revista Profitul Agricol nr. 48, din 23 decembrie 2020 by Profitul Agricol

nr. 48 din 23 decembrie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 48/2020 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

La Mul¡i Ani!

redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Coboarå, Doamne, harul tåu asupra ve¿nicilor no¿tri politicieni. Când se bat ei pe posturile de mini¿tri, cu chiote ¿i strigåturi, se cheamå cå “negociazå principiile de bunå guvernare”. Altå claså politicå n-avem de unde lua, måcar cu asta ne-am obi¿nuit. ¥i ¿tim ¿i metehnele, ¿i butoanele... ¥n mårinimia Ta, nu-i uita nici pe cå¡elandrii din teritoriu, trimi¿i de organiza¡iile de bazå så se cåpåtuiascå la Centru. Dacå po¡i, då-le câte un post de secretar de stat la fiecare, cå oricum nu or så facå nimic, doar så se fåleascå pe Facebook. ªi mai zic: då-le, Doamne, putere ¿i energie fermierilor mari ¿i mici! Douå campanii au dus crucea grea a secetei. Acum, cu zåpada asta, våd ¿i ei Fata Morgana, speran¡a mereu vie, la orizont. Am ajuns så ne uråm så avem ploi mai mult decât ne uråm så avem sånåtate. Ai grijå, Doamne, ¿i de tinerii no¿tri fermieri, atât de mul¡i în acte, atât de pu¡ini cu adevårat. Cât timp fermele pårin¡ilor merg, så le îngåduim så mai copilåreascå pu¡in, cå or avea vreme så vadå ¿i de afaceri.

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Smere¿te-i, Doamne, pe pre¿edin¡ii de asocia¡ii profesionale. A¿a huli¡i cum sunt, tot au dus agricultura României pânå la Copa-Cogeca ¿i pânå la Bruxelles. Cå de acolo au venit cu vorbe, nu e doar vina lor. Nici gazdele nu mai sunt a¿a pregåtite de musafiri cum erau altådatå.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Iar la finalul acestui pomelnic, prive¿te, Doamne, ¿i spre jurnali¿ti. Noi, å¿tia de agriculturå, ne stråduim så punem pe hârtie cât mai bine ceea ce ¿tim. La anul care vine, då-ne ¿i condei, ¿i un Plan Na¡ional Strategic de disecat...

Director

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

La Anul ¿i La Mul¡i Ani!

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 48/2020

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Brexitul prive¿te mai ales agricultura Tractorul Anului 2021 Cich: o nouå genera¡ie de biostimulatori

7 8

Ferma de familie, între dorin¡å ¿i putin¡å

Culturi vegetale

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

47 48

Opinii Hibrizii de floarea-soarelui recomanda¡i pentru campania 2021 25 Informa]ii externe Biden îl nominalizeazå Cre[terea animalelor pe Regan la Mediu Africa de Est, Adrian Balaban: cotropitå de låcuste “Am pierdut Guvernul indian face 100 de euro 41 concesii fermierilor cu fiecare porc” Wasabi då gust picant Fråmântårile lui Dimitrie Muscå la sfâr¿itul anului 2020 42 culturii japoneze

1.144 milioane tone de porumb la nivel mondial 14 Produc¡ia mondialå de oleaginoase 16 Produc¡ia mondialå de soia: 362 de milioane de tone 17 Produc¡ia de rapi¡å råmâne constantå 18 Scade produc¡ia de floarea-soarelui 18 Ma[ini & utilaje Agricultura profitabil\ Claas Lexion 8600 TT. Record la recoltarea porumbului Dan Gutium, exportator de cereale cu port la Dunåre 20 Perspectiva culturii de floarea-soarelui

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Cine ar vrea så fie ministru? UE se teme de fermierul terorist

General Leasing: au scåzut vânzårile de combine Economie de carburant ¿i timp cu Claas CEMOS

Anul 2020, cu plusuri ¿i minusuri. Dicor Land a crescut cu 25%

52 52 54 54

Magazin 44

Plåtica, un partener de nådejde pentru pescar Porcii... din Porcescu Cea mai frumoaså caså din întreg Banatul

56 57 58

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Brexitul prive[te mai ales agricultura Marea Britanie a påråsit Uniunea Europeanå la data de 31 ianuarie 2020, iar în acest moment, se aflå în perioada de tranzi¡ie, care se va finaliza la 31 decembrie.

rexit-ul va afecta sectorul agroalimentar în orice scenariu al rezultatului negocierilor dintre UE ¿i Marea Britanie, a declarat Gheorghe ªtefan, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii. “Competi¡ia pentru pia¡a Marii Britanii va cre¿te datoritå prezen¡ei postBrexit a celor mai puternici competitori la nivel mondial. Må refer la Statele Unite, Brazilia, China, Japonia, Canada, Australia, Noua Zeelandå, India, Mexic, Coreea de Sud, Turcia”, a spus secretarul de stat în cadrul unui seminar dedicat schimburilor comerciale cu Marea Britanie, de la 1 ianuarie 2021. ªtefan a afirmat cå, în cadrul procesului de negocieri UE-Marea Britanie, Ministerul nostru al Agriculturii a formulat o serie de recomandåri pentru men¡inerea Marii Britanii ca partener strategic al UE, cu asigurarea unor rela¡ii bilaterale în domeniile: agriculturå, pescuit, comer¡ ¿i investi¡ii. “Este foarte important pentru noi to¡i så atragem investi¡ii britanice în domeniul agroalimentar în România. Ministerul Agriculturii este direct interesat în dinamizarea fluxurilor comerciale, ¡inând cont de viitoarea concuren¡å pe Profitul Agricol 48/2020

Gheorghe {tefan, secretar de stat, MADR

pia¡a britanicå, în special pentru produsele agroalimentare care au ponderea cea mai însemnatå în cadrul exporturilor române¿ti cåtre Marea Britanie. Printre aceste produse se regåsesc carne de pasåre, vinuri, cereale, preparate ¿i conserve din legume ¿i carne, produse de brutårie ¿i patiserie”, a enumerat ªtefan. ¥n prezent, balan¡a comercialå pe rela¡ia cu Marea Britanie este pozitivå. Excedentul comercial al României, în anul 2019, a fost de 109,9 milioane euro ¿i de 102,6 milioane de euro în primele 8 luni ale anului 2020. “Pe perioada negocierilor dintre UE ¿i Regatul Unit, Ministerul Agriculturii a desfå¿urat un proces amplu de consultare publicå cu principalele asocia¡ii din agriculturå, pentru definitivarea pozi¡iei sectoriale, având în vedere impactul ¿i importan¡a rela¡iilor comerciale pe rela¡ia cu Marea Britanie.”

Andrei OSTROVEANU

Emil Dumitru ¿i-a dat demisia din func¡ia de secretar de stat Monitorul Oficial din 18 decembrie a publicat o scurtå decizie privind eliberarea lui Florian-Emil Dumitru, la cerere, din func¡ia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii. Vå reamintim, pe 6 decembrie, Emil Dumitru a fost ales deputat. Petre Daea are Covid Fostul ministru a declarat chiar el cå este internat la Spitalul Matei Bal¿, fiind confirmat cu Covid-19. Din fericire, se simte bine. “Sunt internat de trei zile. Må simt bine. Sunt confirmat COVID. În urma unor analize repetate, sunt internat la Matei Bal¿”, a afirmat Petre Daea. APPR a stabilit data congresului anual Pe 11 februarie 2021 se va ¡ine congresul anual al APPR, De la Fermieri pentru Fermieri. Este un eveniment ajuns la a VI-a edi¡ie, pe care pandemia nu îl întrerupe, dar îl mutå în spa¡iul online. ¥n cadrul congresului vor fi decernate ¿i trofeele Porumbul de Aur, pentru recolte-record în irigat ¿i neirigat. APIA efectueazå plata ajutorului de stat în cre¿terea animalelor APIA informeazå cå efectueazå plata ajutorului de stat în sectorul cre¿terii animalelor, diferen¡e aferente lunilor februarie, iunie ¿i trimestrul al II-lea, iulie, august, septembrie ¿i trimestrul al III-lea 2020. Suma totalå autorizatå la platå este de 4.800.023 lei ¿i se acordå pentru 48 de solicitan¡i. 30 de miliarde pentru România. Câ¡i se vor mai da la agriculturå? Parlamentul European a cåzut la în¡elegere cu pre¿edin¡ia germanå a Consiliului pentru mecanismul de redresare economicå. Este vorba de cele 672 miliarde euro, din care România va primi 30,44 miliarde de euro, prin Mecanismul de Redresare ¿i Rezilien¡å. Din ace¿ti bani se pregåtea finan¡area refacerii structurii de iriga¡ii. Aståzi Dacian Ciolo¿ vorbe¿te despre finan¡area revolu¡iei digitale ¿i a tranzi¡iei verzi. 7

Adama are un nou slogan Compania Adama a adoptat un nou slogan. La fel ca ¿i precedentul (Simply. Grow. Toghether.), ¿i cel nou este tot în englezå: Listen. Learn. Deliver. “Adama este una dintre companiile de top din industria protec¡iei plantelor la nivel global. Aici, în România, ca peste tot în lume, ne stråduim så oferim fermierilor solu¡ii ¿i servicii eficiente, care så le simplifice via¡a ¿i så îi ajute så se dezvolte, cu atât mai mult în acest an atipic ¿i atât de complicat”, spunea Dimitrios Drisis, directorul general Adama. Justi¡ia europeanå confirmå interdic¡ia sacrificårii animalelor fårå asomare Asomarea prealabilå a unui animal cu prilejul sacrificårii poate fi impuså în Uniunea Europeanå, fårå ca prin aceasta så fie afectatå libertatea cultelor ¿i ritualurilor tradi¡ionale precum cele evreie¿ti ¿i musulmane, a apreciat Curtea de Justi¡ie a Uniunii Europene. În România, autoritatea veterinarå poate acorda derogare pentru sacrificarea unor specii de animale (porcine, ovine, caprine) în afara abatoarelor de cåtre proprietarii de animale, dar numai pentru consumul propriu. ANSVSA: 409 focare de pestå porcinå africanå în 32 de jude¡e Pe 18 decembrie, România înregistra 409 de focare active de pestå porcinå africanå în 32 de jude¡e, din care 4 în exploata¡ii comerciale ¿i 6 în exploata¡ii comerciale de tip A. ANSVSA afirmå cå numårul focarelor este în scådere fa¡å de raportarea din 6 noiembrie, când au fost consemnate 441 de focare. Cele mai multe focare sunt în Teleorman (70), Gorj (38), Arad (36), Ia¿i (26), câte 22 în Alba ¿i în Dolj, Satu Mare (21), iar în Bihor, Ialomi¡a ¿i Maramure¿ câte 20. În cursul anului, au fost ucise 194.211 porcine, din care:181.265 în exploata¡ii comerciale, 743 de porcine în exloata¡ii de tip A ¿i 12.203 de porcine în exploata¡iile nonprofesionale. 8

Tractorul Anului 2021 Vineri, pe 18 decembrie, s-a decernat trofeul Tractorul Anului 2021, la 4 categorii distincte. Sponsorul evenimentului este producåtorul de anvelope BKT. Pentru decernarea premiilor “Tractorul Anului” a fost cooptat un juriu din 26 de ziari¿ti de specialitate. Aceste premii sunt considerate importante de cåtre producåtori ¿i importatori deopotrivå, deoarece fiecare dintre companiile câ¿tigåtoare vor folosi acest atu în campaniile de marketing din anul urmåtor.

Câ¿tigåtorii, la fiecare categorie, au fost: 1. Tractorul Anului: Massey Ferguson, modelul 8S.265; 2. Cel mai bun tractor utilitar: Valtra, modelul G 135; 3. cel mai bun tractor specializat: Fendt, modelul 211 V Vario; 4. tractorul echipat cu cele mai sustenabile tehnologii: Claas, modelul Axion 960 CEMOS. În primele numere din 2021 vom reveni cu informa¡ii detaliate.

Arpad DOBRE

Cich> o nou\ genera]ie de biostimulatori Combinatul de Îngrå¿åminte Chimice (CiCh) Nåvodari î¿i înlocuie¿te în propor¡ie de 90% portofoliul de produse speciale, cu noii biostimulatori Terram ¿i Nutrifolium, rodul unor investi¡ii de 500.000 de lei în cercetare. Cele douå noi game de biostimulatori ac¡ioneazå asupra sistemului radicular ¿i favorizeazå procesele vegetative în condi¡ii de stres. Gama Terram stimuleazå ¿i sus¡ine cre¿terea ¿i dezvoltarea sistemului radicular, asigurând un start îmbunåtå¡it al culturilor, favorizeazå absorb¡ia nutrien¡ilor ¿i transportul acestora, prevenind dezechilibrele nutri¡ionale ¿i

stimuleazå activitatea microorganismelor în rizosferå. Gama Nutrifolium stimuleazå fotosinteza, producerea de fitohormoni ¿i sinteza aminoacizilor ¿i proteinelor. De asemenea, stimuleazå multiplicarea celularå asigurând cre¿terea ¿i dezvoltarea vegetativå ¿i productivå. Reduce stresul indus de factorii abiotici pesticide, factori climatici ¿i cre¿te toleran¡a plantelor în condi¡ii de salinitate. CICH estimeazå cå ponderea produselor speciale ar putea atinge 5% din cifra de afaceri.

Robert VERESS Profitul Agricol 48/2020

Cine ar vrea s\ fie ministru? Duminicå noapte, când oamenii erau mai preocupa¡i de Ignat decât de politicå, liderii partidelor din coali¡ia de guvernare au avut ultimele negocieri. Luni, pe 21 decembrie, a avut loc ¿i întrunirea Parlamentului. Dacå nu apare nimic nou, såptåmâna aceasta vom asista la audierile candida¡ilor la func¡ia de ministru. Iar dacå coali¡ia de guvernare chiar func¡ioneazå, între Cråciun ¿i Revelion o så avem ¿i Guvern. Pânå acum partidele au fost destul de ermetice. Au preferat så iaså în fa¡å cu placa veche cå negociazå principii, nu func¡ii ¿i oameni, dar nu suntem naivi. La împår¡eala ministerelor, Agricultura a råmas la PNL, iar în cår¡i (pentru ministru) par så fie douå nume, Adrian Oros ¿i Emil Dumitru. Amândoi au fost cap de listå în jude¡ele lor, Oros la Cluj, pentru Senat, ¿i Dumitru la Cålåra¿i, pentru Deputa¡i. ¥n Parlament, echipa liberalå cunoscåtoare (må rog) într-ale agriculturii este compuså din doi senatori, Adrian Oros ¿i George Scarlat, ¿i trei deputa¡i, Emil Dumitru, Daniel Constantin ¿i Costel ªopticå. Primul care a ie¿it în preså a fost Emil Dumitru. Sigur cå nu ar refuza så fie ministru, sau måcar pre¿edinte al Comisiei de Agriculturå din Camera Deputa¡ilor. “Este prematur så facem astfel de scenarii întrucât nu ¿tim dacå va apar¡ine PNL Comisia de agriculturå”, î¿i fåcea calProfitul Agricol 48/2020

culele fostul secretar de stat înainte de întrunirea Parlamentului. “Consider cå din perspectiva profesionalismului pe care l-am dobândit ¿i exercitårii mai multor pozi¡ii în mediul asociativ ¿i la minister sunt îndreptå¡it så må înscriu într-o competi¡ie.” Ca parlamentar, Dumitru are deja o listå de ini¡iative legislative despre care considerå cå trebuie promovate. Cotiza¡ia profesionalå agricolå este una dintre ele. Apoi, ar face o reformå funciarå, o lege a arealelor irigabile ¿i simplificåri în ceea ce înseamnå accesarea fondurilor europene, ob¡inerea de avize ¿i autoriza¡ii de la toate entitå¡ile. “Vreau så scriu ¿i så contribui într-un grup de lucru la elaborarea Codului Rural românesc pentru cå avem nevoie de asanarea legisla¡iei ¿i din perspectiva legisla¡iei funciare ¿i din perspectiva legisla¡iei incidente activitå¡ii agro-alimentare”. ¥n schimb, Adrian Oros este sprijinit de Pro Agro. Federa¡ia i-a trimis pre¿edintelui Klaus Iohannis o scrisoare deschiså, în care solicitå continuitate la Ministerul Agriculturii, stabilitate ¿i predictibilitate. ªi, ca så fie limpede la ce se referå, au subliniat cu litere aldine (bold în limbajul de azi). Arion îi propune pre¿edintelui så consulte ¿i mediul asociativ când vine vorba de mini¿tri. Probabil n-a fost atent când spunea Dacian Ciolo¿ cå nu se negociazå nume, ci principii de bunå guvernare.

Apropo de Ciolo¿, foarte interesant, Ministerul Fondurilor Europene a ajuns la USR Plus. Iar Dacian Ciolo¿ n-a ratat så puncteze cå acesta va fi Ministerul de Finan¡e al urmåtorilor ani, pentru cå acolo sunt cele 30 de miliarde de euro din Planul Na¡ional de Rezilien¡å. Planul acesta de rezilien¡å este sursa de finan¡are a promisiunilor agricole ale PNL: 6 miliarde de euro pentru iriga¡ii, 750 de milioane de euro pentru depozite regionale ¿i alte proiecte frumoase pe care Adrian Oros le-a rostogolit de-a lungul campaniei electorale. Acum, cu pu¿culi¡a în curtea USR, ministrul liberal al agriculturii nu va mai tåia panglica la fiecare sta¡ie de pompare, va fi mai mult musafir. Iar dacå tot am vorbit de bani, va merita urmåritå ¿i evolu¡ia UDMR la Ministerul Dezvoltårii. Acolo este robinetul cu bani al primarilor. Sunt de la bugetul na¡ional ¿i se dau din pix, fårå rigorile care le presupun fondurile europene. Iar UDMR abia adunå 100-150 de primari, în timp ce PNL are vreo 1.300. Cel mai probabil Ludovic Orban a preferat så dea Ministerul Dezvoltårii UDMR-ului ca så nu-l ia USR. ¥ntrebarea care se pune este “cât va ¡ine guvernul Cî¡u?” Dar la aceasta ne vom gândi abia la anul.

Andrei OSTROVEANU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

UE se teme de fermierul terorist Ca Uniunea Europeanå så se punå la adåpost de terori¿tii din rândul fermierilor, de la 1 februarie 2021, toatå suflarea care folose¿te îngrå¿åminte chimice va trebui ca, la fiecare achizi¡ie, så dea declara¡ii pe proprie råspundere cå nu le va folosi pentru a produce explozibili.

ste vorba de intrarea în vigoare a Regulamentului 2019/1148, privind comercializarea ¿i utilizarea precursorilor de explozivi, care înlocuie¿te Regulamentul 98/2013. Regulamentul a fost adoptat de Parlamentul ¿i Consiliul European, ¿i restric¡ioneazå o sumå de precursori de explozivi, iar în cazul altora introduce proceduri mai restrictive. De interes pentru sectorul agricol este cå to¡i cei care vând îngrå¿åminte chimice precum azotat, uree, nitrocalcar, suflat de amoniu, trebuie så solicite de la cumpåråtor o declara¡ie pe proprie råspundere cå produsul/produsele vor fi utilizate exclusiv ca îngrå¿åmânt. Totodatå, se va solicita o copie a cår¡ii de identitate a cumpåråtorului, care va fi arhivatå ¿i påstratå 18 luni. Asta înseamnå o cre¿tere a birocra¡iei ¿i a cheltuielilor de conformare cu normele GDPR, cheltuieli care se vor regåsi în costul produselor. Pe de altå parte, înseamnå controale în cascadå, de la mai multe autoritå¡i, pe acela¿i subiect. De ce? Pentru cå Regulamentul 2019/1148 se aplicå automat, adicå nu trebuie adoptat printr-o lege româneascå. Normativul laså la latitudinea auto10

ritå¡ilor statului doar modul în care se va verifica respectarea prevederilor ¿i sanc¡iunile ce le vor aplica. Cum ¿i Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, ISU, Pompierii, Poli¡ia prin Serviciul Arme, Explozibili ¿i Substan¡e Periculoase, dar ¿i DIICOT au atribu¡ii în acest domeniu, så ne a¿teptåm la haos dupå 1 februarie 2021.

sponsabili de eventualele rele inten¡ii ale cumpåråtorilor de îngrå¿åminte; ca ¿i când ar fi ¿coli¡i de structuri specializate din serviciile secrete în acest scop. Pe de altå parte, se deschide porti¡a ca orice fermier care va avea o divergen¡å cu un distribuitor de îngrå¿åminte så fie raportat de acesta ca suspect ¿i så se trezeascå cu o ploaie de controale.

