PREZENTAREA MANUALULUI

Varianta Tip Rit

Manualul de Limba și literatura română, prezentat într-o formă deosebit de atractivă, își propune să vă convingă de faptul că învățarea nu este doar utilă, ci poate fi și frumoasă, chiar distractivă. Rezolvând cerințele date, veți descoperi că sunteți mult mai creativi decât credeați. Comunicând permanent, o să vă cunoașteți mai bine și o să fiți mai buni și mai prietenoși. Utilizând corect și eficient limba română, veți deveni vorbitori și ascultători competenți, deci veți reuși în viața școlară și personală.

Pagin De

A Unit Ii De Nv Are

PAGINI DE LECȚII (CONȚINUT)

Explorează!

Lucrați în perechi! Realizați câte un context de comunicare, un dialog de șase-opt replici, între tine și colegul/colega tău/ta, având în vedere, la alegere, una dintre temele:

◗ Pasiunile generației mele

◗ Cărțile preferate ◗ Călătorii de neuitat ◗ Filme captivante

Claude Monet, Câmp cu maci

Ion Popescu-Gopo

2. Privește cu atenție tabloul lui Claude Monet, Câmp cu maci apoi rezolvă sarcinile propuse: Prezintă, în două-trei enunțuri, un detaliu care ți-a atras atenția, utilizând două procedee artistice învățate. b. Țesătura din cuvinte. Realizează o poveste haioasă folosind imaginea din tablou ca spațiu al acțiunii. Profesorul notează primul enunț, apoi fiecare completează pentru a țese povestea.

3. Citește textul de mai jos, apoi menționează scopul cu care a fost scris.

„Maria Mirabela este primul film românesc în care maestrul Gopo reușește să captiveze publicul spectator tânăr și adult, cu efectele sale care combină jocul viu al actorilor și desenele animate. Cu toate că nu a beneficiat de o tehnică sofisticată, Ion Popescu-Gopo a reușit să creeze o poveste verosimilă, în care oamenii și personajele de desene animate comunică. Alături de personajele interpretate de actori, în acest film apar și trei personaje animate: Oache, Scăpărici și Omide, care simbolizează cele trei elemente vitale ale naturii: apa, focul și aerul, fără de care nu există viață pe pământ.” Wikipedia.org

Reține!

Tiparul textual reprezintă o modalitate de organizare a textului, în funcție de scopul pe care-l are acesta. Există cinci tipare textuale: tiv, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ. Tiparul narativ (trăsături): aduce în prim-plan povestirea unor întâmplări; presupune prezența unui narator obiectiv/subiectiv; sunt prezenți indicii de spațiu și de timp; sunt prezente personajele; se utilizează verbe de mișcare care anticipează acțiunea. a. Odată, vara pe-aproape de Moși, mă furișez din casă și mă duc, ziua miaza-mare, la moș Vasile, fratele tatei cel mai mare, să fur niște cireșe; căci numai la dânsul și încă la vro două locuri din sat era câte-un cireș văratic, care se cocea-pălea de Duminica Mare. Și mă chitesc eu în mine, cum s-o dau, ca să nu mă prindă. Întru mai întâi în casa omului și mă fac a cere pe Ioan, să ne ducem la scăldat. (Ion Creangă, Amintiri din copilărie b. — Când vine bunicul? Am întrebat eu. Cam într-o săptămână, a spus mama. Are de terminat niște lucruri apărute pe ultima sută de metri, apoi o să vină cu avionul și o să rămână definitiv la noi. Trebuie să-l facem pe bunicul să se simtă binevenit, copii, a spus tata. Casa noastră e și casa lui acum. Aștept să-l tratați exact ca pe un membru al familiei. Cu respect și amabilitate. Și poate cu puțin mai multă înțelegere, fiindcă îi e foarte dor de bunica. (Robert Kimmel Smith, Război cu bunicul c. Vântul de cu noapte măturase norii de pe cer și numai din văile adânci, ce se deschideau sub picioarele noastre, negurile, deșteptate de întâile raze ale dimineții, începeau să se înalțe, ca fumul pornit dintr-o jertfă colosală a Naturii către Ziditorul său. (Calistrat Hogaș, Hălăuca c. Rescrie, din fragmentul dat, două verbe de mișcare. d. Precizează personajele prezente în text și relațiile dintre ele.

