Profitul Agricol nr. 8 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 8 din 2 martie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 8/2022

Fa¡a agricolå a råzboiului Nici nu intraserå primele tancuri ruse¿ti în Ucraina cå bursele de cereale au sårit în sus. Sigur, pentru agricultori este o veste bunå când grâul bate bine peste 300 de euro tona. Marfå så aibå... Cum råzboiul este prea crud ¿i cu destule variabile zilele acestea, ne oprim så comentåm un pic situa¡ia lui agricolå. Rusia ¿i Ucraina de¡in împreunå cam 30% din exporturile mondiale de grâu, 80% din cele de floarea-soarelui ¿i 20% din cele de porumb. Iar aståzi Ucraina este puså în hold de råzboi, iar Rusia, de sanc¡iuni. ªi în 2014, când Rusia a anexat Crimeea, bursele s-au dus în sus, dar fragil, 12%. ªi abia ¿i-au revenit dupå 5 luni. Iar atunci luptele se duceau departe, în Donbas, care nici måcar nu-i o zonå agricolå importantå. Lumea se mai uita spre Crimeea, dar acolo situa¡ia era temperatå. De data aceasta înså, scenariul invaziei aproape pa¿nice s-a dovedit gre¿it. Ucraina a råspuns militar destul de prompt ¿i lumea întreagå stå, måcar moral, alåturi de ea. Din påcate, devine clarå o probabilå crizå a cerealelor. ¥n primul rând, pentru cå nimeni nu mai are speran¡e så încarce în urmåtoarele luni în porturile ucrainene de la Marea Azov. Nicio navå comercialå nu trece la nord de Insula ªerpilor. ªi vin termenele de livrare din martie, pe care ucrainenii nu le vor putea onora. Sigur, porturile ruse¿ti råmân deschise, dar cine så cumpere cereale de la ru¿i zilele astea? Pentru lumea întreagå, ba chiar ¿i pentru ea înså¿i, aståzi Rusia e un blestem. Egiptenii, cei mai mari clien¡i ai ru¿ilor, î¿i cautå oficial alte surse de grâu.

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Sirienii, condu¿i încå de Bashar al-Assad, tocmai au anun¡at ra¡ionalizarea grâului, a zahårului ¿i a uleiului de floarea-soarelui. E limpede cå se a¿teaptå la penurii serioase. ªi peste toate planeazå, ca un fior de ghea¡å, spectrul omului care se joacå cu butonul nuclear...

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 8/2022

SUMAR Fran¡a interzice carnea care con¡ine antibiotice

Evenimentele s\pt\m=nii APIA a finalizat plå¡ile la motorinå Adrian Chesnoiu, preocupat de alimente pentru refugia¡i Propunerile APPR de îmbunåtå¡ire a PNS

Interzicerea monoculturii la porumb va avea efecte dezastruoase

Îngrå¿åmintele se scumpesc din cauza råzboiului

Ciech Agro, un nou furnizor de PPP-uri

Pre]uri [i pie]e

Culturi vegetale

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Biharia, creat la Lovrin, produce 12 tone la ha

Azo-Speed: Forme optime de azot pentru cultura de porumb

Produc¡ia mondialå de rapi¡å: 71 mil. tone Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui Predic¡iile lui Cezar: Haosul råzboiului e haosul pie¡ei

Direc]ii agricole Setea de påmânt

Tom Vilsack: alimentele nu se vor scumpi în SUA 12

Adrian Balaban a pierdut Bayer estimeazå zeci de miliarde de euro 90% din efectivele de porci din produse noi 28 Liviu Me¿ter a avut o pierdere de 20.000 de euro, în 2021 Provocårile protec¡iei culturilor de cereale påioase în 2022 30 Agricultura digital\ Ce îngreuneazå activitatea producerii Ce este viticultura inteligentå? de såmân¡å hibridå? 32 Rivulis, serviciu digital pentru monitorizarea culturilor Prevenirea bolilor la rapi¡å produsele performante Ma[ini & utilaje fac diferen¡a 34 Tractoarele Deutz-Fahr 6C

Direc¡ia agricolå trebuie så fie un liant între minister ¿i fermieri 20 Gr\dina, via [i livada Fertilizare eficientå Planul na¡ional strategic Via]a companiilor cu echipamente performante al cartofului 36

Cre[terea animalelor Gavrilå Tuchilu¿ a finalizat Agricultura våzutå din “turnul de control” grajdul pentru capre al Syngenta 22 Aditiv contra flatulen¡ei vacilor

Locuri de munc\

Hobby 39

Vânatul în bucate (6)

Începe Banat Brunch

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII APIA a finalizat pl\]ile la motorin\ APIA a finalizat plata ajutorului de stat la motorina utilizatå în agriculturå, pentru diferen¡a aferentå ultimelor douå trimestre ale anului 2021, se aratå întrun comunicat oficial al Agen¡iei. Suma plåtitå pentru diferen¡a aferentå trimestrului III/2021 este de 80.880.754 lei, cåtre 17.259 beneficiari ¿i 51.450.731 litri. Totodatå, suma plåtitå pentru trimestrul IV/2021 este de 126.123.646 lei, pentru 14.636 beneficiari cu cantitå¡ile de motorinå determinate cu acciza reduså de 80.299.546 litri.

Conform datelor APIA, din suma de 80,88 milioane lei care reprezintå valoarea ajutorului de stat (diferen¡a trimestrul III), sectorul vegetal însumeazå 73,657 milioane lei, sectorul zootehnic - 4,883 milioane lei, iar sectorul de îmbunåtå¡iri funciare - 2,339 milioane lei. Din cele 126,12 milioane lei care reprezintå valoarea ajutorului de stat (trimestrul IV), sectorul vegetal însumeazå 110,11 milioane lei, sectorul zootehnic - 14,248 milioane lei, iar sectorul îmbunåtå¡iri funciare - 1,764 milioane lei.

Adrian Chesnoiu, preocupat de alimente pentru refugia]i Greu gåse¿ti zilele acestea vreun oficial care så nu se arate preocupat de soarta refugia¡ilor din Ucraina. Poate ¿i pentru cå sunt o surprizå. Niciodatå n-au vrut atât de mul¡i oameni så vinå în ¡ara noastrå! Bine, nici acum nu prea vor, cåci, din 35.000 care au intrat pânå la scrierea acestor rânduri, abia 300 au cerut azil. Restul au plecat mai departe, spre alte ¡åri, mai promi¡åtoare. Dar asta nu înseamnå cå oamenii ace¿tia pleca¡i în bejanie nu meritå un sprijin, o vorbå bunå, o maså caldå ¿i un acoperi¿ deasupra capului. Profitul Agricol 8/2022

¥n acest sens, Adrian Chesnoiu a organizat la minister un grup de ac¡iune, bazat pe voluntariat, prin intermediul cåruia încheie protocoale de colaborare cu producåtorii români ¿i cu supermarketurile pentru a pune la dispozi¡ia migran¡ilor spa¡ii de cazare, alimente ¿i alte produse de strictå necesitate. “În speran¡a unei finalizåri cât mai rapide a conflictului din Ucraina, îi îndemn pe to¡i cei care vor så-¿i ajute semenii så nu ezite nici o secundå în a-i sprijini pe cei afla¡i la nevoie!”, scria ministrul pe Facebook.

Adunarea generalå a LAPAR are loc pe 11 martie Dupå ce pe 24 februarie Liga Producåtorilor Agricoli nu a reu¿it så ¡inå Adunarea Generalå Extraordinarå întrucât nu a fåcut cvorumul necesar, urmåtoarea adunare va avea loc pe 11 martie. Tot la Bucure¿ti, tot în Aula Magna a ASAS. De data aceasta, anun¡å Liga, au fost reparate mai vechi gre¿eli administrative ¿i a fost actualizat registrul de membri, pentru a putea stabili mai corect cvorumul necesar (2/3 dintre membri). Oportunitå¡i de angajare ¿i stagiu la Mas Seeds Mas Seeds recruteazå un tehnician experimentare responsabil de semånarea ¿i recoltarea parcelelor experimentale de porumb ¿i floarea-soarelui; pregåtirea ¿i monitorizarea loturilor experimentale; participarea la realizarea observa¡iilor (nota¡iilor) ¿i între¡inerea micro-parcelelor; conducerea ¿i operarea ma¿inilor agricole; între¡inerea parcului de utilaje. De asemenea, Mas Seeds pune la dispozi¡ie 30 de stagii de practicå pentru tehnicieni experimentare. Sunt cåuta¡i studen¡i ai facultå¡ilor de Agriculturå, Horticulturå, Biotehnologii, an II-IV sau Masterat. Un horticultor cultiva droguri în solar Un tânår inginer agronom, din jude¡ul Bihor, a cultivat plante halucinogene (cânepå indianå) în solarul din grådinå. A fost prins ¿i condamnat la închisoare cu executare. Partea amuzantå a pove¿tii, spune DIICOT, este cå, din cauzå cå a cultivat drogurile în solar, a fost obligat så înapoieze ¿i fondurile europene pe care le atrase prin programul Tânårul fermier. E vorba de 40.000 euro de la UE pe care îi primise pentru a dezvolta o fermå de legume. Condamnat de Curtea de Apel Oradea, pe 18 februarie, la un an ¿i jumåtate de închisoare, tânårul horticultor pasionat de cânepå a ajuns så fie cåutat de toatå poli¡ia din ¡arå, fiindcå a dispårut de la domiciliu. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Propunerile APPR de APPR a transmis în scris Ministerului Agriculturii câteva propuneri concrete, punctuale, de îmbunåtå¡ire a PNS. Cristina Cionga, directorul pentru politici europene al organiza¡iei, spune cå reprezentan¡ii ministerului au fost foarte deschi¿i la solu¡iile concrete pe care APPR le-a gândit.

Rota¡ia culturilor (GAEC 7) Pentru condi¡ia de rota¡ie a culturilor (GAEC 7), APPR propune o schemå în beneficiul cultivatorilor de porumb care practicå monocultura. Mecanismul a fost gândit de Fran¡a, care a gåsit o porti¡å în Regulamentul 2115/2021 privind elaborarea PNS, pornind de la premisa cå porumbul este una dintre culturile cele mai eficiente în stocarea carbonului, contribuind la obiectivul de neutralitate climaticå. Schema presupune: - asigurarea condi¡iei de diversificare, prin înfiin¡area a mai multor culturi, în func¡ie de suprafa¡å (între 5 ha ¿i 30 ha trebuie så se foloseascå cel pu¡in douå culturi diferite). ¥n cazul suprafe¡elor de peste 30 ha sunt necesare cel pu¡in trei culturi diferite; în ambele cazuri, cultura principalå poate så acopere maximum 75% din teren. ¥n cazul fermelor de peste 30 ha, suplimentar, douå culturi preponderente pot så acopere împreunå maxim 95% din terenul arabil. - asigurarea acoperirii pe timpul iernii a suprafe¡ei de pe care s-a recoltat porumbul; covorul vegetal poate fi semånat cu specii fixatoare de azot în 8

acelea¿i condi¡ii cerute de angajamentul de agro-mediu “Culturi verzi”, dar nu vor fi eligibile pentru acest angajament, pentru a evita dubla compensare.

Procentul minim alocat elementelor neproductive (GAEC 8) APPR solicitå MADR så precizeze defini¡ia pârloagei, perioada în care suprafa¡a respectivå nu poate fi cultivatå ¿i bunele practici care trebuie aplicate. Ecoschema “Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil” APPR propune reformularea condi¡iilor generale ¿i specifice. Condi¡ii generale: fermierul trebuie så de¡inå o exploata¡ie de minim 5 ha teren arabil, cu parcele de minim 0,3 ha ¿i så cultive pe minim 5% din totalul terenului arabil declarat, culturi anuale bogate în proteinå vegetalå/leguminoase, fixatoare de azot, care se pot recolta, precum: soia, mazåre de consum/furajerå, måzåriche, sparcetå, trifoi, facelia, fasole, fasoli¡å, ghizdei, nåut, lupin, linte, bob, lucernå, arahide, amestecuri de leguminoase ¿i graminee perene. Condi¡ii specifice: în cadrul tehnologiilor agricole în teren arabil benefice pentru mediu, fermierul trebuie så aplice la alegere una dintre practicile benefice pentru mediu, din cele cinci de mai jos, dupå caz, în func¡ie de dotarea tehnologicå de care dispune: (a) Trebuie så aloce peste 4% din terenul arabil pentru elementele neproductive (inclusiv teren låsat pârloagå). Pentru calcularea propor¡iilor diferitelor culturi, suprafa¡a acoperitå de o culturå poate include elemente de peisaj care fac parte din suprafa¡a eligibilå: arbori izola¡i, arbori în aliniament în cazul în care lå¡imea ¿irului de arbori måsuratå

la nivelul solului nu depå¿e¿te 2 m, pe care nu se poate desfå¿ura activitate agricolå; în cazul perdelelor forestiere lå¡imea acestora poate fi de maxim 30 de metri. (b) Så practice diversificarea culturilor prin înfiin¡area mai multor culturi pe terenul arabil, în func¡ie de suprafa¡å, dupå cum am precizat mai sus (la GAEC 7), cu urmåtoarele condi¡ii suplimentare: indiferent de mårimea exploata¡iei pentru care solicitå sprijinul prin aceastå ecoschemå, în cazul în care suprafa¡a de teren arabil este cultivatå în propor¡ie de peste 75% cu iarbå/plante erbacee/leguminoase, sau acoperitå cu culturi aflate sub apå o mare parte a ciclului de produc¡ie, pe suprafa¡a råmaså, cultura principalå trebuie så ocupe maximum 80% din terenul arabil; suprafe¡ele pe care se seamånå un amestec de semin¡e, indiferent de speciile incluse în amestec, sunt considerate acoperite cu o singurå culturå. (c) Så practice o tehnologie de agriculturå de tip conservativ - “No tillage sau minimum tillage” pe cel pu¡in 50% din suprafa¡a exploata¡iei, caz în care este eligibil pe întreaga suprafa¡å exploatatå. Lucrårile solului pentru agricultura conservativå exclud aratul (întoarcerea brazdei). (d) Så aplice practica de (i) fertirigare ra¡ionalå - care presupune administrarea apei în func¡ie de stadiul de cre¿tere ¿i dezvoltare a plantelor ¿i de gradul de umiditate din sol, optimizarea programului de udåri în func¡ie de stadiul de cre¿tere ¿i dezvoltare a plantelor sau (ii) fertilizare fazialå frac¡ionatå a azotului (foliar sau la sol, efectul nutritiv al îngrå¿åmintelor chimice sporind cu peste 30% la azot, cu 20 - 25% la fosfor ¿i cu 15 - 20% la potasiu), pe toatå suprafa¡a exploata¡iei sau pe o parte a exploata¡iei, caz în care este eligibil doar pe suprafa¡a exploatatå sub aceastå formå agrotehnicå. Profitul Agricol 8/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

îmbun\t\]ire a PNS (e) Så practice agricultura de precizie, pe baza cartårii agro-chimice ¿i a unui plan de management al nutrien¡ilor, utilizarea unor abordåri inovatoare pentru a minimiza pierderile de nutrien¡i (de exemplu: rate variabile de fertilizare, introducerea în tehnologia de fertilizare a unui stabilizator de azot menit så protejeze mediul înconjuråtor prin reducerea nivelului de nitra¡i levigabili ¿i sincronizarea curbei de consum a azotului cu disponibilitatea acestuia pentru plantele de culturå, utilizarea de produse cu azot cu eliberare lentå etc.).

Angajamentul de agro-mediu “Culturi verzi” APPR propune amendamente pentru a spori beneficiile de mediu, dar ¿i economice ale covorului verde, prin stocarea carbonului, cre¿terea fertilitå¡ii solului (cre¿terea con¡inutului de hu-

mus) ¿i a capacitå¡ii acestuia de a re¡ine apa, prevenirea formårii crustei dupå ploaie, absorb¡ia azotului rezidual ¿i cre¿terea biodiversitå¡ii. În acest sens, se considerå cå datalimitå de înfiin¡are (30 septembrie) ¿i data-limitå de distrugere a culturii verzi (31 martie) nu sunt adecvate, în unii ani condi¡iile meteorologice fåcând imposibile lucrårile agricole atât de devreme. Din cauza umiditå¡ii excesive a solului, a con¡inutului ridicat de argilå, mai ales în condi¡iile tehnologiei min-till sau no-till, încorporarea biomasei în sol nu se poate realiza. De aceea, e necesar ca înfiin¡area covorului verde så se facå pânå la 31 octombrie, iar distrugerea pânå la 15 aprilie, cu obligativitatea men¡inerii sale pe o perioadå minimå de 12 såptåmâni de la råsårire. Tot conform APPR, ar trebui permiså fertilizarea starter pentru a cre¿te

capacitatea de captare a azotului rezidual, iar distrugerea culturii verzi så se poatå realiza prin orice metodå (mecanic, înghe¡ sau erbicidare), pentru conservarea umiditå¡ii în sol.

Interven¡ia în zone cu constrângeri naturale sau alte zone cu constrângeri specifice APPR solicitå urgentarea actualizårii ANC, adicå a listei UAT-urilor incluse în zone cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice. Includerea în listå trebuie så aibå în vedere atât factori climatici (secetå, ariditate), cât ¿i edafici ¿i de relief, care prezintå caracteristici nefavorabile de mediu, ce limiteazå activitatea agricolå prin ob¡inerea de produc¡ii reduse, scurtarea perioadei de vegeta¡ie, cre¿terea costurilor de produc¡ie etc. Actualizarea este necesarå deoarece datele cele mai recente furnizate de ANMH indicå accelerarea fenomenului de aridizare în regiuni din estul României care în actuala perioadå de programare nu au fost incluse în ANC.

