Profitul Agricol nr. 39, din 21 octombrie 2020 by Profitul Agricol

nr. 39 din 21 octombrie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 39/2020

E loc de mai råu

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

De ce se zbat, zilele acestea, asocia¡iile profesionale så fie primite în toate structurile europene care conteazå? De ce ministerul a plåtit, cam în pripå, 200.000 de euro pentru ca Alian¡a pentru Agriculturå så stea 6 luni la masa Copa-Cogeca? Chiar, de ce o fi atât de important så fim în Copa-Cogeca anul viitor? Pentru cå suntem exact în perioada în care se definitiveazå Politica Agricolå Comunå. Apoi, zåu cå nu mai conteazå dacå ne ducem sau nu la întâlniri. 7 ani se vor scurge a¿a cum au fost pu¿i pe hârtie ¿i nu vom putea schimba o virgulå. Acum, nici så nu ne amågim cå, dacå suntem în Copa-Cogeca, putem schimba direc¡ia lucrurilor fa¡å de cum vor vest-europenii. (Cine plåte¿te masa, comandå muzica.) Dar, cu o prezen¡å bine conturatå, putem optimiza unele måsuri. Le putem face ¿i în favoarea fermierului român.

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter

¥n acest moment, plafonarea nu mai este deloc o mizå. Pactul Verde European, cu pilonii anun¡a¡i deja, De la fermå la furculi¡å ¿i Biodiversitatea 2030, a lansat provocåri noi, mult mai subtile. ¥n fa¡a lor, cåinarea cå “da’ noi de ce n’avem subven¡ia celor din Vest” este rudimentarå, ca ¿i cum te-ai duce cu bâta la un meci de ¿ah. ªi, mai trebuie så observåm cå 2030 este doar un an-¡intå intermediar. Bruxelles-ul deseneazå zilele acestea politici economice care ne vor ghida pânå în 2050. Când zicå-se cå båtrânul continent va deveni neutru climatic. Adicå nu va emite mai multe gaze cu efect de serå decât poate stoca. Aståzi, la Copa-Cogeca, la Bruxelles, oriunde e loc de negociere, de nuan¡are, va trebui mizat pe ecoscheme, dar ni¿te ecoscheme care så remunereze substan¡ial fermierul pentru practicile sale pro mediu. Pe de altå parte, nu sunt sigur cå meritå så acceptåm ca 25% din terenul agricol så fie cultivat în sistem organic. ¥n primul rând, foarte probabil cumpåråtorul nu poate absorbi atâta ecologie. Reducerea cu 50% a pesticidelor este o altå discu¡ie complexå, unde este bine ca asocia¡iile profesionale så fie de fa¡å. Cu temele fåcute, pot propune nuan¡e. De pildå, så convingå Bruxelles-ul så le reducå pe grupe de risc. Aici, în Est, o mizå importantå sunt neonicotinoidele. Dacå vom propune o zonare riguroaså a utilizårii lor, poate îi convingem så ne mai îngåduie câ¡iva ani. ¥n fa¡a ecologiei Comisiei, poate avem ¿ansa så contracaråm cu un set mai amplu de bune practici. Oricum ar fi, trebuie så fim prezen¡i acolo unde se negociazå viitorul. Pentru cå, altfel, e loc de mai råu... Andrei OSTROVEANU

Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

P.S.: A¿teptåm cu interes så vedem cine sunt cei care vor reprezenta fermierii la vârful Europei! Profitul Agricol 39/2020

SUMAR Eugen Marin a început programul de carne cu Angus 42

Evenimentele s\pt\m=nii Ambi¡iile UE legate de Green Deal sunt necesare Se modificå Legea vânzårii terenurilor ANM: “Microzonårile vor fi din ce în ce mai frecvente”

7 7 8

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii La anul, omenirea va produce 773 milioane tone de grâu Produc¡ia mondialå de oleaginoase Raportul de pia¡å pentru România

Culturi vegetale

Alian¡a ¿i-a desemnat reprezentan¡ii pentru Copa-Cogeca 10 Ma[ini & utilaje O nouå combinå Gregoire de recoltat struguri în ferme mici Curmalele, rodiile ¿i bananele New Holland T8, vor fi fructe române¿ti 10 acum cu ghidare Intellisteer Bayer: recoltare de porumb la Graba¡ ¿i la Curtici

Solu¡iile lui Samson Popescu la problema iriga¡iilor

14 16

Via]a companiilor Agricultura la feminin

Afaceri, bani, credite Penalitå¡ile la contract ¿i clauzele contractuale abuzive Avocat: fermierii au ¿anse minime în instan¡e

Ploile dau speran¡e producåtorilor de såmân¡å de cereale 20 38 Produc¡ii medii de 7.000 kg la porumb ¿i de 2.300 la floare 22 Cre[terea animalelor O gre¿ealå împårtå¿itå, o informa¡ie utilå pentru al¡i fermieri 24 Probleme cu rapi¡a în Timi¿, 26 din cauza secetei din septembrie Parada taurilor Ziua Grâului 40 în Bårågan ¿i Moldova 28 de la Semtest Craiova

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Noul tractor Kubota EK1 - 261 pentru ferme mici

Informa]ii externe Germania vrea så exporte din nou porc în Asia Amendå importantå pentru Pilgrim's Pride

49 49

Magazin Sfâr¿it de octombrie, vacan¡å în Deltå La fazani, în plinå crizå Aprovizionarea de toamnå în plinå pandemie

52 53 54

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Ambi]iile UE legate de Green Deal sunt necesare Ambi¡iile Uniunii Europene legate de Green Deal sunt necesare, dar existå câteva pericole, spune ministrul Agriculturii. “Va scådea venitul fermierilor, dar acest lucru am putea så-l controlåm, pentru cå este normal så plåtim mai mult pentru o hranå mai sånåtoaså”, mai crede ministrul. Un alt risc este invazia produselor din ¡åri care nu respectå exigen¡ele pe care le impunem la nivel european.

Referitor la reducerea cu 50% la pesticide ¿i peste 20% la nutrien¡i, ministrul Adrian Oros ar fi de acord cu condi¡ia ca acele procente så se refere la media europeanå ¿i nu la ceea ce se întâmplå în fiecare ¡arå în parte. Pentru cå, spune Oros, media europeanå la pesticide este 2.200 grame pe hectar, iar în România de 660 de grame pe hectar. Deci pe noi nu ne-ar deranja dacå reducerea cu 50% o så se refere la media europeanå. Dacå...

Se modific\ Legea vânz\rii terenurilor Ministrul Adrian Oros spune cå a primit zeci de sesizåri de la fermieri, proprietari de terenuri ¿i primårii, care se plâng de prevederile Legii 175/2020 privind vânzarea terenurilor agricole. Nici termenul de 15 zile acordat Ministerului Agriculturii pentru elaborarea normelor metodologice nu este unul suficient de lung. Adrian Oros crede cå modul în care a fost redactatå legea îi încurcå pe cei care au tranzac¡ii în curs, “deoarece prevede ca ¿i cererile înregistrate înaintea intrårii în vigoare a modificårilor legislative så fie solu¡ionate conform noilor proceduri, nu doar cererile depuse dupå apari¡ia legii”. “¥n perioada urmåtoare o så propunem adoptarea unui act normativ care så modifice articolul 2, astfel încât cererile înregistrate înaintea intrårii în vigoare a modificårilor legislative så fie Profitul Agricol 39/2020

solu¡ionate conform procedurilor de la data depunerii cererilor. Asta doresc în general to¡i peten¡ii care s-au adresat ministerului, dar ¿i altor ministere.”

pagin\ de Andrei OSTROVEANU

George Scarlat candideazå la Senat Secretarul de stat George Scarlat deschide lista pentru Senat a PNL Gala¡i. Scarlat a mai fost parlamentar, între 2012 ¿i 2016, dar atunci a fost deputat. “Din pozi¡ia de senator voi continua proiectele începute în mandatele de deputat ¿i de secretar de stat în Ministerul Agriculturii”, promite Scarlat. Cåtålin Stângå este cap de listå la deputa¡i La Camera Deputa¡ilor, PNL Gala¡i l-a pus primul pe listå pe pre¿edintele filialei, George Cåtålin Stângå, actual senator ¿i pre¿edinte al Comisiei de agriculturå din Senat. Emil Dumitru, pre¿edinte interimar al PNL Cålåra¿i Secretarul de stat Emil Dumitru a preluat conducerea interimarå a organiza¡iei jude¡ene PNL Cålåra¿i, dupå ce pre¿edintele ales, Dan Drågulin, s-a stins, såptmâna trecutå, din cauza Covid-19. “Acolo am împrospåtat echipa cu oameni tineri. Pre¿edinte interimar l-am numit pe Emil Dumitru, cålårå¿ean”, a declarat Ludovic Orban. Figurile tinere, proaspete, spune premierul, reprezintå dorin¡a partidului liberal de înnoire. Robert Chioveanu candideazå la Senat Pre¿edintele ANSVSA, Robert Chioveanu, candideazå la Senat pe listele PNL. Anun¡ul a fost fåcut de cåtre Drago¿ Soare, primarul ales al municipiului Slobozia ¿i pre¿edinte interimar al PNL Ialomi¡a. Nu este o surprizå absen¡a de pe liste a deputatului Tinel Gheorghe, care ¿i-a dat recent demisia de la ¿efia filialei jude¡ene. Cu un post de director în cadrul Ministerului Agriculturii, care a råmas blocat cât timp a fost deputat, Tinel Gheorghe poate reveni la MADR la încheierea acestui mandat. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Comer¡ul UE cu produse agroalimentare a crescut în pofida coronavirusului În perioada ianuarie-iunie 2020, valoarea totalå a exporturilor agroalimentare ale UE a crescut cu 2,7% comparativ cu perioada similarå a anului trecut, pânå la 90,2 miliarde de euro, în timp ce valoare importurilor a crescut cu 2,4%, pânå la 62,7 miliarde de euro, aratå un raport publicat vineri de Comisia Europeanå. Exporturile UE de produse agroalimentare au înregistrat o cre¿tere semnificativå în special pe rela¡ia cu China, cu un avans de 36% pânå la 2,234 miliarde de euro, gra¡ie unor exporturi record de carne de porc, grâu ¿i mâncare pentru bebelu¿i. De asemenea, o cre¿tere importantå au înregistrat exporturile UE de produse agroalimentare spre regiunea Orientul Mijlociu ¿i Africa de Nord, în special cele spre Arabia Sauditå (29%), Algeria (31%) ¿i Maroc (37%). Aceastå cre¿tere a fost stimulatå de cererea puternicå pentru orzul ¿i grâul din UE. Tot în primele ¿ase luni ale anului, valoarea importurilor de produse agroalimentare ale UE 27 a crescut în special pe rela¡ia cu Indonezia (30%) ¿i Malayezia (38%), ca urmare a cre¿terii în continuare a importurilor de ulei de palmier. Urmeazå Canada, cu o cre¿tere a importurilor de 64%, ca urmare a unui nivel ridicat al importurilor de soia ¿i rapi¡å. Conform acestor date, excedentul comercial agroalimentar al UE în primul semestru a crescut cu 3% în ritm anual pânå la 27,4 miliarde de euro, în pofida crizei Covid-19. Balan¡a comercialå a fost influen¡atå pozitiv de exporturile solide de carne de porc ¿i cereale påioase. În schimb, balan¡a comercialå a UE s-a deteriorat ca urmare a importurilor de piei, citrice ¿i etanol.

Sorin BALABAN 8

ANM> “Microzon\rile nu

ci vor fi din ce în ce mai Sezonul 2019-2020 a fost caracterizat, mai mult ca oricând, de o puternicå microzonare a precipita¡iilor. Regimul hidric a fost complet diferit chiar între ferme învecinate. Invitatå la Profitul Agricol Live, Elena Mateescu, directorul general al Administra¡iei Na¡ionale de Meteorologie, a confirmat cå aceste microzonåri nu sunt accidente, ci situa¡ii care se vor observa din ce în ce mai des.

mijlocul lunii septembrie, Organiza¡ia Meteorologicå Mondialå (OMM) a comunicat cå în urmåtorii cinci ani se va men¡ine tendin¡a de cre¿tere a temperaturii medii globale, care va fi cu mai mult de un grad anual peste media multianualå. Existå chiar o probabilitate de 25% ca în cel pu¡in unul din cei cinci ani så se depå¿eascå media cu 1,5 grade. Cum se traduce asta, în ce prive¿te România? E aproape cert cå frecven¡a anilor seceto¿i, dar cu cåderi masive de precipita¡ii, pe arii restrânse, în timp foarte scurt, va fi în cre¿tere, cel pu¡in în

sud-estul Europei. 2020 tinde så devinå viitorul “normal”. O aratå limpede ¿i evolu¡ia multianualå a climei: - Vara anului 2020 a fost caracterizatå de 159 de avertizåri meteorologice de cod ro¿u emise pentru fenomene meteo extreme, precum ploi toren¡iale asociate cu intensificårile de vânt cu aspect de vijelie ¿i cåderi de grindinå. În vara anului 2019 au fost 65 de asemenea avertizåri. ªi doar 3-5 se consemnau în verile de la începutul acestui deceniu. - Între 2000 - 2020 s-au înregistrat cei mai cålduro¿i ani din istoria måsuråtorilor meteorologice. E foarte probabil ca deceniul 2011-2020 så fie cel mai cald din istorie. - 2019 a fost cel mai cald an, cu o abatere medie pozitivå de peste 1,5 grade.

Vremea în urmåtoarele zile Chiar dacå precipita¡iile din prima parte a lunii octombrie au depå¿it pe alocuri media climatologicå, în Dobrogea, sudul Moldovei ¿i sudul Olteniei vorbim, în continuare, de secetå pedologicå puternicå ¿i chiar extremå. Rezerva de apå este departe de a se reface în aceste zone. La Adamclisi au cåzut doar 13,8 l/mp, Constan¡a 8,2, Corogea 4,6, Tulcea 19,2, Gala¡i 16,9, Bråila 19,5, Bacåu 24, Fete¿ti 7,8, Slobozia 22,4. Precipita¡iile a¿teptate la finele såptåmânii trecute urmau så cadå tot în vest, centru ¿i nord. Dupå ce sâmbåtå erau a¿teptate maxime de 13 grade - 19 grade, în a doua parte a såptåmânii în curs temperaturile vor cre¿te din nou, cu maxime între 18 -23 de grade. Vremea se va men¡ine caldå ¿i uscatå pânå chiar în prima decadå a lunii noiembrie. Profitul Agricol 39/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

sunt accidente, frecvente”

- Toamna 2019 a fost cea mai cålduroaså din istorie, iar urmåtoarele toamne cu temperaturi medii record sunt, în ordine, 2012 ¿i 2015. În noiembrie 2019 abaterea medie pozitivå a fost de aproape 5 grade! - Nu este exclus ca toamna 2020 så fie chiar mai cålduroaså ca precedenta. Septembrie 2020 a fost deja cea mai caldå din istorie (în primele douå zile ale lunii au fost 39,3 grade, cele mai mari valori din acest an), iar în prima parte a lunii octombrie abaterea termicå pozitivå a depå¿it 5 grade, cea mai mare de pânå acum. Råcirea de la mijlocul lunii e doar episodicå, temperaturile de peste 18-20 de grade urmând a se instala pânå în prima decadå din noiembrie.

- Iarna 2019-2020 a fost a doua cea mai caldå; a doua iarnå cålduroaså a fost 2006-2007, iar a treia 2015-2016. ªefa ANM a explicat cå microzonårile sunt produse tocmai de cre¿terea temperaturii. În anotimpul cald, care tinde så se instaleze în aprilie ¿i så ¡inå pânå târziu în octombrie, se genereazå nori convectivi foarte rapizi, care produc ploi de scurtå duratå, punctiforme, neuniform distribuite în timp ¿i spa¡iu. Într-o anumitå arie pot cådea 70 l/mp/24 h, iar întro arie învecinatå 0 litri. “Cu siguran¡å, de la un an la altul vom înregistra noi recorduri. Atunci când un fermier î¿i face planul de investi¡ii pe minim 3-5 ani, trebuie så aibå în vedere o strategie proprie de diminuare a impactului schimbårilor climatice", avertizeazå Elena Mateescu. Måsuri propuse: lucråri de conservare a apei în sol, adaptarea calendarului de înfiin¡are a culturilor, folosirea varietå¡ilor extratimpurii ¿i timpurii. “Cel pu¡in în partea de sud ¿i sud-est a ¡årii, e posibil ca noiembrie ¿i nu octombrie så fie luna optimå pentru înfiin¡area culturilor de påioase. La fel, luna optimå pentru înfiin¡area culturilor de prå¿itoare så fie martie ¿i nu aprilie”.

