Ion STĂNEL, Străzile din Mărăşeştii de ieri şi de a s tă z i Aurel NECULAI, Bulevardul Carol I din Mărăşeşti.

STRĂZILE DIN MĂRĂŞEŞTII DE IERI ŞI DE ASTĂZI

Prof. Ion STĂNEL

Străzile unui oraş au propria lor istorie suferind modificări de denumire în funcţie de regimurile politice, reprezentate la nivel local de Consiliile Locale, care, în urma unor presiuni sau din proprie iniţiativă, hotărăsc anumite modificări. De cele mai multe ori sau, dacă nu, chiar întotdeauna, cetăţenii nu au nici un cuvânt de spus în cazul unor modificări de denumire a străzilor. Oamenii se ataşează de aceste denumiri şi se identifică cu ele pentru că sunt trecute în actele de identitate. Oraşul Mărăşeşti nu face excepţie de la regula enunţată mai sus, după cum se va vedea în continuare. Una din cele mai vechi informaţii despre străzile din Mărăşeşti pe care le-am găsit datează din 1865, când existau 12 străzi, cu 229 de case, în care trăiau 260 de familii, satul având o biserică1. Fiind sat este foarte clar că străzile nu aveau denumiri. Conform datelor ulterioare momentului 1865, localitatea va evolua în secolul al XlX-lea sub toate aspectele, mai ales din punct de vedere economic, devenind un important nod de cale ferată, dar şi un centru industrial puternic pentru acea perioada, dispunând de o fabrică de produse chimice şi de una de zahăr. Se pare că datorită acestei situaţii, în anul 1908, localitatea este ridicată la rangul de comună urbană2, informaţie pe care, până în acest moment al cercetării, nu am reuşit să o verific, deocamdată. A urmat apoi Primul Război Mondial, care a scos din anonimat localitatea Mărăşeşti intrată definitiv în conştiinţa tuturor românilor, ca urmare a marii victorii obţinute de armata română în faţa armatei germane. Din păcate, luptele crâncene desfăşurate în zonă, cu toate mijloacele, au provocat mari pierderi materiale localităţii. Aşa cum am arătat într-un alt articol publicat într-un al revistei „Clio de Mărăşeşti”, majoritatea clădirilor au avut de suferit de pe urma războiului, unele fiind distruse complet. Este şi cazul celor doua biserici care au existat în Mărăşeşti înainte de război, una cu hramul Sfântul Gheorghe, care cu toate eforturile depuse în perioada interbelică nu a mai putut fi reconstruită şi cealaltă cu hramul Adormirea Maicii Domnului, care s-a refăcut după război. Din fericire, astăzi, prin mari eforturi a fost refîcută biserica cu hramul Sfântu Gheorghe.

Mărăşeştii vor învia din propria cenuşă în primii ani de după război, reuşind să devină unul din oraşele importante ale judeţului. La recensământul din 1930, oraşul Mărăşeşti avea 4 532 de locuitori şi 1 115 gospodării3. În 1934 existau 34 de străzi care aveau denumirile din următorul tabel4:

NR. CRT. DENUMIREA STRĂZII LUNGIMEA ÎN METRI 1. Regele Carol I 1076 2. Bulevardul Carol al II-lea 130 3. Mareşal Joffre 156 4. General Praporgescu 156 5. General Cristescu 156 6. Maior Ignat 822 7. General Dragalina 280 8. Eroii Neamului 850 9. Regina Elisabeta 521 10. Cuza-Vodă 1414 11. Sublt. Pruncu 206 12. Mihail Kogălniceanu 150 13. I. C. Brătianu 400 14. Voievodul Mihai 587 15. Mihai Bravul 307 16. Griviţei 152 17. Regina Maria 825 18. Locot. Vasiliu 96 19. Elena Doamna 220 20. Mareşal Averescu 1316 21. Tudor Vladimirescu 155 22. General Popescu 780 23. Gen. Eremia Grigorescu 1284 24. Regele Ferdinand 269 25. Ştefan cel Mare 136 26. împăratul Traian 350 27. Plut. I. Munteanu 200 28. Principele Nicolae 258 29. Mareşal Prezan 508 30. Plevnei 300 31. Fundătura Munteanu 150 32. Fundătura Oituz 120 33. Fundătura Eroul Macaboiu 120 34. Fundătura Mărăşti 120