Interzicerea monoculturii la porumb va avea efecte dezastruoase Regulamentul 2115/2021 privind elaborarea PNS pare så fi låsat o porti¡å pentru cerin¡a de rota¡ie a culturilor (GAEC 7) så nu fie restrictivå în cazul culturii porumbului. Conform Regulamentului, “rota¡ia constå în alternarea culturilor cel pu¡in o datå pe an la nivel de parcelå agricolå (cu excep¡ia culturilor multianuale, a ierbii ¿i a altor plante furajere erbacee ¿i a terenurilor låsate în pârloagå), inclusiv a culturilor secundare gestionate în mod corespunzåtor. În func¡ie de diversitatea metodelor agricole ¿i de condi¡iile agroclimatice, statele membre pot autoriza, în regiuProfitul Agricol 8/2022

nile în cauzå, alte practici de ameliorare a rota¡iei culturilor cu culturi de leguminoase sau prin diversificarea culturilor care vizeazå îmbunåtå¡irea ¿i conservarea poten¡ialului solului în conformitate cu obiectivele prezentului standard GAEC”. În baza acestei prevederi, atât fermierii francezi, cât ¿i cei români le-au solicitat autoritå¡ilor de resort (¿i e posibil så ob¡inå) includerea în PNS a monoculturii de porumb, cu unele restric¡ii ¿i sub o supraveghere permanentå a respectårii acestora. Înså, în ¿edin¡a Copa-Cogeca de vineri, 25 februarie, Christiane Lam-

bert ¿i-a informat membri cå este probabil ca monocultura porumbului så fie explicit interziså de Comisia Europeanå. Dacå informa¡ia se adevere¿te, ar fi o serioaså loviturå pentru mul¡i dintre producåtorii de porumb europeni. Conform unei analize a Confedera¡iei Europene a Producåtorilor de Porumb, interzicerea monoculturii porumbului va scådea produc¡iile europene cu cel pu¡in 25%.

pagini de Robert VERESS 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Un fermier ucrainean a furat un blindat rusesc Un clip video care a devenit rapid viral pe re¡elele de socializare aratå cum un fermier ucrainean furå un vehicul blindat al armatei ruse. Fermierul î¿i folose¿te tractorul pentru a tracta vehiculul abandonat la marginea drumului, probabil din lipså de combustibil. Ar fi al doilea caz de acest tip din ultimele zile, dupå ce ni¿te cetå¡eni de etnie romå au furat ¿i ei un tanc al invadatorilor din satul Lyubimovka din sudul Ucrainei. Råzboiul scumpe¿te berea în toatå Europa Invazia din Ucraina ar putea provoca scumpirea berii în toatå Europa, vecinul de la est fiind un exportator important de orz. Unii producåtori importan¡i, cum este Heineken, au anun¡at înså cå au deja rezerve considerabile de orz, pentru cå se a¿teptau la o cre¿tere masivå a consumului de bere pe fondul relaxårii restric¡iilor în mai multe state europene. Danone anun¡å scumpirea produselor lactate Pre¡ul ac¡iunilor Danone a crescut cu 4% la burså, dupå ce compania a raportat un profit mai mare fa¡å de estimåri în al patrulea trimestru al anului fiscal. Vânzårile au crescut cu 6,7% în trimestrul patru, semnificativ mai mult ca estimarea de 5,5% preconizatå de anali¿ti. Compania a avertizat înså cå va fi nevoitå så måreascå pre¡ul produselor, din cauza infla¡iei care a crescut în special costul ambalajelor. Corteva a crescut cu 10% Vânzårile nete ale Corteva au crescut cu 10% anul trecut, atât pe segmentul de produse de protec¡ie a plantelor, cât ¿i pe cel al semin¡elor. Pe segmentul de produse de protec¡ie a plantelor s-au majorat cu 12%, iar pe cel al semin¡elor au crescut cu 8% comparativ cu anul anterior. Cre¿terile în volum au fost determinate de lansårile noilor produse, erbicidele Enlist ¿i Arylex, cât ¿i a insecticidul Isoclast. 10

Îngr\[\mintele se scumpesc din cauza r\zboiului Conflictul din Ucraina ¿i sanc¡iunile severe impuse Rusiei de statele europene ar putea scumpi ¿i mai mult îngrå¿åmintele, din cauza reducerii livrårilor de gaze naturale, care sunt principala materie primå. Tensiunile geopolitice au influen¡at deja pre¡ul gazelor, care s-au scumpit cu 57% în Europa doar în ultima såptåmânå, dupå ce s-au ieftinit în luna ianuarie. Rusia este al doilea cel mai mare exportator de gaze din lume ¿i cel mai mare furnizor al Uniunii Europene, cu aproape 48% din totalul importurilor. O treime din aceastå cantitate era transportatå prin conducte care tranziteazå Ucraina, iar unele dintre ele au fost deja distruse în timpul confruntårilor militare. Una dintre primele sanc¡iuni anun¡ate dupå invazia din Ucraina a

fost suspendarea gazoductului North Stream 2, care leagå Rusia de Ger mania. Gazoductul este finalizat, înså nu va deveni opera¡ional, ceea ce reduce ¿i mai mult aprovizionarea Europei. Rusia de¡ine ¿i rezerve mari de fosfat, minereuri de potasiu ¿i petrol, fiind un producåtor major al celor trei ingrediente de bazå ale îngrå¿åmintelor: azot, fosfor ¿i potasiu. În total, Rusia asigurå aproape 16% din exporturile mondiale de îngrå¿åminte ¿i 13% din exporturile de materii prime necesare pentru producerea lor. Belarusul, un alt producåtor major ¿i aliat al Rusiei, este ¿i el vizat de sanc¡iuni economice dure.

Drago[ B|LDESCU

Ciech Agro, un nou furnizor de PPP-uri De luna aceasta, pe pia¡a produselor de protec¡ia plantelor va func¡iona un nou jucåtor: Ciech Agro România, parte a grupului Ciech, care a cumpårat în 2006 Uzinele Sodice Govora. Grupul, cu activitå¡i în domeniul chimiei, de origine polonez, are opera¡iuni în 80 de ¡åri ¿i 3.000 de angaja¡i. Are o cifrå de afaceri de un miliard de euro, iar 12% din venituri provin din agribusiness. Înfiin¡area filialei locale este un nou pas în dezvoltarea activitå¡ii

agrobusiness a Ciech în România ¿i survine în urma unei îndelungate activitå¡i de export de produse fitosanitare pe pia¡a localå. Echipa din România are 20 de persoane. Investi¡iile în constituirea activitå¡ii locale sunt estimate la 6,5 milioane euro în urmåtorii trei ani. Portofoliul con¡ine 15 produse, principalele molecule pentru cereale ¿i porumb. Urmeazå acoperirea culturilor de floarea-soarelui ¿i rapi¡å.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 8/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Lingou de aur 24K, premiu la tombola Naturevo Programul de fidelizare “Fermierii câ¿tigå cu Naturevo” pune în joc 22 de premii ce se pot câ¿tiga la tombolå. În afarå de lingoul de aur, mai amintim: un ceas bårbåtesc automatic Breitling 44, un sistem audio Bang & Olufsen douå espressoare Miele. Campania se desfå¿oarå pânå la finalul lunii octombrie. Pentru a se înscrie la tombolå, doritorii trebuie så achizi¡ioneze cel pu¡in unul din cele 15 produse participante. De exemplu, în cazul Codicevo, cantitatea necesarå este de 300 kg. Spania construie¿te prima fermå de caracati¡e din lume O companie spaniolå construie¿te prima fermå de caracati¡e din lume, în insula Gran Canaria din Oceanul Atlantic. Ferma ar putea produce 3.000 de tone de carne anual pânå în anul 2026, dar proiectul este puternic contestat din motive etice ¿i ecologice. Caracati¡a este un animal pu¡in în¡eles, înså oamenii de ¿tiin¡å sus¡in cå este extrem de inteligent ¿i tråie¿te într-un mediu imposibil de imitat în captivitate. Toate tentativele de reproducere comercialå a unor exemplare capturate au e¿uat pânå acum din cauza gradului foarte ridicat de mortalitate. APIA: 7,26 milioane lei pentru ameliorarea raselor de animale

APIA anun¡å cå a fost autorizatå la platå suma totalå de aproape 7,262 milioane lei pentru ameliorarea raselor de animale. Suma se acordå în conformitate cu prevederile Hotårârii de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul cre¿terii animalelor, cu modificårile ¿i completårile ulterioare. Pentru luna noiembrie 2021, plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor este în valoare de 1.221.275,68 lei, iar pentru luna decembrie ¿i trimestrul IV al anului 2021 plå¡ile se ridicå la suma de 6.040.615,51 lei. 12

Fran]a interzice carnea care con]ine antibiotice Fran¡a a interzis importul de carne care con¡ine antibiotice de cre¿tere, o practicå interziså pe teritoriul Uniunii Europene încå din anul 2006. Ministerul Agriculturii a explicat cå Parisul anticipeazå o måsurå luatå la nivelul UE care trebuia så intre în vigoare din luna ianuarie, dar a fost amânatå din cauza legisla¡iei incomplete. Interdic¡ia se va aplica din luna aprilie, pentru a låsa timp companiilor franceze så ob¡inå documentele necesare de la furnizorii externi. Organiza¡iile fermierilor au observat cå decizia guvernului francez va afecta

în special importurile de carne de pui. Anul trecut, Fran¡a a importat 45% din necesarul de carne de pasåre, atât din Uniunea Europeanå, cât ¿i din alte ¡åri. Principalii furnizori din afara blocului comunitar sunt Thailanda, Brazilia ¿i Ucraina. Anvol, asocia¡ia producåtorilor francezi de carne de pui, a salutat decizia guvernului. Organiza¡ia spune înså cå restric¡ia va putea fi aplicatå eficient doar dupå implementarea ei la nivel european, pentru cå majoritatea importurilor de carne din Fran¡a trec prin portul olandez Rotterdam.

Vilsack> alimentele nu se vor scumpi în SUA Secretarul de Stat pentru Agriculturå al SUA, Tom Vilsack, a oferit asiguråri cå alimentele nu se vor scumpi în Statele Unite din cauza conflictului din Ucraina. Vilsack ¿i economistul ¿ef al USDA, Seth Meyer, au spus înså cå efectele pe termen lung ale luptelor din Ucraina sunt imposibil de estimat în acest moment. Ei au subliniat eforturile administra¡iei Biden pentru reducerea pre¡urilor la alimente ¿i dezvoltarea zonelor rurale. În cadrul forumului USDA, departamentul a estimat cå exporturile de

produse agricole americane vor cre¿te cu 11 miliarde de dolari în acest an, pânå la un total record de 183,5 miliarde de dolari. Principalul partener de export råmâne China, în timp ce Mexicul ar putea ajunge pe locul doi, depå¿ind Canada, pe fondul achizi¡iilor tot mai mari de porumb, soia, carne de porc ¿i produse lactate.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU

“Din perspectiva americanå, nu cred cå va exista un impact major asupra pre¡ului alimentelor, a¿a cum s-ar putea så se întâmple în Europa. SUA are o capacitate uria¿å de produc¡ie internå”, a declarat Vilsack. Profitul Agricol 8/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 25 februarie 2022, a fost de 365 dolari/tonå (1.533 lei). A crescut cu 38 dolari/tonå.

Grâu România FOB Constan¡a 297 euro/t (+ 20) 1.455 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.02.2022, pre¡ cu livrare în mart. 2022.

Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 99.770 tone, Indonezia 85.770 tone, Columbia 77.970 tone, Mexic 57.770 tone ¿i Thailanda 57.770 tone.

¥n såptåmâna 21 - 25 februarie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mar Mai Iulie

21.02 303 317 309

22.02 307 319 315

23.02 24.02 25.02 309 315 330 321 327 333 319 321 337 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mar Mai Iulie

21.02 309 317 319

22.02 317 319 323

23.02 319 320 327

24.02 325 330 333

25.02 345 347 350

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 293 dolari/tonå (1.231 lei). A crescut cu 20 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 21.02 Rouen 297 Dunquerque 297 Pallice 257 Creil FOB 283 Moselle FOB 301 Rouen FOB 307

22.02 23.02 299 303 299 301 259 261 285 297 303 307 309 311

22.02 275 279 283

23.02 277 281 285

România

24.02 283 285 287

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 25 februarie 2022, a

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 285 euro/tonå (1.396 lei). A crescut cu 34 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 285 euro/tonå (1.396 lei). A crescut cu 35 euro/tonå.

Mar Mai Iul

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 21.02 Bordeaux 247 Pallice 245 Rhin FOB 257 Bordeaux FOB 251 Pontivy 250

$/t

22.02 23.02 24.02 25.02 247 249 269 273 245 247 259 271 245 247 267 269 euro/t

22.02 23.02 24.02 25.02 249 250 251 277 247 249 250 277 259 261 263 291 253 255 257 285 253 254 257 285

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Martie Mai

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în martie, este de 271 dolari/tonå (1.138 lei). A crescut cu 30 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

21.02 245 243 241

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în martie 2022, a fost de 257 dolari/t (1.079 lei).

25.02 293 295 307

FOB Constan¡a 277 euro/t (+ 30) 1.357 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.02.2022, pre¡ cu livrare în mart. 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna martie 2022 este de 271 dolari/t (1.138 lei).

25.02 315 313 313 310 319 363

fost de 290 dolari/tonå (1.218 lei). A crescut cu 29 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 363 euro/tonå (1.779 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 313 euro/tonå (1.534 lei).

euro/t 24.02 305 303 303 301 309 353

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 21.02 Martie 273 Aprilie 277 Mai 281

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 319 euro/tonå (1.563 lei). A crescut cu 18 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 25 februarie 2022, a fost de 277 euro/tonå (1.357 lei). A crescut cu 32 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 291 euro/tonå (1.426 lei). A crescut cu 34 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 295 dolari/tonå (1.239 lei). A crescut cu 22 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

21.02 22.02 23.02 24.02 25.02 273 275 277 285 295 275 277 279 293 297

Profitul Agricol 8/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 21 - 25 februarie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 639 dolari/tonå (2.684 lei). A crescut cu 48 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 21 februarie 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 21.02 Martie 557 Aprilie 559 Mai 563

22.02 571 569 567

$/t 23.02 573 571 571

24.02 609 599 603

25.02 611 607 609

Orz România FOB Constan¡a 275 euro/t (+ 30) 1.347 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.02.2022, pre¡ cu livrare în mart. 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

21.02 243 243 251

22.02 245 245 253

23.02 247 247 255

24.02 297 297 303

25.02 309 309 311

257 265

259 263 303 311 267 269 317 321

Sorg

PREºURI 21 - 25.02.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 21 - 25 februarie 2022, a fost de 251 dolari/tonå (1.054 lei). A crescut cu 28 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 777.770 tone, Olanda 107.770 tone, Taiwan 77.570 tone, Mexic 77.770 tone, Indonezia 57.970 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 25 februarie 2022, a fost de 639 dolari/tonå (2.684 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 512 dolari/tonå (2.150 lei), în cre¿tere cu 35 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 21.02 Martie 1.377 Aprilie 1.385 Mai 1.371

22.02 1.385 1.397 1.377

23.02 1.397 1.399 1.385

24.02 1.537 1.551 1.547

$/t 25.02 1.587 1.585 1.577

FOB-Rouen, a fost de 309 euro/tonå (1.514 lei), mai mare cu 66 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 321 euro/tonå (1.573 lei). A crescut cu 56 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în martie 2022, pre¡ul orzului furajer este 273 dolari/t (1.147 lei), cu 30 dolari/tonå mai mare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 97.770 tone ¿i Canada 3.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Martie Mai

21.02 22.02 23.02 24.02 25.02 223 225 227 249 251 227 235 237 259 261

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

21.02 22.02 23.02 24.02 25.02 Martie 577 585 593 629 639 Mai 573 579 585 619 637

Floarea-soarelui

chidere, pe 25 februarie, a fost de 649 dolari/tonå (2.726 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 650 euro/tonå (3.185 lei). A înregistrat o cre¿tere de 9 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 21 februarie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna martie 2022, este de 699 dolari/tonå (2.936 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna martie 2022, a fost de 777 dolari/t (3.263 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

21.02 22.02 23.02 24.02 25.02 Martie 639 643 645 647 649

21.02 22.02 23.02 24.02 25.02 Dieppe 641 643 645 647 650

Rapi¡å

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 693 euro/tonå (3.396 lei), mai mare cu 22 euro/tonå.

¥n såptåmâna 21 - 25 februarie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 703 euro/tonå (3.445 lei). A crescut cu 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 21 februarie. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 21.02 Rouen 671 Dunquerque 671 Moselle 673

22.02 673 673 677

23.02 677 675 685

24.02 679 677 697

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 691 euro/tonå (3.386 lei), mai mare cu 20 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

25.02 693 691 703

Martie Aprilie Mai

21.02 797 785 759

22.02 803 793 767

23.02 805 795 777

24.02 825 815 785

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

365 dolari/t

Profitul Agricol 8/2022

+ 38

290 dolari/t

+ 29

$/t

21.02 22.02 23.02 24.02 25.02 Martie 477 483 485 507 512 Mai 473 479 485 503 507

639 dolari/t

+ 48

251 dolari/t

+ 28 15

$/t 25.02 835 825 795

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de rapi]\> 71 mil. tone Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2021/22, ar putea atinge 71 milioane tone, mai pu¡in cu 2 milioane tone fa¡å de cea din anul de pia¡å 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt: UE (17 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone), China (14 milioane tone), Canada (13 milioane tone, în scådere cu 6 mil. tone) ¿i India (11 mil. tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 73 milioane tone, mai mic cu 1 mil. de tone fa¡å de 2020/21. Marii consumatori sunt UE (22 milioane tone pe an), urmatå de China (16), India (11) ¿i Canada (8,6). Canada råmâne cel mai mare exportator, cu 5,3 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5 mil. tone), China (2 milioane tone) ¿i Japonia (2 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 4 mili-

oane tone, fa¡å de 6 milioane tone în 2020/21. ºåri de¡inåtoare de stocuri: China (1 mil. de tone), India (0,5 milioane tone), Canada (0,5 milioane tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2021/22 este evaluatå la 41 milioane tone, mai micå cu 1 mil. de tone fa¡å de 2020/21. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (13), China (9), Canada (6), India (5), Japonia (1 mil. de tone). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 40 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (12), China (11), India (4), Japonia (1,2), Canada (0,5).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 7,2 mil. tone. Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 4,4 mil. tone, urmatå de India, cu 1 mil. de tone.

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt de 1,6 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 28 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9), China (6), India (4), Canada (3), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 28 milioane tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8), India (4), Canada (1), Japonia (1). Comer¡ul mondial (import-export) atinge 5,6 mil. tone. ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (2 milioane tone), UE (400.000 tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 2,6 milioane tone.

