EVENIMENTELE S|PT|MÂNII
Motivul pentru care Comisiei nu-i pas\ de pierderile fermierilor Infla¡ia medie în UE, conform Eurostat, a fost de 19,5%, în 2022. Aceasta are un impact uria¿ asupra mediului macroeconomic. Dacå nu reu¿im så ponderåm cre¿terea pre¡urilor alimentelor, riscåm o recesiune, ne-au declarat surse din Comisie. Aceasta înseamnå cå, de fapt, Bruxelles-ul se bucurå când vede cå scade pre¡ul cerealelor, chiar dacå fermierii contabilizeazå pierderi ¿i nemul¡umiri în cre¿tere. Pre¡ul materiei prime se reflectå, în cele din urmå, în cel al alimentelor, chiar dacå acest fapt se petrece cu o întârziere de pânå la ¿ase luni. Scåderea pre¡ului alimentelor reduce semnificativ presiunea pe infla¡ie. Pe de altå parte, tot anul trecut, în pofida tuturor vicisitudinilor, veniturile fermierilor au crescut, în media europeanå, cu 13,2%. A¿a zice statistica europeanå. A¿adar, pierderile fermierilor est-europeni, afecta¡i de fluxurile mårfurilor ucrainene, vin pe un fond de cre¿tere substan¡ialå a veniturilor fermierilor occidentali. evaluarea Comisiei Europene, la anul ori peste doi ani, lucrurile s-ar putea inversa. “Sunt varia¡ii mari, între statele membre, iar în unele cazuri câ¿tigurile au fost foarte mari, în altele fermierii sunt în pierdere. La nivel european trebuie så asiguråm un suport minim pentru rezilien¡a fermelor, în special a celor mici, astfel încât så nu fie expuse exagerat la fluctua¡iile din pie¡e. Men¡inerea acestei balan¡e va fi mereu o provocare. Dar fermierii sunt antreprenori, nu lucråtori în serviciile civile. Ca atare, î¿i asumå riscuri. Nimeni nu le poate garanta pre¡urile de achizi¡ie a inputurilor ¿i de vânzare a produselor. Sincer, în general, fermierii sunt mul¡umi¡i cu aceastå situa¡ie”, tran¿eazå situa¡ia un oficial al Comisiei.
În
avut un mare succes, permi¡ând Ucrainei så-¿i men¡inå prezen¡a pe pie¡ele interna¡ionale, ponderând cre¿terile de pre¡uri pe aceste pie¡e ¿i permi¡ând statelor din nordul Africii så aibå acces la hranå. Efectul secundar este cå o parte dintre mårfurile ucrainene au råmas pe pie¡ele locale din ¡årile europene de tranzit ¿i au pus presiune pe pre¡uri, punându-le probleme de valorificare fermierilor de acolo. Dar problemele acestea trebuie puse în perspectivå. Scåderea produc¡iei de porumb în UE a pus probleme zootehniei europene. În special Spania, Portugalia ¿i Italia ne-au bombardat cu solicitåri privind necesarul de furaje. În mai-iunie 2022, a existat o mare îngrijorare cå stocurile de furaje din aceste ¡åri nu vor fi suficiente. Liniile de solidaritate au rezolvat aceastå problemå”.
Macrostabilitatea fiind cuvântul de ordine la Comisia Europeanå, când se discutå subiectul fluxurilor ucrainene se våd, mai întâi, aspectele pozitive. “Aceste culoare de tranzit au
În opinia surselor din Comisie, nu se va putea reveni asupra deciziei de trecere liberå, fårå taxe vamale, pentru mårfurile ucrainene. “Chiar ¿i înainte de råzboi am avut în¡elegeri comerciale cu
Profitul Agricol 15/2023
Ucraina, care au permis importul de produse fårå taxe vamale, implicând obliga¡ii de ordin fitosanitar pentru partea ucraineanå, astfel încât mårfurile de acolo så corespundå standardelor europene. Era deja un obiectiv al Ucrainei så fie cât mai bine integratå cu economia Uniunii”. S-ar putea totu¿i ca fermierii europeni (to¡i fermierii din UE, implicit cei români) så se aleagå ¿i cu o compensa¡ie de pe urma cre¿terii infla¡iei, care a condus la aceastå analizå cinicå a pierderilor fermierilor români, polonezi, bulgari, sloveni, unguri, cehi. Subven¡iile europene, plå¡ile PAC prin extensie, au fost gândite pentru o infla¡ie medie multianualå de 2%, în decursul celor 7 ani de programare. Infla¡ia de 19,5 procente într-un singur an a fåcut ca, în termeni reali, valoarea plå¡ilor PAC så se mic¿oreze. Din aceastå cauzå, mai multe state au solicitat introducerea unui mecanism care så acopere pierderile generate de infla¡ie. Comisia analizeazå solicitarea.
Robert VERESS 9