Robert VERESS

Prognoze pe 3 luni - din 2024 Joi, 15 octombrie, ANM a lansat proiectul de asisten¡å tehnicå pentru viitorul Centru European de Agrometeorologie, ce va fi gåzduit de România, chiar la Centrul Na¡ional de Meteorologie. Proiectul prevede achizi¡ia a ¿apte radare noi de tip Doppler, care se vor alåtura celor ¿apte existente, construc¡ia unui sediu care så gåzduiascå, între altele, Centrul de Date care va gestiona schimbul de informa¡ii agrometeorologie dintre serviciile meteorologie europene. Proiectul de asisten¡å tehnicå se va finaliza în 2023, Centrul devenind opera¡ional din 2024. Se va extinde de la 64 la 160 (din 164) numårul sta¡iilor meteo ANM cu program agrometeorologic. Se vor folosi inclusiv produse satelitare (platforma Copernicus a UE devine opera¡ionalå din 2021), pentru a se transmite cåtre fermieri informa¡ii cu acurate¡e mai mare inclusiv pentru perioade de pânå la 3 luni. Profitul Agricol 39/2020

Consiliul de Mini¿tri de la Luxemburg ¥n perioada 19-20 octombrie, la Luxemburg are loc reuniunea Consiliului de mini¿tri AgriFish. Principalele teme vizeazå pachetul de reformå a PAC post-2020 “Ne a¿teaptå negocieri îndelungate, pânå noaptea târziu”, avertiza, mai în glumå, mai în serios, ministrul german al Agriculturii, Julia Kloeckner, la sosirea la Luxemburg. În centrul discu¡iilor va figura sistemul eco-schemelor propuse de Comisia Europeanå. Statele membre trebuie så ajungå la o majoritate calificatå cu privire la valoarea, defini¡ia ¿i obiectivul acestora. Germania, care de¡ine pre¿edin¡ia rotativå a UE, a promis ca primele acordate fermierilor în cadrul acestor “eco-scheme” så devinå obligatorii ¿i a prevåzut un buget minimal în acest scop. Pânå acum, “eco-schemele” erau voluntare. Fran¡a, la unison cu Suedia, Danemarca, Belgia, Spania, ar dori ca aceste “eco-scheme” så devinå obligatorii pentru toate ¡årile membre, astfel încât så nu aparå distorsiuni în ceea ce prive¿te concuren¡a. Europa de Est se opune acestei idei deoarece statele se tem cå vor pierde fonduri europene dacå un numår insuficient de fermieri vor participa la programele de mediu. De asemenea, va fi discutat ¿i con¡inutul eco-schemelor. Unele state au în vedere remunera¡ii pentru a încuraja agricultura bio, altele pentru a finan¡a acoperirea vegetalå a solului pe întreaga perioadå a anului. Cristina Radu, responsabilå cu cercetarea la APPR Cristina Radu este noul responsabil de cercetare al APPR. Ea va gestiona realizarea tehnicå a platformelor comparative din Bårågan ¿i Moldova ale APPR. Cristina Radu activeazå în cadrul asocia¡iei din 2017, dar este ¿i responsabilå pentru inovare la ferma Sopema, a fostului pre¿edinte APPR, Arnaud Perrein. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Alian]a [i-a desemnat reprezentan]ii pentru Copa-Cogeca APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV au desemnat, fiecare, câte 30-80 de reprezentan¡i pentru cele 49 de grupe ¿i subgrupe de lucru din Copa-Cogeca, anun¡å triumfal Ionel Arion, pre¿edinte Pro Agro ¿i reprezentantul anual (iulie 2020 - iulie 2021) al Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare. “Sunt comisii în care o organiza¡ie a desemnat câte 6-7 reprezentan¡i, dar asta nu înseamnå cå vor participa to¡i la reuniunile grupelor de lucru. Urmeazå ca din rândul celor desemna¡i de fiecare organiza¡ie så fie stabilitå persoana care va participa efectiv la grupele de lucru. Înså ¿i ceilal¡i vor avea un rol activ în creionarea punctelor de vedere pe care le vom stabili de comun acord ¿i le vom comunica apoi la Bruxelles”. Deocamdatå, pânå la formalizarea schemei de reprezentare, câteva persoane din partea alian¡ei, inclusiv lideri

de organiza¡ii sau persoane din conducerile executive, au participat deja ¿i participå în continuare la ¿edin¡ele grupelor de lucru, precum comisia pentru Politica Agricolå Comunå - cea mai importantå dintre toate. ªedin¡ele se desfå¿oarå în aceastå perioadå exclusiv prin intermediul platformei de comunicare online. Arion ne-a asigurat cå to¡i cei care au participat la aceste ¿edin¡e sunt persoane care vorbesc bine cel pu¡in limba englezå, astfel încât så poatå în¡elege ce se discutå în grupele de lucru ¿i så le comunice, mai departe, colegilor din Alian¡å. Claudiu Frânc, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România, spune cå organiza¡ia sa, ca membrå Pro Agro, a propus 12 persoane pentru rela¡ia cu Copa-Cogeca: “Propunerile noastre nu vizeazå doar

grupa de lucru bovine, ci mai multe grupe de la Copa-Cogeca, fiindcå membrii no¿tri sunt fermieri care au ¿i alte afaceri în agriculturå, cum ar fi în cultura mare, horticulturå sau sectoare zootehnice”. Însu¿i Frânc s-a înscris pentru reprezentare în mai multe grupe, precum cea pentru PAC, grupa bovine subgrupa produc¡ie de lapte, grupa bovine - subgrupa produc¡ie de carne. LAPAR a propus câteva nume grele din agriculturå, printre care chiar pe pre¿edintele ASAS, Valeriu Tabårå. Tabårå spune, înså, cå nu ¿tia de aceastå propunere. “E adevårat, am pe maså un protocol de colaborare propus de LAPAR, dar nu am apucat så-l studiez, deci nu ¿tiu dacå e vorba ¿i despre asta acolo”.

Robert VERESS

Curmalele, rodiile [i bananele vor fi fructe române[ti? USAMV Bucure¿ti a prezentat recent o serie de fructe exotice cultivate în pepinierele centrului de cercetare HortInvest. Printre acestea am remarcat banana nordului, kiwi, curmal, curmal chinezesc, smochin ¿i rodie. Prorectorul Florin Stånicå spune cå aceste fructe au fost aclimatizate în România ¿i urmeazå a fi omologate începând de anul viitor ca fructe române¿ti. Fermierii interesa¡i pot solicita de la USAMV informa¡ii în acest sens ¿i pot ob¡ine ¿i material såditor. Decanul Facultå¡ii de Biotehnologii, prof. Petru¡a Cornea, a prezentat AMRITA, un produs tri-biotic, rezultat al colaborårii USAMV cu Laboratoarele Medica/ProNatura ¿i ICECHIM. 10

Acesta este ob¡inut printr-o tehnicå specialå de fermentare a polenului în culturi de Kombucha, ce imitå procese-

le biologice prin care albinele produc påstura, sparg stratul de exinå ¿i intinå al polenului. Prin acest proces se elibereazå proteine, oligopeptide ¿i aminoacizi esen¡iali, flavonoide, polifenoli, vitamine ¿i minerale benefice sånåtå¡ii umane. Un alt proiect inovator realizat la Facultatea de Biotehnologie îl reprezintå crearea unui nou soi de camelinå (Camelina sativa), o plantå din ale cårei semin¡e bogate în ulei se pot ob¡ine produse cosmetice, biopesticide, ¿i chiar biokerosen, compania KLM testând deja cu succes acest tip de carburant.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 39/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan¡a 191 euro/t (+ 4) 936 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 5 - 9.10.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020. ¥n såptåmâna 5 - 9 octombrie pre¡ul grâului pe bursele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Nov Dec Mar

05.10 121 119 115

06.10 123 121 117

07.10 124 123 119

08.10 125 124 121

09.10 127 125 123 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Nov Dec Mar

05.10 213 215 217

06.10 215 217 219

07.10 08.10 09.10 217 219 218 219 221 219 221 223 220

la 269 dolari/tonå (1.103 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 5 octombrie.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 181 euro/tonå (887 lei). A crescut cu 6 euro/tonå.

Principalele destina¡ii ale exportului: Indonezia 96.170 tone, Coreea de Sud 85.570 tone, Mexic 77.070 tone, Columbia 57.770 tone ¿i Japonia 37.770 tone.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 197 euro/tonå (965 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 237 dolari/tonå (917 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 05.10 Rouen 181 Dunquerque 185 Pallice 185 Creil FOB 179 Moselle FOB 175 Rouen FOB 191

06.10 07.10 183 185 187 189 187 189 180 181 177 179 193 194

Nov Dec Mar

06.10 235 231 227

07.10 237 233 229

România

08.10 239 235 231

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 9 octombrie 2020, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 161 euro/tonå (789 lei). A înregistrat o cre¿tere de 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 183 euro/tonå (897 lei). A crescut cu 4 euro/tonå ¿i

Nov Dec Mar

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 05.10 Bordeaux 163 Pallice 159 Rhin 161 Bordeaux FOB 157 Pontivy 179

$/t

06.10 07.10 08.10 09.10 149 151 153 154 151 153 155 157 153 155 157 159 euro/t

06.10 07.10 08.10 09.10 165 167 169 167 161 163 165 163 163 165 167 165 159 161 163 161 181 183 185 183

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în noiembrie, este de 185 dolari/tonå (758 lei), mai mare cu 2 dolari/t fa¡å de såptåmâna trecutå.

05.10 147 150 152

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna noiembrie 2020, a fost de 175 dolari/t (717 lei).

09.10 237 233 229

FOB Constan¡a 193 euro/t (+4) 946 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 5 - 9.10.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în noiembrie 2020 este de 179 dolari/t (734 lei).

09.10 189 191 191 185 181 197

fost de 227 dolari/tonå (931 lei), cu o cre¿tere de 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

¡ul a fost de 191 euro/tonå (936 lei), în cre¿tere cu 6 euro/tonå.

euro/t 08.10 187 190 190 183 180 195

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 05.10 233 229 225

La bursa Dunquerque pre-

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

råmâne cel mai competitiv pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 163 euro/tonå (799 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 165 euro/tonå (808 lei), cu o cre¿tere de 4 euro/tonå.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 205 dolari/tonå (840 lei), fa¡å de 199 dolari/tonå, cât a deschis licita¡ia în data de 5.10. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

05.10 06.10 07.10 08.10 09.10 199 200 201 203 205 205 204 203 205 207

Profitul Agricol 39/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 5 - 9 octombrie pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a crescut pe toate bursele. Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 444 dolari/tonå (1.820 lei), cu 7 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 5 octombrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Nov Dec Mar

05.10 377 375 373

06.10 379 377 375

$/t 07.10 381 379 377

08.10 383 381 379

09.10 385 383 381

România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 5 - 9.10.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

05.10 153 159 169 171

06.10 155 160 170 172

07.10 157 161 171 173

08.10 159 163 173 175

09.10 161 165 175 177

163 163

165 167 169 171 165 167 169 171

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Nov Dec Mar

05.10 735 733 735

06.10 07.10 08.10 737 739 741 735 737 739 737 739 741

$/t 09.10 744 741 742

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 171 euro/tonå (838 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 5 octombrie. Argentina: pentru livrare în noiembrie 2020, pre¡ul orzului furajer este 197 dolari/t (808 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. Japonia 9.370 tone.

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 5 - 9 octombrie 2020, a fost de 201 dolari/tonå (824 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale exportului: China 137.770 tone ¿i

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

PREºURI

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 385 dolari/tonå (1.578 lei), în cre¿tere cu 8 dolari/tonå.

Sorg

5 - 9.10.2020

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 445 dolari/tonå (1.824 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå.

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 161 euro/tonå (789 lei), mai mare cu 8 euro/tonå.

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

na 107.770 tone, Italia 93.770 tone, Bangladesh 85.770 tone, Indonezia 77.770 tone ¿i Mexic 17.170 tone.

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Nov Dec

05.10 06.10 07.10 08.10 09.10 194 195 197 199 201 195 197 199 201 203

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

05.10 06.10 07.10 08.10 09.10 377 379 381 383 385 379 381 383 385 389

Nov Dec

Floarea-soarelui

istrat o cre¿tere de 4 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 455 euro/tonå (2.229 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna noiembrie, este de 407 dolari/tonå (1.669 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 9 oct., a fost de 451 dolari/tonå (1.849 lei). A înreg-

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna noiembrie 2020, a fost de 4377 dolari/t (1.792 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Dec

$/t

05.10 06.10 07.10 08.10 09.10 447 449 451 453 451

euro/t

05.10 06.10 07.10 08.10 09.10 Dieppe 449 450 451 453 455

Rapi¡å

mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 415 euro/tonå (2.033 lei), cu 8 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 5 oct.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 411 euro/tonå (2.014 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 5 octombrie.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 411 euro/tonå (2.014 lei),

¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

05.10 Rouen 403 Dunquerque 403 Moselle 407

09.10 411 411 415

06.10 405 405 409

07.10 407 407 411

08.10 409 409 413

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Nov Ian Mar

05.10 397 401 407

06.10 399 403 409

07.10 401 405 411

08.10 403 407 413

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

269 dolari/t

Profitul Agricol 39/2020

227 dolari/t

$/t

05.10 06.10 07.10 08.10 09.10 437 439 441 443 445 390 391 393 395 397

444 dolari/t

201 dolari/t

$/t 09.10 400 405 410

+4 13

Pre]uri [i pie]e

La anul, omenirea va produce

773 milioane tone de grâu Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 9 octombrie, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Redåm mai jos principalele date despre produc¡ia ¿i evolu¡ia pre¡urilor la grâu.

În topul importatorilor råmâne Egiptul (13 mil. tone), urmat de Indonezia (11 mil. tone), Algeria (7 mil. tone), Filipine (7 mil. tone) Brazilia (7 mil. tone) ¿i Bangladesh (6,6 mil. tone).

Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 222 milioane hectare, mai mare cu 5 milioane hectare fa¡å de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt India (31 milioane ha, mai mult cu 1 mil. ha), Rusia (28,3 milioane ha din care 16,2 mil. cu grâu de toamnå ¿i 12,1 cu grâu de primåvarå), UE (25 milioane ha), China (24) ¿i SUA (15).

Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2021, sunt prognozate la 321 milioane tone, cu 21 milioane tone mai mari fa¡å de anul 2019/20. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (163 mil. tone), India (31 mil. tone), SUA (25 mil. tone), UE (13,5 mil. tone), Rusia (8 mil. tone) ¿i Iran (7).

Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Egipt (6,4 tone/ha), China (5,7), UE (5,5 t/ha), Mexic (5,5), Uzbekistan (4,6), Ucraina (4), India (3,4), SUA (3,3), Belarus (3,3), Pakistan (3) ¿i Rusia (3). ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (137 milioane tone, cu 18 mil. tone mai pu¡in decât în 2019/20), China (136 milioane tone, cu 2 mil. tone mai

Produc¡ia mondialå de grâu ar putea atinge 773 milioane tone, mai mare cu 9 milioane tone fa¡å de 2019/20 mult), India (107, mai mare cu 4 mil. tone), Rusia (83 mil. tone, cu 9 milioane de tone mai mult ca anul trecut), SUA (50, mai pu¡in cu 2 mil. tone), Canada (35 milioane tone), Australia (28,5), Ucraina (25,5 milioane tone, cu 4,5 milioane mai mult pu¡in decât anul trecut), Pakistan (26), Argentina (19), Turcia (18,5), Iran (17) ¿i Kazahstan (12,5). ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (39 mil. tone), SUA (27 mil. tone), UE (25,5 mil. tone), Canada (25 mil.), Australia (18 mil.), Ucraina (16,5 mil.), Argentina (13 mil.), Turcia (6,6) ¿i Kazahstan (6,5 mil. tone).

Evolu]ia pre]ului grâului la licita]iile de export FOB, în perioada 8 octombrie 2019 - 8 octombrie 2020

pagini structurate de Marilena R|DUCU USDA apreciazå cå estimårile privind produc¡ia mondialå de grâu sunt în cre¿tere în aceastå lunå, deoarece s-au înregistrat randamente mai mari în Rusia ¿i UE. Acestea au compensat produc¡iile mici din Canada, Ucraina ¿i Argentina. Consumul mondial este în mare parte neschimbat. Comer¡ul mondial este în cre¿tere, cu exporturi mai mari din Rusia ¿i importuri mai mari în Pakistan ¿i China. ¥n luna septembrie, pre¡ul grâului din UE a crescut de la 228 dolari/tonå la 242 dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a crescut de la 219 dolari/tonå la 240 dolari/tonå. ¥n SUA, pre¡ul a crescut de la 245 dolari/tonå la 270 dolari/tonå. Pre¡ul grâului din Canada a crescut cu 11 dolari/tonå, la 250 dolari/tonå, iar grâul din Australia a ajuns la 261 dolari/tonå, de la 244 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul grâului în luna septembrie a fost de 255 dolari/tonå. Profitul Agricol 39/2020

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 605 milioane tone, cu 28,5 mil. tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å trecut. Datele au fost publicate în raportul USDA, Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, din luna octombrie. Structural, va fi formatå astfel:  soia (368 mil. tone, mai mare cu 32

mil. tone fa¡å de anul trecut);  rapi¡å (69 mil. tone);  floarea-soarelui (51 mil. t., cu 4 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut);  semin¡e de bumbac (48), arahide (43), nuci de palmier (20) ¿i copra (6). ªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2019/20 Ian. 2020 331 332 Feb. 2020 325 334 Mar. 2020 344 364 Apr. 2020 326 363 Mai 2020 318 328 Iun. 2020 318 325 Iul. 2020 321 329 Aug. 2020 320 345 Sept. 2020 353 378

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott Hamb (3) (4) (5) 204 209 239 207 208 244 198 213 260 203 227 288 199 231 260 207 228 229 223 226 227 240 226 244 233 232 272

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va atinge 210 milioane tone, fa¡å de 206 milioane tone în anul 2019/20. Structura sortimentalå:  ulei de palmier (75 mil. tone);  soia (60 mil. tone);  rapi¡å (27 mil. tone);  floarea-soarelui (20 mil. tone);  nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3 mil. tone). ºårile mari consumatoare sunt China (41 milioane tone), UE (27 milioane 16

ºårile mari consumatoare sunt China (135 milioane tone), SUA (63,6 mil. tone), Argentina (50), UE (47), Brazilia (45), India (31), Rusia (19) ¿i Ucraina (16). ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (85,3 milioane tone), SUA (61), Canada (14). ºårile mari importatoare sunt China (104 milioane tone), UE (22), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (4). Stocurile mondiale sunt prognozate la 101 milioane tone, cu 8 mil. tone mai mici decât anul trecut.

