EVENIMENTELE S|PT|M+NII Olandezii au sintetizat carnea de mamut Muzeul Nemo din Amsterdam a prezentat o chiftea produså din carne de mamut cultivatå în laborator, pentru a demonstra cå este posibil så produci carne fårå a provoca suferin¡e animalelor. Carnea a fost cultivatå de compania australianå Vow, care a lucrat cu o echipå interna¡ionalå de exper¡i pentru a combina ADN extras din fosile de mamut cu genele unor elefan¡i africani, care sunt cea mai apropiatå specie existentå. Carnea de mamut nu poate fi momentan consumatå, pentru cå cercetåtorii nu sunt siguri cå oamenii de azi pot digera proteinele vechi de 5.000 de ani. Listarea Syngenta mai are de a¿teptat Bursa din Shanghai a amânat în mod nea¿teptat ¿edin¡a oficialå în care Syngenta trebuia så prezinte documentele financiare înainte de oferta publicå de ac¡iuni, care are o valoare estimatå la aproape 10 miliarde de dolari. De¿i bursa a refuzat så facå public motivul amânårii, surse oficiale sus¡in cå Beijingul ar fi îngrijorat din cauza mizei listårii, care ar putea afecta toatå pia¡a bursierå în cazul unui e¿ec. Ucraina a construit un port la Orlivka O companie ucraineanå a construit un port fluvial în localitatea Orlivka, în apropierea terminalului de feribot care face legåtura cu ora¿ul Isaccea din România. Portul a încårcat deja 60.000 de tone de produse în perioada decembrie-februarie, în special cereale care sunt exportate ulterior prin portul Constan¡a. O companie localå a investit 2 milioane de euro în construc¡ia unei dane fluviale cu o lungime de 220 de metri ¿i adâncimea de 7 metri. Ucraina ar putea acorda în curând portului Orlivka statutul de terminal maritim, pentru a permite ¿i acostarea vapoarelor care urcå pe Dunåre din Marea Neagrå. 16
Rusia vrea s\ exporte cereale prin Iran Moscova acuzå Turcia cå profitå de acordul care permite exportul de cereale din Marea Neagrå pentru a-i exploata pe furnizorii ru¿i, care sunt nevoi¡i printre altele så plåteascå un comision de 7% pentru orice transfer valutar.
ruse de pe Volga din regiunea Ulyanovsk pânå în portul iranian Bandar-eAnzali. De acolo, cerealele pot fi transportate pe cale terestrå pânå în ora¿ul Qazvin, unde existå silozuri de mare capacitate.
Pentru a reduce dependen¡a de ruta care trece prin strâmtoarea Bosfor, Moscova ar vrea så construiascå un terminal de cereale într-un port iranian de la Marea Caspicå. Un acord în acest sens a fost semnat în luna septembrie, care prevede crearea unui traseu logistic din porturile
Pentru exportul în alte state, ru¿ii vor så foloseascå re¡eaua de cåi ferate din Iran pânå în porturile din sudul ¡årii, care oferå acces la Oceanul Indian. Fårå investi¡ii considerabile, proiectul va råmâne probabil doar pe hârtie din cauza distan¡elor mari ¿i capacitå¡ii feroviare reduse de care dispune Iranul.
Profit uria[ pentru cel mai mare produc\tor american de ou\ Profitul grupului Cal-Maine Foods, cel mai mare producåtor de ouå din Statele Unite, a crescut de ¿apte ori, pânå la 323 milioane de dolari, în ultimul trimestru fiscal, pe fondul pre¡urilor mari din magazinele americane. Vânzårile companiei, care controleazå aproximativ 20% din pia¡a de ouå, au crescut ¿i ele cu 109%, pânå la 997,5 milioane de dolari. Cal-Maine a reu¿it så-¿i protejeze fermele de gripa aviarå, care a afectat grav opera¡iunile altor producåtori ¿i a profitat de scumpirea acceleratå a pre¡urilor la ouå. Conform statisticilor oficiale, pre¡ul mediu al unui carton de 12 ouå a ajuns
la 4,11 dolari în luna februarie, fa¡å de 2 dolari în februarie 2022. Luna trecutå, doi membri ai Congresului SUA le-au cerut marilor producåtori de ouå så explice dacå scumpirea produselor este “un råspuns legitim motivat de reducerea produc¡iei sau låcomie corporatistå.” Directorul executiv al Cal-Maine, Sherman Miller, sus¡ine cå epidemia de gripå aviarå a creat probleme de aprovizionare ¿i a crescut costurile de produc¡ie, iar pre¡urile actuale reflectå raportul între cerere ¿i ofertå.
pagin\ de
Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 13/2023