Produc]ia mondial\ de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2021/22, la 57 milioane tone, cu 8 mil. tone mai mare decât anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (17,5 milioane tone, mai mult cu 3 mil. tone), Rusia (15,5 mil. tone), UE (10) ¿i Argentina (3,4 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 57 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (17), Rusia (14) ¿i UE (10). Comer¡ul mondial (import-export) va ajunge la 2,6 milioane tone. Stocurile mondiale sunt estimate la 2,4 milioane tone, mai mari cu 0,2 mil. tone fa¡å de cele din anul 2020/21. 16

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 23 milioane tone, mai mare cu 3 mil. tone fa¡å de cea din 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Rusia (6 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). Consumul mondial va fi de 23 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (6,5 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,2) ¿i Ucraina (1,3 mil. tone). Comer¡ul mondial atinge cifra de 9 milioane tone. ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5,6 milioane tone), Rusia (1,8) ¿i Argentina (0,7 mil. t). Marii importatori sunt UE (3 mil. tone) ¿i Turcia (1,2 mil. tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,4 mil. tone.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 22 milioane tone, cu 3 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt: Ucraina (7 mil. tone), Rusia (6 mil. tone) ¿i UE (4 mil. t), Argentina (1,3 mil. t). ºårile consumatoare sunt: UE (5 milioane tone), Rusia (2,2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (1,2 mil. tone). Comer¡ul mondial este evaluat la 12,5 milioane tone. ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6,6 milioane tone), Rusia (4), Turcia (0,7 mil.t), UE (0,7 mil. tone), Argentina (0,6). ºårile importatoare sunt UE (2 mil. tone) ¿i Turcia (0,8 mil. tone).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 2 milioane tone. Profitul Agricol 8/2022

Predic]iile lui Cezar

Haosul r\zboiului e haosul pie]ei Grâu Pia¡a ac¡ioneazå haotic dupå ce Rusia a invadat Ucraina. Marea Azov este închiså, porturile ucrainene sunt închise ¿i nici porturile ruse¿ti nu opereazå comercial. Porturile Constan¡a ¿i Varna råmân singure pe teatrul de opera¡iuni comerciale ale bazinului Mårii Negre. Grâul înregistreazå cota¡ii emo¡ionale, ajungând la un nivel de 300-305 euro/tonå CPT Constan¡a. Ofertele vin cåtre fermierii care mai au stocuri ¿i, astfel, pre¡ul a urcat vertiginos, cu circa 30 euro/tonå. Recolta nouå de grâu a suferit ¿i ea salturi post-invazie, dar cota¡iile s-au mai calmat apoi, datoritå perioadei de timp mai lungi pânå la recoltare. Înså, fa¡å de nivelul såptåmânii trecute, de 253-256 euro/tonå CPT Constan¡a, vedem aståzi indica¡ii de 285-290 euro/tonå. Dar grâul românesc nu are o stare de vegeta¡ie foarte bunå. Precipita¡iile sunt încå deficitare ¿i nu avem o îmbunåtå¡ire din punctul de vedere al prognozei, cel pu¡in pentru prima jumåtate a lunii martie. Licita¡ia GASC din data de 24 februarie 2022 s-a anulat din lipså de participan¡i - a fost o singurå ofertå, din afara bazinului Mårii Negre.

Orz Pe pia¡a localå, pre¡ul orzului råmâne la nivelul de 250-253 euro/tonå în paritatea CPT Constan¡a. Notåm un volum de 83.000 tone de orz care påråse¿te Constan¡a în aceste zile. Recolta 18

nouå råmâne în cota¡ia de pre¡ de 220 euro/tonå, înså fermierii nu au dorin¡a de a contracta, din pricina imprevizibilitå¡ii vegeta¡iei culturii.

Porumb Pe 24-25 februarie panica era instauratå la cote foarte înalte ¿i astfel am våzut urcåri ¿i coborâri bru¿te de cota¡ii. În medie, pe 25 februarie s-a consemnat nivelul de 270 euro/tonå în paritatea CPT, pre¡ de care au beneficiat fermierii care au rezistat tenta¡iei de a vinde mai devreme. Statusul regional poate fi descris într-un singur cuvânt: ÎNCHIS în bazinul Mårii Negre. Porumbul ucrainean vital pentru Asia este efectiv blocat ¿i nu se poate transporta. Contractele sunt suspendate prin clauzele de for¡å majorå.

Floarea-soarelui Lucrurile se complicå extrem de mult. Conflictul din bazin genereazå o spiralå infla¡ionistå a pre¡ului materiei prime. Astfel, pre¡ul semin¡elor de floareasoarelui a cunoscut o cre¿tere fulminantå, ajungând pânå la nivelul de 800 dolari/tonå CPT Constan¡a. Am mai spus acest lucru, dar meritå repetat: România este singura origine a acestei materii prime din regiune, în acest moment. Reversul medaliei este cå vom ajunge în curând într-o problemå care ne prive¿te pe to¡i - lipsa materiei prime pentru procesare. De aici, lipsa uleiului de floarea-soarelui sau livrarea lui cåtre sistemul de retail cu foarte mare întârziere, din cauza ritmului scåzut de procesare. Iar pre¡ul litrului de ulei este de a¿teptat så creascå cu 15-20%.

Rapi¡å Pia¡a a fost efectiv surprinså de nivelul deschiderii din 24 februarie 2022 ¿i ne referim în mod special la procesatori, care nu au digerat bine efectul conflictului din bazinul Mårii Negre, asociat cu depå¿irea pragului de 100 dolari/baril al pre¡ului petrolului. Am asistat la deschiderea EURONEXT cu neverosimila valoare de 105 euro cre¿tere/tonå în doar câteva zeci de secunde. Totu¿i pia¡a europeanå a disipat emo¡ia ini¡ialå ¿i a început så revinå la valori oarecum normale. Estimårile noastre de pre¡ s-au adeverit chiar mai repede decât anticipam ¿i vedem aståzi rapi¡a în cota¡ia AUG22 la nivelul de 638 euro.

Soia Indica¡iile locale de pre¡ ale boabelor de soia sunt în jurul valorii de 660 dolari/tonå în condi¡ia DAP Procesator ¿i în jurul valorii de 615 euro/tonå pentru livrårile la procesatorii din Ungaria.

Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu Profitul Agricol 8/2022

Direc]ii agricole

Setea de p\mânt În plinå pandemie, setea de påmânt a continuat så fie mare în Câmpia de Vest, în jude¡ele Timi¿ ¿i Arad. De¿i de obicei interesul de a achizi¡iona fermele era mai mare din partea cetå¡enilor stråini, anul trecut s-a înregistrat un echilibru între cele douå pår¡i.

oatå lumea cumpårå påmânt, spune Ioan Martin, directorul Direc¡iei Agricole Jude¡ene Arad. “ªi românii, ¿i stråinii, de¿i mi se pare cå stråinii ¿i-au mai pierdut apetitul pentru zona noastrå. Totu¿i, am observat cå românii achizi¡ioneazå mai mult”. Dând zilnic avize, a observat o propor¡ie egalå între arenda¿ii români care vor så cumpere påmântul ¿i cei stråini. Pe de altå parte, mul¡i stråini î¿i încheie contractele acum, fiindcå ei au luat deja terenurile, confirmå ¿i Gabriel Ila¿, directorul DAJ Timi¿. Conform ANPC, cele mai multe hectare de teren de¡inute de stråini sunt în Timi¿, 3.034 de ha, Bra¿ov, 1.554 de ha, ¿i Arad, 1.333 de ha.

Profitul Agricol 8/2022

Totu¿i, aceste cifre nu reflectå exact realitatea din teren. Neoficial, fermierii sus¡in cå, în Timi¿, din cele 500.000 de ha de teren arabil, jumåtate se aflå în proprietatea cetå¡enilor ¿i firmelor din alte ¡åri. Pe de altå parte, în Timi¿, echilibrul s-a men¡inut. “Totu¿i, alogenii au lucrat ¿i lucreazå strategic în Câmpia de Vest. Ei ¿i-au împår¡it jude¡ul în zone de interes ¿i nu se bagå unii peste al¡ii. E o în¡elegere tacitå. Eu nu cumpår din zona ta, tu nu cumperi din zona mea. Asta s-a cam respectat ¿i în 2021”, spune Ila¿. Dacå în 2021, la DAJ Arad, s-au înregistrat 3.548 de cereri de vânzarecumpårare, în Timi¿ au fost 3.419, iar în 2022, 324. Pre¡urile sunt cam acelea¿i în cele douå jude¡e, dar diferå mult de la o localitate la alta, în func¡ie de calitate. De ce un numår a¿a mare de bånå¡eni încå preferå så î¿i vândå proprietå¡ile? Gabriel Ila¿, care a fost primar liberal timp de trei mandate, în Cenei, ¿i cunoa¿te foarte bine situa¡ia la sat, a explicat: “Prin vechea lege nr. 18 din 1991, datå de Iliescu, s-a fåcut un fel de reformå agrarå. To¡i care au lucrat la CAP trebuiau så primeascå påmânt. În perioada comunistå, foarte mul¡i locuitori din zona ruralå din Timi¿ s-au mutat la Timi¿oara

sau la Lugoj, iar satele s-au depopulat. Au venit al¡ii din Moldova sau Oltenia. Ei au lucrat la CAP, iar dupå 1991 au fost împroprietåri¡i prin lege. Din påcate, mul¡i dintre ace¿ti såteni nu au avut sim¡ul proprietå¡ii, nu au muncit terenul pe care l-au primit ¿i nu iau apreciat adevåratå valoare. A¿a cum l-au primit, a¿a l-au dat sau continuå så îl dea, aproape pe nimic, celui care vine cu banii, scåpând astfel de povarå. În plus, ei nici nu au avut dotårile necesare pentru a lucra påmântul. ªi atunci ce så facå cu el? L-au vândut.” Cine este interesat så cumpere cel mai mult påmânt în Timi¿? De exemplu, în zona Cenei, Graba¡, Jimbolia, Dude¿tii Vechi sau Checea, italienii sunt cei mai mari latifundiari. “Metoda este ca mai întâi så se ia terenurile în arendå, apoi, cu timpul, så fie cumpårat. A¿adar, arenda¿ii achizi¡ioneazå primii påmântul pe care îl muncesc”. Ioan Martin este cam de aceea¿i pårere: “O primå cauzå a dorin¡ei de a scapå de påmânt este faptul cå oamenii sunt såraci ¿i nu au mijloacele necesare så îl lucreze, de¿i pare paradoxal så te consideri sårac, atunci când ai påmânt. Mul¡i sunt ¿i în vârstå”.

Gheorghe MIRON

Direc]ii agricole

Direc]ia agricol\ trebuie s\ fie un liant între minister [i fermieri Mai avem nevoie de direc¡iile agricole? Dacå da, atunci ce vrem så facem din ele? Cu asemenea gânduri am început dialogul cu Eugen Dulicå, director executiv al Direc¡iei Agricole Arge¿.

“

Direc¡ia agricolå a fost ¿i va råmâne un brand,” spune Eugen Dulicå. “Ea trebuie så fie liantul între MADR ¿i fermieri. În 2010 a fost o reorganizare groaznicå, am stat acaså. ¥n 2012, nu am luat salariile cinci luni. Anul trecut, ministrul Adrian Oros a luat ni¿te atribu¡ii de la noi ¿i le-a dat la APIA. A¿a am råmas fårå Programul Tomata. Eu am ocupat func¡ia prin concurs. Am luat cea mai mare notå ¿i la scris, ¿i la interviu din cei 22 de directori care au câ¿tigat concursul atunci. Eu am o rela¡ie foarte bunå cu partenerii de la APIA ¿i de la AFIR. Lucrez de mult timp în sistem ¿i îi cunosc pe to¡i. Pentru unii mini¿tri, existå numai APIA în agriculturå, al¡ii ¿tiau numai de AFIR ¿i cred cå era o viziune gre¿itå. Direc¡iile pentru agriculturå trebuie întårite. Direc¡ia pentru protec¡ia plantelor era în subordinea Direc¡iei agricole. Eu nu am preten¡ia så controlez APIA ¿i AFIR, dar o gândire unitarå trebuie så avem din partea MADR în fiecare jude¡.” Eugen Dulicå s-a nåscut pe 28 iunie 1960, la Bascov, lângå Pite¿ti. A terminat Facultatea de Agronomie în 1984, la Bucure¿ti. A fost ¿ef de fermå la CAP Pope¿ti în Vâlcea. Apoi s-a transferat la Direc¡ia generalå pentru agriculturå de la Pite¿ti, dupå care s-a angajat ca inginer ¿ef la CAP Coliba¿i, inginer ¿ef la IAS Mice¿ti, pânå în 1990. ¥n 2020 a ajuns la conducerea Direc¡iei agricole.

Eugen Dulic\, director executiv al Direc]iei Agricole Arge[

Anul acesta, în Arge¿ s-au semånat 62.000 de ha cu cereale, 49.000 de grâu, 2.000 de orz, 2.000 de triticale, 9.000 de hectare cu rapi¡å. Dacå la cultura mare Arge¿ul are produc¡ii de nivel mediu, zootehnia trece printr-o perioadå dramaticå. “Cu efectivele de porci ståm prost. Aveam cinci ferme de porci în jude¡ ¿i toate au fost închise. Danezii de la compania Dan Bred au fost nevoi¡i så ucidå 13.000 de porci din cauza pestei porcine africane. Era farmacie la ei ¿i nu în¡eleg cum s-a putut contamina acea fermå. To¡i au primit despågubiri pentru genetica lor, dar pierderile au fost mult mai mari. Unii fermieri au adus porci-santinelå ¿i boala a explodat din nou. Nu mai au curajul så repopuleze. Noroc cå mai avem porci în gospodåriile ¡åråne¿ti. Ajutorul de minimis nu existå în jude¡ul Arge¿ pentru cå abatoarele aveau obliga¡ia så le dea ni¿te bani crescåtorilor de porci Bazna ¿i Mangali¡a. Este o carne mai scumpå. Am avut 61.600 de porci în jude¡ul Arge¿ în ferme. În gospodåriile ¡åråne¿ti, am avut vreo 3.000”, spune Eugen Dulicå. Cre¿terea påsårilor este bine reprezentatå în Arge¿: 5 ferme mixte de gåini - de carne ¿i de ouå. “La sfâr¿itul anului, aveam 1.200.106 påsåri în gospodåriile popula¡iei. A¿a declarå ei ¿i noi intro-

ducem datele în raportul statistic, care se realizeazå continuu dupå 1990. Nu mai au interes så ascundå informa¡iile. Fermele comerciale au 892.000 de gåini. Noi nu avem abatoare în Arge¿.” Jude¡ul stå prost la vaca de lapte. ºåranii au îmbåtrânit, iar pre¡ul laptelui este ridicol. Pe de altå parte, românii din partea de sud a ¡årii nu s-au prea omorât niciodatå cu cre¿terea vitelor. “Era în Arge¿ o singurå fermå de vaci cu lapte - Sariscom, la Oarja, dar la 1 ianuarie a vândut tot. ºåranii mai au 46.270 de vaci, iar persoanele juridice de¡in numai 4.120. Ne putem mândri cu ferma lui Sever Popa, care are vaci Angus. Ei au fost oameni serio¿i ¿i au rezultate frumoase. Ståm bine înså la oi. Oierii ¡in la tradi¡ie ¿i au 214.280 de oi. Mul¡i au închiriat mun¡i întregi. Avem doar 35.500 de capre. Eu nu sunt mul¡umit de starea lucrurilor, dar situa¡ia asta e. În Arge¿, func¡ioneazå 27 de cooperative. Am fåcut 5 grupuri de producåtori în 2021, pe cereale, carne ¿i oleaginoase. Facem proiecte mici pe måsurile 6.1, 6.3. Avem rezultate frumoase la apiculturå. Cu toate greutå¡ile, agricultura are un viitor frumos în Arge¿”, crede Eugen Dulicå.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 8/2022

VIA}A COMPANIILOR

Agricultura v\zut\ din “turnul de control” al Syngenta Ioana Tudor conduce unul din “turnurile de control” ale Syngenta. Este responsabilå de întreaga activitate de marketing pentru divizia de produse de protec¡ia plantelor. Are o experien¡å de 25 de ani în companie ¿i considerå cå mai poate urca în ierarhia organiza¡iei pe care o iube¿te pentru profilul såu unic. În Basel, Elve¡ia, la sediul central, lucreazå oameni de pe tot globul, peste 60 de nationalitå¡i. “Încercåm så mixåm toate culturile. Fiecare vine dintr-o alta ¡arå ¿i aduce ceva deosebit”, spune Ioana Tudor. Considerå cå acest lucru s-a transmis în business. A fåcut så existe în Syngenta o culturå “foarte colaborativå, curioaså ¿i prietenoaså”. “Ne diferen¡iazå fa¡å de competi¡ie ¿i sper cå se translateazå în rela¡ia cu fermierii”, mai spune Ioana Tudor. Inova¡ia este rapid popularizatå Un lucru care face din Syngenta o companie deosebitå este dezvoltarea echilibratå geografic. “Ne då ocazia så experimentåm în toatå lumea ¿i, când descoperim ceva interesant, avem ocazia så facem schimb de experien¡å în privin¡a celor mai bune practici”. De altfel, unul din rolurile pe care îl are echipa sa este så transfere cuno¿tin¡e dintr-o parte în alta a lumii cât de repede posibil. Dacå a apårut un dåunåtor într-o parte a lumii, informa¡ia ajunge mai întâi la echipa globalå ¿i apoi la fermieri, în scurt timp.

Legisla¡ia Uniunii Europene, tot mai restrictivå pentru produse agrochimice Din cauzå cå legisla¡ia europeanå este foarte restrictivå, compania, ¿i în fapt întreaga industrie, a pierdut foarte multe produse comerciale ce erau omologate. De asemenea, foarte multe din cele noi, omologate în alte ¡åri, au ¿anse minime så fie acceptate ¿i în Uniunea Europeanå, iar cele care trec totu¿i prin sita finå ob¡in înregistrarea foarte greu. “Unul din fungicidele noastre, Adepidyn technology, a fost lansat în Argentina în 2016. În Europa încå a¿tep22

tåm så vedem dacå ne este aprobat. Suntem în procesul de omologare”, exemplificå Ioana Tudor. Reînregistrarea produselor este ¿i ea complicatå, dureazå mult ¿i este costisitoare. A¿a se face cå, din cauza politicii foarte restrictive, portofoliul pentru Europa a început så fie separat fa¡å de cel pentru restul lumii. Implica¡iile sunt numeroase, atât pentru fermieri, cât ¿i pentru afacerea companiei. Mai pu¡ine produse înseamnå mai pu¡inå flexibilitate, risc mai mare de apari¡ie a rezisten¡ei, ceea ce face nu numai ca fermierii så aibå pu¡ine solu¡ii de combatere, ci ¿i ca via¡a produselor så li se scurteze. Produsele noi se înregistreazå cel mai rapid ¿i cu predictibilitate în Argentina, Australia ¿i SUA. Argentina es-

te aproape întotdeauna prima. Dupå ce produsul e gata, omologarea dureazå doi-trei ani ¿i produsul este adoptat foarte rapid, dupå ce a fost dezvoltat cinci-¿apte ani înainte. “ºårile cu un ciclu rapid de aprobare sunt cele în care fermierii sunt foarte bine organiza¡i ¿i au o voce politicå ¿i în fa¡a autoritå¡ilor, iar agricultura are o pondere mare în economie”, remarcå Ioana. România este, în general, cu un pas în spate fa¡å de Europa de Vest, în ceea ce prive¿te lansårile de produse, situa¡ie care ar putea fi îmbunåtå¡itå.

