatå så întâmpine tinerii profesioni¿ti din ¿apte ¡åri europene ¿i din Africa.

Cristian Ciocîrlie s-a calificat la sec]iunea premii pentru studen]i interna]ionali, în valoare de 2.000 euro fiecare, al\turi de al]i 5 studen]i merituo[i din Olanda, Slovacia, Ungaria [i Polonia.

Funda¡ia Claas a fost înfiin¡atå în 1999 ¿i de atunci acordå anual bursele Helmut Claas, premii bonus ¿i premii interna¡ionale. Premiile din acest an au inclus o nouå categorie: premiul AgTex Doctoral Thesis, acordat unui student aflat în al doilea an de doctorat, care face cercetåri în domeniul utilajelor agricole ¿i al mecanizårii, al tractoarelor ¿i motoarelor sau al automatizårilor ¿i electronicii. Ca så vå face¡i o idee, premiul I a fost primit de o tânårå studentå, Patricia Ulbrich. A primit 7.200 euro pentru lucrarea de licen¡å pe tema agriculturii regenerative pe care a scris-o la Universitatea din Leipzig. Premiul al doilea a mers tot în Germania, la Universitatea din Hohenheim, unde un student a lucrat la proiectarea unui sistem de trac¡iune pe bazå de din¡i pentru robo¡i u¿ori utiliza¡i pe teren.

Pentru teza sa de licen¡å a primit din partea Funda¡iei Claas 6.000 euro. ¥n Marea Britanie, la Universitatea Harper Adams, un tânår student ¿i-a încheiat studiile cu lucrarea “Porumbul apar¡ine agricultorului, nu câmpului”. ¥n fapt, el a cercetat optimizarea tehnologiei de recoltare ¿i i-a adus premiul III, de 4.800 euro. Pentru premiul IV, Lasse Clausen a analizat utilizarea unei combine Claas pe teren. Absolvent al Universitå¡ii de ªtiin¡e Aplicate din Neubrandenburg, Germania, a primit un premiu în valoare de 3.600 euro. Patru premii bonus, fiecare în valoare de 1.500 euro, au fost acordate în plus fa¡å de bursele anuale. Acestea au premiat lucråri ca “Solu¡ii tehnice pentru îmbunåtå¡irea bunåstårii animalelor”, în care autorul descrie un sistem de imagisticå cu costuri reduse pentru a analiza comportamentul påsårilor de curte în mici exploata¡ii; pentru “¥mbunåtå¡irea gestionårii nutrien¡ilor pentru produc¡ia de alimente”; pentru testele de teren în care s-au determinat ¿i comparat rezisten¡ele la rulare a trei tractoare. Iar o studentå a avut o tezå interesantå despre domeniul electrificårii în tehnologia agricolå.

Arpad DOBRE 46

Profitul Agricol 43/2022

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 43/2022

LOCURI DE MUNC|

Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - U.N.C.S.V.

RECRUTEAZÅ MANAGER AFACERI EUROPENE Printre principalele sale atribu¡ii se numårå:  Urmårirea procesului legislativ european ¿i na¡ional specific cooperativelor agricole ¿i sectorului vegetal;  Realizarea comunicårilor externe ¿i interne prin participarea la grupuri de lucru, ¿edin¡e, dezbateri, conferin¡e, seminarii, privind consultårile europene ¿i nu numai;  Propunerea de obiective pentru fiecare grup de lucru COPA-COGECA, dialog civil DG AGRI ¿i întreprinderea demersurilor necesare pentru atingerea obiectivelor agreate;  Participarea la întâlniri ¿i pregåtirea de minute, informåri ¿i documente de pozi¡ie cu relevan¡å pentru Uniune, privind afacerile europene ¿i nu numai;  Dezvoltarea colaborårii cu alte organiza¡ii europere ¿i na¡ionale.