1. Recunoaște tiparele textuale din fragmentele de mai jos.

2. Recitește fragmentul care conține tiparul textual narativ și răspunde cerințelor următoare: Transcrie indicii de timp și indicii de spațiu. b. Menționează tipul naratorului și justifică-ți răspunsul.

3. Scrie un text narativ în care: a. să povestești o întâmplare, reală sau imaginară, petrecută în vacanță. b. să povestești o întâmplare având ca suport imaginea alăturată.

În alcătuirea textului tău, vei avea în vedere: să respecți cerința dată; să fixezi întâmplările spațio-temporal; să menționezi întâmplările în ordine cronologică; să respecți regulile de ortografie, punctuație și de așezare

Proiect Tematic

PROIECT TEMATIC „Nu există loc ca acasă.” (L. Frank Baum)

PROIECT GÂNDIȚI, LUCRAȚI, PREZENTAȚI ÎMPREUNĂ!

În această unitate ai făcut o călătorie prin operele scriitorilor români și străini și ai aflat diverse lucruri despre lumea lor de acasă (unde s-au născut și au copilărit, care au fost membrii familiei sau prietenii lor, ce pasiuni aveau și ce năzdrăvănii făceau). Te invităm să pășești acum în casele în care aceștia au locuit sau în care și-au desfășurat activitatea și să spui și colegilor ce ai aflat.

Bojdeuca de căsuță”, cum o numea însuși Ion

Creangă, construită înainte de anul 1850, în mahalaua Țicău, „ce-i mai zic și Valea Plângerei”, a devenit muzeu memorial (primul muzeu memorial de literatură din România) la 15 aprilie 1918.

Căsuța de pe strada Țicăul de Sus nr. 4 l-a găzduit pe Ion Creangă din vara anului 1872, după ce fusese răspopit. […] Toate Poveștile și Amintirile din copilărie au fost scrise în Bojdeuca din Țicău. În anul 1876, o jumătate de an, Mihai Eminescu a locuit aici, trăind „fără pic de gânduri rele” împreună cu Creangă, cu personajele lui, viața adevărată pe care o visa. În bucătărie se afla cuptorul cu hornul asemănător celui de la casa părintească din Humulești, măsuța de lemn cu trei picioare, cuptorul, icoana – amintire de la mama sa, portretul Tincăi Vartic și alte obiecte memoriale originale. În camera de lucru pot fi revăzute masa de lucru, cu pagini scrise de Creangă, lampa, tocul, călimara, anul 1850, familia căminarului Gheorghe Eminovici a cumpărat o moșie în satul Ipotești, unde va construi o casă cu toate acareturile ce pot întregi o gospodărie de oameni înstăriți. Casa avea trei camere: salonul familiei, biroul tatălui lui Eminescu și dormitorul mamei și al surorilor poetului. În această casă a locuit familia Eminovici până în 1878. Mama poetului, Raluca Eminovici, a cumpărat cu 250 de galbeni o bisericuță de familie, care datează din anii ’60 ai veacului al XIX-lea de la un anume Murguleț. Lăcașul de cult are dimensiuni mici, dar adăpostește obiecte valoroase. (http://haipelanoi.ro/obiectiv/casa-memoriala-mihai-eminescu-34

ACASĂ LA SCRIITORII ROMÂNI 46 nisipernița, scrinul amintind de cel al lui Eminescu, „biblioteca”, portretul original pictat de V. Mușnețanu, precum și multe alte obiecte originale. Cerdacul din spatele Bojdeucii, de unde Creangă și Eminescu priveau dealurile Ciric și Sorogari, dar și „pe cerul plin cu minunății”, amintește de această tulburătoare prietenie. https://culturainiasi.ro/bojdeuca-lui-ion-creanga/

U1 • LUMEA DE ACASĂ Este rândul vostru să intrați în casele scriitorilor pe care le-ați ales și să ne fermecați cu povestea lor, sub forma unui proiect cât mai atractiv, în care să îmbinați textul cu imaginea. Pentru aceasta, organizați-vă, sub îndrumarea profesorului, în grupe de 4-5 elevi și apoi țineți cont de precizările de mai jos. În realizarea proiectului, veți avea în vedere următoarele etape 1. alegerea scriitorului și a casei memoriale în care veți pătrunde; 2. stabilirea obiectivelor; 3. distribuirea sarcinilor, identificarea surselor de informare, stabilirea unui calendar de desfășurare a acțiunilor, stabilirea metodelor de cercetare;

Cum realizăm un proiect? Urmați pașii de mai jos.

