eroului necunoscut în Biserica Adormirea Maicii D o m n u lu i

MĂRĂŞEŞTI - 14 MAI 1923 - CEREMONIA ALEGERII EROULUI NECUNOSCUT în BISERICA „ADORMIREA MAICII DOMNULUI”

Prof. Aurel NECULAI

Consecinţele dezastroase, fără precedent în istoria umanităţii, pe care le-a provocat Marele Război - cum au numit contemporanii prima conflagraţie m ondială- îl determinau pe Paul Valery să afirme un adevăr profund şi dramatic: Cât despre noi, civilizaţiile, înţelegem că suntem muritoare. De aceea, la doi ani de la încheierea Primului Război Mondial, a apărut în Franţa ideea cinstirii zecilor de mii de eroi a căror identitate nu a putut fi stabilită. Mormântul Soldatului Necunoscut a fost realizat în Anglia şi Franţa în 1920. La noi, grija pentru eroii căzuţi în luptă a revenit Societăţii Mormintele eroilor căzuţi în război, creată în 1919, care avea ca scop descoperirea locurilor unde existau morminte ale celor căzuţi în Războiul Întregirii Naţionale, pentru identificarea eroilor şi îngrijirea mormintelor lor. Pe mormintele ostaşilor neidentificaţi, Societatea aşeza câte o cruce pe care erau inscripţionate cuvintele Un erou mort pentru ţară. Pentru alegerea rămăţiţelor sodatului necunoscut s-a decis ca începând cu ziua de 11 mai 1913, să se dezgroape 10 soldaţi căzuţi pe câmpurile de luptă din anii 1916 - 1917 din Ardeal, Jiu, Bucureşti, Dobrogea, Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz etc. O delegaţie a Societăţii Cultul Eroilor a ales cele 10 morminte şi după exhumarea lor au fost puse în 10 sicrie de stejar, căptuşite cu tablă de zinc şi învelite în mătase roşie, toate identice şi transportate în vagoane speciale la Mărăşeşti şi depuse în biserica Adorm irea M aicii D om nului, în ziua de 13 m ai 1923. Cel desemnat să aleagă pe unul din cei 10 soldaţi necunoscuţi şi care să devină Eroul Necunoscu, a fost Amilcar Săndulescu, în vîrstă de 12 ani, elev al Liceului M iltar M ihai Viteazul din Craiova. Era orfan de ambii părinţi, mama sa murise pe când el avea 5 ani, iar tatăl său murise în campania din 1916. Ceremonia desemnării Eroului Necunoscut a început la orele 3, în după-

amiaza zilei de 14 m ai 1923, în biserica Adorm irea M aicii D o m nului din Mărăşeşti, slujba religioasă fiind oficiată de episcopul militar Ştefulescu. O mulţime impresionantă, preoţi veniţi din tot judeţul Putna, elevi de la şcolile din Focşani, Tecuci si Panciu au fost martorii acestui eveniment emoţionant şi încărcat de adânci semnificaţii. După Te-Deum a urmat momentul cel mare. Ministrul de Război Gheorghe M ărdărescu l-a luat de mână pe elevul Amilcar Săndulescu, şi după ce a trecut cu el prin faţa celor 10 sicrie, l-a îndemnat: „Arată-ne care este tatăl tă u ! “ Amilcar Săndulescu s-a oprit în dreptul sicriului cu numărul 4 pe care l-a ales spunând: Acesta este tatăl meu. Astfel, sicriul cu numărul 4 a devenit E ro u l Necunoscut. Celelalte 9 sicrie au fost înmormântate, în aceeaşi zi, după slujba din biserică, cu toate onorurile în cimitirul eroilor din Mărăşeşti. După revenirea de la cimitir, sicriul cu E ro u l N ecunoscut a fost transportat, la ora 17, în gara Mărăşeşti şi depus pe o platformă construită special, acoperită cu tricolorul românesc. În mod simbolic, sicriul a fost purtat de 4 ofiţeri cavaleri ai ordinului M ihai Viteazul şi 4 gradaţi decoraţi cu „Virtutea Militară clasa I” . A doua zi - 15 mai 1923 - la ora 8 dimineaţa, un tren special a transportat la Bucureşti. De la Gara de Nord, sicriul a fost aşezat pe un afet de tun tras de 8 cai cu care a fost transportat până la Biserica Mihai Vodă, unde a fost depus pentru a permite publicului omagierea E ro u lu i Necunoscut. În dimineaţa zilei de 17 m ai 1923, în cadru festiv, sicriul a fost depus în Parcul Carol. Delegaţii tuturor unităţilor din ţară au dat onorul înclinând drapelele, iar după un scurt serviciu religios, au ţinut cuvântări regele Ferdinand I şi primul ministru Ion I. C. Brătianu. Istoria Mormântului Soldatului Necunoscut nu avea să se încheie aici, deoarece în 1957, a fost mutat la Mausoleul de la Mărăşeşti, fiind readus la locul iniţial, din Bucureşti, pe 26 octombrie 1991. În tot acest periplu, a fost mutată şi lespedea pe care se afla următoarea inscripţie: Aici doarme fe ric it întru Domnul ostaşul necunoscut săvârşit din viaţă în je rtfa pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihneşte păm ântul României întregite 1916-1919.