În

imeni nu vorbe¿te oficial despre acest subiect, ca ¿i când nu ar exista sau ca ¿i când ar depinde de viitorul Guvern, care încå nu s-a nåscut din negocierile politice. Motiva¡ia adoptårii noului Regulament o aflåm chiar din preambulul acestuia: “De¿i Regulamentul (UE) nr. 98/2013 a contribuit la reducerea amenin¡årii reprezentate de precursorii de explozivi în Uniune, este necesar så se consolideze sistemul de control aplicat precursorilor care pot fi utiliza¡i pentru fabricarea de explozivi artizanali”.

aspect sensibil este gradul ridicat de responsabilitate ¿i de control pe care îl implicå tranzac¡ia: “operatorul economic evalueazå dacå utilizarea preconizatå este compatibilå cu activitatea comercialå, economicå sau profesionalå a clientului. Operatorul economic poate refuza tranzac¡ia dacå are motive rezonabile de îndoialå privind legitimitatea utilizårii preconizate sau privind inten¡ia clientului poten¡ial de a utiliza precursorul de explozivi restric¡ionat într-un scop legitim. Operatorul economic raporteazå astfel de tranzac¡ii sau tentative”.

Să distribuitorii sunt fåcu¡i re-

Anexa I a Regulamentului 2019/1148 sunt men¡iona¡i precursorii de explozivi restric¡iona¡i, respectiv lista substan¡elor care nu pot fi puse la dispozi¡ia persoanelor din rândul publicului larg ¿i nu pot fi introduse, de¡inute sau utilizate în concentra¡ii mai mari decât cele precizate, respectiv:  acid azotic - 3% g/g,  peroxid de hidrogen - 12% g/g,  acid sulfuric - 15% g/g,  nitrometan - 16% g/g,  nitrat de amoniu - 16% g/g, azot având drept provenien¡å nitratul de amoniu,  clorat de potasiu - 40% g/g,  perclorat de potasiu - 40% g/g,  clorat de sodiu - 40% g/g,  perclorat de sodiu - 40% g/g.

În prevåzu¡i precursorii de exAnexa II a Regulamentului sunt

plozivi care trebuie raporta¡i, respectiv lista substan¡elor izolate sau în amestecuri pentru care tranzac¡iile suspecte, precum ¿i dispari¡iile ¿i furturile trebuie raportate în 24 de ore: Hexaminå, Acetonå, Azotat de potasiu, Azotat de sodiu, Azotat de calciu, Nitrat de amoniu, Nitrat de calciu, Nitrat de magneziu, pulberi, Nitrat de magneziu hexahidrat, pulberi de aluminiu.

observåm cå, pe de o parte,

Robert VERESS Profitul Agricol 48/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 7 decembrie.

Grâu România FOB Constan¡a 193 euro/t (- 2) 946 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 7 - 11.12.2020, pre¡ cu livrare în ian. 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Indonezia 77.970 tone, Malaezia 57.770 tone, Mexic 47.070 tone, Peru 27.770 tone, Japonia 13.070 tone.

¥n såptåmâna 7 - 11 decembrie 2020 pre¡ul grâului a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 245 dolari/tonå (980 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 257 dolari/tonå (1.028 lei). A £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Ian Mar Apr

07.12 123 123 124

08.12 125 124 125

09.12 127 125 127

10.12 129 127 129

11.12 127 125 127 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Ian Mar Apr

07.12 214 215 213

08.12 215 217 215

09.12 10.12 11.12 217 219 218 219 220 219 219 221 220

Porumb România FOB Constan¡a 193 euro/t (+ 2) 946 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 7 - 11.12.2020, pre¡ cu livrare în ian. 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 11 decembrie 2020, a Cota¡ii - Bursa din Chicago Ian Mar Apr

07.12 159 163 161

08.12 161 165 163

09.12 10.12 11.12 163 165 165 167 169 167 165 167 169

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 07.12 Bordeaux 185 Pallice 189 Rhin FOB 197 Bordeaux FOB 191 Pontivy 193

$/t

euro/t

08.12 09.12 10.12 11.12 187 189 190 191 190 191 193 194 199 200 201 203 193 194 195 197 194 195 197 199

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 07.12 Rouen 203 Dunquerque 207 Pallice 209 Creil FOB 203 Moselle FOB 197 Rouen FOB 251

08.12 09.12 205 207 209 210 210 211 204 205 199 200 253 255

07.12 241 237 243

08.12 243 239 245

09.12 245 241 247

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 255 euro/tonå (1.249 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a. La bursa Dunquerque

pre¡ul a fost de 209 euro/tonå (1.024 lei), în cre¿tere cu 2 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în ianuarie 2021 este de 183 dolari/t (732 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna ianuarie 2021, a fost de 179 dolari/t (716 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t 10.12 209 211 213 207 201 257

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina

Ian Mar Apr

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 199 euro/tonå (975 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

€ - 4,9 lei $ - 4 lei

10.12 247 243 249

11.12 207 209 211 205 199 255 $/t 11.12 245 241 247

fost de 217 dolari/tonå (868 lei), cu 6 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 194 euro/tonå (951 lei).

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în ianuarie 2021, este de 187 dolari/tonå (748 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 203 euro/tonå (995 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 229 dolari/tonå (931 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 7 decembrie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 197 euro/tonå (965 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 199 euro/tonå (975 lei). A crescut cu 6 euro/tonå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Febr

$/t

07.12 08.12 09.12 10.12 11.12 221 223 225 227 229 225 227 229 230 231

Profitul Agricol 48/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 7 - 11 decembrie pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a crescut pe toate bursele. Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 473 dolari/tonå (1.892 lei), cu 4 dolari/tonå mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 7 decembrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Ian Mar Apr

07.12 427 425 420

08.12 429 427 421

$/t 09.12 430 429 422

10.12 431 430 423

11.12 432 431 424

România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 7 - 11.12.2020, pre¡ cu livrare în ian. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

07.12 Rouen 195 Dunquerque 193 Moselle 193 Pontivy 199 Orz bere: Creil** 197 Moselle** 201

08.12 197 195 194 200

09.12 199 197 195 201

10.12 200 199 197 203

11.12 199 197 195 201

199 200 201 200 203 205 207 205

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 420 dolari/tonå (1.680 lei), în cre¿tere cu 7 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Ian Mar Apr

07.12 875 845 850

08.12 09.12 10.12 879 881 883 849 851 853 851 853 854

$/t 11.12 885 854 855

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 205 euro/tonå (1.004 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 7 decembrie. Argentina: pentru livrare în ianuarie 2021, pre¡ul orzului furajer este 229 dolari/t (916 lei), mai mic cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Sorg

Japonia 7.770 tone.

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 7 - 11 decembrie 2020, a fost de 203 dolari/tonå (800 lei), mai mare cu 3 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale exportului: China 137.770 tone ¿i

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

PREºURI 7 - 11.12.2020

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 487 dolari/tonå (1.948 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå.

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 199 euro/tonå (975 lei), mai mare cu 4 euro/tonå.

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

na 977.770 tone, Egipt 85.770 tone, Arabia Sauditå 77.770 tone, Italia 77.170 tone, Mexic 37.070 tone.

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Ian Febr

07.12 08.12 09.12 10.12 11.12 200 201 203 204 203 203 204 205 207 205

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Ian Febr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

07.12 08.12 09.12 10.12 11.12 413 415 417 419 420 455 417 419 420 421

Ian Febr

Floarea-soarelui

înregistrat o cre¿tere de 8 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 485 euro/tonå (2.376 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna ianuarie 2021, este de 481 dolari/tonå (1.924 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 11 dec., a fost de 479 dolari/tonå (1.916 lei). A

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna ianuarie 2021, a fost de 491 dolari/t (1.964 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Ian

$/t

07.12 08.12 09.12 10.12 11.12 471 473 475 477 479

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 427 euro/tonå (2.092 lei), cu 8 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 7 dec. La bursa Rouen pre¡ul a fost

euro/t

07.12 08.12 09.12 10.12 11.12 Dieppe 477 479 481 483 485

de 425 euro/tonå (2.082 lei), mai mare cu 5 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 423 euro/tonå (2.073 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

07.12 Rouen 420 Dunquerque 417 Moselle 419

11.12 425 423 427

Ian Mar Apr

08.12 421 419 421

09.12 422 420 423

10.12 424 421 425

07.12 461 455 451

08.12 463 457 453

09.12 465 459 455

10.12 467 461 457

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

257 dolari/t

Profitul Agricol 48/2020

-4

217 dolari/t

$/t

07.12 08.12 09.12 10.12 11.12 479 481 483 485 487 485 487 489 490 491

473 dolari/t

203 dolari/t

$/t 11.12 469 463 459

+3 13

Pre]uri [i pie]e

1.144 milioane tone de porumb la nivel mondial Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 10 decembrie, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Redåm mai jos principalele date despre produc¡ia, consumul ¿i evolu¡ia pre¡urilor la porumb pentru anul de pia¡å 2020/21. Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial este de 197 milioane hectare, mai mare cu 4 mil. ha fa¡å de cea de anul trecut.

ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (309 milioane tone), China (285 milioane tone), UE (80,4 milioane), Brazilia (70), Mexic (44), India

ºårile mari cultivatoare sunt China (42 milioane ha), SUA (33,4 milioane ha, cu 1,4 mil. ha mai mult decât anul trecut), Brazilia (19,5), India (9), UE (9), Mexic (7,3), Argentina (6), Ucraina (5,4), Indonezia (4) ¿i Rusia (2,7).

Produc¡ia mondialå este probabil så atingå 1.144 milioane tone, cu 27 milioane tone mai mult fa¡å de anul de pia¡å 2019/20.

Produc¡ia medie mondialå pentru 2019/20 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 11 tone/ha, SUA (11 tone/ha), Canada (10 tone/ha), Argentina (8), Egipt (8), UE (7), China (6,2), Brazilia (5,6), Ucraina (5,5) ¿i Fed. Ruså (5). ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (368 milioane tone), China (260 milioane tone), Brazilia (110 milioane tone), UE (64 milioane tone), Argentina (49), Ucraina (29,5 milioane tone), Mexic (28), India (28 mil. t), Africa de Sud (16 mil. t), Fed. Ruså (14 mil. t) ¿i Canada (14 mil. t).

(28,2), Egipt (17), Japonia (16), Vietnam (16), Argentina (15), Canada (15), Indonezia (13), Africa de Sud (13), Nigeria (12).

Anali¿tii USDA se a¿teaptå la recolte de porumb mai mici în Argentina, Canada ¿i Uniunea Europeanå. Doar în Ucraina anun¡å produc¡ii în cre¿tere.

volume crescute în Brazilia ¿i Ucraina, care compenseazå scåderile din Argentina ¿i Uniunea Europeanå.

Sunt prognozate importuri mai mari pentru China, dar mai mici în Egipt, Uniunea Europeanå ¿i Iran. Exporturile vor fi mai dinamice, cu 14

¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a råmas neschimbat, la 4 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). La licita¡iile din luna noiembrie, pre¡ul porumbului din SUA a scåzut cu

¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 66 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia, cu 40 milioane, Argentina (33 mil. tone), Ucraina (24 mil. tone) ¿i Fed. Ruså (3 milioane tone). La importatori, pe primul loc este UE (19 milioane tone), urmeazå Mexic (17,3 mil. tone), Japonia (16), Coreea de Sud (12 mil. tone), Vietnam (12 mil. tone), Egipt (10,5) ¿i Iran (7,5 mil. tone). Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 289 milioane tone, cu 14 milioane tone mai mici decât în anul de pia¡å 2019/20. pagini structurate de

Marilena RÅDUCU

3 dolari/tonå, la 218 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a crescut cu 2 dolari/tonå, la 227 dolari/tonå, iar pre¡urile din Brazilia au ajuns la 235 dolari/tonå, fa¡å de 223 dolari cât a fost luna trecutå. Pre¡ul porumbului din bazinul Mårii Negre a scåzut cu 4 dolari/tonå, la 227 dolari/tonå. Profitul Agricol 48/2020

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase ¥n raportul USDA despre Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡ pentru luna decembrie apar date noi despre produc¡ia, consumul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2020/21. Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 596 milioane tone, cu 20 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. Structural, va fi formatå astfel:  soia (362 mil. tone, mai mare cu 26 mil. tone fa¡å de anul trecut);  rapi¡å (69 mil. tone);  floarea-soarelui (50 mil. t., cu 4 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut);  semin¡e de bumbac (48), arahide (43), nuci de palmier (20) ¿i copra (6).

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ar putea atinge 352 milioane tone, cu 7 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (253 mil. tone, mai mare cu 10 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (39 mil. tone); floarea-soarelui (21 mil. tone); semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (7) ¿i copra (2). Consumul mondial de ¿roturi este

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 209 milioane tone, fa¡å de 207 milioane tone în anul 2019/20. Structura sortimentalå: ulei de palmier (75 mil. tone); soia (60 mil. tone); rapi¡å (27 mil. tone); floarea-soarelui (19 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3 mil. tone). 16

Consumul mondial va fi de 512 milioane tone, mai mare cu 6 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (135 mil. tone), SUA (64 mil. tone), Argentina (50), UE (48), Brazilia (42), India (31), Rusia (19) ¿i Ucraina (15). ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (85,3 milioane tone), SUA (61), Canada (14).

ªroturi proteice Soia An de pia¡å SUA Hamb (1) (2) 2019/20 330 338 2020/21 Oct. 404 430 Nov. 428 470

dolari/tonå Fl.-soarelui SUA Rott (3) (4) 207 217 233 255 235 307

Rapi¡å Hamb (5) 244 295 318

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Semin¡e oleaginoase An de pia¡å 2019/20

Soia

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott Hamb (1) (2) (1) (2) (2) 316

420

433

Oct.

354

454 462

530

469

Nov.

502

605

480

2020/21

380 436

(1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

ºårile mari importatoare sunt China (104 milioane tone), UE (22), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (4). Stocurile mondiale sunt prognozate la 98 milioane tone.

UE (54), SUA (40), Brazilia (20,6), India (16) ¿i Rusia (8,3 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (27 milioane tone), Brazilia (17), SUA (13) ¿i Ucraina (5,5). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (24 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (5) ¿i SUA (5 milioane tone).

prognozat la 350 milioane tone. ºårile mari consumatoare de ¿roturi proteice sunt China (101 milioane tone), Consumul mondial de uleiuri vegetale este estimat la 208 milioane tone, fa¡å de 203 milioane tone în 2019/20. ºårile mari consumatoare sunt China (41 milioane tone), UE (27 milioaUleiuri vegetale Soia An de SUA Rott pia¡å (1) (2) 2019/20 654 785 2020/21 Oct. 748 895 Nov. 833 968

dolari/t Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott Rott (3) (4) (5) 1.434 795 879 1.257 999 924 1.257 1.129 1.030

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB.

Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 11,6 milioane tone.

ne tone), India (22,5 milioane tone), SUA (19 mil. t) ¿i Indonezia (16). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (31 milioane tone pe an), Malaezia (18), Ucraina (6), Argentina (6), Canada (4) ¿i Rusia (3,5). ºårile mari importatoare sunt India (14,6 milioane tone), China (12), UE (11) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 20 milioane tone, cu 3 milioane tone mai mici decât în 2019/20. Profitul Agricol 48/2020

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de soia>

362 de milioane de tone Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2020/21 este prognozatå la 362 milioane tone, cu 26 milioane de tone mai mare decât în anul 2019/20.

ºårile mari consumatoare sunt China (77 mil. tone), SUA (35 mil. tone), UE (31 mil. tone), Brazilia (18,5 mil. tone), Mexic (7), Vietnam (6), Indonezia (6), Iran (5), Thailanda (5), Fed. Ruså (4).

ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (133 milioane tone, cu 7 mil. tone mai mult decât anul trecut), SUA (113 milioane tone, mai mult cu 16 mil. tone), Argentina (50, în cre¿tere cu 1 mil. tone), China (17,5), India (10,5), Paraguay (10) ¿i Canada (6).

ºårile mari exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (27 milioane tone), Brazilia (17) ¿i SUA (13 milioane de tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (18 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (3), Iran (2), Mexic (2), Coreea de Sud (2). Stocurile mondiale sunt estimate la 9 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut.

ºårile mari consumatoare sunt China (99 milioane tone), SUA (60), Brazilia (45,5), Argentina (39), UE (17), India (9,5), Mexic (6) ¿i Fed. Ruså (5 mil. tone). Marii exportatori de soia sunt Brazilia (85 milioane tone, mai pu¡in cu 7 mil. de tone decât anul trecut), urmatå de SUA (60 mil. tone, cu 15 mil. tone mai mult decât anul trecut), Argentina (7 milioane tone) ¿i Paraguay (6,3 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (100 milioane tone)), urmatå de UE (15,4 milioane tone), Mexic (6), Argentina (4), Japonia (4), Thailanda (4) ¿i

Taiwan (3 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 86 milioane tone, fa¡å de 95 milioane tone în anul de pia¡å trecut.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 253 milioane tone, cu 10 milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å trecut. ºårile mari producåtoare de ¿roturi: China (78 mil. tone, mai mult cu 6 mil. de tone), SUA (47 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone), Argentina (35), Brazilia (30), UE (13) ¿i India (8 mil. t).

Argentina: Situa¡ia economicå ¿i seceta reduc suprafa¡a cultivatå cu soia

Produc¡ia este prognozatå så atingå la 50 milioane tone, în scådere cu 2% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 2% fa¡å de anul trecut. ¥n sezonul 2020/21 Argentina va avea o suprafa¡å cultivatå cu soia de 16,7 milioane hectare, reduså cu 1% fa¡å de luna trecutå, dar neschimbatå fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat la aproximativ 3 tone/hectar, mai mic cu 1% fa¡å de luna trecutå, dar cu 2% peste cel de anul trecut. În Argentina infla¡ia a crescut cu peste 40% în ultimii ani, iar fermierii se tem cå rata va cre¿te în conProfitul Agricol 48/2020

tinuare. ¥n timpul pandemiei, valoarea peso-ului a scåzut în raport cu dolarul ¿i se preconizeazå o devalorizare suplimentarå. Chiar dacå la nivel mondial pre¡urile soiei sunt ridicate, taxa de export de 33% le permite exportatorilor ¿i procesatorilor så plåteascå un pre¡ scåzut la fermå. Pe lângå incertitudinea economicå, fermieri argentinieni se confruntå ¿i cu fenomenul meteorologic La Niña, care a întârziat semånatul ¿i existå riscul ca plantele de soia så fie afectate.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 60 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt China (18 milioane tone, mai mult cu 2 milioane tone ca anul trecut), SUA (11,5 milioane tone), Argentina (9), Brazilia (8), UE (3), India (1,7) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone). ºårile mari consumatoare sunt China (19 milioane tone), SUA (10 milioane tone), Brazilia (8), India (5), Argentina (3) ¿i UE (2). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (1,2 mil. tone), SUA (1 mil. de tone), UE (0,8) ¿i Paraguay (0,7 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (3 milioane tone), China (1 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,75). Stocurile mondiale sunt prognozate la 5 milioane tone. 17

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia de rapi]\ r\mâne constant\ Produc¡ia mondialå de rapi¡å ar putea atinge 69 milioane tone, egalå cu cea din anul de pia¡å 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (19 milioane tone), UE (17 mil. tone), China (13,2) ¿i India (7,6 mil. t.). Consumul mondial este evaluat la 70 milioane tone, mai mic cu 1 mil. de tone fa¡å de anul 2019/20. Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (16), Canada (10,5) ¿i India (8). Cel mai mare exportator este Canada, cu 10 milioane tone. ºåri importatoare: UE (6 mil. de tone), China (2,5 milioane tone) ¿i Japonia (2,3). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 5 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici decât în 2019/20. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å este evaluatå la 39 milioane tone,

cu 0,5 mil. tone mai pu¡in fa¡å de 2019/20. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (13), China (10), Canada (5,2), India (4), Japonia (1,3). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 39 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (13), China (10,5), India (3,3), Japonia (1,3), Canada (0,7). Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 milioane de tone. Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt de 1 milion de tone.

28 milioane tone, egal cu cel din 2019/20. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9,5), China (8), India (3), Canada (1), Japonia (1). ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,9 milioane tone), UE (298.000 tone) ¿i India (40.000 tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 2,2 mil. tone, mai mici cu 0,2 mil. tone fa¡å de anul trecut.

Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 27,6 milioane tone.

ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9,6), China (6,4), Canada (4), India (3), Japonia (1). Consumul mondial este apreciat la

Scade produc]ia de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de floareasoarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2020/21, la 49 milioane tone, cu 5 mil. tone mai pu¡in decât anul 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (14 milioane tone, mai pu¡in cu 2,5 mil. tone), Rusia (13), UE (9,2) ¿i Argentina (3 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 50 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (16,5), Rusia (14) ¿i UE (10). Stocurile mondiale sunt estimate la 1,4 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai mici decât cele din anul 2019/20. 18

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 21 milioane tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone fa¡å de cea din 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). Consumul mondial va fi de 21 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7,2 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,3) ¿i Ucraina (1,3 mil. tone).

ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5 milioane tone), Rusia (2) ¿i Argentina (0,66 mil. t). Stocurile sunt estimate la 1,2 mil. tone.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 19 milioane tone, cu 2 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5 mil. tone) ¿i UE (3,6 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (5,5 milioane de tone), Rusia (3), Argentina (0,6) ¿i UE (0,6 mil. tone). ºårile importatoare sunt UE (2 milioane tone) ¿i Turcia (0,5 mil. tone).