4. cercetarea/investigația propriu-zisă; 5. îmbinarea informațiilor strânse și a imaginilor; 6. realizarea formei finale a proiectului; 7. susținerea proiectului; 8. feedbackul primit după prezentare.

1 Informarea. Strângeți informațiile necesare din surse cât mai diverse și credibile, ținând cont, eventual, de bibliografia indicată de profesor.

2 Planificarea. Împărțiți-vă sarcinile în cadrul grupei, astfel încât toți membrii să participe activ și să colaboreze la realizarea proiectului. Profesorul poate oferi suport, dacă este cazul.

3 Decizia. În cadrul grupei se hotărăște forma proiectului (colaj, portofoliu, prezentare etc.).

4 Implementarea/Realizarea formei proiectului. Fiecare membru al echipei lucrează responsabil, în acord cu planul stabilit și cu sarcina primită. 5 Autoevaluarea. După ce ați terminat, vă autoevaluați rezultatele muncii, apoi vă evaluați reciproc, pentru a stabili gradul de definitivare a proiectului. Profesorul are rolul de persoană-suport și de sfătuitor și poate veni cu sugestii de îmbunătățire. 6 Evaluarea. Elevii și profesorul evaluează în comun procesul și rezultatele obținute.

PROIECTULUI Criterii

Folosirea bibliografiei obligatorii Respectarea planului proiectului Dezvoltarea temei propuse Argumentarea celor prezentate Expunerea nuanțată și coerentă a ideilor Folosirea elementelor/mijloacelor paraverbale

Și o răcoresc. Călătorul pacinic, obosit de cale, Oricând se arată în a noastră vale, Sub arbor el stă Repaos de-și dă. Mândre fetișoare locul vin să prindă, Vrând la umbra noastră hora să întindă;

Și cel păstoraș Le cântă de jale-n al său fluieraș. Iar de primăvară, chiar privighetoarea, Cântăreața văii, cea fermecătoare, În desimea noastră mult s-a răsfățat Și ne-a tot cântat. Apoi când românul doina hăulește, El pe frunză verde întâi o numește; Înșiși zefirașii, voi ne legănați Și ne dezmierdați.

Pagini De Recapitulare I Evaluare

DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII • U3

8. Transcrie în caiet versurile care arată morala fabulei și explic-o în 30-50 de cuvinte.

9. Care este părerea ta în legătură cu alegerea titlului fabulei? Notează în caiet un alt titlu, ținând cont de con- ținutul de idei al textului.

10. Alege dintre proverbele de mai jos pe cel care poate fi asociat cu textul narativ literar în versuri Frunzele și rădăcina motivând alegerea

U5

Dar spre neuitare, Nu se cade oare Frunzelor le zise un glas din pământ –Despre rădăcină vreun bun cuvânt? Cine-i rădăcina? Și cum de cutează Cu noi să se certe, când nici se-nsemnează? Frunzele pe arbor zise vâjâind, De ciudă plesnind. Rădăcina face arborul să crească Și peste tot anul frunză să renască –Le răspunse ea. În alt chip ființă voi nici ați avea. Să țineți dar minte Aceste cuvinte: Viața vegetală, Viața socială, Totului atârnă De la rădăcină. (Alecu Donici, Frunzele și rădăcina

1. Folosește un dicționar pentru a afla sensul cuvintelor: zefiraș, repaos, cutează Explică sensul lor în text.

2. Extrage, din text, cuvinte care se abat de la norma literară actuală.

3. Menționează se elimină un indice de timp și unul de spațiu din text.

4. Notează personajele fabulei și precizează câte o trăsătură identificată în text. b. Frunzele, mândre de rolul lor consideră rădăcina neînsemnată. c. Frunzele recunosc și acceptă importanța rădăcinii.

5. Transcrie, din text, două personificări.

6. Precizează ce tipuri umane întruchipează personajele din fabula citată.

Justifică răspunsul cu secvențe din text.

7. Alege, din variantele de mai jos, pe aceea pe care o consideri potrivită pentru atitudinea frunzei: a. Frunzele, pe bună dreptate, se consideră cele mai importante.