Analizând tabelul de mai sus, putem constata câteva elemente care au stat la baza fixării acestor denumiri. În primul rând se disting personalităţile care au contribuit la obţinerea victoriei de la Mărăşeşti, ca generalul Eremia Grigorescu, principalul artizan al acesteia, generalul Cristescu cel care a condus ostilităţile în prima parte a bătăliei, înlăturat datorită neînţelegerilor cu ruşii, maiorul erou, Grigore Ignat, găsit mort în tranşee, cu mitraliera în braţe, înconjurat de mormane de cadavre inamice, sublocotenentul Pruncu a cărui amintire a fost cinstită şi printr-un monument ce străjuieşte şi astăzi în spatele gării, generalul Popescu care într-un moment greu al bătăliei a hotărât să execute un contraatac în ambele flancuri ale inamicului pătruns în dispozitivul apărării, mareşalul Prezan, Şeful Marelui Cartier General al Armatei începând din ianuarie 1917, cu un rol important în stabilirea strategiei în bătăliile de la Mărăşti şi Mărăşeşti, alţi eroi ca locotenentul Vasiliu, plutonierul Ion Munteanu, eroul Macaboiu. De asemenea, legat de bătăliile Primului Război Mondial, se disting generalul Praporgescu, generalul Dragalina, mareşalul Averescu artizanul victoriei de la Mărăşti, care se bucura de o imensă popularitate în primii ani de la încheierea războiului. Tot în amintirea celor căzuţi pentru apărarea ţării una din străzile importante se numea Eroii Neamului. Probabil aceste denumiri au fost stabilite în prima parte a perioadei interbelice pe măsura refacerii oraşului. Mareşalul Joffre, nu întâmplător este întâlnit ca nume al unei străzi, deoarece în 1920 aducea la Mărăşeşti decoraţia oferită oraşului de preşedintele Franţei, Paul Deschanel. În 1998, Primăria şi Consiliul Local Mărăşeşti botează parcul mare al oraşului: Parcul Mareşal Joffre, unde s-a realizat un monument la iniţiativa Uniunii Veteranilor de Război şi a Urmaşilor Veteranilor. La loc de cinste se află denumirile de străzi aparţinând familiei regale a României: Regele Carol I, care are merite deosebite în modernizarea României şi obţinerea independenţei, regele Ferdinand, în a cărui domnie s-a obţinut marea victorie de la Mărăşeşti, dar mai ales, s-a realizat Marea Unire din 1918, regele Carol al II-lea, care era la domnie în acea perioadă (1930-1940) şi care trebuia măgulit în acest fel, principele Nicolae,, al doilea fiu al regelui Ferdinand şi reginei Maria, regina Elisabeta soţia regelui Carol I, regina Maria, care prin prezenţa ei pe front alături de ostaşi sau în spitale pentru alinarea răniţilor, a avut darul de a-i încuraja pe soldaţi să lupte mai departe, voievodul Mihai, fiul regelui Carol al II-lea şi a reginei Elena, care cu ocazia restauraţiei de la 8 iunie 1930 primise titlul de „Mare Voievod de Alba Iulia” . Nici participarea românilor la războiul de independenţă din 18771878 nu a fost uitată, în condiţiile în care şi locuitorii din Mărăşeşti au

contribuit prin jertfa lor de sânge la realizarea acestui obiectiv. Mărturie stau numele săpate în monumentul dedicat acestui eveniment ce se află în faţa liceului. Ca urmare, două momente importante, luptele de la Griviţa şi de la Plevna, au fost alese ca să aducă aminte de momente de jertfe şi eroism.