Profil:  Diplomå universitarå (licen¡å sau master) în agronomie, economie agrarå, juridic sau comunicare ¿i rela¡ii publice;  Este esen¡ialå o bunå în¡elegere a sectorului agricol, cooperativelor ¿i politicilor în domeniu;  Preferabil experien¡å relevantå în domeniul advocacy, PR, rela¡ii guvernamentale, asocia¡ii profesionale, indiferent de sector, dar cu o afinitate pentru agriculturå, cooperative ¿i fermieri;  Este necesarå cunoa¿terea fluentå a limbii engleze.  Bunå cunoa¿tere a spiritului de echipå ¿i a coordonårii de echipå;  Competen¡e analitice avansate ¿i de comunicare eficientå;  Cuno¿tin¡e de informaticå: (MS Office);  Disponibilitate pentru deplasåri interne ¿i externe. 48

Vå rugåm så trimite¡i CV-ul ¿i scrisoarea de inten¡ie pânå pe 23 noiembrie cåtre:

Claudiu SOARE - U.N.C.S.V.-

claudiusoare@uncsv.ro Oportunitate de dezvoltare profesionalå în cea mai dinamicå organiza¡ie profesionalå reprezentativå pentru cooperative agricole ¿i membrii acestora. Suntem în continuå cre¿tere ¿i avem nevoie de un coleg nou pentru a face fa¡å tuturor proiectelor care vizeazå o mai bunå organizare a agriculturii române¿ti, în special prin cooperativizare, singura formå de asociere perenå. Detalii referitoare la Uniunea de Ramurå se pot gåsi pe www.uncsv.ro ¿i pe Facebook #UNCSV Informa¡ii suplimentare privind beneficiile pot fi oferite la tel.: 0722.156.961 Profitul Agricol 43/2022

PAGINA DE HOBBY

Sinilie, mamo]ea g\tea Adevårat linx al apelor, avatul este un vânåtor solitar. Prådåtor prin excelen¡å încå din pruncie, întrece în voracitate cleanul, celålalt ciprinid temut de vecinii mai slabi de vârtute. Fusiform, mai suplu decât cimotia sa din râuri ¿i pâraie nervoase, avatul pare fåcut så spintece undele ca o torpilå, atras îndeosebi de cârdurile de pe¿ti mici, pe care îi mânå, zice-se, cu coada preschimbatå în îmblåciu; dezorienta¡i în apa învolburatå astfel, mare parte din ace¿tia devin victime sigure, dispårând pur ¿i simplu în håul gurii larg deschise a cåpcåunului. ªtiind cå, la noi, Dunårea îl face så se simtå în largul såu, la propriu, l-am cåutat la Maliuc, cu tinichele ¿i cauciucuri dintre cele mai apetisante, dupå pårerea mea. Îmi fusese recomandat un estuar nisipos din spatele hotelului ¡inut de Drago¿ Onciulencu, ¿i el abra¿ undi¡ar din tatå în fiu. Diadia Mitea, vâsla¿ul lotcii, m-a låsat o vreme så må joc în întinsurå cu tot arsenalul meu de nåluci sofisticate ¿i, plictisindu-se pesemne så ¡inå luntrea degeaba pe loc în curent, m-a întrebat dacå nu am la mine un cârlig mare, simplu. Bineîn¡eles cå aveam. A tras barca la ¡årm, a coborât ¿i s-a întors de îndatå cu câteva pene de pescåru¿, lepådate pe plajå. Dupå ce a Profitul Agricol 43/2022

jupuit cu bri¿ca un ¿ir de barbule de pe axul unui fulg mai zburlit, l-a matisat pe tija cârligului meu cu un capåt de a¡å tare scoaså din buzunar. Mi l-a întins, cu vorbele: „Hai, så mai ¿i prinde¡i belizna, dacå tot am venit!” Pesemne, a¿a îi spun ei avatului, m-am gândit eu. Am agå¡at elaboratul la capåtul firului, curios de cum evolueazå în apå. Ud, la recuperarea nailonului pe tamburul mulinetei, închipuia înotul unui alevin lent în mi¿cåri, cu meandre dintre cele mai incitante. La a doua lansare, am avut ocazia så ¿i în¡ep ¿i så aduc în lotcå primul avat. Într-o orå, aveam deja cinci,