13 m ai 1923, B ulevardul C arol I: cortegiul celor 10 sicrie deplasîndu-se spre biserica Adorm irea M aicii D om nului în vederea desfăşurării ceremonialului alegerii E roului Necunoscut. [Fotografie. Deţinător Muzeul M ilitar Naţional Regele Ferdinand I] 14

14 m ai 1923, B ulevardul C arol I: ministrul de război, generalul Gheorghe Mărdărescu, împreună cu Amilcar Săndulescu sosind la biserica Adormirea Maicii Domnului în vederea desfăşurării ceremonialului alegerii Eroului Necunoscut. [Fotografie. Deţinător Muzeul M ilitar Naţional Regele Ferdinand I]

13 m ai 1923: Cele 10 sicrie sunt aşezate pe catafalcul bisericii Adormirea Maicii Domnului. [Fotografie. Deţinător Muzeul M ilitar Naţional Regele Ferdinand I] 14

14 m ai 1923: Conducerea celor nouă sicrie cu eroi necunoscuţi spre Cimitirul Eroilor din Mărăşeşti pentru a fi înhumate. [Fotografie. Deţinător Muzeul M ilitar Naţional Regele Ferdinand I]

14 m ai 1923, B ulevardul C arol I: Carul funebru militar, cu Eroul Necunoscut, tras de patru cai, plecînd spre gara Mărăşeşti. în vederea deplasării spre Bucureşti pentru a fi înhumat în P arcu l C arol. [Fotografie. Deţinător Muzeul M ilitar Naţional Regele Ferdinand I] 15

15 m ai 1923. Sicriul cu Eroul Necunoscut în Gara Mărăşeşti, pregătit pentru plecarea spre Bucureşti.[Fotografie. Deţinător Muzeul Militar Naţional Regele Ferdinand I]

14 m ai 1923. Fotografie făcută la Mărăşeşti cu prilejul ceremonialului Eroului Necunoscut. În partea dreaptă se află Mitropolitul Pimen al Moldovei, iar în partea stângă copilul de 12 ani, Amilcar Săndulescu. [Deţinător: Muzeul M ilitar Naţional Regele Ferdinand I]. E x tras din voi.: Neculai, Aurel, Mărăşeştii în vechi cărţi poştale ilustrate 1900-1939, Editura ATEC, Focşani, 2018.

A urei N EC U LA I este profesor de istorie, absolvent al Facultăţii de Istorie-Filozofie a Universităţii din Bucureşti. A fondat şi coordonat din 1998 revista de istorie Clio de Mărăşeşti. A publicat: Războiul pentru întregirea Naţională în expresii memorabile, Editura Andrew, Focşani, 2008; Istorii regăsite, Editura Andrew, Focşani, 2009; Copiii în istorie. Texte şi documente, Editura Rafet, Râmnicu Sărat, 2014; Mărăşeştii în fa p te şi imagini. O istorie în date, Editura ATEC, Focşani, 2017 (coautor); Mărăşeştii în vechi cărţi poştale ilustrate 1900-1939, Editura ATEC, Focşani, 2018; Un surâs din alte vremuri, Editura Editgraph, Buzău, 2019.