Stocurile sunt prognozate la 1 milion de tone. Profitul Agricol 48/2020

AGRICULTURA PROFITABIL|

Dan Gutium, exportator de cereale cu port la Dun\re

Dupå ce a deprins arta nego¡ului cu cereale de la celebrul în bran¿å Carlo Tampieri, Dan Gutium s-a lansat cu succes în afaceri în urmå cu zece ani. A ¿tiut så beneficieze ¿i de rela¡iile pe care le au în rândul fermierilor tatål ¿i mai ales unchiul såu, Gheorghe-Dodo Gutium, fermier de 1.000 ha.

facerea a crescut în ritm fabulos, ajungând la tranzac¡ii anuale de 50 de milioane de euro, exportând 350.000 de tone de cereale. În prezent, amenajeazå propriul port, pe Dunåre, în care, spune el, armatorii nu vor plåti taxe.

Dan Gutium a încercat så calce pe urmele tatålui såu, dar la absolvirea facultå¡ii, în 2001, a constatat cå nu putea face mare lucru cu diploma de medic veterinar. A¿a cå a început så facå naveta între Bucure¿ti ¿i Însurå¡ei, unde lucra la ferma unchiului, prestând ca necalificat. ªansa a fost o vizitå la fermå a lui Carlo Tampieri, patronul grupului cerealier italian Tampieri. “Tampieri fåcea export de cereale prin portul Bråila. Ar fi dorit så se extindå ¿i în Gala¡i, dar nu aveau oameni de încredere. Unchiul meu m-a recomandat atunci pe mine. Bine, recomandarea a fost ceva de genul «Lua¡i-l pe åsta, cå ¿i-a¿a må încurcå pe aici!»”, poveste¿te, râzând, Dan Gutium. În Portul Gala¡i, ¿i-a început cariera notând numerele ma¿inilor care veneau cu marfå în port. A devenit celebru printre ¿oferii de TIR ¿i docheri, fiindcå a dormit acolo, în port, într-o veche Dacie carosatå, din septembrie pânå în decembrie. Inclusiv Revelionul 2001-2002 20

l-a fåcut în port, pentru a superviza încårcarea unei nave. Tampieri i-a remarcat eforturile ¿i i-a oficializat calitatea de reprezentant în România. A urmat ¿coala de gradatori, s-a dotat cu cele necesare ¿i a început så facå singur certificarea de calitate. “Venea camionul, îl cântåream, må urcam în el ¿i luam probe cu sondele, fåceam analiza probelor, o înregistram, iar la finalul zilei fåceam ¿i documenta¡ia. Mul¡i ani am fåcut totul singur”. Încasa un comision pe tona achizi¡ionatå. Asta l-a stimulat ¿i a ajuns chiar ¿i la 50.000 de tone tranzac¡ionate în douå luni de zile.

“Sunt burdu¿it de certificate de for¡å majorå” Seceta de anul åsta a dat peste cap ¿i comer¡ul cu cereale. “S-a våzut care fermieri sunt oameni de afaceri. Pentru cå un adevårat om de afaceri trebuie så ¿tie så piardå. Pot så vå spun cå m-au burdu¿it cu certificate de for¡å majorå. Am primit nu doar de la fermieri, ci ¿i de la traderi! Eu n-am cui så-i aråt certificatul de for¡å majorå. Când nava vine, dacå nu o încarc, må judec la Curtea de Arbitraj de la Londra ¿i nu am ¿anse så câ¿tig”. Dan Gutium a încercat (fårå succes) så fie în¡elegåtor, så nu execute pe nimeni. Dar când al¡ii, mari traderi, i-au facturat direct penalitå¡i, fårå posibilitatea de negociere, s-a våzut nevoit så ac¡ioneze la fel, cåtre cei de la care s-au iscat problemele. Dincolo de câteva cazuri punctuale, a rezolvat impasul major achizi¡ionând marfå în campanie, la suprapre¡, reu¿ind så-¿i onoreze astfel majoritatea angajamentelor. A beneficiat ¿i de un trend crescåtor al pre¡ului la porumb.

În 2010 s-a în¡eles cu Tampieri så continue colaborarea prin firma sa, Surv Control Agro Însurå¡ei. ªi-a vândut apartamentul din Bucure¿ti pentru a-¿i amenaja o halå în Smirna, comuna Grivi¡a - Ialomi¡a. În timp, loca¡ia respectivå a devenit un mare centru de achizi¡ii. Ani la rând s-a mul¡umit cu activitatea de intermediere, luând marfa de la fermieri, condi¡ionând-o ¿i plasând-o cåtre diver¿i exportatori, cel mai regulat colaborator fiind Cofco. Când a realizat cå este vulnerabil, fiindcå exportatorii îl presau pentru a-i reduce marja de profit, a decis så treacå la nivelul urmåtor. Fåcând dumping la început, fiindcå altfel nu ar fi fost bågat în seamå de achizitorii externi, ¿i-a croit drum, treptat, începând cu 2016, cåtre toate destina¡iile de export din zona costierå: Grecia ¿i Italia, cu precådere, dar ¿i Fran¡a, apoi Turcia ¿i ¡årile arabe. Astfel, în 2019 a ajuns la o cifrå de afaceri de 50 de milioane de euro ¿i exporturi de 350.000 de tone, fiind cel mai mare exportator prin portul Gala¡i. “Grupul Nitsiakos cumpårå acum marfå de la mine fårå controlor de calitate din partea lor. Fiindcå au fost refuzate vapoare ale unor mari traderi, iar ale mele nu”. Strategia lui este de a face volume. “Må mul¡umesc ¿i cu un euro profit/ tonå, la o tranzac¡ie de 5.000 de tone. Corpora¡ia trebuie så aibå minim 7-10 euro/t profit. Fiindcå are de plåtit o armatå de angaja¡i, avoca¡i ¿i alte servicii... Eu am doar patru angaja¡i”. Asemenea lui, to¡i angaja¡ii såi aveau alte meserii ¿i s-au specializat la noul loc de muncå. Cu aceastå strategie, a reu¿it så ob¡inå un profit de un milion de euro Profitul Agricol 48/2020

anul trecut, aproape triplu fa¡å de cel din 2018. Anul åsta, cu toatå seceta, î¿i men¡ine cifra de afaceri. Profitul se va diminua pe seama neonorårii în cascadå a contractelor forward de cåtre fermieri, dar a reu¿it câteva artificii prin care s-a men¡inut pe trendul care îi permite continuarea investi¡iilor curente. Are ¿i linii de credit active de 5 milioane de euro, î¿i permite diverse jonglerii. De¿i stocheazå rar, are capacitå¡i mari. 30.000 de tone doar în Portul Gala¡i, alte 5.000 la Smirna. La Gala¡i opereazå pe cea mai bunå danå, unde ar putea încårca ¿i un Panamax, dacå ar permite restul cursului fluvial. În anul 2018 a cumpårat, prin licita¡ie, cu 2,6 milioane de lei, un terminal care apar¡inuse termocentralei de la Chi¿cani, în amonte de Bråila. Terminalul a fost realizat în anul 2000, iar în 2008 a intrat în conservare. Dupå câ¿tigarea licita¡iei, Gutium a recuperat o parte din bani din vânzarea la fier vechi. Doi ani a umblat dupå autoriza¡ii (i s-a cerut, între altele, un studiu de impact asupra unei popula¡ii de broa¿te). În fine, luna aceasta s-a putut apuca de reamenajarea terminalului. Lucrårile îl vor costa 500-700.000 de euro. La finalizarea lor, peste câteva luni, Gutium va fi singurul operator al unui port de¡inut totalmente în proprietate. Miza este economia cu taxa de opProfitul Agricol 48/2020

erare a mårfurilor. În Portul Gala¡i, unde va continua så opereze, este taxat cu trei-patru euro/t. În terminalul såu nu va mai plåti aceastå taxå. Prin urmare, la 100.000 de tone rulate, va economisi 300.000-400.000 de euro. Armatorii vor fi încuraja¡i så vinå în portul såu prin faptul cå nu vor avea de achitat taxa portuarå pe care o percepe statul român ¿i care e de circa 1 euro/tonå. “În cazul celorlalte porturi, terenurile sunt concesionate. În cazul meu, terenul de acolo, adicå vreo 3.000 mp, e proprietate. Sunt intabulate ¿i malul ¿i por¡iunea corespunzåtoare din Dunåre, danele care au 180 m lungime”.

“Marfa trebuie vândutå în campanie” Dan Gutium considerå cå principalul såu atu în comer¡ul cu cereale îl constituie logistica. În campanie, clien¡ii lui nu au de a¿teptat. Lucreazå cu 50 de camioane, dintre care 5 ale sale. Încarcå cel pu¡in douå nave de 5-6.000 de tone într-o såptåmânå. Î¿i sfåtuie¿te fermierii parteneri så nu vândå forward, ca så nu ri¿te inutil pentru un profit iluzoriu. “Dacå niciun fermier nu ar vinde recolta anticipat, pre¡urile la recoltå ar fi mult mai bune, fiindcå ar începe «båtaia» pe spot. A¿a... fermierul se angajeazå så livreze marfå, în martie, pentru

un pre¡ de 620-650 de lei/t. În campanie, pre¡ul cel mai jos e 580-600 de lei/t. Deci, pentru 10 euro profit poten¡ial, care se poate transforma înså u¿or în pierdere, fermierul se bagå gaj cu 30% din contract, cu bilet la ordin avalizat în nume personal. S-a ajuns la penalitå¡i de 700.000 de lei/1.000 de t de porumb. Påi hai så-i dåm traderului direct ¿i cheile de la caså!”. Gutium considerå cå investi¡iile în stocaj s-ar justifica doar dacå fermierii ar ¿ti så identifice momentele propice pentru valorificarea mårfii. “Stocajul ajutå comercian¡ii. Cheltuielile cu stocajul sunt la fermier. Perisabilitå¡ile sunt tot la fermier. Din 3.000 de tone stocate se pierd 50-70 de tone. ºinutul mårfii pe stoc îl costå pe fermier cel pu¡in 15 euro/t, bani care e posibil så nu se recupereze prin diferen¡a de pre¡ dintre iarnå ¿i campanie. Vå dau un exemplu: în septembrie 2018 i-am oferit unui fermier 650 de lei pe tona de porumb în campanie, marfå luatå din câmp. A preferat ca så påstreze marfa pânå în luna mai 2019, când pre¡ul a fost 700 de lei/t. A recoltat, transportat, condi¡ionat, depozitat, între¡inut marfa. ªi a ob¡inut doar 50 de lei în plus. Este evident cå a fost în folosul meu, al comerciantului, nu al lui”. Concluzia: “Marfa trebuie vândutå în campanie”.

Robert VERESS 21

CULTURI

VEGETALE

Perspectiva culturii de floarea-soarelui Din suprafa¡a de 105.000 ha semånatå cu floare în Constan¡a, 47.000 ha au fost calamitate total. Pe celelalte, produc¡ia a fost de 608 kg/ha din cauza secetei agresive. Dumitru Manole, pre¿edintele Asocia¡iei pentru Cultura Florii-Soarelui, este un om cåruia îi plac cifrele exacte. ªtie cå, în toamna anului trecut, precipita¡iile cumulate au fost 80 mm/mp precis, iar în ianuarie-august 2020, de 160 mm/mp.

emperaturile ridicate ¿i-au pus ¿i ele amprenta asupra perioadei de vegeta¡ie în cazul floarii-soarelui. Media multianualå pe 69 de ani este de 450 mm/mp. Temperatura medie a anului a crescut cu 1,52°C. În decembrie 2020, cre¿terea faå de media multianualå a fost plus 1,5°C. Din cauza lipsei de umiditate pe profilul 40-60 cm, rådåcina nu a mai påtruns în adâncime, nu a trecut de 25 cm. “Plantele se smulgeau foarte u¿or, de¿i în mod normal nu puteai så smulgi o plantå de floarea-soarelui”. Înål¡imea plantei nu a depå¿it 65-70 cm, fa¡å de anii normali, când unii hibrizi ajungeau la 1,60-1,80 m. În ferma sa, Dumitru Manole a decis schimbarea perioadei de semånat la floare. Asta i-a adus o produc¡ie cu cel

pu¡in 800 kg/ha mai mare decât în cazul unui semanat “clasic”. “Am început semånatul pe 27 februarie ¿i am realizat o produc¡ie medie 1.270 kg/ha”, spune Manole. Temperatura în sol era de 7-9 grade. Schimbarea perioadei de semånat urmeazå schimbårile climatice. Decalarea a fost un proces ce a durat zece ani. Acum, datele obi¿nuite sunt: 10-15 martie la floarea-soarelui. În zece ani nu a avut nici un fel de surprize care så necesite întoarcerea culturii din cauza semånatului timpuriu. Floarea-soarelui a fost singura culturå recoltatå în 2020.

Un hibrid profitabil Din cercetårile ¿i observa¡iile fåcute de Manole, cel mai bine s-a comportat FD15E27, un hibrid nou de la INCDA Fundulea. ¥ntr-o testare cu 20 de hibrizi, a realizat 1.970 kg/ha, cu 350 kg/ha mai mult fa¡å de urmåtorul clasat. “Fiecare kilogram este important în bugetul unei ferme”, spune Manole. Pre¡ul a ajuns la 1.600 lei/tona, dupå ce în toamnå a fost ¿i 1.800 lei. Nu a mai fost necesarå aplicarea tratamentelor obi¿nuite, întrucât atacul celorlal¡i patogeni nu a mai fost agresiv. În aceste condi¡ii hibridul î¿i acoperå cheltuielile ¿i i-a asigurat o marjå de profit. FD15E27 va fi unul dintre cei doi hibrizi cultiva¡i pe cele 280 ha rezervate florii-soarelui ¿i va ocupa cea mai mare suprafa¡å. (Ferma lui Dumitru Manole, are 830 ha, din care 470 au fost semanate cu grâu.)

Rota¡ia culturilor Apari¡ia imazamox ¿i a hibrizilor toleran¡i la Orobanche a fåcut posibilå reducerea de la 7 la 4 ani a intervalului la care se poate cultiva floarea-soarelui pe aceea¿i solå. “Trebuie så luam în calcul ¿i bolile, iar tratamentele cu fungicide sunt foarte costisitoare, pentru cå noi trebuie så ¡intim o produc¡ie la floareasoarelui de minimum 3,5 t/ha, pentru cå altfel nu realizåm profitul de care avem nevoie”, explicå fermierul Manole. Hibridul de la Fundulea a avut un argument în plus pentru a intra în produc¡ia comercialå. Este rezistent la erbicidele sulfonil-ureice, ce au o eficacitate superioarå. Manole considerå cå 2021 va fi un an al buruienilor, dacå vor exista precipita¡ii. Semin¡ele au fost în stare latentå, nu au germinat din cauza lipsei de umiditate. Adrian MIHAI Profitul Agricol 48/2020

Hibrizii de floarea-soarelui

recomanda]i pentru campania 2021 t Cultura de floarea-soarelui este posibil så devinå vedeta primåverii anului viitor. În sudul ¡årii afectat de

secetå rezultatele ob¡inute anul acesta au fost ceva mai bune decât la porumb. În plus, seceta de anul acesta a afectat grav chiar ¿i loturile irigate de hibridare de porumb. Adesea, produc¡iile au fost înjumåtå¡ite. Chiar dacå cei mai mul¡i furnizori spun cå va exista suficientå såmân¡å pentru campania urmåtoare, este cert cå vor exista mai mul¡i hibrizi ca în al¡i ani ale cåror stocuri nu vor acoperi cererea. Cei care nu schimbå u¿or un hibrid preferat au un motiv så modifice alocarea cåtre floarea-soarelui, dacå rota¡ia le permite. t Floarea-soarelui cu un con¡inut ridicat de acid oleic este un alt subiect pe agenda fermierilor. Cum anul acesta bonusul a fost nesemnificativ, interesul pentru culturå este în scådere. Totu¿i, în contextul vaccinårii anti-Covid, optimismul legat de reluarea vie¡ii normale ar duce la o cre¿tere a cererii pentru uleiul HO, utilizat mult în HORECA, ¿i ar putea împiedica o pråbu¿ire a suprafe¡elor.

Agrii SULFONOR Unul dintre cei mai timpurii de pe segmentul de tribenuron-metil, cu un con¡inut ridicat de ulei. Înflorit: timpuriu, înål¡imea plantei: scurtå, capitul convex cu pozi¡ie erectå. MMB: 40-50 g, ulei 4547%. Densitatea (pl/ha): condi¡ii optime: 60-65.000, condi¡ii limitate: 5560.000. Vigoare la råsårire 7, toleran¡å la frângere 9, rezisten¡å la Orobanche rasa E, rezisten¡å manå RM 9, toleran¡å la Sclerotinia 9; 1-3 sensibil, 4-6 bun, 79 tolerant/excelent.

Alcedo IMPACT (NUSEED) Semitardiv, poten¡ial de 3.400-5.200 kg/ha, 45-48% ulei, vigoarea la råsårire 8, toleran¡å la secetå 8, uniformitatea înfloririi 9, sånåtatea plantei la maturitate 8, toleran¡å la cådere 9, înål¡imea plantei 160-175 cm, pozi¡ie calatidiu semierectå. Toleran¡å la boli: Lupoaie (Orobanche cumana) 9, rezistent genetic pânå la rasa H. Se recomandå ca în zonele în care este presiune de Lupoaie så fie aplicat erbicidul Listego/Pulsar în dozå de 1,2 l/ha, în faza de 6-8 frunze Profitul Agricol 48/2020

ale florii-soarelui. Putregaiul alb pe calatidiu ¿i tulpinå (Sclerotinia sclerotiorum) 6, påtarea brunå ¿i frângerea tulpinilor (Phomopsis helianthi) 6, mana florii-soarelui (Plasmopara helianthi) 7. 1 = slab, 9 = excelent. Densitate: 5565.000 pl. rec./ha.

LG 54.92 HA CL (LIMAGRAIN) Semitimpuriu, Clearfield, con¡inut ridicat de ulei ¿i acid oleic, vigoare bunå dupå råsårire, 108-112 zile pânå la maturitatea fiziologicå, talie medie (160175 cm), pozi¡ie calatidiu semi-aplecatå, poten¡ial de produc¡ie ridicat, con¡inut ridicat ¿i stabil de acid oleic (min. 88%) indiferent de condi¡iile climatice din perioada de umplere a boabelor, rezisten¡å geneticå la Lupoaie (Orobanche cumana), rasele A-G, toleran¡å bunå la cådere ¿i frângere. Toleran¡å la boli: bunå la putregaiul alb pe calatidiu (Sclerotinia sclerotiorum), rezistent genetic la majoritatea raselor de manå (Plasmopara helianthi) din România, foarte bunå la påtarea neagrå (Phoma helianthi), foarte bunå la ruginå (Puccinia helianthi). Zonare: în toate zonele de culturå ale florii-soarelui, densitate 53-55.000 pl. rec./ha. Pentru securizarea con¡inutului de acid oleic este necesarå respectarea recomandårilor tehnologice specifice sistemului de produc¡ie HO: distan¡a de izolare, se-

månatul în a doua parte a epocii optime, fertilizare echilibratå, recoltarea cât mai aproape de umiditatea STAS etc.

N4H471 (NUSEED) Semitardiv, Clearfield, cu con¡inut ridicat de ulei (44-49%), în condi¡ii de tehnologie ridicatå poate depå¿i 90% acid oleic; vigoarea la råsårire 8, toleran¡å la cådere 7, înål¡imea plantei 160170 cm, calatidiu semierect, toleran¡å la secetå 9, uniformitatea înfloririi 9, sånåtatea plantei la maturitate 8, poten¡ial de produc¡ie: 3.600-5.400 kg/ha. Toleran¡å la boli: Lupoaie (Orobanche cumana) 8 (este rezistent genetic pânå la rasa H), putregaiul alb pe calatidiu ¿i tulpinå (Sclerotinia sclerotiorum) 4, påtarea brunå ¿i frângerea tulpinilor (Phomopsis helianthi) 5, mana florii-soarelui (Plasmopara helianthi) 8 (1 = slab, 9 = excelent). Zonare: în toate zonele de culturå, cu precizarea cå în zonele în care este presiune de Lupoaie trebuie så se aplice erbicidul Listego/Pulsar în dozå de 1,2 l/ha, în faza de 6-8 frunze ale florii-soarelui. Densitate: 55-58.000 pl. rec./ha.