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ar putea atinge 353 milioane tone, cu 9 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone):  soia (253 mil. tone, mai mare cu 10

Semin¡e oleaginoase dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de pia¡å SUA Rott SUA Rott Hamb (1) (2) (1) (2) (2) 2019/20 Ian. 2020 325 390 425 443 459 Feb. 2020 316 376 445 426 439 Mar. 2020 311 369 454 406 406 Apr. 2020 307 362 454 424 406 Mai 2020 304 360 465 433 409 Iun. 2020 306 369 456 434 423 Iul. 2020 313 383 456 435 435 Aug. 2020 318 387 454 390 446 Sept. 2020 ND 418 ND 476 464 (1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

ºårile mari consumatoare de ¿roturi proteice sunt China (101 milioane tone), UE (54), SUA (40), Brazilia (20,5), India (16) ¿i Rusia (8,2 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (30 milioane tone), Brazilia (17), SUA (12,5) ¿i Ucraina (5,5).

mil. tone fa¡å de anul trecut);  rapi¡å (38 mil. tone, cu 1 mil. tone mai pu¡in decât anul trecut);  floarea-soarelui (21 mil. tone);  semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (7) ¿i copra (2).

Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (25 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (5) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 12 milioane tone.

tone), India (22,5 milioane tone), SUA (18,4 mil. t) ¿i Indonezia (16).

Uleiuri vegetale dolari/t Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Rott pia¡å (1) (2) (3) (4) (5)

ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (31 milioane tone pe an), Malaezia (18), Ucraina (6,5), Argentina (6), Canada (4) ¿i Rusia (3,6). ºårile mari importatoare sunt India (15 milioane tone), China (12), UE (10,4) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 20 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici decât în 2019/20.

2019/20 Ian. 2020 728 Feb. 2020 667 Mar. 2020 596 Apr. 2020 566 Mai 2020 557 Iun. 2020 587 Iul. 2020 632 Aug. 2020 708 Sept.2020 754

871 759 725 673 672 740 817 867 899

1.543 1.543 1.676 1.676 1.631 1.235 1.243 1.257 1.257

830 759 706 728 751 807 817 842 1.000

946 899 804 765 798 857 893 930 941

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB. Profitul Agricol 39/2020

Raportul de pia]\ pentru România Rapoartele de pia¡å ale Clubului Fermierilor Români sunt realizate de Cezar Gheorghe, consultant senior ¿i analist, care se implicå astfel în ac¡iunile Clubului care vizeazå cre¿terea competitivitå¡ii afacerilor agricole, securizarea profiturilor ¿i reducerea la minim a riscului poten¡ial.

de asemenea, dore¿te så achizi¡ioneze 60.000 tone de grâu, la pre¡ul de 272 dolari/tona CIF, cu livrare în februarie 2021 ¿i 12,5% nivel de proteinå indica¡ie calitativå. Algeria a achizi¡ionat 600.000 tone de grâu cu livrare în noiembrie 2020, la pre¡ul de 264 dolari/tona CIF. Pre¡urile continuå så creascå. Euronext a indicat, la închiderea de vineri,

Tendin¡e pe pia¡a grâului Grâu În România, pia¡a începe så prezinte lichiditate, iar indica¡ia de pre¡ puså de fermieri, de 1.000 lei/tona de grâu, începe så fie prezentå în ofertele pentru loturile mari. Pe 15 octombrie, pentru loturi de minim 10.000 tone, s-a ofertat cota de 1.000 lei/tona, în sudul României (Ialomi¡a ¿i Buzåu), în Telorman ¿i în zona medianå a Moldovei. ¥ntre timp, pre¡ul grâului CPT Constan¡a s-a mi¿cat între 995-1.000 lei/tonå. Calitatea cerutå a fost ¿i ea pe måsurå: min. 77 kg/hl maså hectolitricå ¿i bazå 12,5% proteinå, aspecte care se pot discuta ¿i agrea de cåtre pår¡i. În zona Mårii Negre, licita¡iile sunt tot mai frecvente. Turcia a ie¿it la cumpårare pentru 175.000 tone. Iordania, 18

Pia¡a va fi în cerere constantå, aspect care va alimenta ofertele în termen de pre¡. Între 10 august ¿i 16 octombrie avem o diferen¡å raportatå la Euronext de 32 euro/tona (177 euro/tona vs. 209 euro/tona), adicå o cre¿tere de 18%. Marea Balticå apare ca un competitor pentru Marea Neagrå, cu pre¡uri mai mici cu 4-5 dolari/tonå, calitate mai bunå (12,5% proteinå), dar logistica face ca accesul lor în zonele tradi¡ionale din Orientul Mijlociu så fie dificil. Prin urmare, råmân în continuare focusa¡i pe fostele colonii fran¡uze¿ti: Maroc, Algeria, Tunisia. Lipsa volumelor din UE ¿i bazinul Mårii Negre vor alimenta trendul de cre¿tere. Vom asista la o competi¡ie între pia¡a internå ¿i cea de export, cu beneficii financiare pentru fermierii români.

16 octombrie, un pre¡ de 209 euro/tona de grâu. ªi ceilal¡i indicatori, cum ar fi CBOT, men¡in trendul. ICE London ¿i BSW (Black Sea Wheat), de asemenea, indicå pre¡ul pentru noiembrie la 250 USD/tona.

Porumb În România, recoltatul porumbului este par¡ial întrerupt de apari¡ia ploilor. Statusul ramâne în pondere de 80%, identic cu cel de såptåmâna trecutå. Pre¡urile continuå så creascå pe fondul lipsei de lichiditate generate de seceta pedologicå. Pre¡urile genereazå întrebåri privind momentul optim de vânzare. Ar trebui sau nu fermierii så mai a¿tepte pânå så-¿i vândå produc¡ia? În afarå de acest aspect, lipsa unui acord bilateral al ANSVSA cu agen¡ia omolog din China (IQSQ) penalizeazå produc¡ia româneascå cu un pre¡ mai mic cu 3 pânå la 5 EUR/tona. În acela¿i timp, Bulgaria are acces pe pia¡a chinezå, cu acest avantaj financiar în materie de pre¡. Pre¡urile porumbului la nivel na¡ional: CPT Constan¡a: 900 lei/tona Nord-vest: 680-720 lei/tona Moldova: 750 lei/tona Profitul Agricol 39/2020

CULTURI

VEGETALE

Ploile dau speran]e

produc\torilor de s\mân]\ de cereale Vânzårile de semin¡e de cereale påioase au fost foarte scåzute în aceastå toamnå. În primåvarå se discuta despre riscul de a råmâne fårå såmân¡å de cereale påioase, din cauza secetei. Atunci, au fost fåcute eforturi inclusiv din partea organismelor din subordinea MADR pentru certificarea unor cantitå¡i suplimentare de semin¡e.

cum, producåtorii de såmân¡å, fie cå sunt fermieri, companii sau organiza¡ii de cercetare, mai au încå såmân¡å pe stoc. Speran¡a este ca valul de ploi de såptåmâna trecutå så mai creascå vânzårile, întrucât scåderea volumelor este considerabilå. 20

Petre Boboc, fermier din Teleorman, are peste 1.000 de tone de såmân¡å la vânzare. Mihai Budai, director tehnic la Agroind Cauaceu, din jude¡ul Bihor, spune cå vânzårile sunt la 60% din cantitatea de anul trecut, contrar a¿teptårilor. “Stocurile le låsåm netratate ¿i le gazåm periodic”, spune agronomul. Probleme apar înså anul urmåtor cu spa¡iile de depozitare întrucât este afectatå preluarea cerealelor din câmp. Budai pune scåderea pe seama nevoii fermierilor afecta¡i de secetå de a reduce cheltuielile ¿i a semåna såmân¡å C2 sau chiar consum. Ace¿tia preferå så creascå norma de semånat pentru a compensa diferen¡a de aproape o tonå între verigile C2 ¿i C1 sau C1 ¿i bazå. Mihai Miri¡escu, director general Saaten-Union ¿i Rapool, considerå cå

mul¡i fermieri au a¿teptat ploile. Crede cå acum au condi¡ii så semene. “Vânzårile sunt mult mai slabe ca în al¡i ani. Suntem în întârziere”, spune managerul. Avem în pia¡å ambele canale de vânzare: bazå ¿i C1. Ponderea cea mai mare este de C1 întrucât compania o produce în ¡arå. “De obicei prebaza o folosim la multiplicare, iar baza o dåm cu redeven¡å celor care doresc så producå såmân¡å pentru ei sau pentru a o comercializa”, explicå Miri¡escu. Såmân¡a bazå s-a vândut mai bine ca în al¡i ani, spre deosebire de C1, care a înregistrat scåderi. “La grâu ¿i orz, o parte din fermieri au semånat din ce le-a råmas în hambar, fårå så condi¡ioneze ¿i så trateze såmân¡a. Probabilitatea så aibå un atac de boli ¿i dåunåtori este foarte mare. ¿tim fermieri care au procedat a¿a”, atrage aten¡ia agronomul. El mai atrage Profitul Agricol 39/2020

CULTURI VEGETALE aten¡ia asupra unui risc produs de secetå: îmburienarea sporitå, din cauzå cå buruienile s-au dezvoltat fårå concuren¡å, în sud. “Fermierii trebuie så fie pregåti¡i pentru tratamente, pentru erbicidat”, spune Miri¡escu. La INCDA Fundulea, vânzårile sunt la 50%. Institutul vinde categoria Bazå. Pompiliu Mustå¡ea, director INCDA Fundulea, crede cå vânzårile s-ar putea relua dupå frontul de ploi de såptåmâna trecutå. “Cred cå sunt circumspec¡i. A¿teaptå så vadå cum evolueazå vremea. E bine totu¿i så facå lucrårile, så semene”, considerå managerul. La SCDA Caracal, valoarea vânzårilor este la nivelul anilor trecu¡i. Cantitatea vândutå a fost înså cu aproximativ 40% mai micå decât cea de anul trecut, dar veniturile au fost compensate de pre¡urile mai mari. “Nu am putea spune cå au fost costuri de produc¡ie cu mult peste cele de anul trecut”, spune Marius Cåtålin Bran, director general.

Profitul Agricol 39/2020

Condi¡ii de semånat “Semånatul s-a decalat fa¡å de normalul României, dar în anii în care a fost secetå ¿i s-a semånat mai târziu, dacå au fost ani favorabili, sau ob¡inut produc¡ii destul de mari chiar semånat în octombrie-început de noiembrie. Au fost cazuri când un soi a dat produc¡ii foarte bune chiar semånat la jumåtatea lui noiembrie. Fermierii ¿tiu cå pe måsurå ce ne îndepårtåm de optimul perioadei de semånat trebuie så måreascå norma de semân¡å”, remarcå agronomul. Faptul cå nu este târziu pentru semånat este remarcat ¿i de Pompiliu Mustå¡ea (foto), director general INCDA Fundulea. “Epoca de semånat s-a decalat cu zece zile în ultimii ani. Toamnele sunt mai lungi, mai cålduroase, iernile nu prea mai sunt. Eu semånam ¿i în noiembrie, semån ¿i acum. Sunt ani când produc¡iile sunt asemånåtoare cu cele din epoca optimå”, spune directorul INCDA Fundulea. Cea mai mare pondere în såmân¡a vândutå o are categoria Bazå. A urmat C1, ¿i anul acesta ¿i C2. Stocurile de bazå au fost lichidate. La vânzare mai este disponibilå såmân¡å din soiul Otilia C1, din care a existat o cantitate foarte

mare. “Pentru SCDA Caracal a fost un an agricol bun. Vom încheia anul cu profit, ca în ultimii patru ani”, conchide managerul.

Adrian MIHAI

CULTURI VEGETALE

Produc]ii medii de 7.000 kg la porumb [i de 2.300 la floarea-soarelui, în Timi[ Peste jumåtate din cele 180.000 de ha de porumb din Timi¿ erau recoltate la jumåtatea lunii octombrie, dar ploile de la începutul lunii au blocat activitatea.

În

urmåtoarea perioadå, se anun¡å vreme bunå în Câmpia de Vest, cu soare ¿i temperaturi cuprinse între 17 - 20 de grade pânå în noiembrie. Fermierii vor putea så finalizeze recoltarea porumbului ¿i semånatul grâului. Prof. Doru Petanec, directorul Direc¡iei Agricole Jude¡ene Timi¿, spune cå, la porumb, se preconizeazå o produc¡ie de 6.000 -7.000 de kg la ha, în medie, dar sunt zone unde s-au ob¡inut ¿i 10.000 - 12.000 kg la ha. Recoltarea florii-soarelui de pe cele aproape 80.000 de ha s-a finalizat, cu o produc¡ie de 2.300 -2.500 kg la ha. Au fost semånate deja 22.000 de ha în Timi¿. Grâul ¿i orzul au råsårit, dar mai sunt fermieri care au început semånatul dupå 10 octombrie. Peste 130.000 de ha de grâu vor fi cultivate în Timi¿. Unele probleme sunt la rapi¡å. De¿i a fost semånatå în septembrie, existå parcele unde plantele abia au råsårit, în octombrie, dupå ploi. “Rapi¡a avea umiditate ¿i evolua bine. Vom vedea cum va intra în iarnå. Ideal ar fi 4-6 frunze sau mai multe. Dacå va fi o toamnå prelungitå, fårå ghe¡uri la început sau dacå vor fi ghe¡uri bine ar fi så existe ¿i zåpadå, atunci rapi¡a se va salva”, spune Petanec. “Pentru grâu situa¡ia decurge bine. Au fost ploi la timp ¿i existå umezealå în sol. Sunt speran¡e cu grâul. Acum se lucreazå bine la semånat. Nu avem båltiri. Nu sunt probleme. La vie ¿i la pomi fructiferi s-a finalizat, de asemenea, 22

recoltatul. Va fi un vin de foarte bunå calitate. Procentul de zahår este de peste 200. A acumulat mult zahår cå a fost cald când trebuie, în luna august”, a subliniat prof. Petanec.

În Cara¿ Severin plouå prea mult În jude¡ul Cara¿ Severin, ploile multe au întârziat activitatea. Din cele 20.000 de ha de porumb existente, la jumåtatea lunii octombrie, erau recoltate aproape 10.000, cu o produc¡ie medie de 5.700 kg la ha. La floarea-soarelui erau recoltate 6.000 de ha cu o produc¡ie de 2.200 de kg la ha, iar la grâu au fost însåmân¡ate numai 2.000 de ha din cele 16.000 preconizate, din cauza ploilor. “De douå såptåmâni plouå în Cara¿ Severin, dar imediat ce se îndreaptå timpul speråm ca så putem intra în câmp, så ne facem treaba. La noi nu au fost calamitå¡i din cauza secetei. Pentru anul 2020 -2021 se pare cå este foarte bine, în acest moment. Noi speråm så nu mai plouå, fiindcå în sol existå umiditate ¿i vom putea semåna grâul ¿i finaliza recoltatul la porumb ¿i floare”, a spus Iosif Marius Zarcula, ¿eful serviciului Inspec¡ii, din cadrul Direc¡iei Agricole Cara¿ Severin. Fermierii din Arad sperå så recupereze din pierderi Recoltatul la floarea-soarelui de pe cele aproape 40.000 de ha era finalizat în jude¡ul Arad, dar produc¡ia este mai slabå ca în 2019. Martin Ion, directorul DAJ Arad, crede cå cine a recoltat înainte dupå 25 august a prins un pre¡ mai slab, de 1,40 lei -1,50 lei, dar dupå ce s-a terminat recoltatul, pre¡ul a crescut la 1,90 lei -2.00 lei, la începutul lunii octombrie. Recoltatul la porumb ajunsese la 50%

la jumåtatea lunii octombrie, iar kilogramul se vindea cu 0,70%. Suprafa¡a propuså pentru semånat la grâu în 2020 se apropie de 100.000 de ha, din cele 350.000 de ha arabile din jude¡, ¿i erau însåmân¡ate în propor¡ie de 50%. Ploile au mai blocat activitatea. "Ne vom încadra în perioada optimå. Fa¡å de ceea ce am învå¡at noi în urmå cu câ¡iva zeci de ani, acum, epoca optimå de semånat s-a mai decalat, datoritå iernilor care aproape cå nu mai sunt. Au fost fermieri în Arad care au finalizat semånatul ¿i la sfâr¿itul lunii noiembrie ¿i tot au avut produc¡ii foarte bune. În concluzie, anul 2019 -2020 a fost mul¡umitor din punct de vedere financiar. Sigur cå au fost produc¡ii mai scåzute ca anul trecut la cerealele påioase, din cauza secetei care a bântuit ¿i jude¡ul nostru. Datoritå ploilor din luna octombrie, existå umiditate în påmânt ¿i va exista o råsårire bunå pentru grâu. La rapi¡å sunt diferen¡e. Sunt vetre unde plantele sunt de 10 -15 cm, iar pe altele acum råsar. Nu au avut umiditate. Rapi¡a a fost semånatå dupå 25 august, dar în septembrie a fost secetå în Arad, de aceea rapi¡a nu a råsårit. Speråm cå aceastå culturå va evolua bine ¿i se va cåli pânå în iarnå. Grâul semånat dupå 20 septembrie e în covor verde. Aratå bine. Au fost ploi cam intense în perioada 1-15 octombrie, iar fermierii cum au reînceput semånatul grâului. În plus, în jude¡ s-au cultivat 2.000 de ha de plante furajere, mai ales lucernå, fiindcå fermierii beneficiazå de un bonus de la APIA, dacå este în agriculturå ecologicå ¿i face SCZ ¿i se ob¡in 3,75 de tone la ha, atunci vor beneficia ¿i de acel ajutor", a explicat Martin Ioan.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 39/2020

CULTURI VEGETALE

O gre[eal\ împ\rt\[it\, o informa]ie Într-o lume în care oamenii sunt evalua¡i dupå succesul pe care îl au, så întâlne¿ti fermieri dispu¿i så povesteascå ce gre¿eli au fåcut, pentru a nu le repeta ¿i al¡ii, te ajutå så cape¡i încredere în progres.

prezentat în primåvarå experien¡a de trei ani pe care Daniel Nica, fermier din Unirea, jud. Cålåra¿i, o are la cultivarea porumbului irigat prin picurare. Speram så prezentåm rezultate de top în aceastå toamnå. Nu a fost a¿a pentru cå a fåcut o gre¿ealå ¿i produc¡ia a fost diminuatå aproape la jumåtate.

