Biserică și societate SOCIAL
Fără bătrâni nu există viitor Text: Iulia Cojocariu
C
omunitatea Sant’Egidio a promovat următorul Apel Mondial: „FĂRĂ BĂTRÂNI NU EXISTĂ VIITOR”. Acest apel vine ca urmare a preocupării pentru viitorul societăţii – în contextul crizei cauzate de coronavirus – și este tradus în diferite limbi și răspândit la nivel internaţional (a se vedea primii semnatari ai apelului mai jos). Apelul se adresează tuturor, cetăţeni și instituţii, pentru o schimbare semnificativă a mentalităţii, care să ducă la noi iniţiative, sociale și sanitare ce vizează persoanele în vârstă. Fără bătrâni nu există viitor. Apel pentru reumanizarea societăților noastre. Spunem Nu unui sistem de sănătate selectiv. 14
ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IULIE 2020
În contextul pandemiei Covid-19, bătrânii se află în pericol în multe țări europene, ca, de altfel, pretutindeni. Numărul dramatic de decese în cadrul azilurilor de bătrâni ne dă fiori. Sistemele de sănătate publică, precum și bunele practici necesare pentru a oferi servicii de îngrijire propice tuturor vor trebui reformate, pentru a depăși instituționalizarea. Suntem îngrijorați din cauza situației triste legate de masacrul bătrânilor în aziluri. Începe să fie tot mai acceptată ideea că ar fi posibilă sacrificarea vieții lor în favoarea altora. Papa Francisc vorbește despre o „cultură a rebutului” care le ia bătrânilor dreptul de a fi considerați persoane, fiind văzuți, de fapt, ca niște numere și în anumite cazuri nici măcar atât. În multe țări care se confruntă cu nevoia de îngrijire se afirmă un model periculos care privilegiază un sistem de „sănătate selectivă”, ce consideră
reziduală viața bătrânilor. Cea mai mare vulnerabilitate a lor, vârsta înaintată, posibilele patologii preexistente ar justifica o formă de „alegere” în favoarea celor mai tineri și mai sănătoși. A ne resemna în fața unei asemenea stări de fapt este inacceptabil din punct de vedere uman și juridic. Este inacceptabil și din punct de vedere religios, chiar și din punctul de vedere al logicii drepturilor omului și al deontologiei medicale. Nu putem susține nicio „stare de urgență” care să legitimeze sau să codifice derogări de la aceste principii. Ideea conform căreia o speranță de viață redusă ar presupune o diminuare „legală” a valorii acestei vieți este, din punct de vedere juridic, o barbarie. Faptul că acest lucru se petrece prin intermediul unei impuneri (a statului sau a autorităților medicale), străină de voința persoanei, reprezintă încă o expropriere intolerabilă a drepturilor omului. Contribuția bătrânilor continuă să fie obiectul unor reflecții importante în toate civilizațiile lumii. Și este fundamentală pentru viața socială marcată de solidaritate între generații. Nu putem lăsa să moară generația care a luptat atâta împotriva dictaturilor, care a pus umărul la reconstrucția societății după război și a zidit Europa. Credem că principiile egalității de tratament și dreptului universal la îngrijire, câștigate de-a lungul secolelor, trebuie reafirmate cu putere. Este momentul să dedicăm toate resursele necesare pentru a salva cât mai multe vieți și pentru a umaniza accesul la tratament pentru toți. Valoarea vieții trebuie să rămână aceeași pentru toți. Cine nu apreciază viața fragilă și vulnerabilă a bătrânilor se pregătește să le devalorizeze pe toate. Prin acest apel, ne exprimăm durerea și îngrijorarea pentru numărul mult prea mare de decese în rândul