NHK12M010 (NUSEED) În condi¡ii de tehnologie ridicatå poate depå¿i 90% acid oleic, 46-49% ulei, poten¡ial de produc¡ie 3.600-5.400 kg/ha. Vigoarea la råsårire 8, toleran¡å la secetå 25

FLOAREA-SOARELUI 8, uniformitatea înfloririi 8, sånåtatea plantei la maturitate 7, toleran¡å la cådere 8, înål¡imea plantei: 170-180 cm, calatidiu semierect. Toleran¡å la boli: Lupoaie (Orobanche cumana) 5 - rezistent genetic pânå la rasa E. Se recomandå ca în zonele în care este presiune de Lupoaie så fie aplicat erbicidul Listego/Pulsar în dozå de 1,2 litri/ha, în faza de 6-8 frunze ale florii-soarelui, putregaiul alb pe tulpinå ¿i calatidiu (Sclerotinia sclerotiorum) 5, påtarea brunå ¿i frângerea tulpinilor (Phomopsis helianthi) 6, mana florii-soarelui (Plasmopara helianthi) 7. Densitate: 5565.000 pl. rec./ha.

RGT VOLLCANO HO CLP (RAGT) Clearfield Plus, High Oleic (8789%), ulei: 47-48%, semitimpuriu, rezisten¡å foarte bunå la cådere ¿i frângere, poten¡ial de produc¡ie ridicat, vigoare bunå la råsårire, înål¡ime 170180 cm, calatidiu semiaplecat, polenizare foarte bunå. Toleran¡å la boli: manå (Plasmopara helianthi) RM9 - foarte bunå, påtarea brunå ¿i frângerea tulpinilor (Phomopsis/Diaporthe helianthi) - foarte bunå, putregaiul alb (Sclerotinia scletoriorum) pe tulpinå ¿i capitul - bunå, înnegrirea tulpinilor (Phoma macdonaldi) bunå. Densitate (mii b.g./ha): condi¡ii bune 60-65, limitative: 55-60, recomandat în toate zonele de culturå ale florii-soarelui.

X4219 (NUSEED) Semitimpuriu, poten¡ial 3.400-4.900 kg/ha, 48-50% ulei, vigoare la råsårire 8, toleran¡å la secetå 8, uniformitatea înfloririi 8, sånåtatea plantei la maturitate 8, toleran¡å la cådere 8, înål¡imea plantei 165-175 cm, calatidiu semierect, toleran¡å la boli: mana florii-soarelui (Plasmopara helianthi) 5, putregaiul alb pe tulpinå ¿i calatidiu (Sclerotinia sclerotiorum) 6, påtarea brunå ¿i frângerea tulpinilor (Phomopsis helianthi) 6; 1 = slab, 9 = excelent. Densitate: 5060.000 b.g./ha, recomandat zonelor de culturå unde nu este presiune de Lupoaie (Orobanche cumana), ¿i anume: Oltenia, vestul, nord-vestul, centrul ¡årii ¿i nordul Moldovei. 26

BASF

LORIS CLP COLORIS CL

Semitimpuriu, Clearfield, produc¡ii stabile în condi¡ii de stres climatic, flexibil performant, u¿or de cultivat, toleran¡å geneticå ridicatå la Orobanche (A-G), viguros, cu o cre¿tere rapidå ¿i o bunå uniformitate a culturii în primåvarå, toleran¡å excelentå la Verticilium ¿i bunå la manå. Vigoare timpurie excelentå, înål¡ime medie, toleran¡å ridicatå la cådere.

ACORDIS CLP Semitardiv, Clearfield Plus, produc¡ii ridicate ¿i un pachet complet de toleran¡e la boli, con¡inut ridicat de ulei pentru tehnologie intensivå, toleran¡å geneticå la Orobanche (A-F), foarte viguros, cu o dezvoltare rapidå în primåvarå. Pachet solid de toleran¡e la boli: Phomopsis, Sclerotinia, Macrophomina. Vigoare timpurie excelentå, înål¡imea plantei înaltå, toleran¡å ridicatå la cådere.

ALURIS CLP Semitardiv, Clearfield Plus, poten¡ial ridicat de produc¡ie, con¡inut ridicat de ulei recomandat pentru tehnologie mediu intensivå ¿i intensivå, toleran¡å geneticå ridicatå la Orobanche (A-G), viguros, cu cre¿tere rapidå ¿i uniformå în primåvarå. Pachet foarte bun de toleran¡e la boli: Sclerotinia ¿i Plasmopara (Mana), vigoare timpurie bunå, înål¡imea plantei înaltå, toleran¡å ridicatå la cådere.

DRACARIS CLP Timpuriu, Clearfield Plus, stabilitate ridicatå, stabil ¿i performant chiar ¿i în condi¡ii de stres, pentru tehnologie intensivå, toleran¡å geneticå ridicatå la Orobanche (A-F), con¡inut ridicat de ulei, viguros, cu o cre¿tere rapidå în primåvarå. Toleran¡å ridicatå la Plasmopara (Mana) ¿i Phomopsis, vigoare timpurie bunå, înål¡imea plantei medie, toleran¡å ridicatå la cådere.

Semitimpuriu, Clearfield Plus, cu produc¡ie ridicatå de ulei, performant ¿i stabil pentru tehnologie intensivå, toleran¡å geneticå ridicatå la Orobanche (A-G), con¡inut ridicat de ulei, toleran¡å ridicatå la Phomopsis. Vigoare timpurie bunå, plantå mediu-înaltå.

Biocrop FAUSTO Express, semitimpuriu, linoleic, con¡inut ridicat de ulei, rezisten¡å Orobanche rasa E-OR5, toleran¡å la pricipalele boli ale florii-soarelui, rezisten¡å la frângere, bunå toleran¡å la secetå, talie 160 cm, productivitate constant ridicatå.

CELSO Express, semitardiv, linoleic, rezisten¡å Orabanche rasa F-OR6, toleran¡å ridicatå la mana florii-soarelui, calatidiu complet aplecat la maturitate creat împotriva dåunårii påsårilor, greutate hectolitricå mare, productivitate sporitå.

FABULO Clearfield Plus, semitardiv, linoleic, rezisten¡å Orabanche rasa E-OR5, bunå rezisten¡å la boli, rezisten¡å la frângere, talie 160 cm, calatidii de mari dimensiuni, vârfuri de produc¡ie de peste 4.400 kg/ha.

DUETT HO Clearfield, semitimpuriu, high oleic, aparat foliar bogat, rezisten¡å manå Pl6, rezisten¡å Orobanche rasa G-OR7, procent mare de acid oleic >83%, produc¡ii constante.

SUNFIRE Clearfield, semitardiv, high oleic, vigoare bunå la råsårire, rezisten¡å Orobanche rasa E-OR5, bunå rezisten¡å la principalele boli foliare, procent mare de acid oleic (>83%), stabilitate în produc¡ii. Profitul Agricol 48/2020

FLOAREA-SOARELUI

Caussade Semences KALEDONIA CL Clearfield, genera¡ie nouå, con¡inut ridicat de acid oleic, toleran¡å foarte bunå la boli, în special Phomopsis ¿i Verticilium dahliae, pânå la 8 rase de Plasmopara hasteldii, ¿i rezisten¡å la parazitul Orobanche cumana pânå la rasa E. Poten¡ial de produc¡ie foarte bun în diferite condi¡ii pedo-climatice, grad ridicat de rusticitate.

CS CLERIA CL Clearfield, simplu, de nouå genera¡ie, semitimpuriu, linoleic. Profil agronomic bun dat de startul bun în vegeta¡ie, rezisten¡a la cådere ¿i toleran¡å bunå la bolile specifice, rezisten¡å geneticå la Orobanche pânå la rasa E. Poten¡ial ridicat de produc¡ie în toate condi¡iile pedo-climatice, pe podium în majoritatea loca¡iilor, cu plante omogene ca talie, u¿or recoltabile, boabe de dimensiuni mari ¿i bine umplute, cu o desicare normalå omogenå la maturitate.

MARBELIA CL Semitimpuriu, Clearfield, unul dintre cei mai stabili ¿i productivi din segmentul CL linoleic. Potrivit în tehnologii intensive, cu un comportament bun, inclusiv în perioade secetoase. Aparat foliar mediu ca dimensiune, calatidiu mediu, foarte bine fecundat (inclusiv mijloc), port semierect-înclinat (evitå arsurile solare din perioada polenizårii), achene pline de dimensiune medie (chiar ¿i în condi¡ii dificile: Orobanche, secetå), MH> 40 kg/hl. Rezultatele bune atât în teståri, cât ¿i în ferme.

MAGMA SU Comportament excelent în teståri mai ales în ceea ce prive¿te productivitatea (103,5% fa¡å de media martorilor) ¿i rezisten¡a la cådere ¿i frângere. Linoleic, cu un excelent start în vegeta¡ie, talie micå spre medie, omogenå ¿i cu aspect uniform al întregii plante. Calatidiul semiconic, semierect - avantaj deosebit atât în ceea ce 28

prive¿te apari¡ia ¿i dezvoltarea bolilor specifice, nesus¡inând apa, cât ¿i pentru evitarea fenomenului de “Sunburn”.

CS CANARIA SU Timpuriu, cu toleran¡å la erbicidele sulfonilureice pe bazå de tribenuronmetil, bunå vigoare la råsårire, regularitate ¿i omogenitate. Talie micå-medie, înflorire timpurie-semitimpurie. Are un comportament bun în condi¡ii de secetå ¿i ar¿i¡å, prezintå rezisten¡å la cådere ¿i frângere a tulpinilor, rezisten¡å la Verticilium dahliae ¿i la parazitul Orobanche cumana pânå la rasa F.

Corteva P64HE118 Express, semitimpuriu, cu cel mai ridicat con¡inut de acid oleic (> 92%) ¿i poten¡ial ridicat de produc¡ie. Toleran¡å bunå fa¡å de atacul de Sclerotinia ¿i de Phomopsis. Toleran¡å fa¡å de rasele de manå cunoscute în România ¿i Lupoaie (Orobanche cumana) rasa E (BR1). Grad ridicat de autofertilitate. Sfaturi: asigurarea unei distan¡e de izolare de 500 de metri fa¡å de altå solå cultivatå cu floarea-soarelui este necesarå în vederea ob¡inerii con¡inutului de acid oleic de peste 90%. Densitå¡i (mii b.g./ha): neirigat: 55-60, irigat: 60-64.

P64LE25 Express, semitimpuriu, cu poten¡ial extraordinar ¿i stabil de produc¡ie, rezistent la Lupoaie (Orobanche cumana) inclusiv rasa E, tolerant pânå la rasa G inclusiv (BR1 ¿i BR3). Cel mai tolerant hibrid la secetå ¿i ar¿i¡å din România. Foarte tolerant la Phomopsis ¿i Sclerotinia, precum ¿i la rasele de manå cunoscute în România. Sistem radicular foarte bine dezvoltat, cu capacitate de explorare foarte ridicatå, rezultate excep¡ionale în condi¡ii nefavorabile. Se recomandå a fi cultivat în toate zonele de culturå a florii-soarelui, chiar ¿i în cele infestate cu Lupoaie (Orobanche cumana) mai agresive decât rasa E, pe

terenuri cu grad ridicat de infestare cu buruieni dicotiledonate. Densitate (mii b.g./ha): neirigat 55-58, irigat 58-62 b.g./ha.

P64LE99 Express, semitimpuriu, cu cel mai ridicat poten¡ial de produc¡ie, bunå plasticitate ¿i adaptabilitate. Rezistent la Lupoaie (Orobanche cumana) inclusiv rasa E, tolerant pânå la rasa G inclusiv (BR1 ¿i BR3), toleran¡å mare la Phomopsis ¿i Sclerotinia, atât pe tulpinå, cât ¿i pe calatidiu, precum ¿i la rasele de manå cunoscute în România, cu o bunå rezisten¡å la cådere ¿i frângere ¿i o toleran¡å foarte bunå la secetå ¿i ar¿i¡å, talie echilibratå, tulpinå puternicå, sistem radicular foarte bine dezvoltat. Se recomandå a fi cultivat în toate zonele de culturå a florii-soarelui din România, chiar ¿i în cele infestate cu Lupoaie (Orobanche cumana) mai agresive decât rasa E, pe terenuri cu grad ridicat de infestare cu buruieni dicotiledonate. Densitate (mii b.g./ha): neirigat 65-70, irigat 68-72.

P64LE136 Express, tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, de talie medie, foarte bine adaptat condi¡iilor din România, cu productivitate excep¡ionalå, talie medie, cu arhitecturå îmbunåtå¡itå a plantelor ¿i caractere agronomice superioare. Tolerant la lupoaie (Orobanche cumana) pânå la rasa G (BR1 ¿i BR2), rezisten¡å la rasele de manå cunoscute în România, la Phomopsis ¿i Sclerotinia. Rezultate excep¡ionale în condi¡ii favorabile ¿i nefavorabile. Se recomandå a fi cultivat în zonele de culturå a florii-soarelui din România unde terenurile nu sunt infestate cu Lupoaie (Orobanche cumana) mai agresivå decât rasa E, pe terenuri cu grad ridicat de infestare cu buruieni dicotiledonate. Densitate (mii b.g./ha): neirigat: 55-58, irigat: 58-62.

P64LE137 Express, cu cea mai bunå toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å din România, foarte Profitul Agricol 48/2020

FLOAREA-SOARELUI bine adaptat condi¡iilor locale, cu productivitate excep¡ionalå. Cea mai ridicatå rezisten¡å geneticå la Lupoaie din România (Orobanche cumana) pânå la rasa G inclusiv (BR1, BR2 & BR3) ¿i rezisten¡å geneticå la rasele de manå cunoscute în România. Caractere agronomice îmbunåtå¡ite ¿i rezisten¡å la principalele boli ale culturii, rezultate excep¡ionale în condi¡ii grele de culturå, cât ¿i în anii foarte favorabili. Densitate (mii b.g/ha): neirigat 55-58, irigat 58-62. Se recomandå a fi cultivat în zonele de culturå a florii-soarelui din România unde terenurile nu sunt infestate cu Lupoaie (Orobanche cumana) mai agresivå decât rasa G, pe terenuri cu grad ridicat de infestare cu buruieni dicotiledonate.

Donau Saat ALVAREZ IR Consacrat în portofoliu, rezistent la imazamox, unul dintre cele mai mari grade ale plasticitå¡ii ecologice din tot portofoliul, pentru toate zonele de culturå a florii-soarelui, în special în regiunile cu infestare de Orobanche spp. Înflorire semitimpurie, recoltare semitardivå, perioada de vegeta¡ie de la råsårire pânå la maturitate 121-123 zile, 6067 zile de la råsårire pânå la înflorire. Înål¡imea plantei medie 180-190, calatidiu u¿or convex, aplecat cu tija foarte curbatå, diametru 22 cm. MH: 40 kg/hl, MMB: 48 g, ulei 39%, con¡inut scåzut de acid oleic. Vigoare la pornirea în vegeta¡ie foarte bunå, toleran¡å fa¡å de secetå foarte bunå, rezisten¡å: foarte bunå la înclinare ¿i frângere, medie la frângerea tijei sub calatidiu, foarte bunå la scuturare. Toleran¡å: foarte bunå fa¡å de Plasmopara (infec¡ie primarå), mediuslabå fa¡å de Plasmopara (infec¡ie secundarå), bunå fa¡å de Sclerotinia la calatidiu, mediu-slabå fa¡å de Sclerotinia la colet, bunå fa¡å de Phomopsis, bunå fa¡å de Botrytis, nerezistent fa¡å de Orobanche Spp. (Lupoaie). Pentru rezultate de produc¡ie superioare ¿i un management integrat al combaterii bolilor ¿i 30

dåunåtorilor se recomandå respectarea asolamentului ¿i aplicarea dozelor omologate a produselor de uz fitosanitar, în conformitate cu prevederile din edi¡ia actualizatå a CODEX-ului. Cu acela¿i scop, se recomandå aplicarea a douå tratamente fungicide cu rol preventiv, precum ¿i utilizarea produselor cu rol biostimulator ¿i de nutri¡ie în func¡ie de caren¡e ¿i necesitå¡i. Recomandat în toate zonele de culturå a florii-soarelui inclusiv în zonele infestate cu Orobanche spp., cu condi¡ia aplicårii de erbicide cu s.a. imazamox cu doza completå în stadiul de 6-8 funze a florii-soarelui. Densitate (mii pl./ha): neirigat: 5055.000, irigat: 60-65.000.

DS BRAVO SU Semitimpuriu ca înflorire ¿i recoltare, erbicidare cu s.a. tribenuron-metil, foarte bunå plasticitate ecologicå, foarte bunå toleran¡å a stresului abiotic indus de ar¿i¡å, foarte bunå vigoare la pornirea în vegeta¡ie, compatibil cu produc¡ia apicolå. Perioada de vegeta¡ie de la råsårire pânå la maturitate: 113118 zile, 60 - 64 zile de la råsårire pânå la înflorire. Înål¡imea medie: 190-200 cm, calatidiu u¿or convex, aplecat cu tija dreaptå, 19 cm diametru. MH: 42 kg/hl, MMB: 60 g, 41% ulei, con¡inut de acid oleic scåzut. Vigoare foarte bunå la pornirea în vegeta¡ie, toleran¡å foarte bunå fa¡å de secetå, rezisten¡å foarte bunå la înclinare ¿i frângere, rezisten¡å foarte bunå la frângerea tijei sub calatidiu, rezisten¡å foarte bunå la scuturare, poten¡ial ridicat de produc¡ie, toleran¡å bunå fa¡å de Plasmopara (infec¡ie primarå), slabå la infec¡ia secundarå, toleran¡å medie fa¡å de Sclerotinia la calatidiu ¿i colet, medie-bunå fa¡å de Phomopsis, medie fa¡å de Botrytis, ne-

rezistent la Orobanche Spp. (Lupoaie). Recomandat în toate zonele de culturå a florii-soarelui, cu excep¡ia celor infestate cu Orobanche spp. Densitate (mii pl./ha): neirigat: 50-55, irigat: 60-65.

FLORASUN (NOU) Semitardiv la recoltare, înflorire mijlocie, imi-rezistent, de genera¡ie nouå de mare productivitate, pachet foarte bun de toleran¡å fa¡å de principalele boli ale florii-soarelui, foarte bunå stabilitate a produc¡iilor inclusiv în zonele de culturå infestate cu Orobanche spp. Perioada de vegeta¡ie de la råsårire pânå la maturitate 122 - 124 zile, 63-65 zile de la råsårire pânå la înflorire. Înål¡imea plantei medie-înaltå: 210 cm, calatidiu u¿or convex, aplecat cu tija dreaptå, 20 cm diametru, MH: 43 kg/hl, MMB: 49 grame, 36-41% ulei, con¡inut de acid oleic scåzut. Vigoare foarte bunå la pornirea în vegeta¡ie, toleran¡å foarte bunå fa¡å de secetå, rezisten¡å bunå la înclinare ¿i frângere, medie-slabå la frângerea tijei sub calatidiu, foarte bunå la scuturare, poten¡ial foarte bun de produc¡ie, toleran¡å fa¡å de Plasmopara (infec¡ie primarå), toleran¡å foarte bunå fa¡å de Plasmopara (infec¡ie secundarå ¿i secundarå), toleran¡å foarte bunå fa¡å de Sclerotinia la calatidiu ¿i colet, scåzutå fa¡å de Phomopsis, foarte bunå fa¡å de Botrytis, medie fa¡å de Orobanche Spp. (Lupoaie). Densitate (mii pl/ha): neirigat: 50-55, irigat: 60-65.

HELESUN Semitimpuriu (înflorire ¿i recoltare), SU, de genera¡ie nouå, foarte bunå stabilitate a produc¡iilor în zonele de favorabilitate, bunå rezisten¡å la cådere ¿i frângere, toleran¡å bunå fa¡å de mana florii-soarelui. Perioada de vegeta¡ie de Profitul Agricol 48/2020

FLOAREA-SOARELUI la råsårire pânå la maturitate 113-121 zile, 58 - 64 zile de la råsårire pânå la înflorire. Înål¡imea plantei medie: 170-210 cm, calatidiu u¿or concav, semiaplecat cu tija dreaptå, diametru 20 cm, MH: 43 kg/hl, MMB: 60 g, ulei: 40-44,7%, acid oleic scåzut. Vigoare foarte bunå la pornirea în vegeta¡ie, toleran¡å foarte bunå fa¡å de secetå, rezisten¡å foarte bunå la înclinare ¿i frângere, bunå la frângerea tijei sub calatidiu, foarte bunå la scuturare. Poten¡ial ridicat de produc¡ie, toleran¡å bunå fa¡å de Plasmopara (infec¡ie primarå) ¿i medie fa¡å Plasmopara (infec¡ie secundarå). Toleran¡å bunå fa¡å de Sclerotinia la calatidiu ¿i colet, slabå fa¡å de Phomopsis, bunå fa¡å de Botrytis, rezistent la Orobanche Spp. (Lupoaie). Recomandat în toate zonele de culturå, cu excep¡ia celor infestate cu Orobanche spp. Densitate (mii pl./ha): neirigat: 55-65, irigat: 70-75.