Unele zone s-au irigat foarte bine [i alte zone s-au irigat prost sau deloc. Din aceast\ cauz\, media produc]iei este de 10-10,5 tone/ha în parcela irigat\ prin picurare”, spune fermierul cu o sinceritate care-l ajut\ s\-[i îmbun\t\]easc\ tehnologia. Daniel Nica fåcut o determinare ¿i a observat uniformitatea ¿tiule¡ilor în zona bine irigatå. Randamentul de boabe pe ¿tiulete era de 85%. Estimarea produc¡iei în acele zone indica 18-20 t/ha. În schimb, a ob¡inut o medie de 1010,5 t/ha, produc¡ie care îi asigurå totu¿i un profit.

Planul de udåri În prima jumåtate din iunie a irigat zi de zi. Parcela de 40 ha a împår¡it-o în patru. A irigat 10 ha pe zi timp de 18 ore ¿i a dat 18-20 l/mp. În a doua jumåtate a lui iulie s-a oprit Daniel Nica cultivå cu porumb 135 din irigat. Când reluat irigatul, dupå 1 ha, din care 67 ha irigate astfel: 40 prin iulie, atunci când a venit valul de cåldurå, picurare ¿i 27 cu un tambur. temperaturi de 35-37 C, porumbul era în În sistem neirigat a ob¡inut produc¡ii faza de lapte. de 2 -7 tone/ha. O ploaie de 50 de litri a Au apårut înså problemele privind fåcut diferen¡a. Tot porumbul neirigat a distribu¡ia apei. fost nefertilizat. “Stresul a fost atât de mare, încât planta a tras toatå seva din ¿tiulete. SSistemul de irigare prin picurare este a topit planta, s-a topit ¿tiuletele”, deîn al patrulea an de exploatare. ¥n primii scrie fermierul comportamentul plantei trei, cultura nu a avut densitatea doritå. în lipsa apei. Din diferite motive, precum råsårire deficitarå sau atac de Tanymecus, de¿i a semånat 80.000 boabe a recoltat doar Precipita¡ii 55-57.000 pl/ha. Totu¿i, a ob¡inut produc¡ii de 12-15,3 t/ha. În perioada 1 septembrie 2019 - 31 Anul acesta a însåmân¡at 85.000 august 2020 au cåzut precipita¡ii ce au boabe ¿i a avut 79-80.000 plante, po- totalizat 420 l/mp, din care 180 l/mp în rumb din grupa FAO 550. octombrie-martie. Diferen¡a a fost din ploi rapide, scurte. Apa s-a strâns pe “Au ap\rut probleme tehnice din vina våi, mici depresiuni ¿i crovuri. Acolo, mea. Am cump\rat o band\ de picurare chiar ¿i în sistem neirigat porumbul a mai sub]ire decât trebuia. Au ap\rut pori, crescut normal, dar pe grinduri a råmas au început s\ apar\ pierderi pe re]ea. la 1-1,5 m ¿i nu a mai produs boabe. 0

Daniel Nica,

Unirea, jud. C\l\ra[i

Îmbunåtå¡irea ¿i extinderea sistemului Anul viitor va schimba banda de picurare. “Nu mai cumpår bandå de picurare de care vreau eu, o voi cumpåra pe cea recomandatå”, spune ferm Nica. A folosit în primul an de grosime 10 mil. (1 mil. = 0,0254 mm) ¿i apoi de 8 mil., doi ani ¿i nu au fost probleme. Anul acesta s-a hotårât så facå economie ¿i a luat de 6 mil., contrar recomandårilor furnizorului. “Am fåcut o economie de 5 bani pe mil. Te zgârce¿ti la tårâ¡e ¿i pierzi la fåinå. Asta am fåcut eu!”, admite cu fairFertilizare Schema de fertilizare aplicatå pe loturile irigate a fost complexå: 15 t/ha de gunoi de pasåre, 200 de kg de 18.46.0 înainte de semånat, 25 kg/ha îngrå¿åmânt microgranulat starter Green Start la semånat, 200 kg de 16.16.16 cu sulf ¿i apoi a administrat prin fertirigare 200 kg de azotat de amoniu. Profitul Agricol 39/2020

CULTURI VEGETALE

util\ pentru al]i fermieri

play fermierul. Costul benzilor de picurare este într-adevår unul semnificativ, aproximativ 2 t/ha de porumb. Chiar dacå anul acesta nu a avut o produc¡ie de aproape jumåtate fa¡å de poten¡ial, fermierul nu renun¡å la irigatul prin picurare. Vrea så-¿i îndrepte gre¿eala ¿i chiar så extindå sistemul, dupå modelul våzut la un alt fermier din Bråila, care are sistem de picurare ce se alimenteazå direct din hidrant, pe 135 ha. Nu are filtre, hidrocicloane sau valve de men¡inere a presiunii. Folose¿te o bandå de 22 de mm, fa¡å de a sa de 16 mm lå¡ime, grosime 10 mil.

Irigarea cu tambur Irigarea prin tambur a prezentat deficien¡e. Majoritatea fermierilor s-au plâns de irigatul neuniform. Fermierul remarcå înså ¿i faptul cå echipamentele au fost subdimensionate, “seceta pedologicå fiind foarte mare, iar mul¡i fermieri nu au avut un numår foarte mare de tamburi”. Cu un singur tambur a irigat 27 ha, dar crede cå ar fi trebuit så se limiteze la 10 ha. Media pe parcelå a produc¡iei a Profitul Agricol 39/2020

“Cu aceastå bandå po¡i duce apa pânå la 800 m. Cu a mea mai mult de 125 nu po¡i duce apa pentru cå scade presiunea ¿i nu mai picurå. Irigå 25 ha odatå. La sfâr¿itul lui august-începutul lui septembrie porumbul era verde de sus ¿i pânå jos. Va recolta la jumåtatea lui noiembrie”, poveste¿te Nica. Nica se gânde¿te så påstreze sistemul actual ¿i så extindå suprafa¡a cu încå 20-30 ha, irigate prin metoda fermierului bråilean.

Adrian MIHAI fost de 5 t/ha, în condi¡iile în care un vecin a fåcut 3,3 t/ha fårå iriga¡ii. “De la o trecere la alta porumbul se usca våzând cu ochii”, spune el. Administra 35 l/mp la o udare ¿i a revenit la 7 zile, insuficient pentru condi¡iile neprielnice de anul acesta. A dat 105 litri în trei såptåmâni, dupå ploile de la sfâr¿itul lui iunie. “Probabil cå ar fi trebuit så încep iriga¡iile de la 1 mai”, analizeazå fermierul. Pânå la faza de înflorire porumbul a avut apa necesarå.

Rusia: record la produc¡ia de grâu Datele Ministerului Agriculturii din Rusia aratå cå recoltarea grâului de toamnå s-a încheiat la jumåtatea lunii august, iar la grâul de primåvarå s-au recoltat 28,6 mil. ha. Produc¡ia de grâu din Rusia pentru 2020/21 va ajunge la 83 milioane tone, în cre¿tere cu 13% fa¡å de anul trecut. Estimarea include 58 mil. t grâu de toamnå ¿i 25 mil. t de grâu de primåvarå ¿i nu include produc¡ia din Crimeea. Produc¡ia medie totalå a grâului este estimatå la 2,93 tone/hectar, mai mare cu 9% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a totalå cultivatå este de 28,3 milioane de hectare, cu 4% mai mare fa¡å de anul trecut. Ucraina: estimårile pentru grâu scad ªi în Ucraina grâul se cultivå în douå sezoane: toamnå, care reprezintå 97% din produc¡ia totalå, ¿i grâul de primåvarå, care reprezintå aprox. 3% din produc¡ie. Pentru 2020/21 produc¡ia de grâu din Ucraina este estimatå de anali¿tii USDA la 25,5 milioane tone, în scådere cu 6% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 13% fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie va ajunge 3,75 t/ha, reduså cu 6% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 10% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 6,8 milioane de hectare, cu 3% mai micå fa¡å de anul trecut. Scåderea de la o lunå la alta a randamentului se datoreazå condi¡iilor de secetå înregistrate în majoritatea bazinelor cultivate din sudul Ucrainei, care au dus la deteriorarea culturilor. Canada: 35 milioane tone de grâu USDA estimeazå produc¡ia de grâu din Canada pentru 2020/21 la 35 milioane de tone, în scådere cu 1 mil. de tone fa¡å de luna trecutå, dar mai mare cu 8% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 9,9 milioane hectare, mai mare cu 3% fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie este prognozatå la 3,54 tone/hectar, cu 6% mai mare fa¡å de anul trecut. 25

CULTURI VEGETALE

Probleme cu rapi]a în Timi[, din cauza secetei din septembrie La începutul lunii octombrie, rapi¡a nu råsårise în cea mai mare parte a Timi¿ului, dar ploile care au lovit Câmpia de Vest este bunå aducåtoare de speran¡e. Mai ales cå semnele sunt bune ¿i pentru grâu.

arinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin, sperå cå, dupå ploi, va råsåri ¿i rapi¡a. Vede semne bune ¿i pentru grâu. Problema este cå, dacå ploile ¡in o såptåmânå, cât se preconizeazå, sau mai mult, atunci o så întârzie semånatul grâului. Dar tot e bine cå se va aduna apå în sol. “E foarte bunå aceastå ploaia pentru Câmpia de Vest. Dacå apucåm så semånåm la timp în umiditate, va fi foarte bine pentru grâu. Unde existå ¿i umiditatea necesarå, plantele pot råsari în condi¡ii optime. De aceea sunt semne bune pentru grâu, anul acesta, încå de la început. Astfel, cultura va intra în iarnå a¿a cum trebuie ¿i nu vor fi probleme. Intrând în iarnå o plantå viguroaså ¿i sånåtoaså, cultura va rezista, inclusiv la o secetå dacå va veni în primåvarå. Cu rapi¡a vom vedea cum va evolua, dacå va råsåri dupå aceste ploi. Va aduna 2.000 de grade temperaturå ¿i va fi bine. Dacå nu, va fi o problemå, dacå va fi o iarnå geroaså ¿i agresivå. Suma gradelor de temperaturå trebuie så treacå de 2.000 de grade, pe o perioadå de aproximativ douå luni. Rapi¡a ar fi trebuit så råsarå în septembrie, dar a¿teptåm. Dacå råsare, în octombrie, ¿i va veni frigul ¿i o va prinde în douå frunze, va fi grav. În mod normal 26

ar trebui så aibå patru frunze la intrarea în iarnå”, a explicat Horablaga. Doru Mo¡, fermier în Sânnicolau Mare, sperå ¿i el cå, dupå ploile de la începutul lunii octombrie, rapi¡a va råsåri cu succes. “Acum s-a creat climatul pentru ca rapi¡a så råsarå. Såmân¡a încå se aflå în påmânt în condi¡ii de agrotehnicå, fertilizare, normå de semånat, adâncime, dar dacå nu e apå? Vine iarnå ¿i sunt o serie de factori care au un dinamism pe care nu îl po¡i anticipa. Se poate så fie o toamnå foarte lungå ¿i caldå. Poate veni o iarnå cu temperaturi acceptabile ¿i rapi¡a ar avea ¿ansa så reziste, dacå va råsåri dupå aceste ploi. Ajunge în patru frunze nu în opt sau zece. Am speran¡e”. ¥n zona Cårpini¿, pe anumite zone, plantele au ie¿it la luminå, dar totul e neuniform. Samson Popescu a explicat: “Noi am semånat rapi¡a, dar e crescutå pu¡in ¿i neuniform. Acum a¿teptåm så råsarå dupå aceste ploi venite la începutul lunii octombrie. Nu a fost umiditate, pânå acum. Nu a plouat în Timi¿, din septembrie. Acum a plouat în patru reprize cu 15 -18 litri pe metru påtrat. Speråm ca planta så råsarå ¿i så fie

pregåtitå pentru iarnå. Dacå rapi¡a e råsåritå mai târziu, existå riscul så nu ajungå în faza în care rezistå la iarnå, cu 4 -6 frunze. Så fie în faza de rozetå. Cum la noi, în Banat, iernile nu mai sunt a¿a geroase ¿i nu mai vin a¿a repede, speråm ca aceastå culturå så se salveze. Noi, agricultorii, am învå¡at cel mai bine cå speran¡a moare ultima. A¿a cå avem speran¡å cå va fi bine cu rapi¡a. Grâul nu l-am semånat, dar sunt speran¡e ¿i pentru aceastå culturå importantå, dupå aceste ploi. Noi îl semånåm în octombrie. Voi cultiva 100 de ha”. Alexandru Degianski a cultivat 800 de ha de rapi¡å, dar dintre acestea numai pe 200 de ha a råsårit, acolo unde plantele au prins o ploaie bunå ¿i au avut umezealå înainte de a fi semånate.

Gheorghe MIRON corespondent Câmpia de Vest Profitul Agricol 39/2020

CULTURI VEGETALE

Ziua Grâului în B\r\gan [i Moldova APPR pregåte¿te loturile comparative de grâu pentru douå evenimente ce vor avea loc anul viitor. Parteneri sunt ACCPT Ialomi¡a ¿i ACCPT Ia¿i.

“Sper\m ca aceste evenimente s\ devin\, precum Ziua Porumbului, platforme de dialog, de aceast\ dat\ pe tema cerealelor p\ioase”, spune Alina Cre]u, director executiv APPR. Subiectul principal îl reprezintå genetica de cereale påioase, mai exact promovarea celor mai adaptate soiuri. Se vor realiza loturi comparative de câte un hectar, cu 40 de soiuri de grâu ce provin de la zece producåtori. Acestea sunt înså doar baza de discu¡ii, întrucât obiectivul organizatorilor este mult mai vast. Sunt avute în vedere ¿i promovarea programelor de protec¡ie a culturilor ¿i de fertilizare, dar ¿i tehnologiile de cultivare. Pentru schema de protec¡ie a plantelor asocia¡ia a încheiat parteneriate cu Adama, în cazul platformei din Bårågan, ¿i cu Bayer pentru Moldova. “Vrem s\ aducem împreun\ filiera cerealelor de la s\mân]\ pân\ la consumatorul final, sectorul de mor\rit, panifica]ie, comer]ul cu cereale, poate chiar [i retail”.

Ambele ferme în care se realizeazå platformele au beneficiat de precipita¡ii, astfel încât sunt condi¡ii bune de semånat. A fost convenitå împreunå cu reprezentan¡ii producåtorilor de semin¡e o densitate de 400 b.g./mp. Semånatul s-a desfå¿urat în perioa-

Ziua Grâului Bårågan se va organiza în ferma lui Costin Telehuz, pre¿edinte ACCPT Ialomi¡a. Ziua Grâului Moldova se va desfå¿ura în ferma lui Liviu Bålånici, vicepre¿edinte ACCPT Ia¿i. da 15-20 octombrie. Schema de nutri¡ie a plantelor prevede ca fertilizarea de bazå så fie cea practicatå de fermier, la care se adaugå produsele specifice ale firmei partenere, pe baza cartårii agrochimice a solului ce a fost deja efectuatå. Pentru fertilizare, la platforma din Bårågan partener este Timac Agro, iar pentru testarea din Moldova organizatorii erau încå în a¿teptarea unei confirmåri din partea unui partener interesat de proiect.

Fiecare dintre cele douå platforme va avea elemente de diferen¡iere. “Vom încerca så aducem în cele douå platforme mai aproape ¿i consumatorii, ¿i furnizorii de tehnologii agricole pentru cå aceste platforme trebuie så devinå o surså de informare tehnicå pentru fermieri, dar ¿i o zonå de comunicare cu to¡i actorii de pe filiera de produs ¿i cu consumatorul final”, spune Alina Cre¡u. Astfel, vor exista douå direc¡ii specifice de implementare. În Bårågan, alåturi de testarea soiurilor se vor prezenta mai multe tehnici de semånat (strip till, semånat direct, conven¡ional) realizate cu ¿ase tipuri de semånåtori (Mzuri, Horsch Focus, Horsch Pronto, Pöttinger Terrasem, Väderstad Rapid 6F, Sky EasyDrill). La Ziua Grâului din Moldova, organizatå în ferma Panifcom, accentul va fi pus pe calitatea de panifica¡ie a soiurilor, modul în care sunt bonifica¡i fermierii atunci când ob¡in grâu de calitate. Subiecte de interes pentru organizatori sunt ¿i cererea consumatorilor în ceea ce prive¿te produsele de panifica¡ie, precum ¿i educa¡ia consumatorilor din România în ceea ce prive¿te produsele de panifica¡ie ¿i trasabilitatea acestora.