lungi cât antebra¡ul. Apoi, s-a instalat acalmia, a¿a cå m-am despår¡it de pitorescul meu cicerone, urmând så ne vedem a doua zi. Cåtre searå, am ie¿it singur cu lanseta în golf. În timp ce încercam zadarnic så stârnesc cu linguri¡ele mele rotative vreun biban mai credul, am zårit cu coada ochiului cum bate cåtre malul în descre¿tere valul de plevu¿cå, sårind succesiv din apå cu groaza mor¡ii. Am schimbat de îndatå cu „belizna” ¿i, imediat dupå lansare, varga s-a îndoit nåprasnic. Dupå un dril de un sfert de ceas, cu schimbåri de direc¡ie ¿i opintiri îndåråtnice din partea adverså, aveam la picioare cåpetenia ava¡ilor de la Maliuc. Îmi tremurau genunchii. La bucåtåria hotelului, s-a învrednicit så tragå la cântar 2,400 kilograme. În ce ne prive¿te, problema avatului este cå are prea multe oase mici, ceea ce pune în umbrå calitå¡ile gustative ale cårnii. Acaså, mi-am amintit cå poposisem odatå la Jurilovca într-o cåsu¡å sinilie acoperitå cu fascine de stuf, la mamo¡ea Agafia. Acolo, am fost omenit, printre altele, cu un preparat delicios, a cårui re¡etå mi-am ¿i notat-o, fårå så îmi închipui înså cå îmi va fi de folos vreodatå.

Gabriel CHEROIU

Conserv\ de cas\ din avat Se curå¡å, se spalå ¿i se scurg unul sau mai mul¡i ava¡i, astfel încât så însumeze trei kilograme în greutate, fårå cap, coadå ¿i aripi. Ace¿tia se taie transversal în bucå¡i de douå degete în lå¡ime, se clådesc într-un tuci mare în baia unui litru de ulei, li se adaugå un praf de sare, un pahar de o¡et, zeama a douå låmâi, treizeci de boabe de piper ¿i douå foi de dafin. Se acoperå cu un capac ¿i se fierbe totul la foc moale timp de cinci ore, fårå a se amesteca, dar cu grija de a nu se prinde. Apoi, vasul se descoperå ¿i continuå så fiarbå încå o orå, pânå la evaporarea apei. Cåldu¡å, compozi¡ia se toarnå în borcane închise etan¿, care se påstreazå la rece. La deschidere, multele ¿i agasantele oase ale avatului se dovedesc a fi devenit amintire. Se consumå cu lipie sau cu azimå proaspåtå, lângå o bårdacå brumatå de Sarica-Niculi¡el, alb ¿i obligatoriu sec.

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 15 - 18 noiembrie ¥n Germania, la Hanovra, se va ¡ine EuroTier. Consideratå cea mai mare ¿i mai importantå expozi¡ie zootehnicå din lume, EuroTier atrage ¿i mul¡i crescåtori români. Nici anul acesta nu face excep¡ie. 17 noiembrie Caravana conferin¡elor tehnice APPR Solu¡ii ¿i metode privind cre¿terea durabilitå¡ii sistemelor agricole va ajunge în jude¡ul Constan¡a. 22 noiembrie Clubul Fermierilor Români organizeazå la Bucure¿ti ceremonia de lansare a programului Antreprenor în Agricultura 4.0, seria 20222023, pentru a le ura împreunå bun venit fermierior care au fost selecta¡i så participe la program anul acesta. 1 - 3 decembrie La Centrul Expozi¡ional Cremona va avea loc cea mai mare expozi¡ie de animale, Zootecniche, ajunså la a 77-a edi¡ie. Tot acolo se vor ¡ine ¿i cel de-al 3-lea Salon Interna¡ional de Lactate ¿i Licita¡iile de Lactate. 23 februarie 2023 La Bucure¿ti va avea loc congresul anual al APPR, De la fermieri pentru fermieri! Tot atunci va fi decernat ¿i trofeul Porumbul de Aur, pentru produc¡iile ob¡inute în 2022.