SALVASOL Semitardiv, înflorire mijlocie, SU, de genera¡ie nouå, foarte bunå plasticitate ecologicå, rustic, cu bunå rezisten¡å la frângere ¿i cådere, bunå adaptare în condi¡ii de culturå secetoase. Perioada de vegeta¡ie 120 - 124 zile de la råsårire pânå la maturitate, 63-65 zile de la råsårire pânå la înflorire. Înål¡imea plantei medie-înaltå: 200 cm, calatidiu u¿or concav, semiaplecat cu tija dreaptå, 20 cm diametrul calatidiului. MH: 38 kg/hl, MMB: 60 grame, 37% ulei, con¡inut de acid oleic scåzut. Vigoare foarte bunå la pornirea în vegeta¡ie, toleran¡å foarte bunå fa¡å de secetå, rezisten¡a medie la înclinare ¿i frângere, bunå la frângerea tijei sub calatidiu, rezisten¡å foarte bunå la scuturare, poten¡ial ridicat de produc¡ie, toleran¡å bunå fa¡å de Plasmopara (infec¡ie primarå), medie fa¡å de infec¡ie secundarå, toleran¡å bunå fa¡å de Sclerotinia la calatidiu, medie fa¡å de Sclerotinia la colet, toleran¡å mediuslabå fa¡å de Phomopsis, bunå fa¡å de Botrytis, nerezistent fa¡å de Orobanche Spp. (Lupoaie). Densitate (mii pl/ha): neirigat: 50-55, irigat: 60-65. 32

Euralis ES JANIS CLP Clearfield Plus, semitardiv, linoleic, rezisten¡å geneticå la Orobanche pânå la rasa G, ulei: 47%, comportament agronomic foarte bun, toleran¡å foarte bunå la stresul climatic, pierderi minime la recoltare datoritå unei talii reduse. Foarte bine adaptat pentru tehnologie semi-intensivå ¿i intensivå.

ES GENESIS CLP Clearfield Plus, timpuriu, linoleic, rezisten¡å geneticå la Orobanche pânå la rasa G, ulei: 48%, perioadå de vegeta¡ie foarte scurtå 104 zile, vigoare excelentå de pornire în vegeta¡ie, poten¡ial de produc¡ie asemånåtor cu cel al hibrizilor semitardivi, toleran¡å foarte bunå la cådere.

ES TERRAMIS CL Clearfield, semitardiv, linoleic, rezisten¡å geneticå la Orobanche pânå la rasa F, ulei: 47%, vigoare foarte bunå la råsårire, MH foarte bunå, toleran¡å ridicatå la stres, tulpinå scurtå ¿i robustå conferind o toleran¡å foarte bunå la cådere, foarte bine adaptat pentru tehnologie semi-intensivå ¿i intensivå.

ES ARMONICA SU Express, semitardiv, linoleic, rezisten¡å geneticå la Orobanche pânå la rasa G, con¡inut foarte ridicat de ulei:

52%, toleran¡å ridicatå la noile rase de manå, talie reduså, toleran¡å bunå la cådere, homozigot care nu manifestå fitotoxicitate în urma aplicårii erbicidului.

ES JURASSIC SU (NOU) Express, semitimpuriu, higholeic, acid oleic: 88%, ulei: 48-50%, rezisten¡å geneticå la Orobanche pânå la rasa G, toleran¡å foarte bunå la mana floriisoarelui, Phomopsis ¿i Macrophomina.

INCDA Fundulea În ultimii ani, la INCDA Fundulea au fost crea¡i ¿i înregistra¡i în lista oficialå mai mul¡i hibrizi de floareasoarelui rezisten¡i la erbicide, fie de tip imidazolinone (imazamox), fie de tip sulfonilureic (tribenuron). Doi au ajuns deja pe pia¡å, al¡i doi urmând så fie comercializa¡i pentru prima datå în sezonul 2021. FD15E27, FD18E41 ¿i FD19E42 sunt rezisten¡i la erbicide sulfonilureice, iar FD15CL44 este rezistent la erbicide de tip imidazolinone.

FD15E27 A fost comercializat în România, având succes în rândul fermierilor (foarte productiv). În 2020, an cu multe probleme din cauza secetei excesive, întrun experiment efectuat la Sport Agro, Amzacea, jude¡ul Constan¡a, în care au

Profitul Agricol 48/2020

FLOAREA-SOARELUI fost inclu¿i 20 hibrizi comerciali, proveni¡i de la diferite companii de semin¡e ¿i de la INCDA Fundulea, FD15E27 s-a situat pe primul loc, cu o produc¡ie de 2.000 kg/ha. Ceilal¡i hibrizi au ob¡inut cu cel pu¡in 300-400 kg mai pu¡in. Express, semitardiv, cu poten¡ial foarte ridicat de produc¡ie, stabil în diferite condi¡ii de culturå, pachet bun de toleran¡å la mai multe boli, toleran¡å la rasele de Plasmopara h. (produce mana) prezente în România ¿i la Lupoaie, pânå la rasa F. Manifestå un poten¡ial ridicat de produc¡ie ¿i în condi¡ii de secetå, plantele au talie semiînaltå ¿i este rezistent la frângere ¿i cådere. Prezintå o bunå autofertilitate, dar poate fi vizitat ¿i de albine. Densitate: 55-58.000 pl. rec./ha.

FD15CL44 ¥nregistrat în Grecia, de cåtre o companie de semin¡e localå este comercializat cu succes. În sezonul 2021 va fi comercializat pentru prima datå în România. Clearfield, semitardiv, cu poten¡ial foarte ridicat de produc¡ie, stabil în diferite condi¡ii de culturå, tolerant la mai multe boli importante (foarte rezistent la atacul de Phomopsis helianthi), toleran¡å la rasele de Plasmopara h. (produce manå) ¿i la Lupoaie pânå la rasa E, poten¡ial ridicat de produc¡ie în condi¡ii de secetå, rezistent la frângere ¿i cådere, tulpina råmâne verde pânå la recoltat, prezintå o bunå autofertilitate, dar poate fi vizitat ¿i de albine. Densitate: 52-56.000 pl. rec./ha.

FD18E41 A fost studiat în loturi demonstrative de mai multe societå¡i din România, în anul 2020, ¿i a ob¡inut produc¡ii foarte bune (3.500-3.700 kg/ha, în testårile Germina) ¿i peste 4.000 kg/ha, în testårile SCDA Albota, Arge¿. Express, semitardiv, cu poten¡ial ridicat de produc¡ie, stabil în diferite condi¡ii de culturå. Tolerant la mai multe boli importante, toleran¡å la rasele de Plasmopara h. (produce mana) prezente în România, rezisten¡å la Lupoaie, pânå la rasa F, un poten¡ial foarte ridicat de 34

produc¡ie ¿i în condi¡ii de secetå, plantele au talie semiînaltå ¿i este rezistent la frângere ¿i cådere, prezintå o bunå autofertilitate, dar poate fi vizitat ¿i de albine. Densitate: 55-58.000 pl. rec./ha.

FD19E42 ¥nregistrat în lista oficilå în acest an, 2020. În loturi demonstrative organizate de INCDA Fundulea a realizat produc¡ii de 3.600-3.900 kg/ha. FD18E41 ¿i FD19E42 vor fi comercializa¡i pentru prima datå în sezonul 2021. Semitardiv, Express, poten¡ial ridicat de produc¡ie ¿i stabilitate în diferite condi¡ii de culturå, toleran¡å foarte bunå la mai multe boli importante, prezintå toleran¡å la atacul de manå (rasele patogenului prezente în România), prezintå rezisten¡å la Lupoaie, pânå la rasa G, poten¡ial ridicat de produc¡ie ¿i în condi¡ii de secetå, rezistent la frângere ¿i cådere, prezintå bunå autofertilitate, dar poate fi vizitat ¿i de albine. Densitate: 55-58.000 pl. rec./ha.

KWS KWS APACHE CL Semitardiv, rezistent la Orobanche rasa E, poten¡ial mare de produc¡ie, pretabil atât în tehnologie de culturå intensivå, cât ¿i medie, toleran¡å bunå la secetå, plante de înål¡ime medie, cu frunze de mårime medie, de culoare verde mediu, cu gofrare slabå, epocå de înflorire medie, capitul aplecat cu tija foarte curbatå, de mårime medie, formå u¿or convexå, cu boabe mici, de formå ovoid îngustå, de culoare mediu brunå fårå inser¡ii de altå culoare, MH: 45-48 kg/hl. Produc¡ia de boabe: 5/5, acid linoleic: 5/5, acid oleic: 2/5, rezisten¡a la cådere: 5/5, rezisten¡å la frângerea tulpinilor: 5/5, toleran¡å: Sclerotinia Sclerotiorum 4/5, Phomopsis 4/5, Botrytis 5/5, Orobanche cumana Rasa E (inclusiv). Adaptabilitate: pe soluri nisipoase 4/5, medii 5/5, argiloase 3/5. Densitate: 60-62.000 b.g./ha.

FD15E27 A fost testat doi ani la rând în Turcia, fiind selectat pentru înregistrare în aceastå ¡arå, fapt ce este în curs de desfå¿urare, de cåtre o companie turceascå ce are 1,5 milioane membri (mici fermieri). Pentru FD18E41, FD19E42, FD16CL50 ¿i FD18CL58 au fost semnate contracte de extindere pe pie¡ele de semin¡e din Ucraina, Rusia, Belarus ¿i Kazahstan.

KWS AMORES CL (NOU) Clearfield, semitardiv, produc¡ii ridicate ¿i de foarte bunå calitate, talie medie-înaltå, capacitate excep¡ionalå de produc¡ie, asiguratå ¿i de o maså hectolitricå foarte bunå. Rezisten¡å geneticå de nivel E la Lupoaie (Orobanche cumana). Însu¿iri agronomice îmbunåtå¡ite (toleran¡å ridicatå la boli, tulpinå viguroaså, pozi¡ie oblicå a capitulului). Profitul Agricol 48/2020

FLOAREA-SOARELUI Produc¡ia de boabe: 5/5, acid linoleic: 5/5, acid oleic: 2/5, rezisten¡å la cådere: 5/5, frângerea tulpinilor: 5/5, toleran¡å: Sclerotinia Sclerotiorum 4/5, Phomopsis 4/5, Botrytis 5/5, Orobanche cumana Rasa E (inclusiv), adaptabilitate: soluri nisipoase 4/5, medii 5/5, argiloase 4/5, densitate: 6062.000 b.g./ha.

KWS DELICIO HO CLP (NOU) High oleic din grupa semi-timpurie de maturitate, Clearfield Plus, con¡inut bogat în acid oleic (> 85%), productivitate ridicatå ¿i stabilitate chiar ¿i în condi¡ii suboptime de culturå, rezisten¡å geneticå la Orobanche cumana inclusiv rasa E, toleran¡å îmbunåtå¡itå la bolile florii-soarelui (Plasmopara helianthi, Phoma macdonaldi, Phomopsis helianthi, Sclerotinia sclerotiorum, Verticillium spp., Botrytis cinerea). Produc¡ia de boabe: 5/5, acid linoleic: 2/5, acid oleic: 5/5, rezisten¡å la cådere: 5/5, frângerea tulpinilor: 5/5, toleran¡å: Sclerotinia Sclerotiorum 4/5, Phomopsis 4/5, Botrytis 5/5, Orobanche cumana Rasa E (inclusiv), adaptabilitate: soluri nisipoase 4/5, medii 5/5, argiloase 4/5, densitate: 60-62.000 b.g./ha.

KWS ACHILLES CLP Semitardiv, cu rezisten¡å la Orobanche rasa E, poten¡ial mare de produc¡ie, stabil atât în cultura intensivå, cât ¿i în cea medie. Toleran¡å bunå la secetå, plante de înål¡ime medie, frunzå mare, de culoare verde închis, cu gofrare medie. Calatidiu aplecat, cu tija curbatå, de formå platå, de mårime mare. Såmân¡å de mårime medie, cu formå ovoid îngustå, neagrå, cu inser¡ii laterale gri închis, MH: 42-45 kg/hl. Produc¡ia de boabe: 5/5, acid linoleic: 5/5, acid oleic: 2/5, rezisten¡å: cådere 5/5, frângerea tulpinilor: 5/5, toleran¡å la Sclerotinia Sclerotiorum 4/5, Phomopsis 4/5, Botrytis 5/5, Orobanche cumana Rasa E (inclusiv); adaptabilitatea pe soluri nisipoase 4/5, medii 5/5, argiloase 4/5, densitate: 60-62.000 b.g./ha. 36

Limagrain LG 50.479 SX Semitimpuriu, genera¡ie nouå, talie înaltå, sistem radicular puternic ¿i rezisten¡å la cådere, capitul mare cu fecundare foarte bunå ¿i pozi¡ie semi-aplecatå, toleran¡å la secetå ¿i la principalele boli întâlnite în general în cultura de floarea-soarelui. Poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat ¿i stabilitate în diferite condi¡ii pedo-climatice, MMB: 58-60 gr, MH: 45-47 kg/hl, densitate: 50-53.000 pl./ha.

ar¿i¡å. Performan¡å ridicatå pentru o productivitate mai mare, toleran¡å la toate condi¡iile de stres pentru productivitate în toate situa¡iile.

MAS 92CP Clearfield, dublå rezisten¡å la manå (Plasmopara helianthi), geneticå plus tratamentul specific al semin¡elor. Profil agronomic excelent pentru a asigura produc¡ie de la råsårire pânå la recoltare. Toleran¡å mare pentru toate bolile (Sclerotinia, mucegaiul, Phomopsis).

DT5239DT LG 50.635 CLP Semitimpuriu, plante de talie medie, cu vigoare foarte bunå la pornirea în vegeta¡ie, plante puternice, cu sistem foliar bogat, capitul mare, cu pozi¡ie aplecatå, MMB: 60-65 gr, MH: 40-42 kg/hl. Densitate: 50-53.000 pl/.ha. Cel mai productv hibrid semitimpuriu CLP din portofoliul Limagrain.

LG 50.797 CLP Semitimpuriu, high oleic, talie medie, capitul mare, cu pozi¡ie semiaplecatå, toleran¡å bunå la cådere ¿i secetå. Con¡inut ridicat de ulei de 48-52%, ulei de calitate superioarå, prin con¡inutul ridicat de acid oleic de 88-90%, indiferent de condi¡iile climatice din perioada de umplere a boabelor, MMB: 58-60 gr, MH: 47 - 49 kg/hl. Densitate: 53-55.000 pl./ha.

Un viitor star al pie¡ei. Numårul 1 în re¡eaua de loturi demonstrative din Europa în ultimii doi ani. Foarte productiv, Clearfield pentru un control mai bun al buruienilor.

MAS 89HOCL Cel mai vândut hibrid Mas Seeds high oleic. Se adapteazå chiar ¿i în condi¡ii de stres, are con¡inut de ulei excelent ¿i de acid oleic > 89%. Rezultate bune în orice parte a Europei, din Spania pânå în România.

MAS 89HIR Perfect pentru atingerea targetului de produc¡ie între 2 ¿i 4 t/ha. Tehnologia Clearfield pentru controlul u¿or al buruienilor, RM9 ¿i toleran¡å la Phomopsis pentru a evita pierderea produc¡iei.

LG 55.55 CLP Semitimpuriu, capitul de dimensiuni mari, bine fecundat, cu pozi¡ie semiaplecatå, toleran¡å deosebitå la secetå, MMB 62-64 gr, MH 46-48 kg/hl. Densitate: 50-55.000 pl/ha.

MAS SEEDS MAS 83SU Dublå rezisten¡å la manå (Plasmopara helianthi), geneticå plus tratamentul specific al semin¡elor, Express, pentru controlul buruienilor. Timpuriu, pentru a asigura înflorirea înainte de Profitul Agricol 48/2020

FLOAREA-SOARELUI

RAGT

RGT ABSOLLUTE CL +BonusHiOl

RGT SIKLLOS CL Poten¡ial de produc¡ie ridicat ¿i constant în toate zonele de culturå, toleran¡å la boli ¿i rezisten¡å foarte bunå la cådere ¿i frângere. Valorificå cu succes ¿i terenurile mai sårace. Prezintå atât o bunå rezisten¡å la secetå ¿i ar¿i¡å, cât ¿i o foarte bunå toleran¡å la boli precum Phomopsis, Plasmopara, Sclerotinia pe capitul ¿i rådåcinå. Densitate (mii pl./ha): neirigat: 55-60, irigat: 60-65.

RGT EIFFELL CL Poten¡ial de produc¡ie ridicat corelat cu un con¡inut foarte bun în ulei, toleran¡å la boli ¿i rezisten¡å foarte bunå la cådere ¿i frângere. Rezisten¡å la Orobanche cumana pânå la rasa E. Toleran¡å foarte bunå la secetå. 47-48% ulei. Densitate (mii pl./ha): neirigat: 5560, irigat: 60-65.

Maximizarea profitului/ha în cadrul programelor de bonificare, excep¡ional poten¡ial de produc¡ie corelat cu un foarte bun con¡inut în acid oleic, foarte bunå stare fitosanitarå ¿i rezisten¡å la cådere ¿i frângere. Bunå adaptabilitate în toate zonele de culturå. Con¡inut ridicat de acid oleic, potrivit în zonele puternic infestate cu Lupoaie. Densitate (mii pl./ha): neirigat: 55-60, irigat: 60-65.

RGT INTERSTELLAR SU Genera¡ie nouå, Express, foarte bun poten¡ial de produc¡ie, foarte bunå stare fitosanitarå ¿i toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å, cu un con¡inut ridicat în ulei ¿i cu o bunå toleran¡å la Lupoaie (Orobanche cumana), toleran¡å rase A-E. Valorificå cu succes solele de poten¡ial ¿i condi¡iile intensive de culturå. Densitå¡i (mii pl./ha): neirigat: 58-60, irigat 60-65.

RGT IMPULLSION CLP Foarte bun poten¡ial de produc¡ie corelat cu un con¡inut bun în ulei (4748%), bunå vigurozitate dupå råsårire, excelentå stare fitosanitarå/bunå toleran¡å la principalele boli, bunå adaptabilitate în condi¡ii de secetå. Semitimpuriu pentru zonele puternic infestate cu Lupoaie. Densitate (mii pl/ha): neirigat: 55-60, irigat: 60-65.

RWA FURIOS CLP

ran¡å bunå la Sclerotinia. Fårå rezisten¡å la Orobanche. Calatidiu aplecat, MMB ~ 56-58 g, culoarea semin¡ei neagrå, ulei ~ 46-48%, poten¡ial ~ 4.800 kg/ha. Se preteazå semånatului timpuriu. Densitate: 60-65.000 b.g./ha.

FAUSTO ST Semitradiv, Express, linoleic, pornire în vegeta¡ie foarte bunå, talie medieînaltå, toleran¡å la frângere foarte bunå, la Sclerotinia medie, bunå. Rezisten¡å la Orobanche rasele A-E. Pozi¡ia semierectå a calatidiului, MMB ~ 58-62g, culoarea semin¡ei - neagrå, ulei 46-48%, poten¡ial ~ 4.500 kg/ha. Densitate 6065.000 b.g./ha.

PATRICIA CL Clearfield, timpuriu, linoleic, calatidiu mediu, talie medie/înaltå-170 cm, toleran¡å la Sclerotinia, calatidiu semierect, MMB ~ 58-60 g, culoarea semin¡ei - neagrå, ulei: 50-52%, poten¡ial ~ 4.000 kg/ha. Densitate: 65-70.000 b.g./ha.

Saaten-Union

Primul în câmp, primul la produc¡ii, PARAISO 1000 CL PLUS primul la rentabilitate. 1.000 de motive ca så îl cumperi. Clearfield Plus, linoleic, semitardiv, Clearfield Plus, MH: 40-42 kg/hl, ulei: pornire bunå în vegeta¡ie, talie medie- 49-50%, MMB: 56-58 g, foarte bunå toleînaltå, toleran¡å bunå la frângere, toleran¡å la principalele boli ale florii-soarelui, compact, cu o maturitate semitardivå ¿i o toleran¡å foarte bunå la secetå ¿i ar¿i¡å, recomandat în toate zonele de culturå, prin aplicarea tehnologiei Clearfield Plus se ob¡ine o combatere mai eficace a buruienilor, precum ¿i combaterea Orobanche spp. (toate rasele).

PARAISO 102 CL Numårul 1 în vânzåri. Înflorire ¿i maturitate semitardivå, MH: 40-42 kg/hl, ulei: 43-45%, MMB: 50-55 g, toleran¡å bunå la secetå, precum ¿i la principalele boli, toleran¡å foar te mare la Plasmopara halstedii (manå), produc¡ii stabile ¿i constante în toate zonele de culturå ale florii-soarelui, recomandat în toate zonele de culProfitul Agricol 48/2020

FLOAREA-SOARELUI turå. Prin aplicarea tehnologiei Clearfield se va ob¡ine o culturå liberå de principalele boli ¿i Orobanche spp. (toate rasele).