Un alt grup de denumiri se referă la personalităţi importante ale istoriei naţionale: Cuza-Vodă, care a poposit şi la Mărăşeşti, foarte iubit de ţărani pentru realizarea reformei agrare din 1864, căruia locuitorii oraşului i-au ridicat un monument în 1908, Mihail Kogălniceanu, cel care a fost alături de Cuza în realizarea operei sale reformatoare, I. C. Brătianu, fruntaşul P.N.L., care în calitate de prim-ministru a realizat lucruri importante din punct de vedere politic, diplomatic şi economic, Elena Doamna, soţia domnitorului Cuza, care s-a ocupat de acte caritabile, care cu ocazia inaugurării monumentului închinat lui Cuza în 1908, trimitea organizatorilor o emoţionantă scrisoare, Tudor Vladimirescu cel care prin mişcarea sa a determinat încheierea regimului fanariot, împăratul Traian, cuceritorul Daciei şi voievozii Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul (Bravul) a căror fapte sunt arhicunoscute. În perioada interbelică una din cele mai importante străzi ale oraşului era strada Carol I, unde se aflau Şcoala, Banca Populară, sediul Cooperativei Agricole (nu era cooperativă de tip comunist), Farmacia, ducând spre Primărie. În 1934 iluminatul public era realizat prin curentul electric furnizat de fabrica „Chimica” . Reţeaua de joasă tensiune pe străzi măsura 8 151 de metri susţinută de 150 de stâlpi de stejar şi dispunând de 140 de lămpi5. În concluzie se poate spune că în perioada interbelică denumirile de străzi au fost inspirate din realitatea trăită în timpul primului război mondial, din respectul pentru monarhie şi din preţuire pentru marile personalităţi ale istoriei naţionale. A urmat o perioadă foarte tulbure: regimul de autoritate monarhică a regelui Carol al II-lea (1938-1940), intrarea României în Al Doilea Război Mondial în 1941, alături de Germania, trecerea României de partea Naţiunilor Unite după 23 august 1944 şi pătrunderea trupelor sovetice pe teritoriul României. O sursă foarte importantă pentru a cunoaşte situaţia străzilor din oraşul Mărăşeşti este harta din 19466. Nu se mai regăsesc în aceasta, faţă de situaţia din 1934, Bulevardul Carol al II-lea, motivul ar fi că regele respectiv a fost nevoit să abdice în 1940 şi să părăsească ţara, general Dragalina, Mihail Kogălniceanu, Mihai Bravu, Griviţei, locotenent Vasiliu, plutonier I. Munteanu, Plevnei. După cum se poate vedea anumite fundături nu sunt menţionate cu denumiri fiind posibil ca unele dintre

acestea să se fi menţinut. Apar şi denumiri de străzi noi, faţă de 1934: strada I. G. Duca, prim ministrul liberal asasinat de legionari în 1933 pe peronul gării din Sinaia, strada Ştefan Cicio Pop, cu un rol fundamental în realizarea unirii Transilvaniei cu România. Încă din 1941 se dorea deschiderea unui bulevard care să lege în linie dreaptă centrul oraşului de gară, pentru a se deschide o perspectivă modernă şi urbanistică întregului oraş. În 24 aprilie 1947, Primăria decidea exproprierea unui număr de 32 de terenuri pentru realizarea bulevardului 7. Studiind harta din 1946 şi harta actuală a oraşului se pare că acest bulevard nu s-a realizat. La 30 decembrie 1947 s-a produs abdicarea forţată a regelui Mihai I, obligat de comunişti să părăsescă ţara. Acesta a fost ultimul obstacol înlăturat de comunişti, care aveau acum drumul liber spre acapararea totală a puterii. Cu anul 1948, începe regimul comunist efectiv în România, când începe transformarea ţării după modelul U.R.S.S. Unul din primele lucruri realizate de noul regim la Mărăşeşti a fost schimbarea unor denumiri de străzi care nu mai corespundeau cu noua ideologie. La 7 ianuarie 1948 un ordin al Prefecturii Putna cerea Primăriei Mărăşeşti ca toate denumirile de străzi purtând numele fostului rege Mihai sau membrilor fostei familii regale, să fie înlocuite în cel mai scurt timp cu alte denumiri8. La 28 februarie 1948, Primăria stabilea următoarele modificări ale denumirilor de străzi 9: D EN U M IR EA V EC H E D EN U M IR EA NOUĂ B-dul Regina Elena B-dul Griviţa Roşie Str. Regele Carol I Str. Republicii Str. I.C. Brătianu Str. 23 August Str. Regina Elisabeta Str. Ilie Pintilie Str. Regina Maria Str. 13 Decembrie 1918 Str. Ştefan Cicio Pop Str. Vasile Roaită Str. Regele Mihai I Str. Nicolae Bălcescu Str. Basarabiei Str. Democraţiei Str. Mareşal Averescu Str. 6 martie 1945 Str. Regele Ferdinand I Str. 7 noiembrie1917 Str. Împăratul Traian Str. Dobrogeanu Gherea Str. Răzoare Str. Răzoare I Str. Soveja Str. Răzoare II

