RECAPITULARE FINALĂ 1

I. Citește cu atenție fragmentul de mai jos, apoi răspunde cerințelor.

Suzy nu era sigură ce anume o trezise. Pur și simplu se trezise, în felul acela brusc și surprinzător care îți ia creierul pe nepregătite, ca și când nici nu știa că adormise.

Ceasul de pe noptieră arăta ora două. Se ridică în capul oaselor, așteptând ca ochii să i se acomodeze cu întunericul și să-și dea seama ce era în neregulă. După aproape un minut, răspunsul părea să fie unul singur: nimic. Dar era pe deplin trează, și o senzație sâcâitoare îi spunea că o făcuse totuși dintr-un motiv serios.

Se ridică din pat, își luă papucii și se duse la fereastră, trăgând puțin perdeaua într-o parte, ca să arunce o privire. Strada era pustie, casele din jur fiind cufundate în întuneric. Nu se auzeau mașini, nu vorbea nimeni. Chiar și norii neclari, și abia conturați pe cerul plumburiu al nopții, erau nemișcați.

Se întoarse în pat, când auzi un zgomot ascuțit, puternic, undeva din casă. Tresări, cu un nod în gât. […]

Suzy se apropie de ușă, simțind neliniștea ca o gheară în piept:

„Hoții!” […]

„Și dacă urcă la etaj?”

Cu inima bubuindu-i în piept, își dădu seama că panica începuse să pună stăpânire pe ea. Și asta n-avea s-o ajute cu nimic. Dacă hoții, sau cine-or fi ei, aveau să dea buzna în camera ei dintr-o secundă în alta, nu voia s-o găsească pur și simplu acolo, în pijama. […] Evident, trebuia să facă ceva. Dar ce?

În ciuda fricii care o cuprinse, închise ochii și se forță să respire adânc. Nu prea reuși, dar își potoli gândurile care-i năvăliră în minte suficient cât să poată auzi ideea care se aflase tot timpul, cerându-i atenția: hoții nu fac zgomot. Sau cel puțin nu zgomote atât de puternice, și niciodată intenționat. La urma urmei, nu puteai aștepta să furi prea multe dacă trezeai toată casa.

Deci probabil că nu erau hoți.

Gândul o mai liniști puțin, dar încă era încordată ca un arc când se apropie de ușă, luându-și halatul din cuier. Zgomotul era asurzitor, chiar și acolo, pe palier. […] ***

Lumina de pe hol era aprinsă, dar privind în jos pe scări de pe palierul de la etaj, nu reuși să vadă nimic. Totuși, zgomotul devenea mai puternic, prea puternic ca să provină doar de la oale și cratițe, cu toate că era, fără îndoială, un sunet produs de lovirea a două obiecte din metal. Coborî pe furiș primele trepte, dar tocmai când voia s-arunce o privire printre balustrade, spre holul de la parter, un șuvoi de scântei portocalii țâșni în aer undeva de jos, ricoșând în pereți și tavan. Tresări și fu cât pe ce să cadă, dar se prinse la timp de balustradă.

Mamă? întrebă cu glasul tremurat. Tată? Voi sunteți?

Bubuiturile se opriră imediat și cineva în holul de jos icni. Ceva greu căzu, urmat fiind de tropotul rapid al unor pași pe covor. […]

E cineva aici?

Suzy se apropie mai mult de balustradă, temându-se de o altă explozie de scântei, și se uită în jos, spre hol. La prima vedere totul părea normal, dar imediat o strălucire metalică îi atrase privirea. Două fâșii lungi, argintii, licăreau spre ea de pe covor. Se întindeau paralele una față de cealaltă, la distanță de un metru și ceva între ele, și păreau să fi pătruns în casă pe sub ușa de la intrare. Suzy se încruntă nedumerită și coborî în hol, uitând pe moment de teamă, încercând să înțeleagă ce vedea.

Erau șine de tren.

Știa că era imposibil să fie șine, dar o împunse pe cea mai apropiată cu vârful piciorului, apoi se lăsă în genunchi și o ciocăni cu degetul. Era rece, tare și foarte, foarte reală. Două șine de tren încastrate în podeaua holului. Cineva tăiase chiar bucăți din covor, pentru a le face loc; se vedeau marginile destrămate. […]

Se răsuci și se uită în lungul lor, dincolo de ușa camerei de zi, străbătând holul, spre bucătărie. Înainte să ajungă însă acolo, atenția îi fu atrasă de un obiect aflat pe podeaua bucătăriei.