DRIVER CL Avantajos ¿i în condi¡ii extensive. Semitimpuriu, uniform, cu pozi¡ia calatidiului înclinatå, MH: 40-42 kg/hl, ulei: 44-46%, MMB: 57-59 g, pretabilitate mare în condi¡ii dificile de culturå, precum ¿i pe soluri mai slabe. În condi¡ii dificile de culturå s-a remarcat prin stabilitatea produc¡iei, în condi¡ii propice de culturå este foarte productiv. Toleran¡å foarte mare la Plasmopara halstedii, grad mare de autofertilitate pe calatidiu.

ALEXA SU Vârful produc¡iilor. MH: 39-41 kg/hl, ulei: 45-48%, MMB: 57-60 g, toleran¡å bunå la secetå ¿i ar¿i¡å, precum ¿i la principalele boli, maturitate semitimpurie, cu o toleran¡å bunå la secetå ¿i ar¿i¡å. Este recomandat a se cultiva în toate zonele. Toleran¡å geneticå la cådere ¿i frângere, pachet agronomic de excep¡ie, cu toleran¡å foarte mare la principalele boli foliare. Prezintå toleran¡å ridicatå la Orobanche spp. de la rasa A-F.

DAVERO SU Spune DA inova¡iei în regim express. Semitimpuriu, MH: 39-41 kg/hl, ulei: 45-48%, MMB: 57-60 g, rezisten¡å la cådere ¿i frângere, toleran¡å bunå la secetå, precum ¿i la principalele boli, recomandat în toate zonele de culturå ale florii-soarelui, prezintå toleran¡å ridicatå la Orobanche spp. de la rasa A-F, pretabil pentru toate tehnologiile de culturå, prezintå stabilitate în orice condi¡ii.

Syngenta SY EXPERTO Produc¡ii mari chiar ¿i în high oleic. Stabil în con¡inutul de acid oleic, cu toleran¡å la toate rasele de manå cunos38

cute în România. Toleran¡å ridicatå: Plasmopara helianthi M9; Orobanche cumana rasa E; toleran¡å: Sclerotinia sclerotiorum; Macrophomina phaseolina; Phomopsis helianthi. Adaptat condi¡iilor de culturå din toatå ¡ara, toleran¡å foarte bunå la manå. De¡ine un poten¡ial de produc¡ie ridicat ¿i stabil, sistem radicular bine dezvoltat ¿i toleran¡å bunå la secetå. Talie semi-înaltå, cu o vigoare bunå, prezintå toleran¡å la cådere ¿i frângere, pretabil pentru condi¡ii de culturå intensivå. Se recomandå izolarea solelor de High-Oleic de cele cultivate cu floareasoarelui clasicå prin asigurarea unui spa¡iu cât mai mare între acestea. Realiza¡i o delimitare clarå a solei prin separare fizicå de solele vecine prin drumuri, canale, perdele forestiere. Densitate: 55-60.000 pl. rec/ha. Poate fi cultivat în toate zonele.

turilor intensive. Manifestå un poten¡ial ridicat de produc¡ie la cultivare pe soluri fertile ¿i în tehnologie intensivå. Poten¡ial ridicat de produc¡ie chiar ¿i în condi¡ii de secetå. Plantele viguroase, cu toleran¡å ridicatå la cådere ¿i frângere. Calatidiu bine dezvoltat, compact, cu semin¡e pline. Densitate: 55-60.000 pl. rec/ha. Råspunde bine la condi¡ii de culturå intensivå.

SUMIKO HTS

Produc¡ii mari ¿i con¡inut ridicat în ulei, ideal în condi¡ii de culturå intensivå. Toleran¡å geneticå la toate rasele de manå cunoscute în România. Toleran¡å ridicatå la Plasmopara helianthi M9; Orobanche cumana rasa E; Phomopsis helianthi, toleran¡å la Sclerotinia sclerotiorum. Toleran¡å la erbicidul Express, produc¡ii ridicate în culturå intensivå, plantele au vigoare bunå cu talie medie toleran¡å la cådere ¿i frângere. Calitate SY ONESTAR CLP foarte bunå a produc¡iei, cu un con¡inut Noul standard de produc¡ie în seg- ridicat în ulei. mentul semitimpuriu. Are toleran¡å la Densitate: 55-60.000 pl. rec/ha. toate rasele de manå cunoscute în Ro- Råspunde foarte bine la condi¡iile de mânia. Toleran¡å ridicatå: Plasmopara culturå intensivå, pretabil ¿i în cultura helianthi M9; Orobanche cumana rasa succesivå. Recomandat pentru cultiE, toleran¡å: Sclerotinia sclerotiorum; vare pe terenurile unde nu existå inAlternaria helianthi; Verticilium dahliae. festare cu Orobanche cumana mai Poten¡ial excep¡ional de produc¡ie, mare de rasa E. adaptabil ¿i stabil în diferite condi¡ii de SUBARO HTS culturå, prezintå toleran¡å la toate rasele de manå cunoscute în România. Adaptabil, cu produc¡ii mari ¿i staPlantele au o vigoare bunå dupå bile. Toleran¡å geneticå la toate rasele råsårit. Talia plantelor este medie ¿i de manå cunoscute în România. Tolerprezintå o foarte bunå toleran¡å la an¡å ridicatå la Plasmopara helianthi cådere ¿i frângere. Tulpina se men¡ine M9; Orobanche cumana rasa E; Phoverde pânå la recoltat. mopsis helianthi; Sclerotinia sclerotioOferå produc¡ii de calitate, cu un rum; Macrophomina phaseolina. Tolecon¡inut ridicat în ulei. Densitate: 55- ran¡å la erbicidul Express, poten¡ial de 60.000 pl. rec/ha. Se preteazå pentru produc¡ie ridicat ¿i stabil. cultivare în toate zonele. Adaptabil, cu toleran¡å bunå la secetå. Plantele au vigoare bunå cu talie SY DIAMANTIS medie-înaltå, toleran¡e la cådere ¿i frânProduc¡ii mari, constante în fiecare gere. Densitate: 55-60.000 pl. rec/ha. an, încå de la lansare. Toleran¡å ridi- Råspunde foarte bine la condi¡iile de catå: Plasmopara helianthi M3; Oro- culturå intensivå. Recomandat pentru banche cumana rasa E; Phomopsis he- cultivare pe terenurile unde nu existå inlianthi, toleran¡å: Sclerotinia sclerotio- festare cu Orobanche Cumana mai rum, Verticilium dahliae. Destinat cul- mare de rasa E. Profitul Agricol 48/2020

CRE{TEREA

ANIMALELOR Adrian Balaban> “Am pierdut 100 de euro cu fiecare porc” Pentru cå avea deja douå ferme de porci blocate din cauza unor focare de prin gospodåriile ¡åråne¿ti, Adrian Balaban din Cåzåne¿ti, jude¡ul Ialomi¡a, a fost nevoit så-¿i trimitå animalele sånåtoase la un abator pentru produse ob¡inute prin tratament termic.

batoarele profitå de situa¡ia gravå în care se aflå crescåtorii no¿tri ¿i de indiferen¡a statului, oferind pre¡uri ridicole pentru porci, mult sub pre¡urile de cost. “Am vândut 3.800 de porci cu 3 lei pe kilogram pentru tratament termic. Am pierdut peste 100 de euro la fiecare porc. În total, pierderile se ridicå la peste 400.000 de euro. Dacå va continua la fel ¿i anul viitor, vom intra în faliment”, spune Adrian Balaban. Ce se poate face? Deocamdatå, nimic. La ultima conferin¡å de preså, l-am întrebat pe ministrul Adrian Oros de ce nu intervine statul så sus¡inå diferen¡a de pre¡ pentru carnea de porc, supuså tratamentului termic, ¿i så preia apoi conservele de la abatoare pentru grådini zoologice, adåposturi de animale, pentru rezervele de stat, dedicate unor eventuale dezastre. “Ne gândim ¿i la aceastå posibilitate”, ne-a råspuns ministrul ¿i a plecat în campania electoralå. Dacå se întoarce la post, vom vedea ce va face. Profitul Agricol 48/2020

Cooperativa pe care o conduce Adrian Balaban colaboreazå de doi ani ¿i cu lan¡ul de magazine Kaufland în programul porcul românesc ¿i pre¡ul cårnii a crescut cu 1,5 lei la kilogram. Dupå ce fermele au råmas blocate din cauza focarelor din gospodåriile ¡åråne¿ti, porcii lui au ajuns la 180 de kilograme ¿i trebuia fåcut ceva totu¿i cu ei. Legile reproduc¡iei la porc ¿i la pasåre au înghe¡at ¿i ele. Cheltuim peste 1,5 miliarde de euro anual pe importuri de carne de porc, dar nu gåsim 500 de milioane de euro ca så rezolvåm o problemå ce ¡ine de securitatea na¡ionalå. “Vin atât de mul¡i bani de la Uniunea Europeanå ¿i porcul este baza alimenta¡iei, dar nu se face nimic aici. 500 de milioane de euro pentru maternitå¡i de scroafe nu ar însemna nimic din cei peste 80 de miliarde de euro care se dau pentru România. Prin noi investi¡ii în cre¿terea porcilor, s-ar putea satisface necesarul intern de carne ¿i s-ar crea noi locuri de muncå”, explicå fermierul. Fermele de porci func¡ioneazå tot mai prost ¿i multe nu mai populeazå de fricå. De teama blocårii ¿i a pierderilor, unele ferme din lan¡ul Premium Porc din Danemarca se închid, inclusiv în fermele închiriate prin ¡ara noastrå. Între timp, Germania exportå carne de porc în Spania, iar spaniolii o duc în China. Tot din Spania vine carne ¿i în supermarketurile din România, carne ce provine tot din Germania.

Adrian Balaban,

fermier C\z\ne[ti, Ialomi]a

Fermier consacrat în ¡ara noastrå, Adrian Balaban este vicepre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România, director executiv la societatea Pork& Co., director la compania Fermeplus, coordonatorul Cooperativei Sili¿tea Produc¡ie Suine de la Cåzåne¿ti, jude¡ul Ialomi¡a. Un om cu multå expertizå ¿i, de aceea, sugestiile lui ar trebui aplicate de cåtre autoritå¡i.

Viorel PATRICHI 41

Fr\mânt\rile lui Dimitrie Musc\ la sfâr[itul anului 2020 Dimitrie Muscå, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici, este îngrijorat de tensiunea, care u¿or se transformå în urå, dintre fermierii mari ¿i cei mici, ¿i crede cå trebuie luate måsuri pentru ca situa¡ia så nu degenereze. Cu gândul la viitoarele plå¡i din bugetul Politicii Agricole Comune, prea mul¡i viseazå så se îmbogå¡eascå fårå så facå nimic.

tensiuni? Situa¡ie este asemånåtoare în toate fermele mari.” Pe de altå parte, Dimitrie Muscå sus¡ine cå a våzut un proiect foarte bun al Ministerului Agriculturii. Este vorba de decizia ca fondurile de vânåtoare så treacå la cei care de¡in påmântul. “Suntem singurii din Europa care acceptå ca oamenii cu bani mul¡i în buzunar så vinå ¿i så fie sadici cu animalele sålbatice de la noi, så le vâneze din distrac¡ie. Nu este normal. Nu cå fermierii î¿i doresc vânatul. Nu asta e preocuparea noastrå, pe Nu am nimic cu fermierii mici, noi ne intereseazå så facem o agriculturå putem så ståm la aceea¿i maså, sigurå, iar riscul este ca aceste culturi fårå problemå, ne putem în¡elege ale noastre så fie distruse de animalele ¿i comunica. Nu ignoråm ¿i nu respingem sålbatice în fiecare an ¿i statului român pe nimeni. Dar nici nu îmi convine politica så nu îi pese deloc de pierderile noastre. UE: ia de la mine ¿i då-i lui, fiindcå asta Noi nu mai dorim så avem aceste diseste haiducie clarå”, spune Dimitrie trugeri masive de culturå. I-am spus domnului ministru, când a Muscå. “Dacå vrei så aju¡i agricultura ¿i fer- fost la noi la Curtici, så vinå cu adevårat mierul, implicå-te, då-le cât vrei ¿i ce în sprijinul fermierul, så fie cu adevårat alåturi de agricultori în marile probleme vrei, dar nu lua de la mine. Eu nu sunt fermier mare pe påmântul cu care noi ne confruntåm". meu. La Combinatul Curtici sunt peste Muscå mai atrage aten¡ia ¿i asupra 2.100 de oameni care au påmântul acolo. problemei spinoase ¿i nerezolvate a exCând love¿ti în marile ferme, îi love¿ti pe ei, care tråiesc de pe seama acelui teren, ploatårii gazelor de ¿ist. Aici este afectat nu neapårat pe mine. De ce så creezi direct, cåci are pe terenurile sale câteva un asemenea risc pentru ei ¿i asemenea puncte pe care statul român le-a conce-

“

sionat companiilor petroliere. Muscå nu e de acord ca acestea så vinå peste påmânturile lui, så-i distrugå culturile în numele unei iluzorii cåutåri de gaze ¿i petrol. “Sfideazå proprietatea ¿i interesul agricultorilor români, distrugând iremediabil påmântul. Vin cu zeci ¿i zeci de tone de substan¡e chimice ¿i otråvesc påmântul. Nimeni din Europa nu i-a mai låsat så facå asta, numai noi. E de neconceput. Suntem în procese de cinci ani cu aceste companii stråine, în loc så ne vedem de munca câmpului ¿i de animalele noastre. Vreau så spun cå le-am câ¿tigat pe toate. Grav este cå atunci când au våzut cå nu mai au ¿ansa så ne învingå, au început så cumpere påmânt aici în Arad, pentru a putea så exploateze gazele de ¿ist, nu så facå agriculturå. Noi fermierii avem o cauzå nobilå: facem hrana cea de toate zilele pentru poporul român. S-a fåcut mâncare pe aceste påmânturi de mii de ani, a¿a trebuie så fie în continuare, nu så acceptåm så vinå stråinii så devinå ståpâni peste påmântul nostru. E påcat...!”, aten¡ioneazå Dimitrie Muscå.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 48/2020

MA{INI & UTILAJE Claas Lexion 8600 TT Record la recoltarea porumbului Un fermier american, Blake Johnson pe numele lui, a depå¿it recordul de porumb recoltat în 8 ore, folosind cel mai mic model din gama Claas Lexion 8000. Când un dealer a efectuat o demonstra¡ie cu o combinå nouå din clasa 10 într-o fermå vecinå ¿i a publicat rezultatele, Blake Johnson a decis cå poate så facå mai mult. Proprietar a douå combine Lexion 8600TT, ¿i-a sunat dealerul Claas ¿i i-a sugerat så recreeze condi¡iile în care a fost desfå¿uratå demonstra¡ia concuren¡ei, ca så încerce så batå recordul. Startul a fost dat pe 5 noiembrie la ora 9:07. 6 camioane ¿i 3 remorci pentru cereale au asigurat transportul continuu, pentru a nu fi nevoie så a¿tepte combina pentru descårcare. În primele cinci ore, a avut ritmul necesar pentru a bate recordul de 8 ore cu o marjå destul de bunå: o medie de peste 188 t/orå, pe un teren cu randament de 6,7- 7,1 t/ha.

La un moment dat, hederul a lovit un echipament de iriga¡ii, iar repara¡ia a durat 15 minute. Incidentul s-a repetat o orå mai târziu, dar a fost reparat ¿i recoltarea a continuat. Dupå ce ultimul camion a påråsit terenul ¿i s-a îndreptat spre siloz, au

BKT: Noi anvelope Agrimax V-Flecto Gama de anvelope BKT Agrimax V-Flecto, pentru tractoare mari, se extinde cu o dimensiune nouå, iar alte trei se vor alåtura în curând celor 18 existente pe pia¡å. Este vorba de o anvelopå VF 710/70 R 42, ce va fi urmatå în curând de VF 750/70 R 44, VF 710/75 R 38 ¿i VF 710/55 R 38. Aceste modele au o durabilitate extinså cu 10% ¿i pot transporta o greutate cu 40% mai mare decât anvelope de aceea¿i dimensiune ¿i cu aceea¿i jantå, iar compactarea solului este reduså, datoritå unei suprafe¡e mai ample a amprentei ¿i a unei benzi de rulare mai late cu 10%. 44

venit ¿i rezultatele: s-au recoltat 1.471 tone de porumb în 8 ore. Cantitatea recoltatå a fost mai mare ¿i decât cantitatea record, de 1.379 tone de porumb, pe care o altå combinå Claas, un Lexion 760 TT, a recoltat-o în 10 ore, cu doi ani înainte.

Massey Ferguson dezvåluie noua gamå de tractoare 5S Pe 21 decembrie, când revista Profitul Agricol va fi plecat deja la tipar, Massey Ferguson va dezvålui noua gamå de tractoare 5S. Este, dacå vre¡i, o încercare de reeditare a succesului din iunie, când Massey Ferguson lansa pe cale digitalå gama de tractoare 8S. Pentru modul în care au gândit atunci prezentarea online au luat ¿i un premiu de la o agen¡ie de design digital. Despre detaliile tehnice ¿i atuurile noului 5S (5 modele între 105 ¿i 145CP) vom scrie pe larg în primul numår din 2021 al revistei. Profitul Agricol 48/2020

MA{INI & UTILAJE

Anul 2020, cu plusuri [i minusuri

Dicor Land a crescut cu 25% Agricultura a primit douå mari lovituri în acest an, pandemia ¿i seceta. ªi dealerii de ma¿ini ¿i utilaje agricole le-au sim¡it din plin. Totu¿i, ca în via¡å, unii distribuitori s-au descurcat mai bine, iar al¡ii au avut de înfruntat scåderi ale vânzårilor.

rofitul Agricol a luat legåtura cu o serie de dealeri de ma¿ini ¿i utilaje agricole, pentru a afla care au fost principalele probleme cu care s-au confruntat ¿i ce måsuri au întreprins, pentru a minimiza pierderile ¿i a men¡ine afacerile la un nivel cât de cât profitabil. Reprezentan¡ii companiei gålå¡ene Dicor Land ne-au mårturisit, de pildå, cå 2020 a fost un an chiar mai bun decât 2019 pentru afacerile companiei, iar General Leasing a gåsit solu¡ii pentru påstrarea ¿i stimularea clien¡ilor, prin oferte de finan¡are, rescaden¡area ratelor ¿i mai multe utilaje oferite în sistem demo la ferme.

Dicor Land: 2020 a fost mai bun ca 2019 În ciuda pandemiei ¿i a secetei excesive, mai ales în 8 din cele 17 jude¡e în care Dicor Land este prezentå, compania s-a axat pe dezvoltare ¿i extindere teritorialå ¿i a deschis un punct de lucru la Ia¿i, pentru a fi mai aproape de agricultorii din nordul Moldovei. “Pentru Dicor Land, 2020 a fost un an mai bun fa¡å de 2019. Am mårit capacitatea de service ¿i am crescut numårul de mecanici. Ne-am dezvoltat ¿i echipa de exper¡i care asigurå consultan¡å gratuitå fermierilor, astfel încât ace¿tia så ia decizia corectå atunci 46

când achizi¡ioneazå un utilaj”, ne-a spus Daniel Sauricå, directorul comercial al companiei. Dicor Land are o cre¿tere de aproximativ 25% fa¡å de anul anterior, în condi¡iile în care a investit în lårgirea echipei ¿i a stocului de utilaje pentru prelucrarea solului ¿i pentru iriga¡ii. Compania are un stoc constant de peste 600 de utilaje noi în depozitul de 25.000 mp de la Gala¡i, precum ¿i în parcul de 4.000 mp de la Ia¿i.

Investi¡ii de viitor Daniel Auricå a spus cå Dicor Land va continua investi¡ia în oameni, pentru cå î¿i dore¿te cei mai buni speciali¿ti, atât ca vânzåtori, cât ¿i ca mecanici. “De asemenea, ne vom consolida pozi¡ia în pia¡å ¿i vom pune la dispozi¡ia fermierilor utilaje cu cel mai bun raport calitate - pre¡. Vom continua ¿i în 2021 så investim în stocuri, pentru a råspunde imediat solicitårilor fermierilor. Totodatå, toate serviciile conexe - transport, punere în func¡iune ¿i service pe perioada de garan¡ie se vor men¡ine gratuite pentru to¡i partenerii no¿tri”. Dicor Land acordå o mare aten¡ie noii genera¡ii de agricultori care se for meazå acum la Facultatea de Agriculturå de la USAMV Ia¿i ¿i dore¿te så contribuie la cre¿terea oportunitå¡ilor de educare, de practicå ¿i de formare a speciali¿tilor. Compania gålå¡eanå are în vedere angajarea de studen¡i sau absolven¡i, pentru a sus¡ine agricultorii ¿i a spori produc¡ia în fiecare fermå partenerå. Interes pentru iriga¡ii Importator de sisteme de iriga¡ie IRTEC, Dicor Land a råspuns prompt cererilor din pia¡å pentru orice tip de sistem de iriga¡ie - motopompå, tambur sau pivot central, instala¡ie liniarå ¿i

Hipodrom. S-a reu¿it configurarea de sisteme complexe de irigat de pânå la 500 m liniari, de tip Hipodrom, sisteme prezentate în cadrul a douå evenimente organizate în jude¡ele Ialomi¡a ¿i Bråila. Prezentårile au avut succes, mul¡i dintre fermierii invita¡i anun¡ând cå au inten¡ia de a trece la acest tip de iriga¡ii.