1,4 miliarde de euro pentru micii fermieri din Africa

Micii fermieri din Africa vor beneficia de o dona¡ie de 1,4 miliarde de dolari din partea funda¡iei Bill & Melinda Gates, în ideea de a-i ajuta så se adapteze la schimburile climatice, transmite AFP. Angajamentul a fost anun¡at la reuniunea pentru climå COP27, din sta¡iunea egipteanå Sharm el-Sheikh. Ace¿ti bani vor permite micilor fermieri din Africa sub-Saharianå ¿i Asia de Sud så reziste mai bine la secetele, caniculele ¿i inunda¡iile extreme care au fost agravate de schimbårile climatice.

O lingurit, a de poezie

Clopotul dogit Amar ¿i dulce-mi pare, ca-n nop¡i de iarnå stând, S-ascult, de lângå focul ce-n fumu-i se fråmântå, În depårtåri, puzderii de amintiri urcând Încet din cea¡a-n care lung clopotele cântå.

Charles Baudelaire 50

ORIZONTAL: 1) Strânge mândra de mijloc – Laterale la batiscaf! 2) Închise în suflet – Termen de adresare la sate; 3) Medii trecute în 9 10 carnet! – Lovituri de cap; 4) Face o figurå de prost gust – Trezit cu noaptea-n cap; 5) Intratå în apårare; 6) Sunt de neluat în seamå; 7) Ne trateazå cu ceva acrealå – Numårul de miercuri! 8) A låsa tablou – A anula un avantaj; 9) Chemarea depårtårilor – Imposibil de reprodus; 10) Cu ea nu ajungi la în¡elegere.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4

Funda¡ia lui Bill Gates a precizat cå sumele deblocate ar urma så încurajeze noile tehnologii, så sus¡inå femeile fermier ¿i så favorizeze inova¡iile în gestionarea ¿eptelului. Peste douå milioane de persoane depind de micile ferme pentru alimente ¿i venituri, dar cu toate acestea mai pu¡in de 2% din finan¡area care are legåturå cu clima ¿i care este acordatå la nivel global este direc¡ionatå spre a ajuta micii fermieri så se adapteze la schimbårile climatice, a precizat Bill & Melinda Gates Foundation.

5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 42/2022 ORIZONTAL: CIOBAN - SAC; ORBI - ACASA; PARTASI - IN; ANA - TITRAT; CIZMARII - A; ANIVERSAR; UNITI - ICRE; R - CICA - USA; SPIN - RARIT; ENIGMATICA.

VERTICAL: 1) Lucråtori în domeniul gulerelor albe – Picate la examen; 2) Chel în pådure – Distinc¡ie militarå; 3) Încadrat în câmpul muncii – Trepte pe scara de serviciu; 4) Ne iau replica; 5) Abia merg pe picioare – Aflate în cosmos! 6) Måsura energiei! – Model mai vechi de tabletå; 7) Spus în mod urât – Tip de Dacia; 8) Reveniri la nivelul de trai; 9) Plata pentru o gåinårie – Se pune pe tors la ¡arå; 10) Vorba lungå, såråcia omului. Profitul Agricol 43/2022

Profitul Agricol nr. 43, din 2022

Articles inside

Agrinnovator, un think tank pentru viitorul agriculturii

“Avem nevoie de sute de milioane de euro pentru Natura 2000”

Câ¿tigåtorul etapei locale a BASF Innovation Hub

Comisia le permite statelor membre så vândå îngrå¿åminte sub pre¡ul pie¡ei

Agricultura, în centrul aten¡ieila COP27