Un imbold legislativ, un pas înainte Industria a evoluat enorm în ultimii 15 ani. “Înainte se administrau kilo-

Investi]ie pe termen lung Preluarea de cåtre ChemChina a avut efecte benefice asupra evolu¡iei Syngenta. “Putem så investim pe termen lung, am solidificat toate investi¡iile pe cercetare, care vor fi foarte importante pe termen lung. Fiind ciclul atât de mare, så ai flexibilitate ¿i så po¡i så investe¿ti va însemna foarte mult pentru noi”, exemplificå Ioana Tudor impactul pe care l-a avut noul investitor asupra activitå¡ii firmei. China

are un interes strategic de dezvoltare rapidå a agriculturii locale, are 7% din suprafa¡a agricolå mondialå, dar ¿i 23% din popula¡ia lunii ¿i vrea så reducå dependen¡a de importuri. Syngenta poate ajuta China så-¿i dezvolte sectorul agricol prin produse ¿i servicii inovative. “Au fost interesa¡i de inova¡ie, iar în restul lumii så facem cum credem cå este mai bine pentru business”, conchide Tudor. Profitul Agricol 8/2022

VIA}A COMPANIILOR grame de produse pe un hectar, acum punem grame”, mai spune Ioana. Industria a fost for¡atå så inventeze produse care råspund provocårilor legislative. “Problema este cå schimbarile sunt prea multe ¿i se fac prea rapid. Legisla¡ia se modificå la fiecare trei-patru ani, iar noi dacå luåm o decizie în cercetare, e foarte greu så te întorci înapoi cu 15 ani ¿i så schimbi ce ai fåcut”. Adoptarea de produse biologice poate nu s-ar fi fåcut atât de rapid dacå nu ar fi fost provocårile de legisla¡ie. Selec¡ia proiectelor de produse se face cu mult mai mare aten¡ie. Testårile în privin¡a reziduurilor se fac mult mai devreme decât în trecut, când poate devenea prea târziu pentru a mai schimba caracteristicile produsului. Syngenta a cumpårat o firmå lider de produse de biostimulare, Valagro, ceea ce va ajuta la extinderea portofoliului. Preocupåri existå ¿i pentru protec¡ia plantelor. “Încercåm så descoperim noi sau poate în parteneriat cu firme mai mici så aducem produse biologice. Nu o så fie la fel de eficace ca cele sintetice, dar încercåm så diversificåm portofoliul”, spune Ioana Tudor. Efortul e mare, la fel ¿i implicarea. Un alt factor de care trebuie ¡inut

Agricultura digitalå În ultimii cinci-¿ase ani, Syngenta a construit sau a cumpårat firme mai mici, specializate pe partea de decizii suport pentru fermieri. Agricultura digitalå este unul din pa¿ii strategici fåcu¡i. Acum doi ani a cumpårat o firmå din Ucraina, Cropio, foarte cunoscutå pe pia¡a de est, iar mai devreme, a cumpårat un lider în domeniul digital în agriculturå în Brazilia - firma Strider. “Echipa noastrå digitalå acum ia ce este mai bun din aceste sisteme ¿i le punem împreunå, în func¡ie de ce este nevoie pe o anumitå pia¡å - brandul folosit pentru oferta noastrå digitalå este Cropwise. Se pot realiza aplica¡ii asemenea unui Lego, o parte fiind deja disponibile ¿i în Romania!”. Profitul Agricol 8/2022

cont poate mai mult ca înainte este cel al schimbårilor climatice. Cercetåtorii încearcå så estimeze ce se va cultiva în diferite zone geografice în viitor datoritå schimbårilor de climå ¿i så pregåteascå produsele potrivite. “Credem cå este cea mai bunå din industrie”, spune, cu convingere, managerul.

Ioana Tudor

Strategie regânditå în spirit Green Deal EU Green Deal a fost unul din principiile care a stat la baza reactualizårii strategiilor de cercetare ¿i a celei generale, de anul trecut. “Am încercat så ne gândim ce trebuie så ajuståm pentru a aduce produse care încå se vor putea înregistra când EU Green Deal o så fie implementat”, spune Ioana. Profilul produselor o så fie diferit, conform criteriile specifice ale Uniunii Europene, “poate cu o eficacitate mai micå, dar mai bunå ¿anse de înregistrabilitate”, fårå reziduuri, fårå remanen¡e, mai multe produse biologice. Este circumspectå în privin¡a aplicårii Green Deal a¿a cum este acum cunoscut. Reducerea utilizårii de produse de protec¡ia plantelor, a¿a cum se dore¿te acum, ar duce la imposibilitatea fermierilor de a produce recolte în mod

competitiv, de a mai satisface consumatorul, iar impactul în mediul înconjuråtor va fi negativ din cauza cre¿terii de importuri, cât ¿i a reducerii productivitå¡ii. “Multe din ideile acestea vor fi foarte importante ca så fim competitivi atunci când Green Deal o så fie implementat”, mai considerå Ioana. Criteriile avute în vedere sunt numeroase. Una din marile realizåri de anul trecut a fost reevaluarea ¡intelor de cercetare, pe fiecare segment. A fost actualizatå toatå strategia de cercetare. Au fost schimbate prioritå¡i, au fost luate decizii pentru a împrumuta idei din experien¡a domeniului farmaceutic. “Am decis så facem mai multe parteneriate. În industria noastrå este foarte important så ai parteneriate, mai ales în partea ini¡ialå, de cercetare. Inteligen¡a artificialå ne va da multe op¡iuni de a testa foarte mul¡i compu¿i chimici. Probabil, în viitor va fi posibil så creezi produsul prin modelare computerizatå, înainte de a fi testat în serå sau pe câmp. Colegii no¿tri din cercetare sunt foarte încânta¡i pentru cå le extinde posibilitå¡ile. Am fåcut anul trecut douå parteneriate cu firme de tehnologie care vin din domeniul farmaceutic ¿i acum le aducem la noi în agriculturå”, explicå Ioana Tudor. Se poate reduce în viitor activitatea, foarte scumpå ¿i dependentå de vreme ¿i presiunea de boli ¿i insecte, reprezentatå de testårile în câmp. Doamna Tudor observå ¿i faptul cå Uniunea Europeanå vrea så impunå cât de mult viziunea europeanå pentru importuri, iar acest ¡el nu este realistic. În America Latinå, de exemplu, ca urmare a condi¡iilor naturale de climå tropicalå, presiunea bolilor ¿i insectelor este atât de mare încât nu existå posibilitatea unei conformåri. Este foarte cald ¿i umed; au doua recolte pe an. “E foarte mare presiunea de boli ¿i dåunåtori care nici nu existå în Europa. Acolo folosesc foarte mult produse chimice, altfel nu ar ob¡ine nimic la finalul sezonului”, mai specificå ea.

Adrian MIHAI 23

CULTURI

VEGETALE Biharia, creat la Lovrin, produce 12 tone la ha În plinå pandemie, în 2021, Sta¡iunea de Cercetare Lovrin a reu¿it så omologheze un nou soi de grâu, Biharia, dupå ce, în 2020, l-a omologat pe Dacic. Biharia a fost testat de ISTIS timp de trei ani în loturi experimentale.

ai mult, cercetåtorii sta¡iunii au anticipat cå soiul va trece cu succes datoritå rezultatelor excelente ob¡inute în perioada experimentelor ¿i deja au produs mai multe tone de såmân¡å, încå de anul trecut. În vara lui 2021, când a venit verdictul pozitiv de la ISTIS Bucure¿ti, deja såmân¡a era comercializatå. Prin ur mare, în 2022, mul¡i fermieri din Timi¿, dar ¿i din alte jude¡e au terenuri cultivate cu Biharia, noul soi foarte productiv. Ing. Gheorghe Bunta, ¿eful laboratorului de ameliorare a grâului, a spus cå existå producåtori care au cumpårat tone de såmân¡å. Inclusiv Dimitrie Muscå a semånat, la Curtici, 10 ha cu Biharia ¿i 10 ha cu Dacic. A vrut så vadå cum se comportå cele mai recente soiuri de grâu create la SCDA Lovrin. Tot aici, deja existå peste 200 ha cultivate cu Biharia pentru såmân¡å. De ce agricultorii sunt intere24

sa¡i så cultive acela¿i doi? În primul rând cå are un poten¡ial productiv foarte ridicat, pânå la 12 tone pe ha. Într-un lot

de un verde intens ¿i suculentå, virusul fiind transmis prin în¡epåturile acestor afide.

Gheorghe Bunta - [eful laboratorului de ameliorare a grâului de la SCDA Lovrin

experimental de la Caracal, soiul a dat 11.700 tone, în 2020. Biharia are o foarte bunå rezisten¡å la seceta pedologicå ¿i la ar¿i¡å, la aerul uscat. Aceste calitå¡i îi oferå un plus foarte important fa¡å de alte soiuri. De aceea poate face fa¡å cu succes acestor schimbåri climatice violente cu care agriculturå se confruntå în ultimii ani tot mai des. De asemenea, soiul are capacitatea de a rezista la temperaturi scåzute. Poate pleca în vegeta¡ie mai devreme dacât alte soiuri, iar perioada de vegeta¡ie se prelunge¿te cu câteva zile. Este foarte rezistent la virusul piticirii grâului, fiindcå afidele care råspândesc boalå îl ocolesc din cauza cå Biharia are o frunzå mai asprå, cu celule mai mici ¿i cu sucul mai concentrat. Afidele cautå soiuri cu frunzå finå ¿i latå,

Biharia are trei pårin¡i: douå soiuri de la Fundulea, Delabrad (nume dat în memoria lui Ion Ionescu Delabrad), Fundulea4, ¿i soiul american Atlas 66. Fundulea4 nu se mai cultivå, dar avea poten¡ial productiv foarte ridicat. Atlas 66 este de foarte bunå calitate ¿i tolerant la solurile acide. Soiul Delabrad era mai timpuriu, iar celelalte douå mai tardive. “Astfel, prin combinarea genelor celor trei pårin¡i, am ajuns la soiul Biharia, mai timpuriu rezistent la cådere, densitate foarte bunå, poten¡ial productiv excelent ¿i un grad puternic de înfrå¡ire”, a adåugat ing. Bunta, care a reu¿it så creeze trei soiuri de grâu: Biharia, Dacic ¿i Cri¿ana ¿i mai are la ISTIS mai multe linii de grâu în curs de omologare.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 8/2022

CULTURI VEGETALE

Fårå azot în cantitå¡i suficiente, culturile de porumb nu ¿i-ar putea atinge poten¡ialul genetic. Iar aici începe dilema: care formå de azot este cea mai potrivitå? ªi pentru cå fiecare are rolul ei, vå propunem un produs ce con¡ine ambele tipuri de uree, una cu eliberare rapidå, cealaltå cu Fertilizare cu azot corespunz\toare (stânga) versus fertilizare deficitar\ cu azot (dreapta) eliberare lentå, care asigurå gradarea absorb¡iei, precum ¿i Efectele secundare ale aplicårii sunt aceea, aplicarea foliarå poate fi o somicronutrien¡i (magneziu ¿i sulf) pentru o asimilare corespunzåtoare minime ¿i datoritå puritå¡ii speciale a lu¡ie bine aleaså. În plus, ureea formalureei din Azo-Speed, care prezintå o dehidå asigurå o umectare puternicå, a azotului. cantitate foarte reduså de biuret, un pro- mic¿orând tensiunea superficialå a Douå tipuri de uree. Principala caracteristicå a produselor Azo-Speed este combina¡ia de douå tipuri de uree: 1. cu absorb¡ie rapidå, într-un procentaj de 67% din totalul de uree, ¿i 2. uree formaldehidå, cu absorb¡ie lentå (slow release), în propor¡ie de 33%. Aprovizionare cu azot în 2 faze. Prin aplicarea Azo-Speed în cultura de porumb, plantele au asigurat necesarul de azot pe termen lung: ureea cu absorb¡ie rapidå este folositå imediat dupå aplicare, pe când ureea formaldehidå este utilizabilå într-un interval de timp mai îndelungat. Aceastå utilizare lentå este posibilå datoritå proprietå¡ilor adezive ale ureei formaldehide pe suprafa¡a foliarå; de asemenea, aceastå substan¡å are un grad ridicat de påtrundere în frunzå, ceea ce înseamnå o absorb¡ie foarte ridicatå a azotului. Pe scurt, Azo-Speed oferå o aplicare cu un randament crescut al azotului. Aplicare sigurå pentru culturi. Ureea cu absorb¡ie lentå asigurå o nutri¡ie progresivå cu azot, fårå stimulare excesivå, adicå „nu arde” culturile de porumb, ca în cazul altor produse. 26

dus secundar al procesului de fabrica¡ie a ureei. Aceastå substan¡å poate crea fitotoxicitate atât pentru rådåcini, cât ¿i pentru frunze, cu efect de inhibare a proceselor metabolice a azotului, ce pot fi recunoscute prin aspectul de culturå „arså” ¿i opre¿te sinteza proteinelor.

Con¡inut de nutrien¡i - pentru cantitate crescutå de proteine ¿i dezvoltare intenså a plantelor Azo-Speed reprezintå o surså utilå de sulf ¿i magneziu, cu beneficii pentru cultura de porumb. Aceasta pentru cå aplicarea simultanå a azotului ¿i a acestor microelemente conduce la o asimilare ridicatå, fapt ce se datoreazå sinergiilor între cele trei elemente minerale: 1. Sinergia azot-sulf conduce la o bunå absorb¡ie a azotului ¿i la cre¿terea cantitå¡ii de proteine din plante. 2. Sinergia azot-magneziu intensificå fotosinteza, contribuind la dezvoltarea puternicå. Aplicare pentru un sezon imprevizibil În perioadele cu precipita¡ii deficitare, azotul cu absorb¡ie radicularå este mai pu¡in eficient, deoarece lipsa umiditå¡ii limiteazå drastic absorb¡ia. De

peliculei de amestec de tratare pe frunze. Astfel, se evitå uscarea rapidå a azotului ureic pe frunzå. În perioadele cu ploi, Azo-Speed are un avantaj ce decurge din con¡inutul de uree formaldehidå, ¿i anume persisten¡a crescutå pe frunzå, deoarece acest tip de uree lucreazå ca un adjuvant. Totodatå, aplicarea Azo-Speed nu are dezavantajul levigårii, ce se manifestå la îngrå¿åmintele aplicate la sol. În condi¡ii de umiditate crescutå, activitatea rådåcinilor este focalizatå pe absorb¡ia apei, de aceea, aplicarea foliarå este beneficå, permi¡ând plantelor så absoarbå atât apå, cât ¿i nutrien¡ii necesari pentru cre¿terea sus¡inutå. Aplicarea Azo-Speed la porumb asigurå o dezvoltare intenså, prin aportul de azot într-o formå u¿or de folosit în orice condi¡ii meteo, dar ¿i pentru prevenirea ¿i corectarea caren¡elor de magneziu ¿i sulf. Aplicat în a doua parte a perioadei de vegeta¡ie, Azo-Speed cre¿te cantitatea de proteine, îmbunåtå¡ind calitatea produc¡iei de porumb boabe ¿i siloz. Se poate aplica la fiecare tratament foliar, primul tratament: 5 l/ha - 10 l/ha, al doilea tratament: 20 l/ha, cu un volum minim de 100 l de apå/ha. Profitul Agricol 8/2022

Foto> Adobe Stock Photos

Azo-Speed> Forme optime de azot pentru cultura de porumb

CULTURI VEGETALE

Bayer estimeaz\ zeci de miliarde

de euro din produse noi Bayer a anun¡at progresul unor proiecte-cheie inovatoare pentru protec¡ia plantelor, semin¡e ¿i solu¡ii digitale. Aceste progrese semnificative, la care se adaugå peste 500 de lansåri de semin¡e ¿i 300 de noi omologåri de produse pentru protec¡ia plantelor în anul 2021, sunt a¿teptate så alimenteze atât cre¿terea pe termen mediu, cât ¿i cea pe termen lung a companiei. Vânzåri de pânå la 30 de miliarde de euro în urmåtoarele douå decenii sunt a¿teptate.

orumbul Bayer cu talie micå este cu un pas mai aproape de câmpurile fermierilor, pe måsurå ce hibrizii cu talie micå ai companiei avanseazå în Faza 4. Cu o înål¡ime cu 40% mai micå decât porumbul conven¡ional, tehnologia îmbunåtå¡e¿te capacitatea de rezisten¡å, inclusiv o mai bunå vigoare la råsårire ¿i o mai bunå toleran¡å la rupere a tulpinii la maturitate. Se reduc pierderile în condi¡ii de mediu dificile ¿i în condi¡ii meteorologice extreme, cum ar fi în cazul vânturilor puternice. Porumbul cu staturå joaså permite aplicarea mai preciså a elementelor de protec¡ie a plantelor ¿i utilizarea optimizatå a unor inputuri cheie, cum ar fi azotul. Compania a identificat o oportunitate de vânzåri maxime suplimentare de aproximativ un miliard de euro numai în America de Nord. Bayer lucreazå în continuare la o abordare sistemicå completå pentru gestionarea mai sustenabilå a porumbului prin intermediul Smart Corn System. Sistemul reprezintå o modalitate prin care cultivatorii pot profita pe 28

deplin de întregul portofoliu de instrumente digitale al companiei, de re¡ete personalizate de semin¡e ¿i de solu¡ii de protec¡ie a plantelor, de gestionare a sånåtå¡ii plantelor ¿i de optimizare a densitå¡ii de semånat. În Australia sunt preconizate douå lansåri în anul 2022. Xivana, un nou fungicid global pentru horticulturå, cu cel mai bun mod de ac¡iune din clasa sa, cu rate de utilizare foarte scåzute, oferå o protec¡ie excep¡ionalå strugurilor, cartofilor ¿i legumelor. Mateno Complete, cu un al treilea mod de ac¡iune erbicid, este destinat utilizårii la grâu ¿i la orz. Portofoliul Bayer de produse biologice pentru protec¡ia plantelor råmâne lider în industrie, cu peste 20 de produse comerciale ¿i sub licen¡å, care acoperå peste 24 de milioane de hectare de culturi. Lansårile recente, cum ar fi Flipper ¿i Serenade, oferå op¡iuni excelente de control în toate sistemele de produc¡ie organicå ¿i sunt complementare cu produsele Bayer conven¡ionale de protec¡ie a plantelor. Platforma Climate FieldView, care îi ajutå pe fermieri så-¿i gestioneze mai bine opera¡iunile ¿i så-¿i optimizeze recoltele, acoperå în prezent peste 73 de milioane de hectare în 23 de ¡åri. Are cea mai mare bazå de date din industrie privind performan¡a fermierilor ¿i a câmpurilor de testare. În Statele Unite,

vânzårile au fost cu peste 5% mai mari pentru clien¡ii Bayer utilizatori de semin¡e de porumb care utilizeazå FieldView Plus, comparativ cu cei care nu utilizeazå platforma. Compania a extins Ini¡iativa Bayer Carbon cu Proiectul Carbonview, concentrat în Statele Unite, menit så creeze furaje, combustibili ¿i produse cu fibre cu emisii reduse de carbon. Aceastå colaborare, sub concept Bayer ¿i dezvoltatå în parteneriat cu Bushel ¿i cu Amazon Web Services, este prima solu¡ie tehnologicå de acest fel, care va permite producåtorilor de etanol så raporteze, så analizeze ¿i så evalueze mai bine amprenta de carbon din lan¡ul de aprovizionare de la un capåt la celålalt. Bayer lucreazå, de asemenea, cu The Andersons, unul dintre cei mai importan¡i producåtori de etanol din SUA, pentru a aduce aceastå valoare producåtorilor. Parteneriatul Bayer cu Microsoft va crea un nou set de solu¡ii digitale bazate în cloud pentru utilizarea în agriculturå ¿i în industriile adiacente. Orbia, pia¡a agricolå digitalå a companiei din Brazilia, ¿ia extins aria de acoperire la peste 185.000 de fermieri, care acoperå peste 70% din suprafa¡a plantatå a ¡årii, iar extinderea în întreaga Americå Latinå este în curs. Adrian MIHAI Profitul Agricol 8/2022

CULTURI VEGETALE

Provoc\rile protec]iei culturilor de cereale p\ioase în 2022 Lipsa precipita¡iilor din iarnå nu trebuie så scadå aten¡ia pe care o acordå fermierii, de obicei, tratamentelor împotriva bolilor din culturile de cereale. De multe ori, agen¡ii patogeni sunt prezen¡i încå din toamnå, atrage aten¡ia Silviu Ro¿ca, manager pentru cereale, porumb ¿i sfeclå de zahår la BASF. Toamna lungå a favorizat ¿i ea instalarea bolilor. Nerespectarea rota¡ilor cre¿te riscul infec¡iilor. Se cultivå cereale påioase doi ani la rând sau cu pauzå de un an.