Adrian MIHAI

Profitul Agricol 39/2020

CULTURI VEGETALE

Bayer> recoltare de porumb la Graba] [i la Curtici Bayer Crop Science a organizat, duminicå 11 octombrie, la Graba¡ - Iecea Mare, în Timi¿, în prezen¡a directorului Gabriel Ravinski, o recoltare live, iar rezultatele au fost transmise în direct, prin satelit, cu sistemul Climate Fieldview. Un eveniment asemånåtor a avut loc, sâmbåtå 10 octombrie, ¿i la Combinatul Agro Industrial Curtici, în jude¡ul Arad, administrat de Dimitrie Muscå.

Daniel Grosz, director regional Bayer

luna august a fost tot deficitarå în ploi, tocmai atunci când porumbul are nevoie Iecea Mare, Bayer a avut de pânå la 75% din necesarul de apå, o platformå experimen- dar încet-încet plantele ¿i-au revenit. Genetica Dekalb Bayer se adapteatalå de 20 de ha, cultivatå cu toatå paleta de hibrizi din portofoliul zå la densitå¡i mari, hibrizii vin cu recoBayer, inclusiv cu cei noi, precum mandåri foarte clare, vizavi de densitate ¿i pozi¡ionare în medii de culturå. DK4098 ¿i DK 5092. Pe aceste platforme, de la Curtici ¿i Pentru recoltare, sola a fost aleaså special cu neuniformitå¡i, pentru ca aces- Graba¡, Bayer le-a tratat cu mare seriotea så poatå fi identificate cu ajutorul zitate, fiindcå a fost utilizatå geneticå nouå, dar au fost ¿i abordåri noi, privind platformei agro-digitale Field View. De asemenea, au fost ¿i zone cu ex- tehnologia, densitå¡ile ¿i ce înseamnå ces ¿i deficit de apå. Fiecare hibrid a agriculturå digitalå - platforma FieldView. “Scopul Bayer este så îl facå fericit pe avut o parcelå de 300 de metri lungime. Daniel Grosz, directorul regional vest fiecare fermier cu rezultatele pe care le Bayer Timi¿, a explicat cå, în aprilie ¿i ob¡ine. E un target pentru noi ¿i ne obligå mai, zona a fost complet deficitarå în în fiecare an. Am reu¿it la Graba¡, dar ¿i ceea ce prive¿te ploile, de aceea cultura la Curtici. Este clar cå în Arad s-a dovedit de porumb a pornit greu în cre¿tere. ªi o platformå de succes. Am reu¿it în con-

di¡iile pedoclimatice de la Curtici så punem în valoare tot ceea ce înseamnå geneticå nouå Dekalb”, a spus Grosz. La Curtici a fost semånatå toatå gama de hibrizi din portofoliu, dar ¿i hibrizii noi, care vor ajunge pe pia¡å din toamna lui 2020. Este vorba de DK4709, DK4892, DK4709, DK5404 ¿i DK5709. Au fost trei epoci de semånat: 4, 15 ¿i 25 aprilie, cu o densitate de 77.000 de boabe germinate. Au fost hibrizi precum DK4943 ¿i DK5982, care sunt etalon pentru tot ceea ce înseamnå geneticå întâlnitå în zona Aradului. Sunt hibrizi care au råspuns foarte bine în condi¡ii de stres hidric ¿i au asigurat produc¡ii de peste 12 -13 tone ¿i sau apropiat de 14 tone la ha. La Graba¡Iecea Mare, în Timi¿, produc¡iile s-au situat între 10 tone ¿i 14,5 tone la ha. Cea mai mare produc¡ie a înregistrat-o hibridul DK6879: 14,5 tone, care va fi lansat în aceastå toamnå. Umiditate a fost de 23,6%, iar la ceilal¡i, de 14-15%. Pe locul doi s-a situat hibridul DK5685, cu peste 13,6 tone la ha, la o densitate de 76.000 de boabe germinabile la ha, iar pe pozi¡ia a treia s-a situat hibridul DK5068, cu peste 12,4 tone, la o densitate 86.000 de boabe.

Gheorghe MIRON corespondent Câmpia de Vest 30

Profitul Agricol 39/2020

CULTURI VEGETALE

Solu]iile lui Samson Popescu la problema iriga]iilor Samson Popescu este proprietarul fermei Semisland din Cårpini¿, jude¡ul Timi¿. Acolo, pe 1000 de hectare, cultivå, ca tot omul, grâu, porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å. La fel ca ceilal¡i fermieri din Banat, se confruntå cu o mare problemå: lipsa iriga¡iilor, ceea ce provoacå distrugeri culturilor.

curând Samson Popescu a avansat câteva solu¡ii privind iriga¡iile. “¥n primul rând, cred cå ar trebui ca acei comercian¡i care depind cu totul de agricultori ¿i care ob¡in profit mare, så contribuie într-un fel sau altul la un fond creat care så ajute la dezvoltarea iriga¡iilor. Dacå într-un procent de 25% vom avea iriga¡ii, noi vom putea rezista cu bine la seceta care ne devasteazå culturile ¿i, astfel, vom reu¿i så asiguråm produc¡iile necesare pie¡ei”, a atras aten¡ia Popescu. El spune cå s-a folosit de modelul Israelului, care de¡ine resurse foarte pu¡ine, dar, cu toate acestea, este unul dintre principalii exportatori de produse agricole în Uniunea Europeanå. De aceea, trebuie analizatå situa¡ia ca så vedem cum fermierii israelieni reu¿esc så aibå produc¡ii a¿a bune, încât så facå export la un a¿a mare nivel. Prosperitatea ¿i bogå¡ia unei ¡åri nu constå numai în a avea resurse, ci în capacitatea poporului de a le pune în valoare, indiferent cât de multe sau pu¡ine sunt. Prin urmare, Samson nu crede cå nu avem capacitatea realå de a pune în valoare în mod real ceea ce avem. “Dacå noi, începând cu fermierii, pânå la politicieni ¿i membrii ai guver-

“

Prosperitatea ¿i bogå¡ia unei ¡åri nu constå numai în a avea resurse, ci în capacitatea poporului de a le pune în valoare, indiferent cât de multe sau pu¡ine sunt.

“ nului, nu ne dåm mâna så ne unim pentru a gåsi cele mai bune solu¡ii de a implementa solu¡ii eficiente pentru a salva agricultura de la calamitå¡ile cu care se confruntå, atunci, cu toate resursele pe care le avem, vom ajunge la coada Europei, ceea ce nu îmi doresc så se întâmple nici nouå, dar nici genera¡iilor viitoare. Avem speciali¿ti extraordinari, avem oameni de ¿tiin¡å, avem cercetåtori foarte buni ¿i existå ¿i solu¡ii, doar cå trebuie så le implementåm. Dacå fiecare dintre noi î¿i face datoria în locul în care se aflå, atunci vom reu¿i”. A¿a cum aratå statisticile, numårul

copacilor a scåzut nu numai în ¡ara noastrå, dar ¿i în celelalte state din Europa. Totu¿i, singura ¡arå în care numårul arborilor a crescut este tot acest micu¡ Israel, care ¿tie så valorifice întrun mod exemplar apa. “Noi putem så spunem cå nu avem apå suficientå? Totu¿i anul acesta Dumnezeu a fost bun ¿i ne-a dat precipita¡ii tocmai atunci când eram mai dispera¡i ¿i ne-a salvat grâul. Iatå cå am rezistat, dar sunt zone ¿i fermieri în România care nu au avut parte de darul pe care l-am avut noi, fermierii timi¿eni, în acest an. De fapt, ace¿ti fermieri sunt lipsi¡i de precipita¡ii în fiecare an. Trebuie så gåsim solu¡ii så îi salvåm, atât pe ei, cât ¿i pe noi, de altfel, pe to¡i fermierii din România. Dacå media de ploi este pozitivå pe cinci ani, un fermier poate merge mai departe cu bine, dar dacå vom ajunge în situa¡ia ca media pe cinci ani så fie negativå, vom avea probleme mari noi, fermierii din Banat, ¿i fermierii din întreaga ¡arå. De aceea nu a¿ dori så ajungem în aceastå situa¡ie dramaticå”, a mai spus Samson Popescu.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 39/2020

VIA}A COMPANIILOR

Agricultura la feminin Pe 1 iulie, Corteva Agriscience a anun¡at TalentA, un program pentru dezvoltarea competen¡elor profesionale în managementul afacerilor ¿i agriculturå pentru femeile din mediul rural. Acum câteva zile, TalentA ¿i-a aflat prima rundå de câ¿tigåtoare: Elena Carson, Violeta Corina Moraru ¿i Elena Chesnoiu, femei-fermier care au convins, prin proiectele lor, cå meritå finan¡are pentru a-¿i dezvolta afacerea. Un premiu special, în valoare de 1.000 de dolari, a fost acordat doamnei

Veronica Chedea, pentru proiectul “Producerea unui vin roze din soiul autohton Amurg în Podgoria Târnave”. Premierea a avut loc pe 15 octombrie, când se celebreazå ¿i Ziua Mondialå a Femeilor din Mediul Rural. Doamnele fermier s-au înscris pe platforma online Corteva, iar cele care au fost selectate au participat la un curs gratuit de instruire, cu îndrumare din partea exper¡ilor Corteva. Au putut urma cursuri de Competen¡e generale de Business ¿i Competen¡e generale de

Locul I - 5.000 $ Carson Bread este proiectul care s-a situat pe primul loc în urma evaluårii realizate de consiliul de exper¡i. Este un proiect realizat de Elena Carson, din localitatea comuna Fålciu, jude¡ul Vaslui. Are 29 de ani, este inginer agronom ¿i lucreazå alåturi de so¡ul ei 220 hectare de teren. Locul II - 4.000 $ Violeta Corina Moraru, din localitatea Peri¿oru, jude¡ul Cålåra¿i, are 38 de ani ¿i va primi 4.000 $ pentru implementarea de sisteme de iriga¡ii în cadrul fermei Morar Pan Com. “Lucråm peste 1.000 ha, iar situa¡ia din acest an, în care am înregistrat pagube uria¿e din cauza secetei, ne-a determinat så implementåm sisteme de iriga¡ii. În 2020, în cadrul fermei, randa-

Corteva “La noi în comunå nu existå brutårie, cea de la care se aprovizioneazå oamenii se aflå la 40 km distan¡å. Noi avem materia primå ¿i neam gândit cå ar fi o idee minunatå så o putem valorifica, så oferim produse sånåtoase nouå ¿i celor din jurul nostru. Va fi un plus pentru mine, familia mea ¿i pentru zona noastrå", a declarat Elena Carson.

mentul de produc¡ie la grâu, porumb ¿i soia a scåzut între 85% ¿i 100%. De aceea irigarea devine o prioritate strategicå a fermei în viitorul apropiat. Iriga¡iile vor determina cre¿terea produc¡iei medie cu 30-50%, indiferent de condi¡iile climatice. Am ales irigare prin aspersiune cu rampa tip pivot datoritå rapiditå¡ii de instalare ¿i u¿urin¡ei în exploatare ¿i pentru cå nu necesitå personal specializat”, a punctat Violeta Corina Moraru.

Locul III - 3.000 $ Ocupanta locului III este Elena Chesnoiu din localitatea Bondrea, jude¡ul Olt. Are 30 de ani ¿i lucreazå alåturi de so¡ul ei 6 hectare de teren. Î¿i dore¿te så dezvolte o culturå de cåp¿un, pe care o considerå o specie promi¡åtoare. “Dezvoltarea unei culturi de cåp¿un se face în timp scurt, deci ¿i investi¡ia 34

Agri-Business. Dupå finalizarea cursurilor online, au fost construite proiectele, axate pe obiectivele de sustenabilitate 2030, anun¡ate recent de Corteva (îmbunåtå¡irea securitå¡ii alimentare, asigurarea accesului la apå potabilå în comunitå¡i, sus¡inerea consumului responsabil, combaterea schimbårilor climatice ¿i conservarea ecosistemelor).

este e¿alonatå ¿i poate fi plåtitå par¡ial din vânzarea produselor ob¡inute în anul precedent. O regulå de bazå consideråm cå este achizi¡ionarea de stoloni sånåto¿i, cu aviz fitosanitar, så alegem soiuri anuale care sunt mult mai eficiente decât cele multianuale, så respectåm condi¡iile de plantare, irigare ¿i recoltare”, a specificat Elena Chesnoiu. Profitul Agricol 39/2020

AFACERI, BANI, CREDITE

Penalit\]ile la contract [i clauzele contractuale abuzive Întreaga pia¡å agricolå fierbe în a¿teptarea adoptårii (sau nu) a ordonan¡ei de urgen¡å privind instituirea stårii de calamitate. Teoretic, va fi o formå de protec¡ie a fermierilor ce nu î¿i pot onora contractele comerciale, din cauza produc¡iilor foarte mici din acest an. Protec¡ia, prin posibilitatea de invocare a for¡ei majore, ar putea fi extinså ¿i la partenerii comerciali ai fermierilor. Sunt ¿i traderi care nu mai au råbdare ¿i au început deja penalizarea fermierilor care nu le livreazå cantitå¡ile convenite forward.

aceastå ocazie, fiecare descoperå în contractele lui clauze pe care le considerå abuzive. Eu le voi numi dubioase, fiindcå doar instan¡ele de judecatå vor putea decide natura lor. Dar, oricum le-am spune, aceste clauze existå în contractele forward (adicå cele cu vânzarea anticipatå a produc¡iei agricole), încheiate în România, de ani de zile. Pânå acum nimeni nu le-a sesizat ori nu a considerat cå trebuie så se facå ceva în privin¡a lor, nici måcar organiza¡iile de fermieri care colaboreazå cu juri¿ti de top. Asta pentru cå, în ani agricoli normali, când se realizeazå produc¡iile scontate la înfiin¡area culturilor, contractele forward pot fi onorate fårå probleme. Clauzele dubioase nu sunt pentru acei ani, ci exact pentru cei ca 2020, când intervin calamitå¡i care decimeazå produc¡iile. Comercian¡ii de cereale ¿i-au redactat contractele de o asemenea manierå, încât fermierii care le-au semnat au renun¡at la aproape orice drepturi legale, asumându-¿i o sumedenie de obliga¡ii, care mai de care mai împovåråtoare. Comparate cu contracte folosite de traderi în ¡åri europene occidentale, contractele române¿ti nu par redactate cu bunå credin¡å, ci din contrå. De pildå, un trader ¿i-a rezervat

dreptul de a-i impune penalitå¡i fermierului dacå va “deduce din atitudinea sa” cå nu ar mai fi în måsurå så-i livreze marfa contractatå. Parcå ¿i vezi traderul privindu-l pe fermier u¿or câ¿: “Hmm... Nu-mi place limbajul tåu corporal. Ia de aici o penalitate de 50%!”. Nici discutarea cu al¡ii a clauzelor din contract nu este nelipsitå de pericolul plå¡ii unor daune.

E greu så vorbim despre cazuri concrete Ni s-au semnalat, din påcate, destule situa¡ii problematice, înså neasumat. Majoritatea fermierilor, chiar dacå ajung în postura de a fi executa¡i silit, evitå sau amânå så-¿i facå publice necazurile.