Era un cort de șantier, din prelată în dungi albe și roșii, murdară – de felul celor pe care le văzuse pe stradă deasupra gropilor din asfalt, când lucrau muncitorii la conductele de gaze sau de apă. […]

Dintre laturile prelatei răzbătea o lumină.

Mamă! Tată? strigă ea, făcând un pas în față, precaută. Ceva se mișcă în cort și o umbră palidă pâlpâi înăuntru. Cine-i acolo?

Nimeni! răspunse o voce răgușită, pe care n-o recunoscu. Nu-i nimeni aici!

Du-te și culcă-te!

„Un străin a intrat în casă!”

1. Transcrie din text un indice de timp și unul de spațiu.

2. Precizează tipul naratorului. Justifică-ți răspunsul!

(P.G. Bell, Trenul către Locurile imposibile)

3. Numește personajul principal al fragmentului și indică două trăsături ale acestuia.

4. Indică emoțiile trăite de Suzy în secvențele date și spune ce le generează: a. Tresări, cu un nod în gât. b. Suzy se încruntă nedumerită și coborî în hol…

5. Menționează, într-un enunț, ce anume declanșează neliniștea lui Suzy.

6. Șinele de tren se aflau prinse: a. pe podeaua bucătăriei; b. în living; c. în podeaua holului; d. în covor.

7. Răspunde, formulând enunțuri, următoarelor întrebări referitoare la textul-suport: a. La ce oră se trezește Suzy? b. Cine crede Suzy că se află în casă? c. Pe unde au pătruns în casă fâșiile lungi, argintii? d. Ce se afla pe podeaua bucătăriei?

8. Scrie enunțurile de mai jos în caiet și completează spațiile punctate cu răspunsul corespunzător: a. Din casă, se aude … . b. În hol, lumina era . c. Pe covor, se aude … . d. Lui Suzy îi atrage privirea .

9. Menționează tiparul textual existent în fiecare dintre fragmentele date: a. Ceasul de pe noptieră arăta ora două. Se ridică în capul oaselor, așteptând ca ochii să i se acomodeze cu întunericul și să-și dea seama ce era în neregulă. b. Strada era pustie, casele din jur fiind cufundate în întuneric. Nu se auzeau mașini, nu vorbea nimeni. Chiar și norii neclari, și abia conturați pe cerul plumburiu al nopții, erau nemișcați. c. Mamă! Tată? strigă ea, făcând un pas în față, precaută. Ceva se mișcă în cort și o umbră palidă pâlpâi înăuntru. Cine-i acolo?

Nimeni! răspunse o voce răgușită, pe care n-o recunoscu. Nu-i nimeni aici!

10. Numește două momente ale subiectului prezente în fragmentul dat.

11. Crezi că Suzy a procedat bine ieșind din camera ei la auzul zgomotului puternic?

12. Suzy se gândește că, în situația în care se află, „trebuia să facă ceva. Dar ce?”. Ajut-o tu, spunându-i, într-un text de trei-cinci rânduri, ce ar putea face.

13. Cum crezi că au apărut șinele în casa lui Suzy? Răspunde cât mai inventiv la întrebarea dată, într-un text de două-trei enunțuri.

14. Transformă în vorbire indirectă ultimele două replici din text. Scrie-le în caiet.

15. Indică numărul de litere și de sunete din cuvintele: ceasul, ochi, era, papuci, gheară.

16. În structura: Nu se auzeau mașini, nu vorbea nimeni. există, în ordine: a. diftong, hiat, triftong; b. hiat, triftong, diftong; c. hiat, diftong, diftong. a. Suzy nu era sigură ce anume o trezise. b. Ceasul de pe noptieră arăta ora două. c. Gândul o mai liniști puțin, dar încă era încordată. d. Tresări, cu un nod în gât. a. Suzy nu era sigură ce anume o trezise. b. Ceasul de pe noptieră arăta ora două. c. Zgomotul era asurzitor, chiar și acolo, pe palier. d. Bubuiturile se opriră imediat și cineva în holul de jos icni…

17. Scrie sinonimele cuvintelor marcate cu albastru în text.

18. Notează antonimele cuvintelor scrise cu verde în fragmentul dat.

19. Alcătuiește scurte enunțuri în care cuvintele subliniate în fragmentul de mai jos să fie folosite, pe rând, cu sens figurat: Strada era pustie, casele din jur fiind cufundate în întuneric. Nu se auzeau mașini, nu vorbea nimeni. Chiar și norii neclari, și abia conturați pe cerul plumburiu al nopții, erau nemișcați.