După cum se poate constata din tabelul de mai sus au fost schimbate nu doar denumiri aparţinând membrilor fostei familii regale, ci şi altele. Strada I. C. Brătianu devine 23 August, momentul intrării comuniştilor în viaţa românilor, strada Ştefan Cicio Pop devine strada Vasile Roaită, eroul comunist care s-a dovedit ulterior că nici nu a existat, strada Basarabiei devine strada Democraţiei, comuniştii dorind să îngroape problema întrucât sovieticii reocupaseră acest teritoriu încă din 1940, recucerit în 1941 de armata română, (probabil atunci s-a acordat această de numire unei străzi în Mărăşeşti) şi cotropit din nou de trupele sovietice în 1944. Este surprinzătoare înlocuirea străzii Mareşal Averescu, care reprezenta un simbol pentru istoria românilor, cu strada 6 martie 1945, care aducea aminte de guvernul Petru Groza impus cu forţa de U.R.S.S. Până şi Împăratul Traian îi deranja pe comuniştii locali, care vor prefera să-l substituie cu Dobrogeanu Gherea, ideologul socialist. Nu ştim ce s-a mai întâmplat cu străzile oraşului în perioada comunistă. Firul informaţiilor ne-a condus în anul 2003 când Consiliul Local a stabilit nomenclatorul de străzi din oraşul Mărăşeşti. Analizând acest nomenclator constatăm că s-au făcut nişte reparaţii absolut necesare, înlăturându-se denumiri care aminteau de perioada comunistă cum ar fi: 23 august, 13 decembrie 1918, 30 decembrie 1947, Griviţa Roşie, 6 martie 1945, V. I. Lenin, 11 iunie. Acestea au fost înlocuite cu denumiri care ne trimit cu gândul la situaţia din 1934: Mareşal Alexandru Averescu, Dacia, General Eremia Grigorescu, Independenţei, Răzoare, sublocotenent Gabriel Pruncu. Din păcate, destul de multe străzi, 17 la număr, au denumiri fără nici un fel de rezonanţă, ca de exemplu: Cetinei, Crinului, Crizantemelor, Garoafei, Ghioceilor, etc. Studiind bogata istorie a localităţii Mărăşeşti s-ar putea găsi cu uşurinţă personalităţi care ar merita să dea numele unor străzi. Mă gândesc la Costin Catargiu, unul din proprietarii moşiei Mărăşeşti, care printre altele a contribuit la construcţia Bisericii Adormirea Maicii Domnului, Ghorghe Ulises Negropontes, care a făcut foarte multe pentru oraş, a donat terenul pe care s-a construit mausoleul, plus o importantă sumă de bani, prin investiţiile făcute în Mărăşeşti a transformat localitatea într-un important centru industrial la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, generalul Cristescu, eroul Grigore Ignat despre care am mai vorbit, ar fi doar câteva propuneri demne de luat în considerare. În partea finală a demersului meu, aş dori să vă supun atenţiei un tabel comparativ al numelor de străzi în 1934, 1946 şi 2003, pentru a vedea care străzi şi-au păstrat denumirea de-a lungul timpului şi care au fost schimbate mai frecvent.