“

Chiar dacå nivelul de precipita¡ii din aceastå iarnå nu este cel a¿teptat, temperaturile ridicate favorizeazå dezvoltarea agen¡ilor patogeni ¿i dacå vor veni precipita¡ii în perioada urmåtoare bolile se vor dezvolta ¿i vor produce pagube semnificative. Nu trebuie a¿teptat ca bolile så aparå în culturå. Întotdeauna recomandarea mea este ca fermierii så aplice tratamentele preventiv”, spune managerul. Efectul acestora se vede atunci când nu gåsesc boli în culturå. Chiar în lipsa precipita¡iilor, fermierii trebuie så ia în calcul o schemå cu cel pu¡in douå tratamente, în func¡ie de condi¡iile meteo.

Combaterea buruienilor protejeazå investi¡ia în îngrå¿åminte Solu¡ia BASF pentru combaterea buruienilor în culturile de cereale påioase este Biathlon 4D, pentru 80 de buruieni cu frunzå latå. “Biathlon 4D combate Veronica ¿i Stelaria, buruieni efe30

mere ce au rådåcini mici ¿i consumå din stratul superficial de sol. Mai ales acum, când îngrå¿åmintele s-au scumpit foarte mult, este foarte important så combatem buruienile cât mai eficient ¿i cât mai repede. Chiar dacå nu au perioadå lungå de via¡å, consumå elemente nutritive din stratul superficial, de unde consumå ¿i grâul ¿i orzul”, remarcå Silviu Ro¿ca. Produsul combate excelent ¿i burienile problemå precum turi¡a, volbura, macul.

Produse foarte populare au fost retrase Un val de retrageri de produse face ca fermierii så fie nevoi¡i så-¿i adapteze tehnologia la cereale påioase. Au fost retrase Tiofanat metil, folosit cu precådere la primul tratament, ¿i produsele pe bazå de Ciproconazol, cu preponderen¡å utilizate în al doilea tratament. Acopereau peste 450.000 ha. Anul acesta este ultimul pentru Procloraz, substan¡å activå care se gåse¿te în nouå produse. Anul viitor, fermierii vor avea o lipså de produse ce se utilizau pe 700.000 ha. Sunt solu¡ii din ce

în ce mai pu¡ine pe acest segment. Pråpastia e chiar mai adâncå. În anii preceden¡i au mai fost retrase ¿i alte substan¡e, procesul a început din 2018 cu Picoxistrobin. În 2019 a fost retraså Propiconazol. În 2020, o substan¡å activå foarte importantå în portofoliul BASF: Epoxiconazol, dar ¿i Clorotalonil. 7 substan¡e active retrase în ultimii patru ani.

Noi genera¡ii de produse, mai bune “Am început înnoirea portofoliului de produse încå din 2017, când a fost lansat Priaxor. În 2021 am lansat noul triazol Revysol, primul dupå o perioadå de mai bine de 20 de ani. Multe din substan¡ele active retrase apar¡in grupei triazolilor, motiv pentru care BASF a dorit så aducå un nou triazol. Anul trecut a lansat douå solu¡ii fungicide: Revystar Flex ¿i Revycare. Anul acesta încå douå noi fungicide care con¡in Xemium: Mizona ¿i Felxity Duo. Pachetul Revystar Flex con¡ine Metrafenonå, cea mai eficientå substan¡å activå împotriva fåinårii, prima boalå

Noutå¡ile momentului Anul acesta au fost lansate douå solu¡ii fungicide care con¡in Xemium: Mizona ¿i Flexity Trio. Mizona are acelea¿i substan¡e active ca ¿i Priaxor, dar în rapoarte diferite. Se aplicå atât la grâu, cât ¿i la orz ¿i are o fereastrå foarte largå de aplicare, de la începutul alungirii tulpinii ¿i pânå la sfâr¿itul înfloritului. Combate principalele boli ¿i este foarte eficient în ambele perioade de tratament. La primul tratamentul se aplicå în dozå reduså de 0,5-0,6 l/ha

pentru cå ¿i plantele sunt mici, dar se poate plasa ¿i în tratamentul doi, cu o dozå înså de 0,75-1 l/ha. Mizona are un raport calitate-pre¡ excelent, remarcå managerul. Pachetul Flexity Trio are trei substan¡e active din trei grupe chimice diferite, con¡inute de produsele Mizona ¿i Flexity. Combate principalele boli la grâu ¿i orz. Asigurå o combatere excelentå împotriva fåinårii, deoarece agentul patogen este combåtut în toate etapele de dezvoltare. Profitul Agricol 8/2022

CULTURI VEGETALE

Silviu Ro[ca, manager BASF pentru cereale, porumb [i sfecl\ de zah\r care atacå plantele de cereale. Combate fåinarea, rugina galbenå, rugina brunå, Septorioza, arsura frunzelor de orz, påtarea reticularå, chiar ¿i Ramularia. “Sunt pu¡ine fugicide omologate pentru combaterea Ramulariei la orz. Combate chiar ¿i rugina în cultura de ovåz”, atrage aten¡ia managerul. Un avantaj important: se poate aplica la temperaturi începând cu 5°C. “ªtim cå în România primåverile sunt foarte capricioase ¿i atunci fermierii sunt nevoi¡i så aplice tratamentele la temperaturi scåzute. Revystar Flex se absorabe foarte rapid ¿i eficacitatea împotriva bolilor este asiguratå dacå de la momentul aplicårii ¿i pânå survine ploaia trece o orå. Testårile fåcute cu precipita¡ii de 20 l/mp au demonstrat acest fapt. Este un pachet fungicid de viitor”, spune Silviu Ro¿ca. Revycare combate inclusiv Ramularia la orz ¿i fuzarioza, o boalå care se combate de obicei la al treilea tratament, dar sunt ¿i mul¡i fermieri care î¿i doresc protec¡ie de la al doilea tratament. În anumite condi¡ii meteo nici nu mai este necesar al treilea tratament. Doza omologatå în România este 0,51,5 l/ha. Înså, pentru condi¡iile climatice din România, în cele mai multe cazuri nu se impune o dozå mai mare de 1l/ha. În condi¡ii de infec¡ie foarte mare cu boli se recomandå cel mult 1,2 l/ha. “Majoritatea fungicidelor ac¡ioneazå doar preventiv. Revycare are ¿i un efect curativ. Profitul Agricol 8/2022

Dacå bolile sunt instalate în plante, Revycare le combate cu succes”, spune Ro¿ca. Un alt avantaj, fa¡å de alte fungicide, este cå se poate aplica ¿i la temperaturi de peste 25°C, fårå a fi degradat de ac¡iunea razelor solare. În plus, se poate aplica ¿i cu doar 100 l/ha de apå, la jumåtate fa¡å de cantitatea obi¿nuitå, ceea ce înseamnå reducerea costurilor ¿i a perioadei de efectuare a tratamentelor.

Rota¡ia substan¡elor active Este foarte important ca pu¡inele subtan¡e active råmase så fie folosite. “Atunci când nu se folose¿te aceea¿i substan¡å activå în tratamente consecutive, combaterea bolilor este mult mai bunå ¿i nu vom avea agen¡i patogeni care capåtå rezisten¡å la substan¡ele active de pe pia¡å”, spune Silviu Ro¿ca. Acest lucru este asigurat prin aplicarea a ceea ce BASF a numit Tehnologia XR. Este o solu¡ie ce vizeazå primele douå tratamente, prin care se alterneazå mai multe substan¡e active din grupe chimice diferite prin care se combat toate bolile cerealelor. Varianta 1 - Flexity Trio + Revycare. Varianta 2 Revystar Flex + Priaxor. În ambele variante se poate adåuga ¿i un al treilea tratament, cu Caramba 60 SL.

Adrian MIHAI

Brazilia: Seceta reduce produc¡ia de soia Pentru sezonul 2021/22, produc¡ia de soia din Brazilia este estimatå la 134 milioane tone, în scådere cu 4 milioane tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 40,4 milioane hectare, mai mare cu 1,5 mil. ha fa¡å de sezonul trecut. Randamentul este estimat la 3,32 tone/hectar, cu 7% mai mic decât anul trecut. Scåderea randamentului reflectå starea precarå a culturilor din sudul Braziliei (Paraná ¿i Rio Grande do Sul, unde se cultivå aproximativ 30% din suprafa¡a de soia a Braziliei). Aceste regiuni se confruntå cu o secetå istoricå ¿i temperaturi anormal de ridicate. India: Produc¡ie de rapi¡å mai mare cu 27% Prognozele USDA estimeazå o produc¡ie de rapi¡å în India de 10,8 milioane tone, în cre¿tere cu 14% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 27% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 8,5 mil. ha, mai mare cu aproape 27%. Randamentul este estimat la 1,3 tone/hectar, în cre¿tere cu 11%. Potrivit unui raport al Ministerului Agriculturii din India, publicat pe 27 ianuarie 2022, fermierii au plantat 9,1 mil. hae de rapi¡å, mai mult cu 25% fa¡å de anul trecut. Cre¿terea subven¡iei cu 9% fa¡å de 2020 ¿i condi¡iile meteo favorabile i-au încurajat pe fermieri så cultive mai multå rapi¡å. Brazilia: Scade ¿i produc¡ia de porumb Produc¡ia totalå de porumb din Brazilia pentru anul 2021/22 ajunge la 114 milioane tone, mai micå cu 1 milion de tone fa¡å de estimarea de luna trecutå. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 20,8 milioane hectare. Randamentul este de 5,5 t/ha, cu aproximativ 1% mai mic decât luna trecutå. Reducerea din aceastå lunå reflectå randamentele scåzute pentru prima recoltå în statele sudice Paraná, Rio Grande do Sul ¿i Santa Catarina cu 35%, 48%, respectiv, 3%. 31

CULTURI VEGETALE

Ce îngreuneaz\ activitatea producerii de s\mân]\ hibrid\? România se aflå în topul european în privin¡a loturilor de hibridare, o activitate ce a dus la dezvoltarea multor ferme, în special din jude¡ele Bråila ¿i Ia¿i. Cu ajutorul companiilor multina¡ionale de producere de såmân¡å, ¿i-au creat sau extins sisteme de iriga¡ii ¿i au ob¡inut profituri superioare celor date de produc¡ia de consum. Activitatea nu este înså lipsitå de probleme.

re¿terea pre¡urilor pentru produc¡ia de consum a scåzut atractivitatea loturilor de hibridare. Firmele producåtoare s-au våzut nevoite så îmbunåtå¡eascå oferta pentru a-¿i men¡ine re¡eaua de multiplicatori ¿i activitatea sta¡iilor de procesare. Sunt înså probleme mai dificil de rezolvat. Lipsa for¡ei de muncå, necesarå în activitatea de castrare a plantelor, îi face pe fermierii multiplicatori så-¿i reducå suprafe¡ele sau chiar så ia în considerare renun¡area la activitate. Complexitatea constå în faptul cå este necesarå for¡å de muncå sezonierå, dar calificatå. Alina Cre¡u remarcå faptul cå în Fran¡a autoritå¡ile au identificat ¿i implementat politici pentru ca an de an så vinå aceia¿i oameni. Asigurarea distan¡ei de izolare este tot mai greu de realizat. Cele mai mari probleme sunt la înfiin¡area loturilor de floarea-soarelui întrucât distan¡a de izolare necesarå este mai mare. Sunt frecvente cazurile în care proprietari de parcele mici de teren cultivå floarea32

soarelui sau îi ¿antajeazå cå o vor face. Alexandra Zågan (Li¡u), Cerealflor, producåtor de såmân¡å, considerå cå ar trebui gândit un sistem de protec¡ie benefic atât pentru fermierul producåtor, cât ¿i pentru vecin.

Marian Pascariu, directorul sta¡iei de produc¡ie Corteva Agriscience din România, atrage aten¡ia asupra unui fenomen ce afecteazå activitatea firmelor producåtoare ¿i reduce veniturile ce s-ar ob¡ine în România. Existå substan¡e pentru tratamentul semin¡elor ce sunt permise în Rusa ¿i Ucraina, dar nu sunt omologate în România. “Marfa noastrå, procesatå aici, pleacå în Ungaria, Austria ¿i Fran¡a. Este tratatå acolo ¿i este exportatå în ¡ara de destina¡ie. Nu în¡elegem cum pe aceea¿i legisla¡ie europeanå unii pot, iar al¡ii nu pot. Ne perturbå destul de mult lan¡ul de aprovizionare ¿i aduce ¿i costuri suplimentare”, spune Embryo, conferin¡å doar despre producerea de såmân¡å A VII-a edi¡ie a congresului “De la fermieri pentru fermieri” al APPR a fåcut încå un pas spre specializare. A gåzduit Conferin¡a interna¡ionalå a producerii de såmân¡å Embryo, desfå¿uratå în paralel cu workshop-ul interna¡ional “Agro policy”. “A pornit de la ideea cå fermierii multiplicatori sunt foarte importan¡i. Un numår mare de fermieri multiplicatori fac parte din APPR”, a argumentat Alina Cre¡u, director executiv APPR, ini¡iativa. “Speram så devinå una de tradi¡ie, la un moment dat, un eveniment independent”, a pozi¡ionat ea evenimentul.

managerul. Statul român pierde ¿i el bani din faptul cå vinde un produs cu un grad mai redus de procesare. El mai atrage aten¡ia ¿i asupra procesårii analizelor ¿i livrårii rezultatelor. “Dupå recoltare preluåm probe din toatå cantitatea de såmân¡å ¿i le trimitem cåtre autoritå¡i. Este necesar ca aceste rezultate så vinå în timp util. Avem rezultate care a¿teaptå så fie procesate de patru luni”, spune Pascariu.

Natalia Albu, director opera¡iuni la Lidea România, remarcå ¿i ea disfunc¡ionalitå¡i: “Este o nearmonizare a legisla¡iei interne cu cea a UE. Toate companiile care activeazå în România sunt filiale ale unor companii care au sedii în vestul Europei ¿i pot face aceste compara¡ii”. Existå dificultå¡i ¿i piedici ce ar putea fi înlåturate. “Sunt anumite diferen¡e între legisla¡ia INCS- Inspec¡ia Na¡ionalå pentru Calitatea Semin¡elor ¿i cea de la Fitosanitar în privin¡a certificårii, anumite aspecte neclarificate în legisla¡ia fitosanitarå din punctul de vedere al certificårii semin¡elor”, exemplificå directorul. Ea spune ¿i cå nu este primul an în care se înregistreazå întârzieri foarte mari în primirea rezultatelor de la Laboratorul Fitosanitar ¿i a cerut sprijinul Paulinei Gabor, director general al Agen¡iei Na¡ionale Fitosanitare. “Partenerii no¿tri, distribuitorii, fermierii, nu pot în¡elege cum a¿tep¡i opt såptåmâni rezultatul unei analize. Fårå acest rezultat nu po¡i avansa în procesul de certificare, care mai dureazå trei-patru såptåmâni”, a argumentat ea necesitatea unei solu¡ionåri.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 8/2022

CULTURI VEGETALE

De ce fungicidul Filan este cea mai bunå op¡iune?

Foto> Alamy

Pe lângå standardul superior de eficacitate, demonstrat prin numårul mare de fermieri utilizatori ¿i re-utilizatori de la un sezon la altul, Filan (a doua denumire comercialå a produsului Pictor) prezintå un spectru de control complet al bolilor agresive ale rapi¡ei: putregaiurile (alb, cenu¿iu, negru), fåinarea ¿i alternarioza. Sunt boli care, controlate insuficient, pot afecta cultura chiar ¿i în propor¡ie de 50%, mai ales cå pot apårea condi¡ii favorabile dezvoltårii fungilor pe toatå perioada de dupå formarea butonului floral, când se dezvoltå elementele de produc¡ie. Unele dintre aceste boli pot infec-

Putregaiul cenu[iu (Botrytis cinerea) pe butonul floral (stânga) [i pe silicv\

ta toate organele aeriene ale plantei: frunze, tulpini, silicve, altele pot evolua extrem de rapid, iar când semnele devin vizibile, cultura este compromiså. Plusul major al tratamentului cu Filan constå în asigurarea protec¡iei culturii pe toatå aceastå perioadå criticå, pânå când silicvele sunt aproape de maturitate. Excelenta ac¡iune fungicidå se datoreazå sinergiei dintre cele douå substan¡e active performante: - Boscalid (200 g/l) - una dintre cele mai eficiente substan¡e disponibile pentru combaterea bolilor fungice chiar ¿i atunci când infec¡ia s-a instalat deja. Prezintå ac¡iune translaminarå, cu translocare acropetalå, iar efectul antifungic se produce în scurt timp de la aplicare atât curativ (stopeazå cre¿terea miceliilor ¿i sporularea), cât ¿i preventiv (împiedicå germinarea sporilor ¿i formarea tubului germinativ al ciupercii). - Dimoxistrobin (200 g/l), cu ac¡iune sistemicå ¿i translaminarå, completeazå

Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) pe tulpin\, diverse stadii

¿i poten¡eazå efectul boscalidului, determinând ca ac¡iunea totalå a produsului så fie deosebit de eficientå. Produsul Filan are ¿i efecte fiziologice secundare, benefice pentru cultura de rapi¡å, cum este reducerea dehiscen¡ei premature a silicvelor, care dimi-

Efectele f\in\rii (Erysiphe communis) asupra plantelor de rapi]\

nueazå considerabil pierderile de produc¡ie dinaintea recoltårii. Celelalte beneficii indirecte ale utilizårii produsului sunt: l Îmbunåtå¡irea vitalitå¡ii plantelor: stay-green pronun¡at, prin inhibarea hormonului „îmbåtrânirii”, etilena. l Reducerea stresului cauzat de secetå, temperaturi scåzute, atacurile patogenilor ¿i insectelor. l Umplerea mai bunå a boabelor, respectiv ob¡inerea de produc¡ii sporite cantitativ ¿i calitativ. Kwizda Agro România Profitul Agricol 8/2022

Foto> Alamy

În agriculturå, anii nu sunt la fel. Fermierii români ¿tiu, din experien¡å, cå întâmpinå mereu evenimente imprevizibile ¿i cå trebuie så fie permanent în alertå, fie cå vor face fa¡å bolilor în culturå, dåunåtorilor, deficien¡elor nutritive sau tuturor la un loc. Ca în orice domeniu, alegerea unui produs performant, de calitate renumitå, oferå garan¡ia unui risc minim, mai ales dacå vorbim despre rapi¡å, o culturå care necesitå tehnologie de nivel ridicat.