Pronar, un nou furnizor Anul a fost secetos, iar fermierii ¿iau dorit cre¿terea productivitå¡ii la recoltare. Dicor Land le-a oferit hedere de porumb ¿i floarea-soarelui de la Olimac, ¿i a råspuns solicitårilor venite chiar ¿i în timpul campaniei de recoltare. Clien¡ii s-au orientat anul acesta ¿i spre presele de balotat Maschio Gaspardo Entry 120 ¿i 150. Pe de altå parte, au început colaborarea cu Pronar, unul dintre cei mai importan¡i producåtori de remorci ¿i utilaje municipale, care se alåturå companiilor cu care Dicor Land a dezvoltat par tener iate de valoare: Maschio Gaspardo, Olimac, Irtec, Madara, Kocker ling, Mecanica Ceahlåu, Stull sau APV. Profitul Agricol 48/2020

MA{INI & UTILAJE

Victor Sandu, director general, General Leasing: “În ceea prive¿te un posibil program Rabla pentru utilaje agricole, noi nu putem decât så aplaudåm o astfel de ini¡iativå, înså ¿ansele de reu¿itå depind foarte mult de cât de bine este gândit ¿i ulterior implementat.”

General Leasing> au sc\zut vânz\rile de combine Victor Sandu, director general al General Leasing, recunoa¿te cå cea mai mare problemå cu care s-a confruntat anul acesta a fost seceta severå din sudul ¿i estul ¡årii, fenomen care i-a pus în mare dificultate pe fermieri, care au fost reticen¡i în a cumpåra utilaje noi. Pe plan secundar s-a situat pandemia, care a creat o stare de incertitudine în rândul fermierilor ¿i a influen¡at capacitatea companiei de a-¿i desfå¿ura activitatea în mod normal. Pandemia a blocat canalele de promovare ¿i de contact cu fermierii ¿i posibilitatea de a organiza sau de a participa la evenimente de profil, precum târgurile, expozi¡iile sau demonstra¡iile. “Nu putem spune cå am reu¿it så rezolvåm aceste probleme, ci doar så reducem efectele prin anumite ac¡iuni menite så ajute fermierii, cu oferte speciale de finan¡are, rescaden¡åri ale datoriilor sau cre¿terea numårului utilajelor de demo oferite punctual fermierilor interesa¡i de face o investi¡ie în utilaje agricole”, spune Victor Sandu. Victor Sandu spune cå, în pofida acestor probleme, î¿i men¡ine optimisProfitul Agricol 48/2020

Victor Sandu, director general, General Leasing

mul, datoritå poten¡ialului imens al agriculturii din România. “Vom continua planurile de dezvoltare ¿i investi¡ii, pentru îmbunåtå¡irea facilitå¡ilor oferite de cåtre centrele noastre ¿i pentru a cre¿te nivelul de expertizå al întregului personal, astfel încât serviciile oferite fermierilor så depå¿eascå a¿teptårile acestora”, spune V. Sandu. Directorul general al General Leasing s-a aråtat încrezåtor în faptul cå pia¡a utilajelor agricole se va redresa în anii urmåtori, iar fermierii vor avea

toate motivele så facå investi¡ii pentru a cre¿te eficien¡a ¿i productivitatea afacerilor lor. Cât prive¿te necesitatea implicårii statului în sprijinul dezvoltårii agriculturii, Victor Sandu este de pårere cå institu¡iile trebuie så se implice în mod profesionist în aceastå activitate. “În ceea prive¿te un posibil program Rabla pentru utilaje agricole, noi nu putem decât så aplaudåm o astfel de ini¡iativå, înså ¿ansele de reu¿itå depind foarte mult de cât de bine este gândit ¿i ulterior implementat.” General Leasing a înregistrat o scådere a cifrei de afaceri comparativ cu anul 2019. Cea mai mare scådere, de peste 30%, s-a resim¡it pe segmentul combinelor, celelalte segmente nefiind afectate atât de puternic. Totu¿i, existå o cre¿tere a cererii pentru tractoarele de peste 300 CP din seria MF 8700, dar ¿i a utilajelor ce conservå apa în sol, precum cultivatorul Sumo Trio.

Arpad DOBRE 47

MA{INI & UTILAJE

Economie de carburant [i timp cu Claas CEMOS Claas CEMOS (Claas Electronic Management Operating System), adicå sistemul electronic de monitorizare a performan¡elor tractoarelor Claas, a fost testat în aceastå toamnå de cåtre inginerii Societå¡ii Germane pentru Agriculturå (DLG). CEMOS ¿i-a demonstrat din plin capacitatea de a spori eficien¡a ¿i productivitatea tractoarelor, concomitent cu reducerea consumului de carburant ¿i a timpului de lucru.

în anvelope ¿i reducerea tura¡iei motorului pentru cele douå tractoare Claas Axion 870 CMatic participante la teståri. Ei au efectuat aceste setåri dupå cum au considerat potrivit în timpul configurårii ini¡iale ¿i au continuat så

ece operatori experimenta¡i din Germania, Fran¡a, Polonia ¿i Danemarca s-au întâlnit în aceastå toamnå la o fermå din SaxoniaAnhalt, Germania, pentru a testa poten¡ialul de optimizare al sistemului de asisten¡å pentru operator CEMOS pentru tractoare. Inginerii de la Centrul de Testare DLG pentru ma¿ini ¿i utilaje agricole au fost prezen¡i la testare, pentru a înregistra viteza de deplasare ¿i consumul de carburant pentru toate variantele de testare. A fost documentat ¿i modul în care atât operatorii, cât ¿i sistemul electronic CEMOS pentru tractoare au ajustat setårile utilajului în timpul testelor. Folosind cultivatoare purtate, operatorii au prelucrat solul pe fâ¿iile de teren u¿or ¿i foarte argilos de pe parcele de testare, timp de trei zile.

Testare în douå etape În prima parte a testului, operatorii atât fermieri, cât ¿i contractori din domeniul agriculturii - au avut ¿ansa de a adapta setårile relevante, cum ar fi balastul frontal, greutå¡ile ro¡ilor, presiunea 48

adapteze setårile în timpul testului, dar fårå a utiliza încå CEMOS pentru tractoare. În cadrul testului, Claas a furnizat atât tractoarele, cât ¿i o selec¡ie de diferite greutå¡i de balast. De asemenea, operatorii au avut posibilitatea de a regla rapid presiunea internå în anvelope, folosind sistemul integrat de control al presiunii în anvelope Claas CTIC 2800. Apoi, toate testele au fost repetate, înså cu activarea sistemului CEMOS pentru tractoare. De aceastå datå, operatorii au aplicat solu¡iile de optimizare pe care le-au considerat adecvate sau au solicitat sugestii alternative de la sistemul electronic CEMOS pentru tractoare. ªi în acest caz, greutå¡ile de balast au fost înlocuite, presiunea în anvelope a fost reglatå ¿i reducerea tura¡iei motorului a fost modificatå, dupå caz. Acest proces a continuat, de asemenea, pânå când s-a atins performan¡a optimå pentru parcelele de testare ¿i condi¡iile predominante din teren.

Randament crescut, consum redus de motorinå La finalizarea cu succes a testelor, valorile înregistrate au fost analizate ¿i evaluate la Centrul de testare DLG. Aceste valori au fost comparate în variantele cu ¿i fårå CEMOS ¿i s-a calculat o medie pentru a da un scor general. Sistemul CEMOS a depå¿it cu mult efectul unui sistem de control al presiunii în anvelope, a reu¿it så reducå consumul de carburant diesel cu pânå la 16,8% ¿i, în acela¿i timp, så creascå randamentul pe suprafa¡å cu pânå la 16,3 % pentru 80% din operatorii participan¡i la teståri. Dacå se extrapoleazå consumul de combustibil la peste 3.000 de ore de lucru, de exemplu, un tractor mare are un consum de carburant diesel de 50 l/orå fårå CEMOS ¿i de 41,6 l/orå cu CEMOS. Potrivit Claas, acest sistem permite economisirea pânå la 25.200 l de motorinå ¿i o reducere cu 67.000 kg a emisiilor CO2 în cele 3.000 de ore de func¡ionare. În plus, testul monitorizat de DLG a relevat faptul cå, prin cre¿terea randamentului pe suprafa¡å, orele lucrate de fermieri sau contractan¡i sunt reduse cu pânå la 490 datoritå CEMOS, ceea ce echivaleazå cu aproape 50 de zile lucråtoare.

CEMOS, disponibil pe Axion ¿i Arion În prezent, CEMOS pentru tractoare este disponibil ca op¡iune cu montare din fabricå pentru Claas Arion 500 CMatic, Claas Arion 600 CMatic, Claas Axion 800 CMatic ¿i Claas Axion 900 CMatic. În plus, CEMOS poate fi montat ulterior la tractoarele din aceste game, echipate cu terminale CEBIS Touch ¿i construite începând cu anul 2018. Arpad DOBRE Profitul Agricol 48/2020

OPINII> Nina GHEORGHI}| fermier, Ro[iori, Br\ila

Ferma de familie, între dorin]\ [i putin]\ În

ultimul an, s-a vorbit foarte mult despre importan¡a fermei de familie în structura agriculturii române¿ti. Din påcate, nu ni s-a prezentat o strategie sau måcar o foaie de parcurs pentru sus¡inerea ei. N-am gåsit måcar o defini¡ie, un ordin de mårime, ceva care så spunå ce înseamnå ferma de familie în viziunea Ministerului Agriculturii. În opinia mea, ferma de familie este o structurå economicå de dimensiune variabilå, în func¡ie de tipul activitå¡ii de produc¡ie (culturå mare, zootehnie, legumiculturå, pomiculturå etc.). Ea asigurå venituri celor care lucreazå în cadrul fermei, dar contribuie ¿i la bunåstarea economicå a comunitå¡ii rurale. Adicå creeazå locuri de muncå legale ¿i plåte¿te taxe ¿i impozite, aferente patrimoniului ¿i veniturilor ob¡inute. Ferma de familie trebuie så producå pentru pia¡å. Sigur, poate consuma din ceea ce produce, dar acest consum trebuie så aibå o pondere nesemnificativå în activitatea fermei, altfel nu mai este fermå, este o gospodårie ¡åråneascå, unde orice leu, din fondurile europene sau de la stat, dat sub formå de subven¡ii sau alte måsuri de sprijin înseamnå ajutor social, nu suport pentru a sus¡ine o activitate economicå. A¿adar, subven¡iile ¿i ajutoarele în agriculturå, la nivel european, au fost gândite pentru a sus¡ine financiar producerea de hranå, astfel încât aceasta så ajungå la consumator la un pre¡ rezonabil ¿i în cantitate suficientå. Dimensiunea fermei de familie trebuie definitå în func¡ie de valoarea ve50

nitului brut sau net pe membru de familie, care lucreazå în fermå. A¿a ar fi mult mai simplu, decât så corelåm dimensiunea fermei de suprafa¡a cultivatå sau numårul capetelor de animale sau påsåri. Fiecare membru care lucreazå în fermå trebuie så-¿i plåteascå taxele aferente fondului de sånåtate ¿i pensie, måcar la nivelul salariului minim pe economie. Altfel riscå så primeascå cel mult o pensie socialå. Ferma de familie fiind o structurå economicå, trebuie så aibå un patrimoniu limpede (teren, caså, acareturi, utilaje) astfel încât, la atingerea vârstei de pensionare a celui care a administrat-o, så poatå fi predat mai departe membrilor mai tineri ai familiei sau, dacå nu existå continuitate în familie, så poatå fi vândutå. Dacå sprijinim dezvoltarea fermei de familie pe persoanå fizicå, fie ea ¿i autorizatå, atunci statul contribuie la sporirea averii familiei din mediul rural, nicidecum la sus¡inerea unui business care så producå hranå pe perioadå nedeterminatå. Autoritå¡ile statului, prin competen¡ele echipelor Ministerelor de Agriculturå ¿i Finan¡e, ar trebui så creeze un instrument de finan¡are, unde avansul pentru achizi¡ionarea unei ferme så fie suportat de stat, fie nerambursabil, sub forma primei de instalare, fie rambursabil, pe perioada derulårii creditului. Câtå vreme existå aceste fonduri europene avansul poate fi nerambursabil. Dacå ne gândim cå avansul ar putea fi cei 100.000 euro, prima de instalare a

tinerilor fermieri, el ar putea acoperi1030% din valoarea fermei. Nu-i råu pentru un tânår la început. Creditul pentru achizi¡ia fermei este obligatoriu så se acorde pe minim 30 de ani ¿i cu o dobândå specificå domeniului agricol, unde banii împrumuta¡i nu pot fi rula¡i decât o singurå datå pe an. Aståzi agricultura se împrumutå la dobânzi ca ¿i cum ruleazå banii såptåmânal. Så nu uitåm cå în multe ¡åri europene ferma se vinde, chiar în familie, genera¡iei tinere, nu se laså gratuit. ¥n orice caz, dând aceastå primå de instalare ca avans nerambursabil pentru un credit de achizi¡ie a unei ferme, ai garan¡ia, ca stat, cå tânårul respectiv va face agriculturå, cel pu¡in pe perioada de rambursare a creditului, ca så nu spun toatå via¡a profesionalå, asigurând astfel men¡inerea vie¡ii sociale ¿i economice a satului românesc. Nicio afacere nu poate fi transpuså de pe hârtie (plan de business) în practicå fårå bani. Sigur, se spune cå în prima fazå banii vin de la familie ¿i prieteni, dar ca så te dezvol¡i, tot la bancå trebuie så ajungi. Important este ca ferma så aibå patrimoniu ¿i documente contabile care så dovedeascå faptul cå are o activitate rentabilå, iar creditul va putea fi rambursat de cåtre viitorul proprietar. Ferma trebuie så existe ca activ fizic, så aibå un spa¡iu clar. De preferat ar fi ca fermele så existe în afara vetrei satului, în special când vorbim de zootehnie, pentru a fi legale. Aståzi sunt multe ferme mici care fac zootehnie în vatra satului ¿i nu pot Profitul Agricol 48/2020

OPINII accesa måsuri pe fonduri europene ¿i nici credite bancare, pentru cå nu au autoriza¡ie de func¡ionare, ¿i nici n-o pot ob¡ine, întrucât nu respectå reglementårile în vigoare cu privire la protec¡ia mediului ¿i sånåtatea popula¡iei. Pentru întocmirea unei strategii privind dezvoltarea fermei de familie ne lovim din nou de contractul de arendå, care trebuie în mod obligatoriu reglementat ca duratå ¿i nivel, pentru ca ferma så aibå obiectul muncii pe perioadå nedeterminatå. Banca va finan¡a schimbarea proprietarului fermei dacå ferma are bonitate bancarå, are continuitatea obiectului muncii - påmântului - ¿i o activitate care demonstreazå cu cifre contabile cå este rentabilå. Garan¡ia cå banca î¿i va primi banii înapoi sunt competen¡ele ¿i abilitå¡ile celui care cumpårå ferma, altfel, banca nu va da un credit de câteva sute de mii de euro unei persoane care nu a lucrat în domeniu sau nu are pregåtirea necesarå, atestatå de diplomå ¿i experien¡å. Dvs. a¡i da bani cu împrumut unuia pe care nu îl cunoa¿te¡i? În condi¡iile acestea, învå¡åmântul preuniversitar agricol ar trebui så î¿i recapete menirea, iar agricultura va fi fåcutå de profesioni¿ti, de oameni care vor ¿ti cum så-¿i creascå rentabilitatea fermei. Ei vor în¡elege altfel participarea într-o cooperativå sau trecerea la proce-

Profitul Agricol 48/2020

sarea produselor din fermå. Ace¿ti profesioni¿ti vor în¡elege ¿i vor fi direct interesa¡i de sus¡inerea unor asocia¡ii profesionale care så le reprezinte interesele în fa¡a autoritå¡ilor. Cu alte cuvinte, ¿i agricultura româneascå ar intra în rândul agriculturii profesionale, practicatå în ¡årile europene, pe care le tot folosim ca etalon când vorbim despre domeniu. Aplicând aceastå viziune privind dezvoltarea fermei de familie, ne putem gândi ¿i la trecerea fermelor mari, la statutul de fermå de familie, la momentul schimbului de genera¡ii, dacå ferma mare nu are, în familie, pe nimeni dispus s-o preia ¿i s-o administreze. O fermå de 500 ha poate fi cumpåratå de 5 tineri. Ace¿tia pot fi chiar dintre angaja¡ii fermei. Asta înseamnå cå-i revin fiecåruia 100 ha. Mai departe, ei vor trebui så func¡ioneze ca o cooperativå cu 5 membri, care au parc comun de utilaje ¿i-¿i exploateazå suprafa¡a de teren la comun, în cadrul aceluia¿i asolament. Nu este recomandat så împår¡im aceastå fermå în 5 mai mici, întrucât vor cre¿te foarte mult costurile fixe, date în primul rând de valoarea amortismentului parcului de utilaje ¿i a celorlalte active (magazie, halå, utilaje etc.). Aceastå abordare ne va permite, în timp, så cre¿tem numårul de ferme de familie în sat, dar în acela¿i timp så avem rentabil-

itatea fermelor mari. Dar toate astea se pot petrece dacå clasa politicå, indiferent cå este de dreapta sau de stânga, se apleacå asupra mediului legislativ ¿i financiar care guverneazå economia. Celor mai mul¡i oameni le este pur ¿i simplu teamå så-¿i deschidå un business pentru cå nu au încredere cå se pot descurca în lupta cu autoritå¡ile. Mai avem nevoie de legi care så protejeze mai bine dreptul de proprietate. Cåci aståzi nu-¡i permi¡i så la¿i, pe på¿unea îngråditå, animalele nesupravegheate cå nu le mai gåse¿ti. Iar ho¡ul råmâne întotdeauna “autor necunoscut”! Cei care conduc destinele agriculturii trebuie så fie con¿tien¡i cå aceasta este un business, mai mic sau mai mare, ¿i apoi un mod de via¡å. Ca un business så prospere ¿i så-¿i atingå poten¡ialul care-l define¿te trebuie så aibå continuitate. Dacå politicienii no¿tri vor råmâne la politicile populiste de pânå acum ¿i nu vor fi aten¡i la aceste aspecte, vom dezvolta gospodårii tåråne¿ti, pe persoanå fizicå, cu taxe ¿i impozite locale aferente persoanelor fizice, nu activitå¡ilor economice. La schimbarea genera¡iilor o vom lua mereu de la capåt. Iar atunci nu vom mai avea prime de instalare de 100.000 euro, ca aståzi.

Lactalis se extinde în Canada Grupul Lactalis a ajuns la un acord pentru preluarea producåtorului canadian de iaurt Ultima Foods de la cooperativa Agropur. Valoarea tranzac¡iei este confiden¡ialå ¿i va fi necesar acordul autoritå¡ilor anti-trust. Grupul francez va cumpåra toate facilitå¡ile de produc¡ie ¿i distribu¡ie ale Ultima Foods, dar ¿i brandurile de iaurt iogo ¿i Olympic. Lactalis s-a extins agresiv pe pia¡a nord-americanå în ultimii ani, cea mai importantå tranzac¡ie fiind preluarea unor sortimente de brânzå de la gigantul Kraft Heinz în luna septembrie.

Produc¡ia de carne de porc din China î¿i va reveni în 2021 Ministerul agriculturii de la Beijing a anun¡at, în ziarul oficial al partidului, cå produc¡ia de carne de porc va reveni în prima jumåtate a anului 2021 la nivelul de dinaintea epidemiei de pestå porcinå care a devastat efectivele de animale din ¡arå. Autoritå¡ile spun cå numårul porcilor a ajuns în luna noiembrie la 90% din necesar ¿i cå aprovizionarea cu carne va cre¿te cu 30% în perioada Anului Nou Chinezesc. Guvernul declarå cå a luat în ultimul an måsuri energice pentru a opri cre¿terea pre¡urilor, printre care intensificarea importurilor ¿i vânzarea de carne congelatå din rezervele de stat. Schimbåri radicale în agricultura galezå Guvernul din ¡ara Galilor va implementa un plan de måsuri radicale pentru a combate încålzirea globalå. De fapt, este o formå mai elevatå de a spune cå fermierii vor primi subven¡ii bazate pe respectarea unor obiective de mediu. Subven¡iile vor fi legate de îmbunåtå¡irea solului, a calitå¡ii apei sau aerului, reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå sau crearea unor noi zone împådurite. Opozi¡ia ¿i organiza¡iile fermierilor au criticat înså pachetul de reforme pentru cå schimbårile au fost anun¡ate în ultimul moment ¿i sistemul actual de plå¡i directe va fi complet desfiin¡at. 52

INFORMA}II

EXTERNE Biden îl nominalizeaz\ pe Regan la Mediu Pre¿edintele Statelor Unite l-a nominalizat pe legislatorul Michael Regan din statul Carolina de Nord la conducerea Agen¡iei pentru Protec¡ia Mediului (EPA), care are un rol foarte important ¿i în regulamentele din sectorul agricol. Regan a lucrat timp de aproape zece ani în cadrul agen¡iei ¿i va deveni prima persoanå de culoare numitå la conducerea ei. El a promovat de-a lungul timpului o serie de reglementåri în domeniul combaterii poluårii aerului ¿i a combaterii încålzirii globale. Exper¡ii se

a¿teaptå ca Regan så impunå din nou limitele de poluare eliminate în timpul administra¡iei Trump ¿i så introducå noi restric¡ii pentru emisiile de gaze cu efect de serå. În Carolina de Nord, Regan a elaborat un ordin executiv promulgat de guvernatorul Roy Cooper în anul 2018 care oferå facilitå¡i pentru producåtorii de energie regenerabilå ¿i vehiculele ecologice. El a blocat construc¡ia de noi conducte de petrol ¿i gaze, refuzând så elibereze acorduri de mediu.