Dincolo de litera contractului, care le impune discre¡ie chiar ¿i când le ajunge cu¡itul la os, sunt lega¡i de traderi prin complica¡iile apårute anul acesta în rela¡iile lor comerciale, care nu sunt limitate, de regulå, la un singur contract. De pildå, un fermier care ne-a cerut så-i påstråm anonimatul, atât lui, cât ¿i contractantului cu care are o disputå comercialå, ne-a relatat cå, fåcând mari eforturi ¿i asumându-¿i pierderile, a reu¿it så livreze comerciantului de cereale întreaga cantitate de floareasoarelui contractatå anticipat. Dupå livrare, înså, în loc de platå, a primit o notificare, prin care este în¿tiin¡at de comerciantul-procesator cå, în contextul complica¡iilor generate de apari¡ia proiectului de ordonan¡å de urgen¡å privind instituirea stårii de calamitate, nu mai este dispus så ofere pre¡ul din contract ¿i solicitå o reducere procentualå substan¡ialå. E de subliniat cå pre¡ul din contract este mult sub cel la care se valorificå în prezent floarea-soarelui. A¿adar, comerciantul se considerå el ca fiind cel dezavantajat! Fermierul refuzå så-¿i decline identitatea întrucât, spune el, are contract

De¿i este din Gala¡i, Iulian Moro¿anu este membru în ACCTP Ia¿i. Cazul såu ne-a fost semnalat de pre¿edintele organiza¡iei, Emil Bålteanu (foto). Acesta sus¡ine cå sunt ¿i al¡i fermieri care au fost deja anun¡a¡i cå vor fi penaliza¡i. “Avem un coleg cåruia i s-a pus în vedere cå va avea de achitat aproximativ 300 de euro pe tona de floarea soarelui nelivratå. Este strict necesarå aceastå ordonan¡å care så le permitå fermierilor invocarea for¡ei majore. Sunt oameni de bunå credin¡å, care efectiv nu vor putea onora aceste contracte. În¡elegem ¿i situa¡ia în care se aflå traderii ¿i tocmai de aceea am cerut, prin APPR, ca ordonan¡a så le ofere ¿i celorlal¡i comercian¡i de pe lan¡ posibilitatea de invocare a for¡ei majore. Nu ne dorim ca noi så ne salvåm, iar partenerii no¿tri, furnizori ¿i achizitori, så suporte prejudiciile”, spune Bålteanu. Profitul Agricol 39/2020

AFACERI, BANI, CREDITE

anticipat pentru valorificarea porumbului cu acela¿i comerciant. Iar dacå floare a recoltat cât så-¿i poatå onora contractul, porumb nu are mai deloc. Prin urmare, este la mâna comerciantului... Sunt ¿i fermieri care ne-au transmis ¿i documentele doveditoare ale situa¡iei. De pildå, Iulian Moro¿anu lucreazå 150 de ha, dintre care 5 ha în proprietate, în comuna gålå¡eanå Råde¿ti. Spune cå, ¿i el, ca mai to¡i fermierii din regiune, a avut culturile puternic calamitate de secetå, iar produc¡iile au fost în consecin¡å foarte mici. Dar, pe 25 iunie, când cultura de floarea-soarelui era dåtåtoare de speran¡e, a vândut anticipat 200 de tone, cu pre¡ul de 307,88 de dolari/tona ¿i termen de livrare 1 octombrie 2020, cu posibilitate de prorogare a termenului de livrare de 60 de zile. “Îmi fåcusem socoteala cå scot måcar 2,5 t/ha ¿i am vrut så vând, ini¡ial, doar 150 de tone. Dar, încurajat de directorul de vânzåri zonal al cumpåråtorului, cu care må în¡elegeam ¿i încå må în¡eleg foarte bine, am crescut cantitatea la 200 de tone”, spune Moro¿anu. Pânå la recoltå, înså, speran¡ele i s-au nåruit: a ob¡inut 49,14 tone de pe cele 60 de ha cultivate cu floare, iar întreaga cantitate a livrat-o conform în¡elegerii. Crede cå a procedat corect, Profitul Agricol 39/2020

chiar dacå la momentul livrårii pre¡ul florii-soarelui depå¿ise 400 de dolari/t ¿i avea oferte tentante de la al¡i traderi. În plus, Moro¿anu spune cå nici nu a încasat vreun ban pentru floarea livratå, fiindcå, prin contract, s-a obligat så accepte compensarea pre¡ului cu contravaloarea inputurilor achizi¡ionate de la companie - pesticide, îngrå¿åminte. Pentru a justifica nelivrarea întregii cantitå¡i contractate, a prezentat procesul-verbal de calamitate întocmit de comisia jude¡eanå de constatare a pagubelor provocate de secetå. Cu toate acestea, miercuri, pe 7 octombrie 2020, chiar de ziua lui (a împlinit 41 de ani), a primit copia electronicå a unei facturi de 100.135,5 lei, reprezentând “diferen¡å de pre¡ pentru cantitatea nelivratå”. Cumpåråtorul florii-soarelui a invocat clauza contractului cea mai convenabilå, dintre cele care prevåd ce se poate întâmpla în caz cå fermierul nu-¿i onoreazå întocmai obliga¡iile contractuale. Dacå ar fi vrut så împartå paguba cu fermierul, putea, de pildå, aplica o clauzå care prevede plata unei penalitå¡i de 100 de euro/tona de marfå nelivratå, ceea ce ar fi însemnat cå fermierul ar fi trebuit så achite aproximativ 75.000 de lei. O altå posibilitate, tot acoperitoare contractual, ar fi fost så îi aplice lui Iulian Moro¿anu o penalitate de 0,15% pe zi de întârziere calculatå la valoarea

Victor Beznea: companiile membre ARCPA nu procedeazå a¿a Am decis så nu devoalåm numele companiei cu care Moro¿anu se aflå în disputå, pentru a nu-i complica ¿i mai mult situa¡ia din punct de vedere juridic. Înså, am discutat despre acest subiect ¿i cu Victor Beznea (foto), vicepre¿edintele ARCPA (asocia¡ia traderilor), care ne-a asigurat cå respectiva companie nu este membrå în organiza¡ie. „Companiile membre procedeazå diferit. Evitåm cât putem penalizårile, folosirea biletului la ordin etc. În peste 90% din cazuri se ajunge la o în¡elegere cu fermierii. Dacå istoricul fermierului este unul bun, avem tot interesul så îl ¡inem aproape”. mårfii nelivrate. Dar, fiindcå pre¡ul florii-soarelui este sus, s-a preferat luarea în calcul a diferen¡ei rezultate între pre¡ul mårfii achizi¡ionate din alte surse (pentru acoperirea deficitului rezultat din cantitatea nelivratå de fermier) ¿i pre¡ul de achizi¡ie al mårfii nelivrate, adicå aproape 664 de lei/t. Conform contractului, Moro¿anu are la dispozi¡ie 15 zile pentru achitarea sumei facturate. Dupå aceea, i se vor aplica penalitå¡i de 0,1%/zi de întârziere. “Nu e destul cå a fost anul cum a fost, mai vine ¿i câte o veste din asta. Cumpåråtorul florii îmi motiveazå aceastå ac¡iune prin soma¡ia pe care au primit-o, la rândul lor, de la o altå societate cåreia trebuiau så-i livreze 500 de tone de floarea-soarelui, pânå la 30 septembrie 2020. Am convenit cu ei så a¿teptåm pânå la sfâr¿itul lunii, så vedem dacå apare ordonan¡a ¿i în ce formå”, spune Iulian Moro¿anu.

Robert VERESS 37

AFACERI, BANI, CREDITE

Avocat> fermierii au [anse minime în instan]e Clubul Fermierilor Români îi consiliazå comercial ¿i juridic pe fermierii penaliza¡i sau executa¡i silit de traderi. O echipå de avoca¡i a început demersuri în instan¡e, pentru a se denun¡a anumite clauze contractuale, considerate abuzive. Am vrut så aflåm, înså, ce are de spus un avocat independent (neimplicat în aceste procese), specializat în drept comercial.

Mihai Kehaiyan este mediator ¿i avocat practician în insolven¡å. Dupå ce a studiat câteva contracte transmise redac¡iei (sub rugåmintea discre¡iei absolute), Kehaiyan a conchis cå ¿ansele fermierilor în instan¡e sunt minime, dacå nu chiar nule. “În vederea protejårii consumatorilor fa¡å de abuzurile agen¡ilor economici, legiuitorul a stabilit prin legi speciale (Legea 193/2000, OG 21/1992) anumite drepturi în favoarea celor dintâi. Scopul avut în vedere are la bazå o pozi¡ie inegalå între cele douå pår¡i la momentul semnårii contractului, consumatorul fiind o persoanå neinformatå, lipsitå de cuno¿tin¡e, spre deosebire de agentul economic, care este un profesionist în acel domeniu. De regulå, contractele sunt unele pre-tipårite, preredactate de cåtre profesionist, cu clauzele dorite de acesta, de a¿a naturå încât doar el så poatå fi avantajat pe parcursul derulårii contractului, iar consumatorul nu poate modifica con¡inutul lor. Consumatorul fie semneazå contractul în forma respectivå, fie este poftit så se adreseze altui agent economic, în cazul în care dore¿te modifi38

Mihai Kehaiyan, mediator [i avocat practician în insolven]\

carea vreunei clauze. Cum, de regulå, to¡i agen¡ii economici dintr-un anumit domeniu se folosesc de acela¿i tip de clauze, pânå la urmå consumatorul nu va avea încotro ¿i va semna cu unul dintre ei. Tocmai de aceea, aceste contracte au fost denumite de adeziune, consumatorul având doar op¡iunea de a adera la con¡inutul lor sau de a nu-l semna. Niciodatå de a modifica contractul prin negociere. Fiind legi speciale, atât OG 21/1992, cât ¿i Legea 193/2000 determinå în mod expres condi¡iile în care ar putea fi invocat caracterul abuziv al unei clauze. Dar se pune în discu¡ie calitatea celui care invocå aceastå situa¡ie. Dacå nu ai calitate, nu po¡i reclama caracterul abuziv al clauzei. Consumatorul, cum am specificat anterior, poate fi doar o persoanå neinformatå, o persoanå neavizatå. În practica instan¡elor de judecatå se acceptå aceastå calitate doar pentru anumite persoane fizice. Niciodatå un SRL, o SA, Întreprindere individualå, PFA nu va putea invoca caracterul abuziv al clauzei, întrucât persoanele juridice sunt considerate prin lege ca apar¡inând categoriei profesioni¿tilor.

Nici måcar toate persoane fizice nu au calitatea de consumatori. Am demonstrat acest lucru într-o cauzå la ICCJ. Am avut în vedere exceptarea acelor persoane care desfå¿oarå cu regularitate anumite activitå¡i economice chiar dacå nu sunt înregistrate la Registrul Comer¡ului (de exemplu, închirierea a mai mult de 5 locuin¡e sau cumpårarea de imobile în scop de revânzare). Înalta Curte a considerat cå aceste persoane nu erau unele neavizate, ci, dimpotrivå, persoane informate. În consecin¡å, apreciez cå, în situa¡ia în care s-ar demonstra cå un fermier a mai semnat astfel de contracte în trecut, cå activeazå pe pia¡a agricolå de o perioadå mai mare de timp, nu ar putea invoca caracterul abuziv, întrucât el nu are calitatea de consumator. Este clar cå aceste contracte sunt unele de adeziune, cumpåråtorul fiind asigurat sub toate aspectele posibile, inclusiv for¡a majorå, impreviziune etc. S-ar mai fi putut modifica contractul în împrejurarea în care fermierul nu ar fi renun¡at la clauza de impreviziune, adicå la o situa¡ie care survine pe parcursul contractului ¿i conduce la o modificare a acestuia de a¿a naturå încât presta¡ia unei pår¡i devine excesiv de oneroaså în raport cu contrapresta¡ia celeilalte pår¡i (în traducere: intervenirea unor împrejuråri care schimbå situa¡ia de la momentul semnårii contractului în defavoarea clarå a uneia dintre pår¡i). O altå situa¡ie juridicå de modificare a contractului prive¿te Leziunea - înså apreciez cå nu ar putea fi invocatå în aceste contracte, întrucât presupune o condi¡ie de inegalitate existentå încå de la data semnårii contractului. Or, în aceste cazuri, inegalitatea survine pe parcurs, în func¡ie de vreme”.

Robert VERESS Profitul Agricol 39/2020

CRE{TEREA

ANIMALELOR

Parada taurilor de la Semtest Craiova Pe 15 octombrie, a avut loc, la sediul Semtestului Craiova de la Malu Mare, parada taurilor fåta¡i, crescu¡i ¿i testa¡i în România. A fost a treia edi¡ie. Au venit la acest eveniment vreo 50 de fermieri. To¡i aveau må¿ti, påstrau distan¡a ¿i mi s-au pårut crispa¡i din cauza pandemiei.

În

general, atmosfera a fost apåsåtoare, chiar dacå am avut noroc de vreme frumoaså. Nu a venit nimeni de la Ministerul Agriculturii, de¿i aveau ce vedea. A fost înså Bela Vaida, director general la Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie, care a promis cå îi va ajuta pe crescåtorii de tauri, dar asta am auzit ¿i anul trecut de la Daniel Botånoiu. Crescåtorii de tauri pentru pråsilå tot nu primesc subven¡ie. Au participat trei organiza¡ii profesionale, care de¡in Registrul Genealogic pentru rasele lor: Asocia¡ia Crescåtorilor de Taurine “Brunå Schwyz” - Mara-

mamure¿, care a început testarea primilor ei doi tåura¿i (ACT Brunå Schwyz MM, pre¿edinte Dorel Codrea), Asocia¡ia Generalå a Crescåtorilor de Taurine din rasa Bål¡atå cu Negru Româneascå (AGCTR, pre¿edinte Toader Nea¡å Împåratu) ¿i Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental (ACV.BR-SIM, pre¿edinte Mircea Dumitru). ACT Brunå Schwyz MM a prezentat taurii Primo (tata francez, mama româncå) ¿i Felix (tata american, mama româncå). A urmat AGCTR cu 8 tauri: Yoder (tata american, mama româncå),

Max Yoder (tata american, mama româncå), But Yoder (tata american, mama româncå), Jedi Yoder (tata american, mama româncå), Domingo Yoder (tata american, mama româncå), Charlie Yoder (tata american, mama româncå), Oman Yoder (tata american, mama româncå) ¿i Amadeo Yoder (tata american, mama româncå). ªi ACV.BR-SIM a etalat 8 tauri, to¡i cu nume ilustre: Basarab (tata austriac, mama româncå), Iancu (tata ¿i mama germani), Burghez (tata austriac, mama româncå), Darius (tata austriac, mama româncå), Ahile (tata german, mama româncå), Ferdinand (tata austriac, mama româncå), Mare¿al (tata german, mama româncå), Harry (tata austriac, mama româncå). În final, Semtest Craiova a prezentat 7 tauri proprii, cu origini interna¡ionale: Profitul Agricol 39/2020

Marcator (Holstein, provine dintr-o mamå care a dat 1429 de litri de lapte la o lacta¡ie), Bonny (Brunå), Donovan (Simmental de carne), Clos (Charolaise), Dixi (Angus Negru), Brent (Angus Ro¿u) ¿i Integral (Albastru Belgian). “Este sårbåtoarea asocia¡iilor de crescåtori, care au reu¿it aceste performan¡e, dar a trebuit så ne låudåm ¿i noi cu ce facem”, a spus Gheorghe Bîlteanu, director general la Semtest Craiova, gazda evenimentului.

Profitul Agricol 39/2020

A¿adar, personajele centrale cu acest prilej au fost taurii. Unii au o valoare de ameliorare surprinzåtoare peste 3.000, adicå mult peste media vacilor din fermele României. Precizarea “tauri fåta¡i, crescu¡i ¿i testa¡i în România” se impune fiindcå adaptarea vi¡elelor la clima, la furajarea ¿i la modul de via¡å din grajdurile noastre betonate este importantå pentru sånåtatea viitoarelor fabrici de lapte. Aici trebuie gåsit ¿i rostul adevårat al controlului ofi-

cial al performan¡elor, al testårii tåura¿ilor. Din cauza celor douå pandemii, crescåtorii no¿tri nu au mai putut socializa ¿i nu au avut unde så-¿i etaleze animalele frumoase. Iatå de ce, ¿i din acest motiv, parada taurilor de la Semtest Craiova råmâne unicul eveniment major din anul 2020 pentru zootehnia din România.

Viorel PATRICHI

Eugen Marin a început programul de carne cu Angus Eugen Marin, director adjunct la Direc¡ia Agricolå a jude¡ului Dâmbovi¡a, este un fermier cu stare: are o livadå super-intensivå, o cireadå mare de vaci ¿i o turmå cu 2.000 de oi. Pe timp de iarnå, ¡ine animalele în grajdurile de la Cotu Coastei din comuna Malu cu Flori, iar vara le scoate pe på¿unile montane din Bucegi.

ugen Marin îngrije¿te acum de 296 de vaci: jumåtate Bål¡atå Româneascå ¿i meti¿i cu tauri Angus. În ultima vreme, a cumpårat 40 de juninci Angus gestante de la Karpaten Meat. A dat pe ele între 2.000 ¿i 2.400 de euro pe cap, iar taurii au costat între 4.000 ¿i 5.000 de euro. În func¡ie de geneticå. Are ambele varietå¡i de Angus: negru ¿i ro¿u. “Am un contract cu cei de la Karpaten Meat, prin care le dau vi¡eii de raså purå ¿i meti¿ii, dar trebuie så-i ¡in în fermå 8 luni ca så nu pierd subven¡ia. Peste 100 de vi¡ei voi livra în noiembrie-decembrie. Conform contractului, dacå, la 6-8 luni, au 200 de kilograme, Karpaten Meat plåte¿te 3 euro + TVA pe kilogramul în 42

viu. La celelalte rase, nu se plåte¿te a¿a nici pe carcaså. Este acoperitor pentru cheltuielile mele. E mai greu pentru mine så închid cercul. Am på¿unea pe 5 localitå¡i pentru vite ¿i suprafa¡a declaratå la APIA”. De pe la 10 aprilie ¿i pânå la 1-10 iunie, vacile lui pasc în zona colinarå de la Malu cu Flori. Dupå 1-10 iunie, vacile pleacå în transhuman¡å cu oile pânå la 10-20 septembrie, “pe gol alpin”, în Mun¡ii Bucegi. Dupå 20 septembrie, pânå la 1 decembrie, animalele lui pasc din nou în zona colinarå, pe på¿une ¿i prin livezi. Deci, de la 15 iunie pânå la 110 zile, vacile ¿i oile på¿uneazå la munte. Dupå 1 decembrie pânå la Sfântul Gheorghe, råmân în stabula¡ie. Ra¡ia pe timp de iarnå pentru Angus cuprinde toatå gama de produse fibroase: fân, lucernå ¿i gråun¡e. “Ponderea concentratelor este de 20 de unitå¡i nutritive. Adicå 25-30 de kilograme de fân ¿i 4-5 kilograme de uruialå din porumb, grâu, orz. Finisarea se face la Karpaten Meat dupå ce vi¡eii ajung la 200 de kilograme. Nu renteazå så ¡inem taurii la peste 200 de kilograme. Karpaten Meat are un punct de îngrå¿are la un coleg în Dâmbovi¡a, la Florin Grad de la Dobra, alt

punct este la Cå¡easca, în Arge¿”. De nevoie, crescåtorul provoacå acum metisarea vacilor lui de lapte cu taurii Angus. “Fac metisarea automat. Am numai tauri Angus de raså purå ¿i nu vreau så stric rasa. Vacile de lapte nu leam prins în controlul oficial al performan¡elor. Nici nu a¿ putea så fac controlul pe vârful muntelui. Folosesc laptele de vacå în amestec cu laptele de oaie pentru brânza tradi¡ionalå de burduf. Iese mai gustoaså în amestec. Unele vaci metisate cu Angus au ¿i tråsåturi de lapte ¿i le mai mulgem”. Dupå cum spuneam, probabil cå Eugen Marin este ultimul transhumant din Dâmbovi¡a. Scoate animalele spre Obâr¿ia Ialomi¡ei, în Bucegi, la Cascada Mare, între Obâr¿ia ¿i Doamnele, în Valea Cerbului, unde a dus cele 2.000 de oi din rasa ¡urcanå. “Dupå 15 septembrie, poate så ningå. ªi zåpada vine cu vânt puternic ¿i umezeala ar putea så le facå råu animalelor.” În cea mai mare parte, produsele din ferma lui sunt ecologice. Nu aruncå nimeni azota¡i ¿i erbicide pe munte, iar pe timp de iarnå, animalele lui månâncå numai fân crescut la fel de natural.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 39/2020