Foto> Alamy

Prevenirea bolilor la rapi]\ produsele performante fac diferen]a

GR|DINA

VIA [i LIVADA

Planul na]ional strategic al cartofului Cultura cartofului î¿i continuå declinul în România ¿i riscå så disparå cu desåvâr¿ire, în lipsa unor interven¡ii ale statului care så-i echilibreze competitiv pe fermierii români cu cei din alte state europene. Clubul Fermierilor ¿i Federa¡ia Cartofului au propus Ministerului Agriculturii un Plan Na¡ional Strategic al Cartofului, constituit din måsuri care ar fi trebuit integrate în PNS.

inistrul Adrian Chesnoiu s-a aråtat receptiv la dolean¡ele producåtorilor de cartofi. Înså existå o problemå. Statisticå. Anacronic cum îl ¿tim, INS raporteazå cå în România se cultivå 170.000 de ha de cartofi, de¿i suprafa¡a realå e mult mai micå. Suprafa¡a pentru care se încaseazå subven¡ii de la APIA e de vreo 30.000 ha. INS mai då un consum mediu anual de 40 de kg de cartofi pe cap de locuitor, de¿i, chiar ¿i în ¡årile dezvoltate, consumul depå¿e¿te dublul aceste cantitå¡i!

Considerând consumul oficial de 40 de kg/persoanå, ar rezulta cå am avea nevoie de o produc¡ie de doar 700.000 tone. În realitate, românii consumå, în medie, 100 de kg de cartofi, ca ¿i ceilal¡i europeni. Astfel, consumul na¡ional real devine 1,7 milioane de tone de cartofi anual. Chiar ¿i a¿a, cu 170.000 de ha am produce mai mult decât dublul acestui consum! Deci am fi mari exportatori de cartofi, în condi¡iile în care UE are oricum excedent de produc¡ie. Måsuri de sprijin ar fi chiar inoportune. În realitate, producem cam 40% din necesarul de consum ¿i, din aceastå cauzå, avem deficit bugetar de 65 de milioane de euro pe seama importurilor de cartofi neprelucra¡i. Importåm ¿i peste 100.000 de tone de cartofi pai, în valoare de 100 de milioane de euro. Deficit total al balan¡ei cartofului: 165 de milioane de euro.

Cum s-a ajuns la situa¡ia actualå Conform unei statistici prezentate de Becsek László, pre¿edinte CFRO, ¿i cultivator de cartofi el însu¿i, doar în ultimii ¿apte ani, suprafa¡a cultivatå cu cartof târziu, de toamnå, a scåzut de la 28.000 ha la 19.000 ha. O parte din aceastå pierdere poate fi puså pe seama cre¿terii suprafe¡ei cu cartof pentru industrializare, de la 1.557 ha la 3.691 ha, ¿i a cartofului semi-timCe så mai creadå oficialii europeni puriu ¿i timpuriu de varå (cartoful “de când våd cå, cel pu¡in conform statisticii Lungule¡u”), de la 1.854 la 2.646 ha. Aoficiale, am fi a patra ¡arå din UE culti- ceste cre¿teri s-au produs pe seama vatoare de cartofi, din punctul de ve- sprijinului cuplat, care, înså, dispare din dere al suprafe¡ei, ¿i cå am produce noua PAC, conform Regulamentului pentru întocmirea PNS. O måsurå euromult peste necesarul de consum?! 36

peanå contrarå interesului economic, sunt de acord producåtorii ¿i ministrul Chesnoiu. Tot în ultimii ¿apte ani, suprafe¡ele cultivate cu cartofi pentru såmân¡å s-au men¡inut relativ constante: 309 ha în 2015, 302 ha în 2021. Adicå, insignifiant. Acest fapt face ca România så importe, anual, peste 90% din necesarul de såmân¡å, în pofida faptului cå, din 2015 încoace, s-a acordat un sprijin cuplat consistent pentru cultura cartofului såmân¡å, care a ajuns ¿i la 2.200 euro/ha. Motivul îl explicå Romulus Oprea, pre¿edintele Federa¡iei Na¡ionale a Cartofului (FNCR): “Am realizat un deviz al culturii de cartof pentru såmân¡å: 52.000 de lei/ha. E ca ¿i când ai înfiin¡a un hectar de vie în fiecare an. ªi e o investi¡ie extrem de riscantå. Pentru cultura aceasta, ca så se evite bolile de carantinå, e nevoie de izolare, lucru foarte greu de realizat în condi¡iile fårâmi¡årii terenurilor. De exemplu, eu administrez 500 ha, suprafa¡å împår¡itå în 184 de parcele!”. Când apare o boalå sau dåunåtor de carantinå, întreaga produc¡ie de cartofi se distruge ¿i se instituie interdic¡ia de produc¡ie pe mai mul¡i ani, fårå despågubiri pentru fermierul respectiv. Asta înseamnå faliment. Oprea spune cå a existat o Hotårâre de Guvern care îi despågubea pe fermierii afecta¡i de bolile de carantinå, dar a fost anulatå în 2014. “Dacå tot vorbim de acei 3% pentru acoperirea riscurilor majore, så ne gândim la sus¡inerea celor care uuu

Robert VERESS Profitul Agricol 8/2022

GR|DINA, VIA [i LIVADA uuu ajung în aceastå situa¡ie”. Lipsa unei garan¡ii pentru cultivarea cartofilor de såmân¡å ¿i costul uria¿ al facilitå¡ilor de depozitare sunt principalele cauze ale declinului culturii cartofului. Din cauza lipsei depozitelor, cea mai mare parte a produc¡iei interne de cartofi se valorificå în lunile septembrienoiembrie, la pre¡uri de multe ori derizorii. “Promo¡iile supermarketurilor din lunile de toamnå se fac pe banii no¿tri. În trei din cinci ani producåtorii români de cartofi au pierderi. Producåtorii din jude¡ele Dâmbovi¡a, Gala¡i, Bråila, Constan¡a, Dolj, Timi¿ î¿i valorificå de multe ori marfa sub costul de produc¡ie. În 2020, ei au vândut kilogramul cu 15-25 de bani. Noi am exportat în Ucraina ¿i R. Moldova, cu 40-50 bani /kg. Dar tot se cheamå cå am scåpat de marfå”. Din decembrie pânå în iunie, ¡ara råmâne fårå stocuri de cartofi ¿i devine cvasi-dependentå de importuri. Când pandemia a închis grani¡ele, în perioada februarie-martie 2021, pre¡ul kg de cartofi a “sårit” la 9-12 lei. Atât de mare e dependen¡a de importuri ¿i atât de importantå problema depozitelor! “Pre¡urile materialelor de construc¡ii au sårit în aer fa¡å de momentul bugetårii investi¡iilor cu fonduri europene pentru construirea de depozite (2018), astfel cå proiectele în derulare sunt blocate. În aceste condi¡ii, ar trebui prelungite termenele de implementare. Dar noi suntem amenin¡a¡i cu penalizåri fiindcå nu ne încadråm în termenele prevåzute”, acuzå Oprea. Ca ¿i când asta nu ar fi de ajuns, în horå intrå ¿i ISU, care, în baza unui normativ P118/99 privind normele de siguran¡å împotriva incendiilor, pretinde ca fermierii så-¿i doteze depozitele de frig

cu sisteme de detectare a incendiului, hidran¡i, sprinklere. “La un depozit de 1.500 de tone, investi¡ia în aceste sisteme ne costå 200.000 de euro”, sus¡ine fermierul Mihail Mucsi. “Vorbim de depozitarea unui produs care con¡ine 80% apå, de un mediu în care umiditatea e de minim 85%”, completeazå Oprea. De re¡inut cå investi¡ia într-un depozit, fårå aceste sisteme PSI, se cifreazå la 360.000 în cazul unui depozit de 500 tone, respectiv 585.000 euro - 1.500 tone. O altå problemå tehnicå majorå este limitarea absurdå a cantitå¡ii de îngrå¿åminte pe care le pot aplica producåtorii români de cartofi. “Avem un consum specific de 5-8 kg N/t de cartofi. Dacå ¡inta noastrå e de 30 tone de cartofi/ha, ar trebui så cre¿tem norma de fertilizare la 400 kg de azot/ha. Dar cartoful este bågat în ordinul comun MADR & Ministerul Mediului la “alte culturi”, cu 100 kg N/ha, când la porumb se acceptå 150 kg. În aceste condi¡ii, nu avem cum concura cu fermierii din Vest!”, avertizeazå Oprea. Mihail Mucsi e mai dur ¿i îi cere råspicat ministrului Chesnoiu så-¿i aducå la ordine subordona¡ii din MADR care scriu aceste norme de fertilizare: “Cu 100 de kg de azot/ha nu se ob¡in 40-50 de tone de cartofi/ha, ci doar 16 tone! Da¡i afarå ace¿ti oameni, fiindcå nu suntem consulta¡i înainte de a scrie asemenea abera¡ii!”.

Ce se poate face? Unele dintre måsurile propuse de FNCR ¿i CFRO se regåsesc, par¡ial, în PNS, iar altele se gåsesc, deocamdatå, în promisiunile ministrului Adrian Ches-

noiu de a le adopta. Crescând suprafe¡ele cultivate cu cartofi, spun Becesk ¿i Oprea, cu 13% anual, începând cu 2022, s-ar ajunge în 2027 la 55.000 ha, care ar asigura produc¡ia pentru consumul na¡ional de 1,7 milioane tone. Ca så ob¡inem acest deziderat e nevoie de: cre¿terea suprafe¡elor pentru cartof såmân¡å categoria B cu 10%/an, stimulatå cu o subven¡ie de 2.070 euro/ha în noul PNS (bugetul estimat 1,5 2,3 milioane euro anual, în perioada 2023 - 2027); cre¿terea suprafe¡elor de cartof pentru consum prin stimularea achizi¡iei de såmân¡å categoria B (buget 2,7 milioane euro) ¿i un stimulent de 8 euro/t cartof produs, pentru stimularea performan¡ei (buget 6,4 milioane euro); subven¡ii pentru investi¡ii în depozite; subven¡ii pentru achizi¡ia de utilaje de recoltare performante. Romulus Oprea pledeazå cauza procesårii cartofilor, respectiv gåsirea unei solu¡ii pentru men¡inerea subven¡iei aferente culturii cartofilor pentru industrializare: “ºårile occidentale proceseazå deja milioane de tone ¿i î¿i måresc cu alte milioane capacitå¡ile de procesare, având în vedere cererea crescândå din pie¡ele emergente - China, India, Brazilia. Noi am ajuns la 91.500 t. A apårut la Remetea o fabricå de procesare cu o capacitate de 65.000 tone de cartofi pai ¿i fulgi. Pentru anul în curs s-au încheiat deja contractele de aprovizionare ¿i în 2023 vor lucra la capacitate maximå. Intersnack î¿i måre¿te capacitatea cu 25.000 tone. Pepsi cu 40.000 tone. În 2023 se poate ajunge la 160.000 tone, cantitate care se poate ob¡ine de pe 6.400 ha”.

Profitul Agricol 8/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR Gavril\ Tuchilu[ a finalizat grajdul pentru capre L-am gåsit pe fermierul de la Agrimat Matca, jude¡ul Gala¡i, în adunarea Consiliului Eparhial al Dunårii de Jos, din care face parte de vreo opt ani.

metru påtrat abia în decembrie, umezealå care s-a ¿i dus. Grâul este încå în curs de råsårire. Lucrurile stau destul de prost.” Pe când era la AFIR, l-am întrebat pe Adrian Chesnoiu când se vor realiza sistemele locale de iriga¡ii din râurile in-

terioare ¿i a spus cå lucrårile vor începe în 2022. Era vorba inclusiv de amenajårile de pe Siret. “Am vorbit cu domnul ministru înainte de sårbåtori despre proiectul pe care l-am ini¡iat ¿i a¿teptåm. A zis «da»...”, spune Gavrilå Tuchilu¿.

“

Ne rugåm så fie pace ¿i så fim sånåto¿i. Restul va veni... La 1 septembrie am båtut ¡åru¿ul pentru grajdul de capre ¿i am mutat animalele în caså nouå. Avem 700 de capre din rasa Alpinå Francezå”, spune Tuchilu¿. Acum, î¿i mai dore¿te doar sånåtate ¿i... apå pentru iriga¡ii, în timp ce Siretul curge nestingherit spre Dunåre. “De la 1 septembrie 2021 ¿i pânå acum, a plouat la noi doar 57 de litri pe

Aditiv contra flatulen]ei vacilor Pe 23 februarie, Comisia Europeanå adecis folosirea aditivului furajer 3-nitrooxipropanol, pentru a reduce emisiile de metan, generate de vacile de lapte. Metanul este un gaz cu efect de serå puternic. “Reducerea emisiilor de metan provenind de la ferme este esen¡ialå în lupta noastrå împotriva schimbårilor climatice, iar aprobarea de aståzi este un exemplu foarte elocvent de realizåri Profitul Agricol 8/2022

posibile gra¡ie ultimelor inova¡ii în agricultur”, a spus Stella Kyriakides, comisarul pentru sånåtate ¿i siguran¡å alimentarå. Acest produs inovator va contribui la ecologizarea agriculturii UE ¿i la îndeplinirea obiectivelor Strategiei “De la fermå la consumator”: s-a estimat cå acesta va reduce emisiile de metan ale vacilor de lapte cu 20%, pânå la 35%, fårå a afecta produc¡ia.

Utilizarea acestuia nu reprezintå niciun pericol pentru vaci ¿i consumatori ¿i nu afecteazå calitatea produselor lactate. Zootehnia genereazå o treime din cantitatea de metan produs de activitå¡ile umane, aratå un raport din 2021 al Programului Na¡iunilor Unite pentru Mediu.

pagin\ de Viorel PATRICHI 39

Adrian Balaban a pierdut 90% din efectivele de porci Toate fermele de porci ale lui Adrian Balaban, un crescåtor consacrat din Cåzåne¿ti, jude¡ul Ialomi¡a, au fost afectate de pesta porcinå africanå. “Mai am pu¡in peste 10% din efective. Din 8.000 de scroafe, mai am 1.000. Este un dezastru, repet asta mereu, încât am impresia cå nu ne mai crede nimeni. Strig ¿i eu peste tot, dar nu må bagå nimeni în seamå”, spune fermierul. Este dramatic så ai certitudinea cå autoritå¡ile nu în¡eleg prin ce trec fermierii no¿tri ¿i nici nu întreprind nimic. “Am scåpat de porci, nu de necazuri. Am avut probleme în multe ferme, dar nu le-am închis. O cascadå de evenimente ne-a dat peste cap. Încercåm så remediem, nu am terminat curå¡enia în hale. Este mult de lucru. Va fi un an greu pentru noi. Vom repopula, dar nu ¿tim încå dacå am gre¿it, cine a gre¿it ¿i unde a gre¿it”, spune Balaban. De fapt, asta e principala dilemå. A lui ¿i a altor crescåtori de talia lui. Dacå nu a gre¿it nimeni, este ca la covid: nimeni nu e vinovat pentru contaminare. Nimeni nu poartå vina bolii care s-a întins ca focul în toatå ¡ara. “Neglijen¡å nu a fost la noi, incon¿tien¡å nici atât. În general, românii suferå de ne¿tiin¡å, nu ¿tiu cum se transmite 40

virusul pestei porcine africane. Având în vedere multitudinea de focare ¿i cantitatea mare de viru¿i din jurul nostru, nu ¿tim cum så ne mai ferim, nu ståpânim toate mijloacele de protec¡ie.” se fråmântå fermierul. “Toatå lumea zice cå este o boalå de contact. Bun, deci nu mai iei contact cu exteriorul, dar atunci cum mai ajunge boala în ferme? Înseamnå cå to¡i oamenii sunt vectori? Atunci carnea este sau nu un pericol pentru sånåtatea omului?”, se întreabå vicepre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România. Fermierii au depus dosarele pentru sprijinul privind bunåstarea porcilor în func¡ie de ce previzioneazå fiecare cå va face în anul ce urmeazå. Apari¡ia unui vaccin eficient este o perspectivå tot mai îndepårtatå. Pesta porcinå africanå a devenit o problemå socialå. “Noi nu cerem så fie lua¡i porcii ¡åranilor din curte, ci doar så se reglementeze cre¿terea porcilor în gospodårii din punct de vedere sanitar veterinar. Noi nu cerem så se fiscalizeze porcul ¡åranului, dar, dupå ce cå nu plåte¿te taxe, impozite, måcar så se stabileascå ni¿te reguli veterinare precise de cre¿tere ¿i pentru ¡årani. Pe porc nu-l deranjeazå så stea în noroi pânå la gât.

Problema este så respecte ni¿te reguli privind mi¿carea porcilor, declararea lor, nu pentru fiscalizare, ci pentru a avea o eviden¡å clarå a efectivelor. Sar putea face ¿i ni¿te adåposturi standard pentru micii crescåtori. Autoritå¡ile vin la mine în fermå ¿i måsoarå cu ¿ublerul ¿i cu laserul fiecare suprafa¡å, cå nu am respectat normele, cå trebuie så fie 0,65 metri påtra¡i la fiecare porc, dar la ¡årani nu vine nimeni, de parcå am avea douå Românii”, spune Adrian Balaban. Fermierii cer de ani lungi extinderea acelora¿i exigen¡e ¿i la gospodåriile ¡åråne¿ti. “Eu nu vreau så ne protejeze pe noi, nu vreau så se facå diferen¡a între fermele comerciale ¿i cele de subzisten¡å. Nici nu mai ¿tii cum e corect: så plåte¿ti taxe cåtre stat într-o rela¡ie corectå cu statul român sau så func¡ionezi într-un sistem paralel cu statul român? Asta ne bulverseazå pe noi to¡i”. Faptul cå autoritå¡ile nu reu¿esc så impunå o lege clarå pentru micii crescåtori aratå cå porcul a råmas la noi o nucå electoralå tare, pietroaså. Nu întâmplåtor, ¿i aståzi ¡åranii de prin satele Buzåului se salutå într-un mod original: “Noroc, Gheorghe, tråi-¡i-ar porcii!”...