Africa de Est, cotropit\ de l\custe Organiza¡ia Na¡iunilor Unite a avertizat cå un nou val de låcuste ar putea amenin¡a statele din estul Africii ¿i Peninsula Arabiei, de¿i au fost luate måsuri pentru combaterea lor. ONU a anun¡at cå insectele au început deja så se înmul¡eascå pe ambele maluri ale Mårii Ro¿ii, iar condi¡iile meteorologice sunt foarte favorabile în Etiopia, Somalia ¿i Kenya. Situa¡ia ar putea deveni în curând criticå ¿i în Eritreea, Yemen sau Arabia Sauditå. Africa de Est s-a confruntat deja în acest an cu cea mai gravå invazie de låcuste din ultimii 70 de ani, iar exper¡ii

spun cå al doilea val ar putea fi la fel de mare. Miliarde de insecte au devastat în perioada ianuarie-august suprafe¡e extinse de culturi ¿i vegeta¡ie din mai multe ¡åri din regiune.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 48/2020

INFORMA}II EXTERNE SUA aprobå consumul de carne de la porci modifica¡i genetic Autoritå¡ile federale americane au aprobat consumul ¿i utilizarea în scopuri medicale a unor porci modifica¡i genetic pentru a elimina din celulele lor un tip de zahår care poate provoca reac¡ii alergice severe unor persoane sensibile. Este al doilea animal modificat genetic care este aprobat pentru consum, dupå o specie de somon autorizatå în urmå cu cinci ani, ¿i prima oarå când un organism de acest tip poate fi folosit în medicinå. United Therapeutics, compania care a dezvoltat porcii, a anun¡at cå nu existå momentan un plan de comercializare a cårnii. Covid sperie oenologii din toatå lumea Anosmia ¿i ageuzia, pierderea mirosului ¿i gustului, sunt cele douå simptome ale Covid-19 care îi sperie pe oenologi. De aceea Uniunea oenologilor din Fran¡a a lansat o anchetå extinså în rândul profesioni¿tilor din sectorul vinului ¿i le-a cerut så råspundå unui chestionar elaborat de medici specializa¡i. 2.600 de profesioni¿ti au råspuns, iar rezultatele anchetei, precum ¿i un plan de ac¡iune ar urma så fie prezentate în luna februarie 2021. UE a importat 379.000 de tone de mirodenii 379.000 de tone de mirodenii au fost importate anul trecut, aratå datele Eurostat. Principala mirodenie importatå de UE a fost ghimbirul, urmat de paprika, ienibahar ¿i piper. Principalul furnizor de ghimbir, paprika ¿i ienibahar a fost China, în timp ce piperul provine din Vietnam ¿i Brazilia. Alte mirodenii importate au fost turmericul, din India, anasonul, din Egipt, ¿i scor¡i¿oara, din Indonezia. Urmeazå semin¡ele de chimen (India ¿i Siria) ¿i coriandrul (din Rusia). Eurostat precizeazå cå importurile de turmeric ¿i ghimbir s-au dublat, înregistrând cele mai mari cre¿teri în rândul celor mai comercializate mirodenii. 54

Guvernul indian face concesii fermierilor Prim-ministrul indian, Narendra Modi, a apårat pachetul controversat de reforme agrare care a provocat manifesta¡ii uria¿e, înså a declarat cå este gata så discute cu fermierii ¿i så le ofere concesii. Premierul a repetat cå fermierii nu au nici un motiv de îngrijorare ¿i le-a oferit garan¡ii cå î¿i vor putea vin-

de produsele la acelea¿i pre¡uri ca ¿i pânå acum. “Facilitå¡ile moderne de care dispun fermierii din ¡årile dezvoltate trebuie så fie disponibile ¿i pentru fermierii no¿tri, nu mai putem amâna acest lucru. Totu¿i, pentru a le lini¿ti îngrijorårile, noi suntem gata så discutåm despre toate revendicårile lor”, a spus Modi. Zeci de mii de agricultori indieni blocheazå de trei såptåmâni principalele ¿osele din jurul capitalei New Delhi ¿i au anun¡at cå solicitå abrogarea completå a pachetului de reforme. Ei au cerut ¿i organizarea unei noi greve generale la nivel na¡ional, dupå ¿ase runde de negocieri cu autoritå¡ile care nu au dus la nici un rezultat.

Wasabi d\ gust picant culturii japoneze Så månânci sushi fårå wasabi este de neconceput, scrie Agerpres, ¿i cu toate acestea mul¡i consumatori, chiar ¿i japonezi, nu ¿tiu så facå diferen¡a între versiunea artificialå, produså pe bazå de hrean, ¿i wasabi-ul adevårat. Verde ¿i picantå, rådåcina de wasabi cre¿te între 12 ¿i 18 luni ¿i nu este produså decât în câteva regiuni japoneze, deoarece cultura sa necesitå condi¡ii foarte speciale. “Cel mai important ingredient este apa cristalinå, din abunden¡å”, explicå un fermier, cultivator de wasabi. “Temperatura apei trebuie så råmânå între 10 ¿i 15 grade Celsius pe întreaga perioadå a anului.” Råbdarea este celålalt ingredient cheie pentru o culturå de wasabi reu¿itå. Spuneam cå poate dura pânå la 18 luni så ajungå la maturitate. Abia apoi

rådåcinile pot fi culese, musai cu mâna. Din cauza produc¡iei reduse, aproape toate rådcinile de wasabi adevårat sunt cumpårate de angrosi¿ti care o revând restaurantelor de lux. Sunt restaurante care cheltuie mii de dolari lunar doar pe aceastå plantå, dar au ¿i clien¡i care ¿tiu så facå diferen¡a.

pagin\ de Arin DORNEANU Profitul Agricol 48/2020

PESCUITUL [i V+N|TOAREA

Pl\tica, un partener de n\dejde pentru pescar Face parte din familia crapului ¿i populeazå Dunårea ¿i afluen¡ii acesteia, inclusiv unele lacuri ¿i bål¡i din apropierea acestora. Apropiate de plåticå ¿i de multe ori confundate cu aceasta sunt cosacul, cosacul cu bot turtit ¿i batca, dar cea mai råspânditå este plåtica. Aceasta ajunge dupå doi ani la peste 200 g, vârstå dupå care începe så depunå icre în zonele cu apå micå ¿i vegeta¡ie pe lângå mal ¿i nu numai. Plåtica are cre¿tere rapidå, exemplare de peste jumåtate de kil ¿i kilogram fiind numeroase ¿i fåcând plåcerea pescarilor. La noi recordul, conform “Pescar modern”, este de peste 5 kg, exemplar prins în Delta Dunårii. Dintre lacurile cele mai cunoscute ¿i renumite pentru pescuitul plåticii, Sårule¿tiul este cel mai bine populat ¿i mai frecventat în ultimii ani. Aici mii de pescari prind la undi¡å an de an tone de plåticå, cârjancele (a¿a se cheamå plåtica mare) de peste 2 kg nefiind o raritate. Pe¿te omnivor, se hråne¿te pe fundul apei cu nevertebrate ¿i resturi de vegeta¡ie. Pescarii pot folosi atât momeli vii – râme, viermu¿i, libelule, cât ¿i de naturå vegetalå – boabe de porumb crud, fiert, ori conservat, grâu fiert, cânepå pråjitå, cocolo¿ din paste. În mod obi¿nuit, cu excep¡ia sezonului cald, atunci când dau rezultate ¿i momelile vegetale, pescarii

folosesc “viermi” ca momealå. Dat fiind cå plåtica î¿i cautå hrana pe fundul apei, ceva mi¿cåtor ¿i cu efluvii gustoase fiind mai atractiv ¿i u¿or de gåsit. Pentru nådire pescarii folosesc amestecuri de fåinuri, multe cu miros specific puternic. Nu de pu¡ine ori amestecå în nadå viermi toca¡i mårunt, mai ales atunci când pescuiesc la feeder, ori cu lanseta cu nåditor pentru a aduna pe¿tii la maså. Nåditul în acela¿i loc fåcut sistematic ¿i cu precizie adunå plåticile ¿i le ¡ine ocupate, cåci låcomia e mare! Mai întâi apar cele mici, apoi ¿i cele mai mari. Mul¡i pescari folosesc lanseta u¿oarå, cu monturå cu nåditor de 20-30 g ¿i douå cârlige nr. 10 - 12 legate cu forfac mono 0,16 mm sau mai gros! Pentru pescuit de

Cele mai gustoase chiftele ...ies din plåticå. Scoate¡i fileurile cu tot cu oasele sub¡iri. Acestea se toacå u¿or în ma¿ina cu sitå cu ochiuri mici. Se toacå întâi fileurile, apoi se face amestecul cu miez de pâine, verdea¡å ¿i pu¡inå slåninå, sare, piper... Se pråjesc în ulei ¿i... urmeazå regalul! Låsa¡i ¿i pe mâine, sunt bune ¿i reci.

fine¡e se pescuie¿te la feeder, mach, sau la vargå. Pescuitul la feeder, cu lansete lungi cu vârf sensibil ¿i un singur cârlig cu momealå, acesta fiind îngropat în nadå, pentru ca pe¿tii så o gåseascå u¿or. În acest caz forfacul din fir special coboarå la 0,12, chiar 0,10 mm. Dacå momeala este o combina¡ie de viermi, pe cârlig se adaugå un mic flotor – pufi..., så nu se piardå scufundatå în mâl. În pescuitul la vargå, dacå acesta este una de calitate, pute¡i coborî cu forfacul la 0,10 mm. Eu folosesc o Daiwa Aqualite de 6 m cu linie 0,16 mm, forfac 0,12 mm, plumbaj de 1,5 g sau 2 g (ape mai adânci de 2 m) ¿i plute potrivite. Linia sub¡ire o folosesc unde nu sunt agå¡åturi, iar plåticile prinse nu sunt mari. Linia finå este lestatå cu douå alice de 0,25 g, la 10 ¿i 20 cm de cârlig, ¿i o “picåturå” culisantå de 1g ce se opre¿te deasupra forfacului. Adâncimea se potrive¿te astfel încât alica de jos så stea pe fundul apei, acolo unde popose¿te ¿i momeala. Normal pluta stå pe loc, u¿or în cumpånå. Când plåtica este prinså, ridicå montura, iar pluta se culcå “pe lat”. În¡epa¡i ¿i... începe dansul!

Victor }|RU{ 56

Profitul Agricol 48/2020

Porcii... din Porcescu Se aflå în bazinul Argelului, între Obcina Feredeului ¿i Obcina Mare, un pârâu ce ¿i-a împrumutat numele de la sihåstriile pe care le stråbate, nåvalnic dupå ploi îndelungate ¿i abia ghicit o jumåtate de an: Porcescu.

de regeneråri impenetrabile, tufåri¿uri ¿i încâlceli vegetale pe versan¡ii cu expozi¡ie sudicå, printre cioate vechi, ruginite. Acolo, printre nåvoadele ghimpate ale rugilor de mur ¿i prin zmeuri¿uri ve¿tede, zåbove¿te neamul cåpriorilor ¿i tot acolo î¿i fac veacul mistre¡ii, netulbura¡i decât de umbrele în¿elåtoare ale râsului, lupului sau ursului.

grame, ai cårui col¡i-armå, excep¡ionali, s-au dovedit ulterior a måsura douåzeci ¿i cinci de centimetri. Cum se cuvine, greul l-au dus exemplarele de talie mijlocie, în numår de ¿ase. Unul, rånit în prima båtaie, a fost doborât în a doua: surprinzåtor, sub glon¡ul aceleia¿i carabine. Se vede cå a¿a trebuia så se întâmple de la bun început. Fårå câini, animalul poate cå s-ar fi pierdut în desime, sfâr¿indu-se ne¿tiut de nimeni. Din cei peste douåzeci de mistre¡i råsfira¡i de-a lungul liniei, o treime au

intotdeauna, aici au sålå¿luit mistre¡ii, de unde ¿i acest toponim råmas de pe timpul când paznicii de vânåtoare din vechime aveau printre obliga¡iile de cåpåtâi ¿i pe aceea de a între¡ine vestitul Rudolfsteig, drum pe care prin¡ul mo¿tenitor al Coroanei habsburgice obi¿nuia så vinå de la Viena, prin Cernåu¡i, la boncåluitul cerbilor ori la goane de iarnå. Casa lui de vânåtoare de pe Argel, clåditå pe un promontoriu în dreapta pârâului, încå î¿i påstreazå ¡inuta princiarå. Doar calea lui Rudolf, pe care, odinioarå, zoreau în alai cale¿tile – de aici, poate, ¿i numele våilor învecinate Rådvan ¿i Rådvånel – s-a mistuit în adâncul pådurii, cople¿itå de arbori, arbu¿ti ¿i buruieni de tot felul, pentru a ¿terge ¿i ultima legåturå cu vechea capitalå a provinciei ¿i, mai departe, cu cea a fostului imperiu. Când ciurdele nu sunt de gåsit prin împrejurimi, trebuie cåutate pe Porcescu. De fapt, gospodarii de azi ai întinsului fond cinegetic al Moldovi¡ei socotesc acest bazinet drept zonå de refugiu ¿i chiar de refacere a popula¡iilor de sålbåticiuni, partidele de vânåtoare fiind organizate de regulå în proximitate, fårå a deranja mica oazå de lini¿te ¿i de tihnå silvestrå. Atât configura¡ia terenului, cât ¿i suprastructura lui forestierå sunt predestinate prosperitå¡ii faunistice. Povârni¿urile cu praguri line deschid câte un ochi de paji¿te ori de fânea¡å în mixtura dendrologicå în care predominå molidul, fagul ¿i carpenul, cu mari suprafe¡e Profitul Agricol 48/2020

Fagii båtrâni le-au dåruit tuturor în toamna aceasta nesperat de lungå un motiv în plus de a nu hålådui fårå rost în cåutarea hranei. Jirul a ¡inut ciurdele pe loc, ba chiar a atras ¿i altele, de departe, unde codrul a fost mai pu¡in mårinimos. Cu o såptåmânå în urmå, cele trei goane de pe Argel n-au reprezentat decât un simplu galop de sånåtate. Vulpea råtåcitå în final a dat zilei o salvatoare confirmare cinegeticå. Acum înså, în prag de Cråciun, a¿teptårile vânåtorilor nu se puteau lega decât de culmile vecine våilor Rådvånel ¿i Porcescu. Fårå larmå inutilå, pentru a nu alerta întreaga suflare a acestei cåldåri naturale, s-au båtut numai marginile. Câ¡iva håita¿i înso¡i¡i de câini ageri au periat huciurile în numai douå goane complementare. Vânåtorii n-au avut decât så întoarcå ¡evile pu¿tilor dintr-o parte în alta. Ciurda a defilat de-a lungul standurilor. Primul a cåzut un vier mare, în greutate de aproape douå sute de kilo-

ajuns så facå parte din tabloul final. Trofeul de aur a fost, fårå îndoialå, eroul zilei. La cele douå scroafe mari nu s-a ridicat pu¿ca, ceea ce acordå o notå bunå celor ce se gândesc ¿i la ziua de mâine, mai ales cå mistre¡ii se aflå acum în plinå perioadå de rut. Poate cå a¿a se explicå ¿i apari¡ia masculului capital, nesemnalat pânå de curând în zonå. Singuraticii, tari de vârtute ¿i siguri pe sine, ies la ivealå, nu se ¿tie de unde, în perioada împerecherii, iar acest lucru este valabil nu doar pentru mistre¡, ci ¿i pentru alte specii, printre care se numårå îndeosebi cerbii comuni, cåpriorii ¿i capra neagrå. “Finis coronat opus”, spuneau latinii, acest adagiu oglindind, fårå doar ¿i poate, ¿i vânåtoarea de sfâr¿it de an din Porcescu. Råmâne så vedem cum va fi prima din ianuarie, care, iatå, nu e prea departe. Pânå atunci, Sårbåtori fericite, sånåtate ¿i cåtare plinå!

Gabriel CHEROIU 57

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 23.12.2020 - 13.01.2021

Daniel Velicu 23.12.1957, director MADR Direc¡ia îmbunåtå¡iri funciare Cristian Florin Petcu 23.12.1977, Claas manager regional vânzåri Lise Grimoux 24.12.1985, director marketing Mass Seeds Ioan Platon 30.12.1951, director SCP Pomicola Bistri¡a Elvira Petrescu 30.12.1969, director general Nufarm Camelia Lungu 31.12.1968, director Direc¡ia resurse umane APIA Stelian Fuia 1.01.1968, fost ministru Sergiu Basamac 3.01.1954, fermier Attila Miklos 4.01.1978, reprezentant vânzåri, Divizia porumb, KWS Jihad El Khalil 5.01.1964, Maria Group Mirco Maschio 7.01.1977, proprietarul grupului Maschio-Gaspardo Iulia Grådinaru 9.01.1983, director executiv Norofert Daniel-Eugeniu Crun¡eanu 11.01.1979, director-adjunct Plå¡i Directe, APIA Mihai Ba¿turea 12.01.1976, director de vânzåri Bejo România Vasile Pachi¡anu 13.01.1947, medic veterinar 58

Cea mai frumoas\ cas\ din întreg Banatul Casa din Pådurani, jude¡ul Timi¿, a primit cele mai multe voturi pe internet într-un inedit concurs de frumuse¡e cu case. A¿a cå a fost desemnatå “Cea mai frumoaså caså din Banat”. Concursul a fost organizat de Muzeul Na¡ional din Timi¿oara, iar voturile s-au primit de-a lungul întregii luni. De fapt, muzeul a primit peste 100 de propuneri de fotografii cu case, dintre care au fost selectate 12, finalistele cum ar veni. “Cu 1.082 de voturi, Casa din Pådurani, comuna Månå¿tiur, jude¡ul Timi¿, a fost desemnatå de voi cea mai frumoaså caså din Banat. Felicitåri, Gabriel Brezeanu, pentru fotografie ¿i

alegere! Mul¡umim frumos tuturor celor care ne-au ajutat så gåsim cea mai frumoaså caså din Banat! Mul¡umim celor peste 100 de participan¡i la concurs ¿i celor 1.773 de votan¡i”, este mesajul muzeului. Finali¿tii au fost premia¡i, vineri 18 decembrie, la Bastionul Maria Theresia din Timi¿oara.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Sprijin pentru oamenii cinsti¡i de la ¡arå – Începåtori la spålatul vaselor; 2) Trecute la probele atletice – Un arici… în 9 10 parc! 3) Plåcu¡a lui Boc – Comportament lamentabil; 4) În¿elate pe diverse cåi – E-ntro doagå; 5) A da ordine; 6) Ruperi de rânduri – Negru pe alb; 7) Afectat de mai; 8) Marcheazå un gol – Doamna de francezå; 9) A reveni în iarbå – Depozit de fulgi; 10) Scoase din fire.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 47/2020 ORIZONTAL: SVAITER - NA; IELE - LIBER; TRI - TEMUTA; ASANA - ETAN; ASAMBLA - J; ST - PAIANTA; L - NAIST - EM; APASAT - APE; BAUT - RELON; ANTAGONIST.

VERTICAL: 1) Vas e¿uat dupå curse repetate – Vorbå de tainå; 2) Locuri de cinste – Pårinte aflat la slujbå în apus; 3) Gåsite în Cuba! – Antidot la uitare; 4) Intrat în sfera de atrac¡ie – Prefigureazå viitorul; 5) Acord perfect – Aflat în epoca bronzului; 6) Nedreaptå ca judecatå; 7) Via¡a intimå dupå cåsåtorie – Scumpete mare; 8) Ie¿itå dintro încurcåturå; 9) Deloc agreatå de regim – Då din coadå; 10) Lipsa mijloacelor de existen¡å. Profitul Agricol 48/2020

revista Profitul Agricol nr. 48, din 23 decembrie 2020

Articles inside

Dan Gutium, exportator de cereale cu port la Dunåre

Brexitul prive¿te mai ales agricultura