Opinii
Este plasticul inamicul acestei planete? P
lasticul, descoperit la începutul secolului trecut, a devenit un material indispensabil în ultimii 50 de ani. Fiind fabricat din materii prime fosile sau regenerabile are proprietatea, oricărei alte materii prezente pe această planetă, de a fi reciclat. Plasticul, în mod nedrept, a devenit ținta unor „luptători ecologiști”, care consideră că este inamicul acestei planete. Este oare adevărat?
Plasticul aruncat iresponsabil poluează așa cum orice ce alt material aruncat în mediul înconjurător poluează. Transporturile, sectorul energetic sau produsele cosmetice pot avea un efect mult mai grav asupra acestei planete. Nu putem „acuza” un element inert pentru faptul că ajunge în locuri nedorite, cum nu putem „acuza” un automobil pentru faptul că emite gaze toxice în condiţiile în care a fost creat de o fiinţă umană și la volan sau la pupitru se află tot o fiinţă umană. Nu plasticul, sau alt material, este inamicul acestei planete, ci omul prin comportamentul său. Comisia Europeană a lansat în urmă cu câţiva ani binecunoscutul angajament al UE de a ajunge, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră, cunoscut și sub numele de „Green Deal”, angajament urmat și de alte state din lume. Angajamentul nu este de a elimina plasticul din utilizare, ci de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, plasticul având o contribuţie mică în coșul emisiilor în atmosferă comparativ cu alte forme de poluare. Plasticul are capacitatea de a-și reduce emisiile de CO2 dacă noi, cei care-l utilizăm dorim acest lucru.
Reciclarea plasticului poate fi realizată prin procedee mecanice sau prin procedee chimice Reciclarea mecanică presupune mai multe operaţiuni, cum ar fi: sortare, mărunţire, spălare în mai multe faze, funcţie de gradul de contaminare, uscare și granulare. Reciclarea mecanică este metoda clasică de transformare a deșeurilor în materii prime, are avantajul unui consum mai mic de energie și implicit o amprentă de carbon mai mică, pe de altă parte este limitată în a transforma toate tipurile de plastic în materii prime pentru ambalajele din industria alimentară. Reciclarea chimică presupune depolimerizarea materialului ceea ce permite obţinerea unui nou polimer cu calităţi similare celui virgin. Pentru că reciclarea chimică are un consum mai mare de energie și uneori utilizează substanţe chimice, este considerată complementara reciclării mecanice și nu alternativa.
Așa cum am menţionat mai sus, plasticul are proprietatea de a fi reciclat și implicit de a se întoarce în produse noi, cea ce mai nou se numește economie de tip circular. Dar pentru a putea realiza acest lucru trebuie îndeplinite anumite condiții: n Prima și cea mai importantă este ca fiecare produs să fie proiectat pentru a fi reciclat. Din păcate, de multe ori primează principiul proiectat pentru a vinde mai ușor. n Următoarea condiţie ar fi eliminarea risipei de material, fie că este vorba de ambalaje sau alte produse. În multe cazuri observăm fenomenul de supra-ambalare. n Un alt principiu ar fi proiectarea pentru reutilizare. Economia nu poate fi circulară fără reutilizare. n După utilizare sau reutilizare plasticul ajunge deșeu, pentru a evita poluarea sau contaminarea trebuie colectat și nu abandonat. Odată colectat separat și evitată contaminarea, este foarte ușor de reciclat. n Reciclarea responsabilă este următoarea condiţie. Avem în Europa tehnologii de reciclare mecanică ce pot transforma un plastic reciclat în materie primă pentru ambalaje alimentare, a se vedea PET sau HDPE. Recent au fost lansate pe piaţă tehnologii de reciclare mecanică ce pot transforma deșeuri de ambalaje din PP sau PS provenite din industria alimentară în materie primă tot pentru ambalaje alimentare, un nou pas în extinderea economiei de tip circular. Reciclarea chimică recent intrată în piaţa reciclării plasticului se conturează ca fiind o metodă complementară reciclării mecanice. n Ultima condiţie ar fi stimularea reutilizării materiilor prime reciclate.
74
4/2021
Plasticul este un material care poate fi reutilizat, care poate fi reciclat, solicită responsabilitate și aceeași atenţie pe care o acordăm și celorlalte materiale. Plasticul se integrează în conceptul de economie circulară, iar faptul că Europa reutilizează aproximativ 4 milioane de tone de plastic reciclat demonstrează acest lucru. Comisia Europeană a lansat în 2019 strategia privind plasticul în contextul economiei circulare, iar industria europeană s-a angajat ca până în 2025 să reutilizeze 10 milioane de tone de plastic reciclat, aceste acţiuni demonstrând colaborarea dintre autorităţi și industrie. Atingerea obiectivului suprem, zero emisii nete de gaze cu efect de seră, poate părea o provocare uriașă, dar la o analiză mai profundă constatăm că nu este vorba de sacrificii, ci doar de schimbarea unui anumit comportament, desprinderea din falsul confort cu care ne-am obișnuit. Condiţiile menţionate mai sus, de a realiza din utilizarea plasticului un proces complet circular, solicită implicarea tuturor, nu numai a industriei. Transformarea în ansamblu a economiei, din una liniară în una circulară, necesită acţiune generală, nu contemplaţie. Campania nedreaptă împotriva plasticului trebuie combătută prezentând imaginea reală, și noi avem obligaţia să facem acest lucru. Romcarbon Buzău, producător de ambalaje din plastic și reciclator deșeuri din plastic, are în portofoliu produse fabricate în totalitate sau parţial din materie primă reciclată, produse fabricate conform cerinţelor clienţilor. Romcarbon comercializează materii prime reciclate din polipropilenă, polietilenă, polistiren și ABS. (www.aspaplast.ro) A
