Prof. Ionescu Ana Maria

Obiective:  să identifice anumite stări emoţionale;  să dea exemple de situaţii în care au trăit emoţii diverse;  să redea prin mimă anumite emoţii;  să manifeste receptivitate la emoţiile celorlalţi;  să analizeze stările emoţionale trăite de personaje din poezii sau povești cunoscute de ei.

Metodologie: Elevii sunt împărțiți în 4 grupe a câte 4 elevi conform metodei mozaicului, liderul echipei fiind invitat să extragă din Cutia emoțiilor câte o planșă pe care este desenată o anumită emoție, aceștia urmând a deveni experți în aceea emoție, trebuind să dea cât mai multe exemple colegilor prin prisma mai multor situații împărtășite de aceștia, din viața de zi cu zi, articole de ziar, reviste școlare și nu numai, până la opere literare. În momentul reîntoarcerii experților în grupele de baștină, elevii pot fi antrenați și într-un joc de rol, unde vor fi atinse toate emoțiile, în care fiecare elev a devenit expert, marcând originalitatea și creativitatea acestora în echipă. Evaluare: Împart fiecărei grupe câte un post-it și îi rog să noteze două sau mai multe cuvinte, prin care să exprime cum s-au simțit la activitate, și un desen reprezentativ la nivelul grupei de lucru. Feedback: Ați comunicat și colaborat foarte bine între voi, fișa de evaluare a fost bine realizată, dar consider că trebuie să dați mai multe exemple, însă munca în echipă a fost constructivă, eficientă, pot să mă bazez pe voi!

Resurse bibliografice: https://www.didactic.ro/

Plan de lecție

Prof. Ionescu Ana Maria Școala Gimnazială, sat Valea Mare, Oraş Băbeni

Disciplina: Arte vizuale şi abilităţi practice Clasa: a IV-a Data: 11.iun.2021 Tipul lecției/ activității: mixt Resurse utilizate: creioane colorate, carioci, acuarele, lipici, coli colorate, hârtie creponată, bloc de desen, planşe model; laptop, CD muzică clasică, videoclipuri sugestive (YouTube). Scop: aplicarea la clasă a tehnicilor şi procedeelor specifice AVAP pentru dezvoltarea creativităţii Obiective: Obiective operaţionale: cognitive:  să intuiască materialele utilizate în realizarea lucrării;  să prezinte informaţii despre tehnicile de lucru utilizate;  să identifice ordinea operaţiilor de lucru;  să verbalizeze acţiunile care definesc etapele realizării produselor;  să realizeze corect operaţiile de lucru, respectând ordinea efectuării lor;

 să aprecieze calitatea produselor realizate;  să-şi dezvolte gustul estetic, simţul critic şi autocritic. psiho-motorii:  să manevreze atent instrumentele de lucru;  să-şi coordoneze mobilitatea mâinii şi a corpului în funcţie de solicitări;  să păstreze poziţia corectă a corpului în timpul activităţilor. afective:  să participe cu plăcere şi interes la realizarea compoziţiei;  să-şi dorească să creeze lucrări cât mai atractive;  să exprime păreri faţă de lucrările colegilor.

Metodologie: Elevii sunt împărţiţi în 4 grupe:

La subiectul „Câmp cu maci”, echipele vor realiza această cerinţă astfel: echipa I: lucrare realizată numai din linii (cu carioci) echipa a II-a: lucrare realizată numai din puncte (cu creioane colorate) echipa a III-a: lucrare realizată numai din pete de culoare (cu acuarele) echipa a IV-a: colaj – lucrare realizată din toate elementele (cu instrumente de lucru variate)

Evaluare/ Feedback: prezentarea proiectelor/ materialelor pe echipă + intervenții verbale; pentru corecții, cadrul didactic este doar mediator. Trebuie să recunoaştem că activitatea în echipă nu-i uşor de organizat. Ea presupune o pregătire anterioară serioasă, stabilirea performanţelor, fixarea sarcinilor didactice în funcţie de acestea, precizarea responsabilităţilor în cadrul echipei, a timpului optim de rezolvare a cerinţelor etc. În ceea ce priveşte stilurile de conducere utilizate, consider că în momentul formării echipelor este cel mai potrivit stilul afiliativ. Ideal ar fi ca elevii să-şi aleagă singuri rolul pe care vor să-l îndeplinească şi echipa, după preferinţe, la ei contând mai mult afinităţile personale şi mai puţin factorul intelectual. După ce echipa a primit subiectul, poate fi lăsată să-şi organizeze munca, stabilind de comun acord tehnica folosită, materialele folosite, instrumentele de lucru şi modul de abordare a subiectului. În acest moment poate fi vorba despre un stil vizionar. În cazul în care se observă că unele echipe/ membrii unei echipe nu au înţeles sarcinile de lucru, poate interveni stilul antrenor/ coach, pentru a aduce eventuale explicaţii. Pe parcursul activităţii, pot apărea stilul democratic, stilul coercitiv şi setarea ritmului, în funcţie de situaţiile apărute. Nu este neapărată nevoie ca toate aceste stiluri să se manifeste pe parcursul unei activităţi. Stilul de conducere utilizat poate varia în funcţie de: personalitatea profesorului, personalităţile elevilor, tipul de activitate etc. Activitatea în echipă organizată la întâmplare poate crea o serie de probleme, conflicte în cadrul grupului, vedetisme, izolarea celor cu ritm mai lent, acceptarea ideilor unui singur membru al grupului, divizarea grupului în membri activi şi membri formali etc. Aceste probleme, nedescoperite la timp, pot influenţa negativ formarea şi educarea elevilor. Nu fiecare lecţie se potriveşte distribuirii colectivului în echipe şi nu orice obiect de studiu se dezvăluie elevilor cel mai bine prin această tehnică de lucru. Importantă este pregătirea şi măiestria dascălului, metodele utilizate pentru a obţine rezultatele dorite. Metodele de învăţământ nu sunt nici vechi, nici noi, însă ele pot fi utilizate în spirit tradiţional sau modern, iar învăţarea temeinică presupune folosirea cu