MA{INI & UTILAJE

O nou\ combin\ Gregoire de recoltat struguri în ferme mici Gregoire a prezentat o nouå combinå de recoltat struguri, GL 6.4, destinatå fermelor viticole mici, de 50 -100 ha, înlocuind astfel modelul autopropulsat G7.200 ¿i modelele tractate G Prima ¿i G320.

ombina are nevoie de planta¡ii cu distan¡a între rânduri începând de la 1,6 m ¿i poate fi comandatå prin intermediul NHR Agropartners, importator ¿i distribuitor al mårcii Gregoire în România. Modelul GL6.4 are motor Deutz de 3,6 litri, de 143 CP în 4 cilindri, care respectå norma de poluare Stage V. Rezervorul de motorinå are capacitatea de 260 l, iar cel de AdBlue, de 20 l. 44

Florin Neac¿u, director general NHR Agropartners, o apreciazå pentru cå este o ma¿inå compactå, cu lungimea de 4,8 m, înål¡imea 3,7 m ¿i ampatamentul de 2,7 m. Noua combinå este echipatå cu cap de recoltare pendular, care se adapteazå automat la verticalitatea locului ¿i este suspendat pe 8 silentbloc-uri. Este prevåzut în echiparea standard cu 7 perechi de scuturåtori tip ARC 2 cu fixare rapidå ¿i reglare pe înål¡ime. Ma¿ina poate recolta ¿i strugurii afla¡i la mai pu¡in de 15 cm deasupra solului, dar ¿i în vii înalte, garda la sol ajungând pânå la 2,55 m. Lå¡imea tunelului de recoltare, de 650 mm, asigurå un flux optim al boabelor de struguri cåtre cele douå benzi de 320 mm care transportå boabele în bene. Colectarea ¿i dirijarea boabelor

spre benzile transportoare se face cu ajutorul a douå benzi înclinate, “cu solzi”, care creeazå un tunel cu lungimea de 2,4 m. Ele au un sistem pneumatic de reglare a agresivitå¡ii, asigurând protec¡ia butucilor de vi¡å-de-vie. Curå¡area preliminarå a boabelor de frunze ¿i resturi de coarde se face cu douå ventilatoare montate în partea de jos a ma¿inii (op¡ional se pot folosi ¿i douå în partea superioarå) ¿i cu douå extractoare verticale de coarde. Pentru o curå¡are optimå a boabelor, ma¿ina are op¡iunea Easy Clean, cu un grad de curå¡are de 99,8% a boabelor de struguri. Acestea se colecteazå apoi în douå bene de 1.400 sau 1.800 litri (op¡ional 2.000 l), cu descårcare spre spate, cu înål¡imea de descårcare de 3 m. Doi senzori monta¡i la intrarea în sisProfitul Agricol 39/2020

MA{INI & UTILAJE temul de recoltare dau informa¡ii operatorului dacå ma¿ina este bine centratå pe rând în raport cu vegeta¡ia, prin afi¿are pe o barå cu LED-uri. Corec¡ia pozi¡iei ma¿inii pe pantå se face semiautomat (op¡ional, complet automat) ¿i este, ca ¿i la celelalte ma¿ini autopropulsate Gregoire, de 600 mm (28%) pe direc¡ia stânga/dreapta.

Cabinå cu echipåri multifunc¡ionale Cabina montatå central are dimensiunea ¿i caracteristicile identice cu cele ale întregii game GL, asigurând o vi-

Profitul Agricol 39/2020

zibilitate foarte bunå asupra rândului de recoltat, a fiecårui butuc de vi¡å-de-vie ¿i pentru urmårirea întregului proces de recoltare. Comenzile ¿i reglajele ma¿inii se fac din cabinå prin intermediul unui computer de bord ¿i al unui monitor pentru camerele de supraveghere montate în capul de recoltare ¿i în benele de colectare. Cu ajutorul calculatorului se pot regla ¿i urmåri înclinarea ma¿inii, viteza de croazierå ¿i parametrii de lucru: distan¡a între scuturåtori, frecven¡a ¿i amplitudinea scuturåtorilor, viteza benzilor de transport a boabelor de struguri în bene, regimurile de func¡ionare a mo-

torului etc. Func¡iile de deplasare în 3 moduri, respectiv manual, semiautomat ¿i automat, se gestioneazå cu ajutorul unui joystick. Combina este adaptatå ¿i pentru lucrul pe timpul nop¡ii. Luminile cu LED de 18.000 lumeni oferå vizibilitate foar te bunå. Raza de întoarcere la GL6.4 este de 3,7 m, asigurând o manevrabilitate optimå chiar ¿i în podgoriile cu spa¡ii reduse la cap de rând. Curå¡area ma¿inii se face cu usurin¡å de pe o platformå func¡ionalå, iar punctele de gresare sunt grupate în locuri u¿or accesibile.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

New Holland T8, acum cu ghidare Intellisteer Tractoarele New Holland din gama T8 sunt apreciate pentru puterea motorului, ce poate spori prin ac¡ionarea unor sisteme inteligente, pentru consumul redus de carburant, ampatamentul mårit, trac¡iunea optimizatå ¿i sistemele de ghidare ¿i func¡iile multiple ce pot fi accesate de operatori. AgroConcept desfå¿oarå în aceastå perioadå o campanie promo¡ionalå prin care fiecare fermier care va achizi¡iona un tractor New Holland T8 va beneficia gratuit de sistemul de ghidare automatå Intellisteer cu precizie ± 20 cm. Acesta include un receptor GPS performant NH372 ¿i un controller de ghidare pe 3 axe NAV Controller III, ac¡ionat de pe monitorul original Intelliview IV al tractorului.

unor utilaje grele ¿i o productivitate sporitå pe suprafe¡e mari de teren. Modelele seriei sunt echipate cu motoarele FPT Industrial Cursor 9 de 8,7 litri, dotate cu tehnologie ECOBlue HIeSCR, ce respectå cerin¡ele normei Tier 4B privind emisiile. Seria T8 are o transmisie integralå Powershift Ultra Command, disponibilå cu o gamå amplå de rapoarte (18x4, 19x4 sau 23x6) ¿i cu viteze de deplasare de 40 km/h, 40 km/h ECO (cu economie de carburant) sau 50 km/h. Seria poate fi echipatå ¿i cu transmisie CVT Auto Command cu varia¡ie continuå, ce permite o selectare neîntreruptå a vitezelor de la 0,03 la 40 sau 50 km/h.

Motoare puternice, transmisie robustå Seria T8 include 5 modele: T8.320 cu motor de 250 CP, T8.350, de 280 CP, T8.380, de 311CP, T8.410, de 340, ¿i T8.435, de 380 CP. Datoritå sistemului Engine Power Management (EPM), aceste valori pot Control total prin CommandGrip cre¿te de la 320 CP la 435 CP. Cabina confortabilå, cu suspensie Ampatamentul primelor 4 modele ComfortRide (ce reduce ¿ocurile pânå este de 3,45 m, respectiv de 3,55 m la la un maxim 25%) ¿i cu nivel de zgomot T8.435, iar greutatea nominalå este între de numai 68 dB, oferå vizibilitate 11.235 kg ¿i 13.039 kg. de 360 de grade. Este Capacitatea de ridicare pe spate echipatå cu sisteme ajunge la 10.927 kg, ceea ce permite ce permit ata¿area, tractarea ¿i operarea

operarea extrem de facilå, prin accesarea numeroaselor func¡ii aflate la doar un deget distan¡å. Acest lucru este posibil datoritå cotierei New Holland SideWinder II ¿i manetei CommandGrip, ale cårei butoane luminate în fundal controleazå o serie de sisteme, opera¡ii ¿i func¡ii: 2 valve hidraulice, întoarcerea automatå la capåt de rând, sistem de ghidare automatå IntelliSteer (monitorizat prin terminalul IntelliView IV), ridicarea sau coborârea ridicåtorului pe spate, gestionarea vitezei de deplasare, mårirea ¿i reducerea treptei de vitezå. T8 pot fi comandate cu sistem de control IntelliRate pentru operarea cu precizie a sprayerelor ¿i semånåtorilor. Acest lucru permite evitarea suprapunerilor, controlul dozårii ¿i cantitå¡ii de semin¡e în baza datelor privind produc¡ia, optimizând productivitatea ¿i maximizând recoltele.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 39/2020

MA{INI & UTILAJE

Noul tractor Kubota EK1 - 261 pentru ferme mici Producåtorul japonez Kubota a lansat recent, într-o conferin¡å de preså ¡inutå pe internet, ca mai toate conferin¡ele în vremea pandemiei, noua serie de tractoare compacte EK1, împreunå cu mai multe modele de tractoare pentru agriculturå din gamele M4003, M5002, M6002 ¿i M7003, precum ¿i utilaje pentru între¡inerea spa¡iilor verzi.

vanpremiera acestor lansåri a avut loc în septembrie, la Expozi¡ia Salon Vert de la castelul Baville din localitatea SaintCheron, în apropiere de Paris. În centrul spa¡iului expozi¡ional de excep¡ie al Kubota, despre care am scris pe larg în numårul trecut, producåtorul japonez a expus modelul EK1 - 261, primul model din cea mai nouå serie de tractoare compacte de mici puteri. Noul model poate fi utilizat în ferme mici, în zootehnie, în activitå¡i industriale sau municipale ¿i este o “unealtå” utilå chiar

¿i pentru cei care practicå agricultura mai degrabå ca un hobby. Noua serie EK1 de tractoare compacte este rezultatul colaborårii dintre Kubota Corporation ¿i Escorts Limited.

¿i oferå o capacitate de ridicare de pânå la 750 kg. Tractorul este dotat în standard cu o valvå hidraulicå “dublu efect” (controleazå mi¿carea ¿i blocarea cilindrilor) ¿i 2 viteze la priza de putere: 540 ¿i 540 eco.

Motor Stage V de 25 CP Echipat cu un motor de 1318 cmc în 3 cilindri, Stage V, care dezvoltå 25 CP, EK1-261 are un rezervor de motorinå de 24 litri, asigurând perioade optime de lucru între realimentåri. Are trac¡iune 4WD (integralå selectabilå), este echipat cu o transmisie mecanicå, cu 9 viteze înainte ¿i 3 viteze înapoi, asigurând o precizie crescutå ¿i adaptabilitatea necesarå fiecårei lucråri la care este utilizat. Designul ergonomic al manetelor permite schimbarea cu u¿urin¡å a vitezelor. Tractorul poate fi operat eficient la viteze de la 1km/h la 18,2 km/h.

Operare confortabilå Platforma platå ¿i spa¡iul generos pentru operator asigurå o zonå de lucru func¡ionalå ¿i optim proiectatå, iar tractorul poate fi condus foarte confortabil. Luminile de drum sunt echipate cu tehnologia LED, iar operatorul are la dispozi¡ie ¿i o truså de scule, pentru între¡inerea zilnicå. Tractorul este disponibil cu 3 op¡iuni de cauciucuri, pentru aplica¡ii diferite: agricole, pentru gazon sau industriale. Cu un raport foarte bun calitate-pre¡, achizi¡ia modelului EK1 261 devine posibilå pentru orice buget. Acest tractor va fi disponibil în centrele dealerilor la sfâr¿itul anului 2020, iar ferCapacitate de ridicare de 750 kg EK1-261 oferå performan¡e optime mierii români îl pot comanda prin Agrigenerate de servodirec¡ia hidraulicå ¿i Alian¡a, importator exclusiv al mårcii o pompå hidraulicå de 20 l/min. Acest Kubota în România. sistem hidraulic asigurå operarea promptå ¿i facilå a ridicåtorului pe spate Arpad DOBRE Profitul Agricol 39/2020

INFORMA}II

EXTERNE Germania vrea s\ exporte din nou porc în Asia Ministerul german al agriculturii a anun¡at cå a primit semnale pozitive din partea partenerilor din Asia cu privire la reluarea exporturilor de carne de porc dupå ce acestea au fost suspendate în urma descoperirii mai multor cazuri de pestå porcinå. China ¿i al¡i parteneri din regiune au interzis importurile din Germania luna trecutå, dupå raportarea primului mistre¡ infectat cu virusul pestei pe teritoriul german.

Pre¡urile s-au pråbu¿it ini¡ial pe pia¡a internå, înså s-au stabilizat ulterior. “Negociem în continuare reluarea exporturilor spre aceste ¡åri”, a declarat ministrul agriculturii, Julia Kloeckner. Ea a explicat cå Japonia, China ¿i Coreea de Sud sunt pie¡e foarte importante de desfacere, în special pentru organe ¿i alte bucå¡i pe care europenii nu le consumå.

Amend\ important\ pentru Pilgrim's Pride Pilgrim's Pride, al doilea cel mai mare procesator de carne de pui din Statele Unite, a ajuns la un acord cu procurorii federali prin care va plåti o amendå de 110,5 milioane de dolari în ancheta care investigheazå practici neconcuren¡iale. Doi fo¿ti directori executivi ai companiei sunt ¿i ei acuza¡i cå s-au în¡eles cu managerii altor companii din domeniu pentru a truca licita¡ii ¿i a cre¿te în mod artificial pre¡ul produselor. Profitul Agricol 39/2020

Noul director al companiei, Fabio Sandri, spune cå Pilgrim nu va mai fi vizatå de anchetatori dupå semnarea în¡elegerii, care trebuie înså aprobatå de un judecåtor din Denver. Procurorii americani sus¡in cå cele mai mari companii de pe pia¡å au format un cartel în perioada 2012-2019, iar consumatorii au plåtit pre¡uri mai mari din aceastå cauzå.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU

Fermierii englezi cer continuarea negocierilor cu UE Uniunea Fermierilor Englezi a cerut guvernului så continue negocierile pentru semnarea unui acord comercial cu Uniunea Europeanå, dupå anun¡ul premierului Boris Johnson cå acestea au fost întrerupte. Perioada de tranzi¡ie dupå ie¿irea Marii Britanii din blocul comunitar se va termina la finalul anului ¿i cele douå pår¡i nu au reu¿it încå så ajungå la un acord. Danezii sacrificå milioane de nurci Cel pu¡in 2,5 milioane de nurci din Danemarca vor fi sacrificate, pentru cå au contactat Covid-19. Au fost raportate pânå acum focare de infec¡ie la cel pu¡in 63 de ferme, unde toate animalele vor fi ucise de medici veterinari. În plus, proprietarii fermelor aflate la mai pu¡in de cinci kilometri de un focar sunt obliga¡i så-¿i sacrifice singuri nurcile, chiar dacå acestea sunt sånåtoase. Vacile pot fi identificate prin recunoa¿tere facialå O echipå de cercetåtori de la Universitatea din Kansas lucreazå la adaptarea tehnicilor de recunoa¿tere facialå la vaci. Ei au descoperit cå fiecare animal are tråsåturi unice, care pot fi identificate cu ajutorul inteligen¡ei artificiale. A fost creatå deja o bazå de date cu poze ale vacilor, care poate fi folositå împreunå cu date GPS pentru a afla unde a fost fiecare animal în eventualitatea unei epidemii de orice tip. Sistemul are momentan o ratå de recunoa¿tere de 94%. China a gåsit urme de coronavirus în carne Autoritå¡ile chineze au anun¡at cå au descoperit urme ale virusului SarsCov2 în ambalajul unor transporturi de carne de vitå din Brazilia. Este al doilea caz de acest tip, dupå ce chinezii au sus¡inut în urmå cu douå luni cå ¿i ambalajul unor exporturi braziliene de carne de pui prezenta resturi ale virusului, fårå înså a prezenta vreo dovadå. 49

LOCURI DE MUNCÅ

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolå Secuieni-Neam¡

ORGANIZEAZÅ CONCURSURI  pentru ocuparea unui post de ªef Laborator Experimental mixt Începând cu data de 16 noiembrie 2020, ora 10:00  pentru ocuparea unui post de Cercetåtor ªtiin¡ific Gradul II Domeniul: Ingineria resurselor vegetale ¿i animale, specializarea: Geneticå ¿i ameliorare vegetalå. Data de 3 decembrie 2020, ora 10:00

Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursului se pot ob¡ine de la

Biroul de resurse umane ¿i de pe www.scda.ro Tel.: 0233.745.136, 0743.212.964

S.C. MIG VAS DISTRIBU}IE S.R.L, companie româneasc\, cu distribu]ie la nivel na]ional de semin]e, pesticide, îngr\[\minte, regulatori de cre[tere,

ANGAJEAZ| REPREZENTAN}I V+NZ|RI (ingineri agronomi sau agen]i de vânzare) pentru jude]ele> C\l\ra[i, Ialomi]a, Giurgiu

Responsabilitå¡i: - Promovarea produselor ¿i politicilor firmei MIG VAS DISTRIBUºIE SRL; - Vânzarea ¿i încasarea valorii produselor; - Organizarea de întâlniri cu fermierii din zonå; - Întocmirea tuturor documentelor comerciale necesare vânzårii ¿i încasårii. Cerin¡e: - Studii în domeniul agricol constituie avantaj; - Competen¡e: PC, permis de conducere categoria B; - Abilitå¡i în comunicare, vânzåri; - Disponibilitate de a se deplasa zilnic 8-10 ore în zona de lucru; - Competen¡e în organizarea de întâlniri, dezbateri. 50

Oferta societå¡ii: - Loc de muncå într-o companie de profesioni¿ti; - Condi¡ii de muncå decente: ma¿inå, salariu motivant, independen¡å de lucru; - Perfec¡ionare profesionalå continuå; - Angajament de lucru pe termen nelimitat (exceptând perioada de probå de 6 luni).