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 8/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Liviu Me[ter a avut o pierdere de 20.000 de euro, în 2021 Pre¡ul laptelui este dramatic, spune Liviu Me¿ter, de 45 de ani, crescåtor de vaci de lapte din Banloc, jude¡ul Timi¿. Dacå în urmå cu 8 ani, un litru era plåtit cu 1,30 lei, acum e tot atât. Dar între timp pre¡ul la carburant a crescut, la gaz la fel, la energie electricå, vedem to¡i situa¡ie, analizeazå fermierul. ªi, în plus, în aceste momente de crizå, s-a redus subven¡ia la 5 lei pe cap de vacå ¿i 1 leu la tonå de lapte. În 2021, Liviu Me¿ter trebuia så ia în total 60.000 de lei, dar a primit numai 1.800 lei. “Am avut ceva bani strân¿i, am luat de acolo, am mai vândut ce am putut ¿i am dus înainte animalele. Încercåm så reziståm. Tåiem de pe lista unele necesitå¡i”, explicå fermierul. De exemplu, panå la sfâr¿itul lui 2021, el dådea 7-8 kg de urluialå hranå la o vacå, iar acum el î¿i permite så îi ofere numai 4 kg. Efectul este previzibil. Dacå nu îi oferå hrana prevåzutå ¿i furajele, scade ¿i produc¡ia de lapte. O vacå produce 4.500 - 5.000 de litri pe an ¿i fatå un vi¡el pe an. Sunt unele vaci care dau 30 de litri pe zi, dar dupå cinci luni nu mai produc nimic. Ce e de fåcut? Pentru ca crescåtorii de vaci så mai aibå speran¡e în 2022 un litru de lapte ar trebui så creascå la 1,70 lei - 2 lei, în func¡ie de cantitatea pe care o livreazå procesatorului, fiindcå 1,30 lei e mult prea mic. Ar vrea så se subven¡ioneze energia, a¿a cum a auzit el cå s-ar face în alte state. Când litru de motorinå costa 4 lei, mai mergea treaba. Ai vândut un vi¡el, ai putut cumpårå 200 de litri, dar acum s-a înjumåtå¡it cantitatea pe care o po¡i procura cu aceea¿i sumå. “Mie mi-a plåcut de mic agriculturå, cre¿terea animalelor. E o activitate pe care o fac din pasiune, din dragoste. 42

Liviu Me[ter, fermier din Banloc, jude]ul Timi[

A¿a am crescut în Maramure¿”. La început, când el s-a apucat de cre¿terea animalelor la Banloc, a pornit de la douå vaci, pentru ca, în 2022, så ajungå la 130 capete. ªi câ¡iva cai, de hobby, îi place så precizeze. Liviu Me¿ter a devenit fermier cu pa¿i mårun¡i, prin multå muncå, el ¿i so¡ia, ¿i prin mici împrumuturi financiare bancare. Fiecare cheltuialå a fåcut-o pentru dezvoltarea fermei. Acum simte cå intrå într-un impas. “Subven¡ia pe cap de vacå era de 370 de lei ¿i am primit numai 5 lei. Pe tona de lapte, primeam peste 90 de lei ¿i ne-au dat 1 leu. Dacå ne-ar fi oferit drepturile noastre, ar fi fost o gurå de aer salvatoare. A¿a fiecare se descurcå cum ¿tie ¿i cum poate. Am avut o pierdere de 20.000 de euro, în 2021. De aceea nu am putut face nimic în plus. Am råmas pe loc. Nu e totuna så prime¿ti 60.000 de lei ¿i apoi så nu îi mai prime¿ti. Impactul negativ este enorm”, explicå fermierul. Separat, lucreazå 60 de ha de teren pe care cultivå lucernå, pentru hrana animalelor. A reu¿it så î¿i cumpere tractoare, preså de balotat lucerna ¿i o instala¡ie electronicå utilizatå în mulsul

vacilor. Când numårul animalelor a crescut, Me¿ter ¿i-a construit un grajd modern de 60 de metri, în valoare de 30.000 de lei, prin credit bancar. În fondurile europene spune cå nu are încredere. A vrut så î¿i ia un tractor cu 50% finan¡are de la UE, dar au spus cå este prea mare pentru suprafa¡a pe care o de¡ine. “Mi-l dådeau, dacå timp de 4 ani fåceam preståri servicii la al¡i fermieri cu facturå. Am renun¡at”. Acum ar vrea så î¿i mai achizi¡ioneze un tractor din Italia. Mai are unul românesc de 650, altul marca Fiat de 630 ¿i o preså Krone. Liviu Me¿ter are 130 de vaci de lapte dintre care 116 mulgatoare. În aceastå perioadå de iarnå, numai 8 vaci mai produc lapte, 100 de litri pe zi. El are bazine de råcit unde påstreazå laptele, pânå când vin cei de la Olympus din Bra¿ov cu camioanele o datå la trei zile så îl ia. Liviu Me¿ter are 3 angaja¡i, plus so¡ia, care se ocupå mai mult de activitå¡ile birocratice, dar lucreazå ¿i în fermå, cot la cot cu so¡ul. Pe 2022, el sperå så reprimeascå subven¡ia ce a avut-o în 2018 -2019.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 8/2022

AGRICULTURA DIGITAL|

Ce este viticultura inteligent\? Sergiu AYAR ENE, cercet\tor [tiin]ific SCDVV Murfatlar

¥n ultima perioadå, tot mai mul¡i viticultori adoptå solu¡ii inteligente de management al unei podgorii, prin implementarea sistemelor IoT (internetul lucrurilor), precum senzori de måsurare a calitå¡ii mediului înconjuråtor, software-uri de monitorizare a produc¡iei, sisteme de predic¡ie a apari¡iei bolilor ¿i dåunåtorilor, managementul tratamentelor aplicate etc.

Profitul Agricol 8/2022

Ce este viticultura inteligentå? Conceptul utilizårii dispozitivelor IoT pentru a crea o “vie inteligentå” se referå la introducerea în planta¡ii de sta¡ii meteo, senzori, sisteme de colectare, stocare ¿i prelucrare a datelor provenite de la ace¿tia, folosirea imaginilor colectate prin drone sau sateli¡i pentru a aprecia starea fiziologicå a plantelor, în scopul optimizårii practicilor viticole ¿i a minimiza impactul lor asupra mediului înconjuråtor.

Beneficiile utilizårii IoT în viticulturå Un sistem smart de management în viticulturå este proiectat så colecteze date semnificative ¿i interpretabile legate de parametri precum umiditatea ¿i temperatura aerului ¿i a solului, umidi-

tatea frunzei, evapotranspira¡ia, radia¡ia fotosinteticå etc. Senzorii sunt conecta¡i wireless la un sistem central care colecteazå date folosind algoritmi predefini¡i. Datele ob¡inute sunt apoi încårcate în cloud, fiind puse la dispozi¡ie utilizatorilor. Func¡ionalitatea unui astfel de sistem se beazeazå pe trei puncte importante: sistem de avertizare, în cazul în care senzorul înregistreazå valori peste sau sub limitele impuse; control wireless asupra diferitelor dispozitive mecanizate de management al unei podgorii; Big data analytic tool - mecanism de analizare a datelor colectate. Aceste date sunt colectate într-un interval de timp stabilit de cåtre utilizator pentru o bunå optimizare a sistemului. Viticultorii iau în calcul factori multipli lega¡i de plantå, dar ¿i infor- uuu

AGRICULTURA DIGITAL| uuu ma¡ii legate de sol ¿i vreme, astfel încât så optimizeze durata ¿i frecven¡a utilizårii iriga¡iilor ¿i momentul aplicårii tratamentelor fitosanitare. Al¡i factori, precum evapotranspira¡ia, oferå date despre cantitatea de apå extraså din sol ¿i volumul de apå care trebuie adåugat prin irigare. Måsuråtori climatice oferå informa¡ii despre procesul de maturare a produc¡iei, calitatea ei ¿i momentul optim de recoltare. Alte tipuri de måsuråtori se pot efectua asupra umiditå¡ii frunzelor, umiditatea aerului ¿i a solului, temperatura aerului ¿i a solului, radia¡ia solarå ¿i UV, presiunea atmosfericå, pH, precipita¡ii. Senzori de måsurare a umiditå¡ii solului se pot plasa pe diferite adâncimi, oferind informa¡ii despre activitatea hidricå a solului ¿i resursele pe care le are la dispozi¡ie vi¡a-de-vie. Utilizarea dronelor ¿i a imaginilor din satelit spore¿te acurate¡ea interpretårii datelor prin combinarea acestora cu senzorii amplasa¡i într-o podgorie. Imaginile ob¡inute în timp real pot oferi date legate de sånåtatea vi¡ei-de-vie ¿i

permit optimizarea managementului aplicårii tratamentelor.

Minista¡ie amplasatå în podgoria Sta¡iunii Murfatlar Prin colectarea ¿i interpretarea datelor provenite de la senzori se creeazå oportunitå¡i de îmbunåtå¡ire a managementului podgoriilor creând un sistem de predic¡ie facil de utilizat prin aplica¡ii instalate pe smartphone. Folosind inteligen¡a artificialå, combinarea datelor ob¡inute cu cele istorice, specifice podgoriei, precum caracteristicile climatului, solului, soiurile utilizate etc., eficientizeazå predic¡ia. Utilizatorul beneficiazå de interfe¡e vizuale menite så ofere informa¡ii utilizabile imediat, precum scheme de tratament, momentul de aplicare a tratamentelor, dozarea substan¡elor aplicate, monitorizarea deficitului de apå, managementul resurselor ¿i input-urilor, aspecte de terroir, anticiparea fenofazelor din perioada vegetativå. Utilizarea tehnologiilor noi în viticul-

turå promit costuri de produc¡ie cu 2030% mai mici. Reduc¡ia în costuri vine în urma optimizårii managementului resursei de apå ¿i preciziei dozårii ¿i aplicårii tratamentelor. SCDVV Murfatlar face parte dintr-un consor¡iu de organiza¡ii de cercetare (30 din 8 ¡åri) care participå la realizarea proiectului ATLAS de dezvoltare inteligentå a agriculturii, finan¡at prin programul Orizont 2020. În cadrul acestei platforme de colectare, SCDVV Murfatlar func¡ioneazå ca fermå pilot, de testare, astfel încât livreazå date colectate de cåtre senzori amplasa¡i în plantatia proprie, însemnând 3 minista¡ii dotate cu senzori de monitorizare a temperaturii aerului ¿i solului, precipita¡ii, concentra¡ia de CO2, nivelul de umiditate a frunzelor ¿i o sta¡ie centralå dotatå cu sisteme ce furnizeazå informa¡ii despre principalii parametri meteorologici, prognoza meteo, predic¡ia instalårii bolilor ¿i dåunåtorilor, date despre resursele de apå din sol etc.

Rivulis, serviciu digital pentru monitorizarea culturilor Rivulis, lider global în dezvoltarea, fabricarea ¿i implementarea de produse ¿i solu¡ii de micro-irigare, a lansat ReelView, oferind cultivatorilor care folosesc produsele Rivulis acces la un set avansat de instrumente de monitorizare a culturilor. Serviciul este oferit fårå costuri suplimentare cu fiecare rolå de linie de picurare ¿i bandå de picurare Rivulis. ReelView folose¿te imagini din satelit ¿i algoritmi avansa¡i pentru a le permite cultivatorilor så detecteze irigarea, îngrå¿åmântul, bolile ¿i alte probleme, chiar înainte de a putea fi våzute cu ochiul liber, urmårind modificårile vegeta¡iei ¿i ale umiditå¡ii 44

plantelor. Acestea sunt reprezentate de hår¡ile culturilor codate prin culori si u¿or de utilizat. ReelView este oferit de Manna Irrigation Intelligence, serviciul de agriculturå de precizie Rivulis. Prin monitorizarea varia¡iilor ¿i anomaliilor vegeta¡iei, cultivatorii pot identifica zonele sub irigate din câmp care necesitå investiga¡ii suplimentare. În schimb, variabilitatea umiditå¡ii plantelor aratå niveluri diferite de umiditate în plante, nu în sol. Problemele de irigare apar adesea mai întâi prin lipsa de umiditate din plante, astfel încât problemele pot fi identificate din

timp. Variabilitatea umiditå¡ii plantelor poate indica, de asemenea, irigarea excesivå a culturilor. ReelView le permite cultivatorilor så analizeze dezvoltarea culturilor lor pe tot parcursul sezonului cât ¿i istoricul acestora pânå la trei ani în urmå. De asemenea, oferå date meteorologice hiper-locale specifice câmpurilor lor. ReelView este disponibil inclusiv în românå.

Vicky Barbouti Marketing Manager, Eastern Europe Profitul Agricol 8/2022

MA{INI & UTILAJE

Tractoarele Deutz-Fahr 6C, proasp\t lansate NHR Agropartners a anun¡at cå, din primåvarå, tractoarele din noua serie de Deutz-Fahr 6C vor fi livrate ¿i în România. Seria include 3 modele (6115C, 6125C ¿i 6135C), care pot fi echipate cu 3 transmisii diferite (PowerShift, RVShift ¿i TTV).

ractoarele au motoare Deutz Stage V cu 4 cilindri, cu puteri de la 120 CP, la 6115C, pânå la 136 CP, la 6135C. Pentru performan¡å suplimentarå în timpul aplica¡iilor care necesitå prizå de putere ¿i transport, toate modelele au un boost al motorului, generând pânå la 7 CP mai mult, ceea ce permite modelului 6135C så atingå o putere maximå de 143 CP.

Noua serie 6C poate fi echipatå cu 3 tipuri diferite de transmisie: Powershift, RVshift ¿i TTV. Transmisia Powershift cu 3 trepte de vitezå, cu 4 sau 5 game, este dezvoltatå pentru a råspunde tuturor nevoilor de bazå. La fel ca RVShift ¿i transmisia TTV, include ¿i PowerShuttle reglabil 46

care asigurå manevre fine ¿i precise. Noua transmisie RVshift se bazeazå pe un concept complet Powershift ¿i oferå 20 de trepte înainte ¿i 16 trepte înapoi cu func¡ie automatå Powershift (APS). Transmisia poate fi echipatå ¿i cu un supercreeper (reductor al vitezei de deplasare) care acoperå viteze mai mici de 100 m/h. RVShift permite tractoarelor din seria 6C så accelereze rapid pânå la 50 km/h, la tura¡ii economice ale motorului, economisind combustibil. Viteza de 40 km/h este atinså la mai pu¡in de 1.650 rpm pentru a asigura un consum minim de motorinå. Transmisia permite schimbåri rapide ¿i neîntrerupte ale treptelor ¿i oferå, de asemenea, posibilitatea de a “såri treptele” pentru o accelerare ¿i mai rapidå. O schimbare rapidå între vitezele pe câmp ¿i pe drum este posibilå printr-o simplå apåsare a unui buton de pe cotierå. Transmisia TTV oferå o gamå infinitå de viteze, de la 0,02 la 50 km/h, acolo unde permite legea. Transmisia TTV oferå ¿i func¡ia PowerZero, care împreunå cu frâna de parcare hidraulicå (HPB) ¿i frâna pe toate cele 4 ro¡i garanteazå un nivel ridicat de siguran¡å în orice condi¡ii.

Tractoarele Deutz-Fahr oferå o capacitate de ridicare mare în fa¡å ¿i în spate. Ridicåtorul hidraulic pe fa¡å are o capacitate de 3.000 kg ¿i poate fi echipat cu prizå de 1.000 rpm. Ridicåtorul hidraulic pe spate are o capacitate de pânå la 7.000 kg ¿i, în func¡ie de transmisie, pânå la 4 tura¡ii la prizå. Ca op¡iune, toate modelele sunt disponibile cu o prizå de putere sincronå (propor¡ionalå cu viteza de deplasare), cu ax independent. Noua Seria 6C este, de asemenea, disponibilå din fabricå cu un kit pregåtit pentru încårcåtor frontal, iar clientul poate alege så-l opereze cu un joystick amplasat pe cotierå. Noile cabine TopVision garanteazå o vizibilitate foarte bunå de jur împrejur datoritå conceptului cu 4 stâlpi, iar în combina¡ie cu trapa din plafon u¿ureazå lucrul cu încårcåtorul frontal. Un mediu de lucru confortabil ¿i ergonomic este asigurat de suspensia cabinei în combina¡ie cu suspensia pun¡ii pe fa¡å ¿i scaunele premium, la care se adaugå ¿i cutia frigorificå, precum ¿i cele 16 lumini de lucru ¿i lumini de conducere cu LED, pentru lucrul pe timp de noapte.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 8/2022

MA{INI & UTILAJE

Fertilizare eficient\ Se apropie sezonul primelor fertilizåri de primåvarå, iar în condi¡iile scumpirii fårå precedent a îngrå¿åmintelor este necesarå aplicarea lor cu maximå precizie, doar cât ¿i unde este necesar. Acest lucru este posibil cu echipamentele performante aflate în oferta importatorilor de ma¿ini ¿i utilaje. Vå prezentåm o selec¡ie cu unele dintre cele mai eficiente distribuitoare de îngrå¿åminte de pe pia¡å.

Agri-Alian¡a - Kubota DSC, DSM ¿i DSX Echipamentele Kubota DSC, DSM ¿i DSX din portofoliul Agri-Alian¡a au buncåre de pânå la 2.550 l ¿i lå¡imi de lucru de pânå la 54 m. Gama DSC are 3 modele, cu buncåre de 700 l , 900 l sau 1.400 l ¿i lå¡imi de lucru de 20-21 m. Gama DSM include tot 3 modele, cu buncåre de 1.100l , 1.550 l sau 2.000 l ¿i lå¡imi de lucru de 27-28 m. Kubota DSX are 4 modele, cu buncåre de 1.500 l, 1.850 l, 2.150 l sau 2.550 l ¿i lå¡imi de lucru de pânå la 54 m. Sunt disponibile ¿i gamele DSM-W, cu sistem de cântårire ¿i FlowPilot pentru precizie sporitå, ¿i DSX Geospread, cu 2 sec¡iuni în plus, care distribuie pe lå¡imi de pânå la 2 m ¿i reduc suprapunerile.