NR. DENUMIREA DENUMIREA DENUMIREA CRT. STRĂZII ÎN 1934 STRĂZII ÎN 1946 STRĂZII ÎN 2003 1. Regele Carol I Carol I Republicii 2. Bulevardul Carol al II-lea - 3. Mareşal Joffre Joffre 1 Mai 4. General Praporgescu General Praporgescu Ana Ipătescu 5. General Cristescu General Cristescu Luminii 6. Maior Ignat Maior Ignat I. L. Caragiale 7. General Dragalina - 8. Eroii Neamului Eroilor Doinei 9. Regina Elisabeta Regina Elisabeta Zorile 10. Cuza-Vodă Cuza-Vodă Cuza-Vodă 11. Sublocotenent Pruncu - 12. Mihail Kogălniceanu - 13. I. C. Brătianu I. C. Brătianu Vasile Alecsandri 14. Voievodul Mihai Voievodul Mihai Nicolae Bălcescu 15. Mihai Bravul - 16. Griviţei - 17. Regina Maria Regina Maria Lupeni 18. Locotenent Vasiliu - 19. Elena Doamna Elena Doamna Muncii 20. Mareşal Averescu Mareşal Averescu Independenţei 21. Tudor Vladimirescu Tudor Vladimirescu Tudor Vladimirescu 22. General Popescu General Popescu Democraţiei 23. Gen. Eremia Grigorescu Gen. Eremia Grigorescu Siret 24. Regele Ferdinand Regele Ferdinand Ecaterina Teodoroiu 25. Ştefan cel Mare Ştefan cel Mare Carpaţi 26. împăratul Traian Împăratul Traian Dacia 27. Plutonier I. Munteanu - 28. Principele Nicolae Principele Nicolae 24 Ianuarie 29. Mareşal Prezan Mareşal Prezan Răzoare 30. Plevnei - Plevnei 31. Fundătura Munteanu - 32. Fundătura Oituz - Oituz 33. Fundătura Mărăşti - Mărăşti

Aşa cum se poate observa există câteva străzi care şi-au păstrat denumirea neschimbată de-a lungul timpului în ciuda schimbărilor de regim politic. Este cazul străzilor Cuza -V odă şi Tudor Vladimirescu.

Acesta este povestea străzilor din Mărăşeşti, care chiar dacă în linii mari au rămas aceleaşi ca structură, denumirea lor a suferit o serie de schimbări ca urmare a schimbărilor de natură politică. NO TE: 1) Arhivele Naţionale Vrancea (în continuare se va prescurta A.N.Vn.), fond Primăria oraşului Mărăşeşti, dosar 6/1865, filele 2,7 şi 9. 2) I. Alexandrescu, I. Bulei, I. Mamina, I. Scurtu, Enciclopedia de istorie a României, Bucureşti, Editura Meronia, 2000, p. 488. 3) Recensământul general a l populaţiei României din 1930, vol I, Bucureşti, Editura Institutului Central de Statistică, 1938, p. 700. 4) Dimitrie R. Russu, Patrimoniul public şi starea economică a judeţului Putna în cifre şi icoane, Focşani, Tipografia „Cartea Putnei”, 1934, pp. 92-93. 5) Ibidem, p. 92. 6) A.N.Vn., fond Primăria Oraşului Mărăşeşti, dosar 12/1946, filele 69-70. 7) Ibidem, dosar 22/1948, filele 45-47. 8) Ibidem, dosar 9/1948, fila 1. 9) Ibidem, fila 4. Extras din vol.: Ion, Stănel, Monografia istorică a localităţii Mărăşeşti, Editura Andrew, Focşani, 2007.

Ion STANEL este absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi predă istoria la Colegiul Naţional Pedagogic „Spiru Haret” din Focşani. Este profesor asociat la Departamentul de Pregătire al profesorilor, filiala Focşani. A publicat: Monografia istorică a localităţii Mărăşeşti, Editura Andrew, Focşani, 2007; Dicţionarul biografic de istorie a României, Editura Meronia, Bucureşti, 2008 (coautor); Dicţionarul domnilor Ţării Româneşti şi ai Moldovei, Editura Meronia, Bucureşti, 2009 (coautor); E vul M ediu românesc. Dicţionar biografic, Editura Meronia, Bucureşti, 2010 (coautor); Personalităţi străine în istoria României: dicţionar biografic, Editura Meronia, Bucureşti, 2011 (coordonator); Dicţionar general a l Evului M ediu românesc, Editura Meronia, Bucureşti, 2013 (coautor); Mărăşeştii în fa p te şi imagini. O istorie în date, Editura ATEC, Focşani, 2017 (coautor).