Vå rugåm så transmite¡i CV pe adresa migvasdistributie@yahoo.com sau pe fax: 0242.332.801 Profitul Agricol 39/2020

Profitul Agricol 39/2020

PESCUITUL [i V+N|TOAREA

Sf=r[it de octombrie, La undi]\, dup\ caras;n Delt\ vacan]\ Anul åsta a fost sucit råu – seceta din varå a schimbat mult comportamentul pe¿tilor ¿i a ridicat multe probleme pescarilor. Så iaså,... så stea acaså? Am fost ¿i peste varå în Deltå, la Cormoran, ¿i am avut de tras cu seceta ¿i ar¿i¡a. Pescuiam în douå reprize - de la 6 la 9, diminea¡a ¿i seara. În rest – la umbrå ¿i råcoare, la piscinå! Acum, cå a trecut valul de ploi, s-a mai råcorit ¿i nivelul apei în Dunåre ¿i Deltå a crescut cu aproape jumåtate de metru, a venit ¿i timpul pescarilor de råpitori, må rog, nu doar al acestora, dar trag ¿i eu spuza pe turta mea, de¿i pescarii de crap, caras ¿i plåticå fac treabå bunå în perioada asta. Am ie¿it o såptåmânå în Deltå cu un prieten. Nu ¿tiu cum reu¿eam pe atunci, chiar ¡ine¡i fiind, så plecåm sâmbåtå diminea¡a, cu noaptea în cap, ¿i så ne întoarcem duminica seara. Ce chin pentru pescari... mereu nesåtui de pescuit! Cum a trecut såptåmâna? Påi abia ajun¿i la Cormoran, dupå instalare ¿i o ciorbå de... pe¿te, am ie¿it prin apropiere. La confluen¡å am dat dupå avat ¿i biban, dar ¿i dupå ¿alåu. În barcå iau douå lansete – una Daiwa de 2,10, cu fir textil

Montura pentru somn Pe firul lansetei am introdus douå “caracati¡e”, twistere verde - glitter si alb, un plumb de 18-25 g, pe fir, apoi am legat agrafa cu vârtej. În agrafå am prins un forfac din fir textil de 0,60 mm/30 cm, acesta având la capåt un cârlig offset 4/0 cu tijå lungå, iar în cârlig o ¿opârlå maronie, de vreo 12 cm... O låsam pe fundul apei, jucând-o lent. A mu¿cat, ¿i nu era mare, vreo 3 kg, cred, dar...a scåpat!

0,12, ce lanseazå pânå la 20 g, bunå de ¿tiucå, ¿i una Savage Gear de 1,92 m, putere 3-12 g, cu mulinetå Daiwa micå ¿i fir textil 0,08 mm pentru biban ¿i avat; cu aceasta dau cu twister ¿i la ¿alåu, cu monturi u¿oare. Pe searå am prins câ¡iva bibani sånåto¿i ¿i ava¡i mici la cicadå – 3 cm, 8 g. Bibanii erau pe o parte a canalului, la apå de cca 2,5 m, ava¡ii pe cealaltå parte, la apå sub 1,5 m. Pe mijlocul canalului am avut doar câteva atacuri ¿i doar vreo 2-3 capturi. Cam la fel s-a întâmplat ¿i la partidele urmåtoare. ªalåu, adicå vreo doi strapazani rebeli, am prins în altå zi, lansând în lungul malului. Ziua urmåtoare am ie¿it pe lacuri, dupå ¿tiucå. Am intrat mai întâi pe Uzlina,

Pescuie¿ti, dar mai ¿i cite¿ti! Aflå detalii, secrete, despre specii de pe¿ti, tehnici potrivite, alegerea ¿i pregåtirea ustensilelor, tainele ac¡iunii nålucilor... Orice detaliu nou poate însemna ¿ansa unei partide reu¿ite. Po¡i comanda la 0744.310.190 sau pe virgiltarus50@gmail.com un set de 4 cår¡i la doar 39 lei, taxe po¿tale incluse. Vre¡i så face¡i surprizå unui prieten? Trimite¡i 39 lei în contul RO77 INGB0000999900131251, ºåru¿ Victor Virgil, ING Bank Bucure¿ti ¿i îi voi expedia direct cele 4 cår¡i. 52

spre o zonå cu brådi¿ pu¡in ¿i apå adâncå, de aproape 3 m. Am încercat la început cu oscilantå micå, argintie, apoi una lunguia¡å, 8 cm/7 g, alåmie! Am påcålit vreo douå mârli¡e ¿i o ¿tiucå pu¡in peste kil, apoi s-a tåiat. Am trecut în Isac, unde ne-am pus pe cåutat ¿i... am dat tot de mârli¡e – ceva mai mari, e drept. Am ajuns pânå la urmå în zona de SV a lacului, acolo unde anul trecut am avut norocul så prind una de peste 5 kg. Este o zona cu apå curatå, sub 1m, fund nisipos ¿i iarba ¿tiucii din loc în loc. Douå – trei atacuri ¿i... gata! S-a tåiat! Oricum, amurgul era aproape. Ne-am oprit pe canalul dintre lacuri ¿i am luat la twister – shad mic pe jig de 3 g, bibani frumo¿i ¿i båtåio¿i. Cel mai a¿teptat ¿i spectaculos – pescuitul la avat pe Bra¡ul Sf. Gheorghe, nu a adus decât câ¡iva ava¡i mici, vreo doitrei peste kil, de¿i am dat la cicade tip vibe, Strike Pro. Pescuitul electric ¿i plåsuitul excesiv au decimat båtåio¿ii ava¡i. Norocul nostru, la confluen¡å am dat peste câ¡iva ¿alåi pescuind la shaduri de 8 cm pe jiguri de 16 – 19 g. Dar n-am putea spune cå ¿alåii s-au aråtat mai prieteno¿i. Dupå 3-4 capturi, stapazani la 700 g... au dispårut.

Victor }|RU{ Profitul Agricol 39/2020

La fazani, ;n plin\ criz\ Må refer aici nu la virusul care ne månâncå, de o vreme încoace, lini¿tea ¿i zilele, atâta timp cât, la vânåtoare, mai cu seamå în cazul celei în grup restrâns, partenerii evolueazå în spa¡iu larg, la zeci de metri unul de celålalt.

avut niciodatå nevoie de ajutorul omului pentru a-¿i spori spi¡a, gåsind din mila Domnului tot ce le trebuie ca så vie¡uiascå în tihnå ¿i så prospere. Aici, miri¿tile ¿i coceni¿tile satului se întind vålurit pânå la un drum de ¡arå desfå¿urat pe marginea coastei cotro-

pentru cå fazanii, cu totul ¿i cu totul sålbatici, naturaliza¡i aici de multe genera¡ii, ne reperau de la distan¡e mai mari decât o lungå båtaie de pu¿cå. Curând, ne-am dat seama cå flancul din câmp nu-¿i are defel rostul, de vreme ce nicio pasåre, odatå stârnitå, nu alegea

pite de vegeta¡ie încâlcitå, ghimpatå, imposibil de stråbåtut. În zare, ca de pe un promontoriu de redutå, se ghice¿te firul ¿erpuitor, luminos, al râului de fruntarie. De cum am coborât din ma¿inå, am ¿i våzut douå stoluri mici de fazani ridica¡i la mare distan¡å de pe câmp, pentru a se refugia în hå¡i¿urile impenetrabile ale râpei. Precau¡i, se hråneau nu departe de drumeag, cu vedere largå jurîmprejur. La nevoie, se retrågeau, fugind ori zburând pre¡ de câteva zeci de metri, în cetate. Le-am våzut culoarele înguste, croite prin vegeta¡ia luxuriantå de vrejuri, curpeni ¿i spini de måce¿. Nicio altå fiin¡å nu s-ar aventura acolo, în afara celor cu gânduri sinuciga¿e. Chiar ¿i Puck, spårgåtorul nostru de huceaguri, un springer-spaniel plin de temperament, a pregetat så se aventureze într-un asemenea tunel. Dupå un metru, imobilizat ca o gâzå în pânza påianjenului, abia a reu¿it så se smulgå din mrejele capcanei, cu scâncete, retrågându-se de-a-ndåratelea. Nu ne råmåsese decât så batem marginea canionului, cu aripi avansate,

så-¿i afle scåparea altundeva decât în catacombele doar de ea ¿i de semenii ei ¿tiute, pe povârni¿ul aprig. Privilegiat a fost Emil, care nemaivorbind de faptul cå mergea comod, pe cale netedå, a înregistrat pe cåtare toate zburåtoarele ridicate de noi, în luptå cu buruienile de tot felul. A¿a cå, la finalul periplului nostru, el s-a dovedit campion absolut ¿i salvator al onoarei întregului echipaj, cu patru coco¿i (noi nu tragem în gåini) la activ, printre care un dubleu ¿i unul dobândit „la regalå”. Odatå atins acest palmares cu totul nea¿teptat, extenua¡i la ora prânzului, ne-am repliat cåtre autovehiculul din dotare, socotind încheiatå partida de vânåtoare. Chiar ¿i Marck, bracul sârmos mai tânår decât Puck, dådea semne de obosealå. Pânå la urmå, cu fazani din caleafarå de impetuo¿i, pursânge veritabili, am påråsit plaiurile gålå¡ene pe înserat, cu sentimentul normalitå¡ii, în pofida crizei de toate soiurile.

Profitul Agricol 39/2020

Foto> F. B. Dragomir

oate cå, alåturi de pescuit, vânåtoarea e una dintre pu¡inele îndeletniciri mânate de pasiune, care s-a conformat dintotdeauna unui tipic devenit aståzi, iatå, normå. În ce prive¿te breasla noastrå, adevårata crizå pe care suntem nevoi¡i s-o traversåm este aceea provocatå de recenta interzicere a vânåtorii la påsåri, în plin sezon, lucru nemaiîntâlnit vreodatå, la noi ori altundeva în lume. Câ¡iva confra¡i au fost nevoi¡i så se ducå la ra¡e în Bulgaria. Al¡ii cautå sitari în Ungaria, unde activitatea cinegeticå are ¿taif germanic ¿i nu e privitå ca un moft, la cheremul oricui, ca pe meleaguri mioritice. Deocamdatå, nouå ni s-a dat liber, drept consolare probabil, la fazan ¿i la potârniche, supape alese neinspirat, dupå cum am mai spus, pentru presiunea creatå în mod arbitrar printre pasiona¡i. Cumin¡enia bine cunoscutå a breslei, devenitå oarecum proverbialå ¿i, de aceea, u¿or exploatabilå, nu s-a dezmin¡it nici de aceastå datå, a¿a cå mica noastrå echipå de împåtimi¡i „de panå” a decis så se consoleze în acest noian de priva¡iuni cu o ie¿ire la fazani. Potârnichile ne-am gândit så le påstråm pentru mai târziu, dupå deschiderea la iepuri, dacå nu cumva se va mai ivi ceva care så ne lase ¿i fårå mica bucurie a urechiatului de Cråciun, socotit de mul¡i camarazi, pânå azi, tradi¡ional. Cum ziceam, recentul sfâr¿it de såptåmânå l-am alocat fazanilor, nu departe de malul drept al Prutului, într-o sålbåticie vegetalå vecinå cu jungla amazonianå. Acolo se pråsesc påsåri care n-au

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 22.10- 5.11.2020

Aurelia Surdu 22.10.1960, ¿ef serviciu, Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå Cristian Vasile 22.10.1984, inginer service Claas Dumitru Gârdan 25.10.1950, director general Agrocomer¡ Holding Vasile Moga 25.10.1955, director ICDP Bra¿ov Codru Påun 25.10.1969, director produc¡ie KWS Anca Grådinaru 25.10.1985, director regional sud-vest Norofert Group Sorin Minea 26.10.1954, proprietar Angst, pre¿edintele Romalimenta Ion Pirnå 28.10.1952, director general INMA Bucure¿ti Doina Silistru 30.10.1958, senator PSD, membru Comisia de Agriculturå Mircea Armegioiu 30.10.1964, director regional zona 5, KWS Elena Nuncå 31.10.1976, director financiar Pioneer Petre Daea 2.11.1949, fost ministru Radu Råducu 3.11.1951, director general ICDOC Palas, Constan¡a Leti¡ia Zahiu 4.11.1935, prof. dr. ASAS Mihail Spåtårelu Pu¡intei 4.11.1976, director Direc¡ia buget-finan¡e, MADR Costicå Leu 5.11.1937, fost ministru adjunct 54

Aprovizionarea de toamn\ în plin\ pandemie Zeci de producåtori agroalimentari ¿i comercian¡i au venit cu cele mai delicioase bunåtå¡i, pentru toate gusturile ¿i buzunarele bånå¡enilor, timp de trei zile, la Expozi¡ia toamnei 2020 din Timi¿oara. Pandemie sau nu, orå¿enii trebuie så î¿i facå aprovizionarea de toamnå. “Am organizat Expozi¡ia toamnei în sprijinul producåtorilor, al comercian¡ilor, dar ¿i al beneficiarilor, cumpåråtori din Timi¿oara. Totul s-a desfå¿urat cu respectarea måsurilor de protec¡ie anti-COVID”, spune Rodica Olinic, consilier cu rela¡ii publice la Camera pentru Comer¡ ¿i Agriculturå Timi¿oara. Timi¿enii au gåsit acolo numai delicatese: tradi¡ionalii mici, frigårui, cârna¡i, gråtare, bulz, porumb fiert, slåninå afumatå, jambon, legume proaspete, mezeluri ¿i produse din carne, lactate ¿i brânzeturi fåcute dupå re¡ete speciale, brânzå veganå, produse de patiserie -

papana¿i, cozonac secuiesc, dulciuri ¿i delicii turce¿ti, miere de albine ¿i produse apicole, conserve, gemuri, dulce¡uri, siropuri ¿i sucuri naturale, ulei de måsline, tåi¡ei de caså, vinuri, must ¿i derivate din alcool, bere artizanalå etc. Ca o notå distinctå, Sta¡iunea de Cercetare ¿i Dezvoltare Lovrin i-a întâmpinat cu povestea cânepei ¿i cu o degustare de produse alimentare din cânepå, nu vå gândi¡i la altceva...

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Are probleme cu boala – Circulå pe douå benzi; 2) Lipsitå de opozi¡ie – La intrarea în Ohio! 3) Ajuns oale 9 10 ¿i ulcele – Afecta¡i de potop; 4) Finalul unei întâlniri amicale – Echidistant fa¡å de extreme; 5) Merg pe vârful degetelor – Ucide cu sânge rece; 6) For¡åri la despår¡ire; 7) Ridicat la putere – Prefix la ter¡et; 8) Întrece orice måsurå – E ceva de necrezut; 9) Fåcut så mi¿te; 10) Lipsa perdelei.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 38/2020 ORIZONTAL: EMBRION - VE; SLOI - CANAL; TA - DRAPELE; USI - ORICUM; ATOASA - ITE; RING - RATAN; NARUIRE - T; CATAR - TAPA; O - ARATATOR; DENATURARE.

VERTICAL: 1) ªiret maro – Cålu¿ la gurå; 2) Rezumat la 365 de zile – Se judecå la stabor; 3) Plin de carburan¡i! – Ancorat la chei; 4) Prinse în lan¡! – Limita de jos a prostiei; 5) Îmbrå¡i¿ate de poe¡i – Ghea¡å în buzunar; 6) Cåciula omului de la munte – Operat bilateral! 7) Capul råutå¡ilor – Mo¿ul care închide ochii; 8) Legat de o simplå întâmplare; 9) Tråie¿te de pe urma copiilor – Trag la cercul de sus; 10) Obi¿nuite cu ciupelile. Profitul Agricol 39/2020

Profitul Agricol nr. 39, din 21 octombrie 2020

Articles inside

Parada taurilor de la Semtest Craiova

Ma[ini & utilaje

Avocat: fermierii au ¿anse minime în instan¡e

Via]a companiilor

Probleme cu rapi¡a în Timi¿, din cauza secetei din septembrie

Ziua Grâului în Bårågan ¿i Moldova

Culturivegetale