AgroConcept - Kverneland Exacta TL Ma¿inile de fertilizat Kverneland Exacta TL fertilizeazå eficient, cu precizie maximå ¿i pierderi minime. Au buncår de 3.900 l, opereazå pe lå¡imi de lucru de pânå la 45 m ¿i sunt dotate cu sistem Geospread pentru controlul automat al sec¡iunilor pe lå¡imi de 2 m. Echiparea cu CentreFlow cu 8 palete pe disc permite o împrå¿tiere preciså chiar ¿i pe suprafe¡e înclinate. Dotårile Kverneland Exacta TL Geospread mai includ un sistem automat cu 4 celule de cântårire, un panou de comandå compact EasySet pentru setarea ¿i reglarea cu u¿urin¡å a dozelor de aplicare ¿i sistemul ExactLine pentru distribu¡ie uniformå la marginea parcelei.

Amazone ZA-M 02 ¿i ZA-X 03

Distribuitoarele de îngrå¿åminte din seria ZA-M 02 ¿i ZA-X 03 dispun de contor de hectare ¿i de computerul EasySet pentru reglarea automatå a cantitå¡ii, cu viteze alternative de deplasare. ZA-X 03 opereazå pe lå¡imi de lucru între 10 ¿i 18 m ¿i are buncåre de la 500 la 1.400 l, iar cu extensii op¡ionale, pânå la maximum 1.750 l. Seria ZA-M 02 are lå¡imi de lucru între 10 ¿i 36 m ¿i buncåre între 1.000 ¿i 1500 l, care se pot extinde pânå la 3.000 l, prin echipåri op¡ionale. Recent, Amazone a lansat tehnologia de împrå¿tiere la capete Border TS, pentru distribuitoarele de îngrå¿åminte ZA-TS ¿i ZG-TS, despre care vom scrie pe larg în edi¡ia urmåtoare a revistei. Profitul Agricol 8/2022

MA{INI & UTILAJE

cu echipamente performante Dicor Land - Maschio Gaspardo Zeno ¿i Primo Dicor Land are pe stoc o serie de distribuitoare de îngrå¿åminte, printre care modelele Zeno ¿i Primo, în mai multe echipåri, produse de Maschio Gaspardo. Zeno este un distribuitor centrifugal cu disc dublu, care administreazå uniform ¿i cu precizie cantitå¡i mici ¿i mari de îngrå¿åminte minerale, organice, compu¿i organo-minerali ¿i semin¡e. Este disponibil în trei versiuni cu lå¡imi de lucru între 18 m ¿i 32 m ¿i buncåre de pânå la 3.000 l. Primo este echipat cu sistemul cu obturator dublu care garanteazå o precizie maximå, buncåre de pânå la 3.200 kg ¿i poate distribui - inclusiv cu ratå variabilå - pânå la 640 kg/min, pe lå¡imi de pânå la 36 m.

IPSO Agriculturå - Kuhn Axis 30.2 W Este un echipament purtat, cu buncår de 3.200 l dotat cu prelatå ¿i cu discuri pentru împrå¿tierea granulelor de fertilizant pe lå¡imi de la 24 la 36 m. Poate distribui îngrå¿åmintele independent pe stânga sau pe dreapta echipamentului. Discurile se închid sau se deschid în mod controlat prin cilindri ac¡iona¡i electric ¿i care controleazå electronic ¿i rata de aplicare pe fiecare disc în parte. Echipamentul este dotat cu sistem de cântårire cu 2 celule ¿i este livrat ¿i cu ghid de identificare a îngrå¿åmintelor. Mecanismele utilajului sunt puse în mi¿care prin cutia de viteze angrenatå la 540 rpm printr-un cardan ac¡ionat de priza de putere a tractorului.

NHR Agropartners - Bogballe M ¿i L NHR Agropartners are în portofoliul såu ma¿inile de fertilizat Bogballe cu o serie de modele din gamele M ¿i L. Printre acestea se numårå L1 Plus (cu lå¡imi de lucru de 10-18 m, capacitatea buncårului de 700-1.600 l), L20W Plus (20-24 m, 2.050 l), M35 Plus ¿i M35W Plus (27 - 36 m, 3.000 l), M45W Plus (36 - 42 m, 4.050 l) ¿i M60W Plus (36 - 42 m, 5.550 l). Echipamentele Bogballe oferå o serie de avantaje: distribu¡ie uniformå a granulelor, doze variabile, reglaj u¿or, reducerea costurilor, sisteme de cântårire automatå, ghidare prin GPS, controlul sec¡iunilor, reglaje prin aplica¡ii de pe internet, sisteme de compensare a efectelor vântului.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 8/2022

LOCURI DE MUNC|

Responsabilitå¡ile principale: • Promovarea ¿i vânzarea produselor ¿i serviciilor de protec¡ia plantelor în zona geograficå alocatå: sud-estul României; • De¡ine cuno¿tin¡e tehnice detaliate despre produse ¿i cunoa¿te amånun¡it afacerile clien¡ilor direc¡i ¿i indirec¡i; • Sprijinå echipele companiilor de distribu¡ie ¿i fermierii cu cuno¿tin¡e tehnice ¿i comerciale; • Implementarea programelor de marketing la nivel de fermå; • Organizarea de loturi demonstrative în câmp, în vederea promovårii produselor companiei, precum ¿i organizarea de întâlniri cu fermierii. Calificåri ¿i cuno¿tin¡e: • Peste 3 ani de experien¡å în domeniul agricol ¿i al vânzårii de inputuri pentru agriculturå; • Cuno¿tin¡e bune în domeniul agriculturii; • Experien¡å în vânzåri de inputuri agricole (produse de protec¡ia plantelor reprezintå un avantaj); • Permis de conducere (cat. B) ¿i disponibilitate la cålåtorii (interne ¿i interna¡ionale); • Cunoa¿terea bunå a limbii engleze. Alte limbi stråine ar fi un avantaj. • Cuno¿tin¡e PC foarte bune (Word, Excel, PowerPoint) • Domiciliul în jude¡ele Ialomi¡a, Cålåra¿i ¿i Constan¡a constituie un avantaj.

Persoanele interesate sunt rugate så trimitå CV-ul la adresa: raluca.trandafir@fmc.com

AGROPLANT BUCUREŞTI, Companie româneascå, cu distribu¡ie la nivel na¡ional de semin¡e, pesticide, îngrå¿åminte, regulatori de cre¿tere,

ANGAJEAZÅ Reprezentan¡i vânzåri (Ingineri agronomi sau agen¡i de vânzare) pentru urmåtoarele jude¡e: BRÅILA, BUZÅU, GIURGIU, IALOMIºA, PRAHOVA, VRANCEA RESPONSABILITÅºI:

CE OFERIM:

CE CEREM:

- Promovarea produselor ¿i politicilor firmei Agroplant; - Vânzarea ¿i încasarea valorii produselor; - Organizarea de întâlniri cu fermierii din zonå; - Organizarea de loturi demo în formele pe care le considerå utile; - Întocmirea tuturor documentelor comerciale necesare vânzårii ¿i încasårii. - Loc de muncå într-o companie de profesioni¿ti; - Condi¡ii de muncå decente: ma¿inå, salariu motivant, independen¡å în jude¡ul de lucru; - Angajament de lucru pe termen nelimitat (exceptând perioada de probå de 6 luni). - Studii în domeniul agricol (Facultatea de Agriculturå sau Horticulturå) constituie avantaj; - Experien¡å minim 2 ani; - Competen¡e: PC, Word, Excel, limbå strainå (constituie avantaj), permis de conducere categoria B; - Abilitå¡i în comunicare, vânzåri; - Disponibilitatea de a se deplasa zilnic 8-10 ore în zona de lucru; - Competen¡e în organizarea de întâlniri, dezbateri.

Vå rugåm så transmite¡i C.V. pe adresa: agroplant_bucuresti@yahoo.com 50

Profitul Agricol 8/2022

LOCURI DE MUNC| Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS pentru ocuparea urmåtoarelor posturi:

1 post: Asistent cercetare ¿tiin¡ificå - Laboratorul Tehnologii pomicole - protec¡ie fitosanitarå Perioadå: determinatå (1 an). Normå întreagå. Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în: Horticulturå sau Biologie; - Media de absolvire: minim 8,00; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-Office, editare texte ¿i graficå computerizatå; - Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå/conversa¡ie).

1 post: Inspector de specialitate - Marketing în produse horticole, gradul III Biroul Achizi¡ii publice-Marketing Perioadå: determinatå (1 an). Normå întreagå. Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în Horticulturå; - Vechime în specialitate - minim 3 ani; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å în expertiza marketingului ¿i interpretarea contractelor de vânzare a produselor horticole, inclusiv în limba englezå; - Cuno¿tin¡e de limba englezå (termeni de specialitate/gramaticå/conversa¡ie); - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-Office, editare texte ¿i graficå computerizatå.

1 post: Asistent - Laboratorul Înmul¡irea plantelor pomicole-virusologie Perioadå determinatå (1 an). Normå întreagå. Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii medii absolvite cu diplomå de bacalaureat ¿i/sau Certificat de calificare profesionalå „Tehnician protec¡ia plantelor”; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-Office, editare texte ¿i graficå computerizatå.

2 posturi: Muncitor calificat Il - Laboratorul Tehnologii pomicole-protec¡ie fitosanitarå Perioadå determinatå (1 an). Normå întreagå. Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii generale/medii, cu diplomå de absolvire; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare.

Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti-Måråcineni. Candida¡ii vor depune un dosar de înscriere la concurs pânå la data de 07.03.2022, ora 16:00 52

Detalii privind condi¡iile specifice de concurs, tematica ¿i bibliografia sunt disponibile

la tel.: 0248.278.066 între orele 08:00-16:00 Profitul Agricol 8/2022

PAGINA DE HOBBY V=natul ;n bucate (6) Li¿i¡a Pe cât de neastâmpåratå ¿i de gure¿å, pe atât de lipsitå de spectaculozitate, li¿i¡a pare så ilustreze între sålbåticiunile asupra cårora me¿te¿ugul vânåtorii are dezlegare sintagma „aura mediocritas”, slåvita cale de mijloc a lui Hora¡iu, e¿uatå aståzi în peiorativ. Nici maestrå înotåtoare, nici zburåtoare de invidiat, nici cålåtoare din toatå inima, dar nici credincioaså ba¿tinei, li¿i¡a poate oferi, mai cu seamå dacå e silitå a se ridica deasupra bål¡ii, momente cinegetice nu lipsite de farmec. Avântându-se în våzduh numai în caz de for¡å majorå, pasårea aceasta destul de såråcu¡å cu duhul pare håråzitå exclusiv rolurilor secundare. Ca, de pildå, drept pretext pentru manifestarea stupizeniei lui Dånilå Prepeleac, aruncåtorul de topor în ele¿teul doldora de diavoli ¿i de li¿i¡e. Acestea din urmå, „nefiind chioare, nici moarte”, vorba lui Creangå, au zburåtåcit înspåimântate care-încotro, fårå vreo dobândå pentru eroul principal al nara¡iunii. Cåutatå, în prag de primåvarå, pe ochiurile de apå abia dezghe¡ate ¿i stârnitå din subsuoara malului sau a smocurilor de påpuri¿ ve¿ted, li¿i¡a preferå contactul precar cu elementul lichid pe care îl calcå atât cât så nu fie înghi¡itå în adâncuri. Explica¡ia acestui mod insolit de a evolua este simplå: degetele li¿i¡elor se remarcå prin protuberan¡ele cornoase ce func¡ioneazå pe principiul a¿a-numi¡ilor vârzobi sezonieri ai tetraonidelor, meni¡i så le u¿ureze deplasarea pe suprafa¡a nesigurå a zåpezii. La li¿i¡e, lobii sunt permanen¡i, permi¡ându-le så se mi¿te fårå a se afunda în mâl ori pe plaurii plutitori ¿i chiar så alerge pe apå, parcå pentru a lua în derâdere legile fizicii. Astfel, când înoatå, li¿i¡ele lopåteazå mai cu spor, aproape asemenea ra¡elor, gâ¿telor ¿i Profitul Agricol 8/2022

lebedelor, ale cåror labe sunt prevåzute cu membranå interdigitalå, ceea ce le permite så lucreze precum vâslele pe care omul, de fapt, le-a fåurit inspirându-se din naturå, prin preluarea „patentului” de la påsårile acvatice. Consecventå cu sine înså¿i din dorin¡a de a nu epata, li¿i¡a prezintå, totu¿i, o singurå excep¡ie: pregnantul miros de mâl al cårnii sale, înlåturabil doar prin respectarea cu stricte¡e a condi¡iilor de maturare impuse acestei specii

sate fin, douå felii de pâine de secarå muiate în lapte, câte un månunchi de mårar ¿i påtrunjel mårun¡ite, sare, piper ¿i un praf de nuc¿oarå. Se umplu li¿i¡ele ¿i se cos nu prea strâns, dupå care se dau la cuptor în tavå, stropindu-se regulat cu sosul propriu, la care s-a adåugat uleiul de la måruntaie ¿i de la cålitul cepei, plus un pahar de vin alb, aromat. Separat, patru gutui mijlocii, bine coapte, se scobesc de partea durå. Fiecare cuibar astfel ob¡inut se umple cu unt fre-

de vânat. A¿adar, jupuire grabnicå, apoi douå zile de bai¡ din vin alb ¿i apå (în propor¡ie de 2:1), plus mirodenii. Aproape miraculos, izul de baltå dispare, iar carnea devine catifelatå. De aici încolo, putem så ne reconsideråm pårerea despre aceastå pasåre, socotitå de mul¡i, prin tirul previzibil ¿i deloc spectaculos, drept trofeu al începåtorului. De multe ori, acest ¿ablon al breslei noastre o salveazå.

cat cu mirodenii ¿i semin¡e de chimen. Apoi, se dau la cuptor, într-o tavå cu a¿ternut de pergament uns. Se consumå calde, în chip de garniturå la mâncarea de li¿i¡e, alåturi de o carafå de vin ro¿u, în¡elept ¿i fårå nårav (Pinot Noir de Valea Cålugåreascå), ori cu unul mai aspru (Cabernet de Cote¿ti). O amintire: ne-am delectat odatå, dupå o partidå la li¿i¡e, cu un ceaun de pipote proaspete, curå¡ate rapid ¿i pråjite într-o risipå de ulei de cåtre gazda noastrå, într-un bordei necåjit din coasta bål¡ii. Singurul adaos a fost sarea. Nu cred cå am mâncat de atunci vânat mai aromat, mai fraged ¿i mai gustos, pregåtit simplu, la botul calului…

Dar så revenim la cuhnie:

Li¿i¡e cu gutui Dupå tratamentul de maturare expus mai sus, se toacå måruntaiele a douå li¿i¡e ¿i se pråjesc, amestecându-se cu patru cepe cålite, douå ouå fierte ¿i pa-

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 10 martie ¥n mediul online, adicå pe Facebook ¿i YouTube, va avea loc Conferin¡a Viticon, organizatå sub umbrela seriilor de evenimente Agricover Summit 2022. 11 martie La Bucure¿ti se va ¡ine Adunarea Generalå a LAPAR, în cadrul cåreia se va alege un nou consiliu director ¿i un nou pre¿edinte. 5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei. Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini. 12 - 15 mai Are loc ExpoAgroUtil, expozi¡ie organizatå de Camera de Comer¡, Industrie, Naviga¡ie ¿i Agriculturå Constan¡a. 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole.

Începe Banat Brunch Banat Brunch - unul dintre cele mai apreciate obiective turistice din jude¡ul Timi¿ ¿i din regiune - î¿i reia seria de manifeståri, începând cu 30 aprilie. Scopul proiectului este crearea de alternative economice pentru locuitorii din sate prin turism sustenabil, produc¡ia de alimente ¿i cea de me¿te¿uguri sub brand local. Banat Brunch a dovedit cå poate contribui consistent la påstrarea peisajului cultural ¿i salvarea elementelor de patrimoniu, dar ¿i la dezvoltarea turismului în mediul rural ¿i regiune. Folosind ca laitmotiv cultura gastronomicå localå, evenimentele Banat Brunch au crescut interesul cålåtorilor, atât din ¡arå, cât ¿i din stråinåtate, pentru zona ruralå din Timi¿, ca alternativå de activitå¡i de tip slow travel. Banat Brunch este un proiect ini¡iat de Asocia¡ia pentru Promovarea ¿i Dezvoltarea Turismului în jude¡ul Timi¿. Programul a fost conceput de Turism

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Primå pentru cei cu muncå de teren – Grec afon! 2) Meseria¿ råmas de cåru¡å – Cuprins de poezie; 3) Cuib... de ibis! 9 10 – Dau fuga la hipodrom; 4) Animal pe trening – As în chimie; 5) Acord verbal – E pe cale de dispari¡ie; 6) Întâlnire pentru alegeri – Råspunde în numele altuia; 7) Cåzåturi periculoase; 8) Pleca¡i dupå chef – Ruptå din pår! 9) Se arunca în luptå – Remarcabil ca ritm; 10) Creeazå un orizont de a¿teptare.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå între expozi¡iile agricole de la noi. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier.

Timi¿, în colaborare cu partenerii locali, încå din luna ianuarie, cu scopul de a oferi agen¡iilor de turism de incoming ¿i ghizilor de turism evenimente predictibile în jurul cårora så poatå construi pe parcursul întregului an oferte turistice locale pentru grupuri de turi¿ti”, spune Delia Barbu, directoarea asocia¡iei. Programul va fi prezentat ¿i la Bucure¿ti, în cadrul Târgului de turism al României, în perioada 23-27 februarie 2022, unde jude¡ul Timi¿ participå cu aplomb.

VERTICAL: 1) Lateralå datå la categoria coco¿ – Måsuri impuse instalatorilor; 2) Afla¡i în vigoare – Mare cât toate zilele; 9 3) Intrare în atmosferå! – Este însemnat; 10 4) A lua la bani mårun¡i – Uscåturå pentru foc; 5) A vrea binele cuiva – Nivel de trai; Solu¡ia careului din Nr. 7/2022 6) Bågat la ciorap; 7) Lumini aprinse noapORIZONTAL: CON - APLANA; OBARSIE - OF; ZONA - SACRA; OSANA - LAIC; NI - GIOARSE; tea – Cårun¡i în sat; 8) Turti¡i råu – Port speATEISM - COR; COT - BOCIRI; ANTERIU - S; cific pentru râuri; 9) Boteza¡i în ziua nun¡ii – PRIER - OMAT; NECUGETATI. Mic canal de iriga¡ie; 10) Miniaturå orientalå. 8

Profitul Agricol 8/2022

Profitul Agricol nr. 8 din 2022

Articles inside

Propunerile APPR de îmbunåtå¡ire a PNS

Azo-Speed: Forme optime de azot pentru cultura de porumb

Agricultura våzutå din “turnul de control” al Syngenta

Direc¡ia agricolå trebuie så fie un liant între minister ¿i fermieri

Setea de påmânt