20. Scrie pe caiet enunțurile de mai jos. Subliniază subiectele și predicatele, apoi precizează tipul lor.

21. Transcrie, din paragraful în chenar, două predicate nominale și analizează-le.

22. Citește enunțurile de mai jos și scrie pe caiet cuvinte aparținând următoarelor părți de vorbire: verb, substantiv, adjectiv, pronume personal, numeral, adverb.

23. Indică modul și timpul verbelor: nu reuși, să vadă, răzbătea, a intrat.

24. Indică tipul verbelor evidențiate în sintagmele de mai jos: a. Strada era pustie… b. Era un cort de șantier… c. Un străin a intrat…

25. Notează pe caiet pronumele reflexive din enunțul: Se ridică din pat, își luă papucii și se duse la fereastră, trăgând puțin perdeaua într-o parte, ca să arunce o privire.

26. Alcătuiește enunțuri asertive în care substantivul tren să aibă, pe rând, următoarele funcții sintactice: a. subiect; b. nume predicativ; c. atribut substantival genitival; d. complement direct; e. complement prepozițional; f. complement indirect.

27. Precizează cazul și funcția sintactică pentru cuvintele evidențiate în fragmentul de mai jos.

Suzy se apropie mai mult de balustradă, temându-se de o altă explozie de scântei, și se uită în jos, spre hol.

La prima vedere totul părea normal, dar imediat o strălucire metalică îi atrase privirea. Două fâșii lungi, argintii, licăreau spre ea de pe covor.

II. Imaginează-ți că ești personaj în fragmentul dat, alături de Suzy, și că șinele de tren duc spre o destinație anume. Redactează un text narativ, de 15-25 de rânduri, în care să-ți imaginezi o aventură trăită de tine și de Suzy în locul în care duc șinele de tren. În compunerea ta vei integra o secvență descriptivă și una dialogată.

În redactarea textului, vei avea în vedere:

◗ să ai un conținut adecvat cerinței;

◗ să fii personaj în textul creat;

◗ să menționezi o destinație către care duc șinele de tren;

◗ să integrezi secvența descriptivă și cea dialogată;

◗ să respecți normele de ortografie și de punctuație;

◗ să așezi corespunzător în pagină și să scrii lizibil.

I. Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde cerințelor.

Miresme dulci de flori mă-mbată și mă alintă gânduri blânde…

Ce iertător și bun ți-e gândul, în preajma florilor plăpânde!

Râd în grămadă; flori de nalbă și albe flori de mărgărint, De parc-ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de argint.

Sfioase-s bolțile spre sară, și mai sfioasă-i iasomia: Pe fața ei neprihănită se-ngână-n veci melancolia Seninului de zare strânsă, și-n trandafiri cu foi de ceară Trăiesc mâhnirile și plânge norocul zilelor de vară.

Atâtea amintiri uitate cad abătute de-o mireasmă: Parcă-mi arunc- o floare roșă o mână albă de fantasmă, Ș-un chip bălan lângă-o fereastră răsare-n fulger și se stânge… De-atuncea mi-a rămas garoafa pe suflet ca un strop de sânge.

Ca nalba de curat odată eram, și visuri de argint Îmi surâdeau cu drag, cum râde lumina-n foi de mărgărint, Și dulci treceau zilele toate, și-arar dureri dădeau ocoale… Ah, amintirile-s ca fulgii rămași uitați în cuiburi goale.

(Dimitrie Anghel, În grădină)

1. Scrie în caiet varianta corectă. Textul dat este o descriere: a. de tip portret; b. de tip tablou.

2. Numește elementul care constituie obiectul descrierii și transcrie un vers în care acesta este menționat.

3. Care sunt elementele care alcătuiesc peisajul? Precizează trăsăturile lor, așa cum sunt înfățișate în text.

4. Ce emoții/sentimente transmite textul? Argumentează-ți răspunsul cu structuri din text.

5. Măsura versului Parcă-mi arunc-o floare roșă o mână albă de fantasmă este: a. 20 de silabe; b. 17 silabe; c. 18 silabe.

6. Cum se numește tipul de strofă în care este structurată poezia dată? Indică numărul de versuri care o formează.

7. Ce tip de rimă se regăsește în textul dat?

8. Rescrie, din text, două epitete, o comparație, o personificare și o enumerație și arată, în două-trei rânduri, semnificația uneia dintre ele.

9. Menționează două trăsături ale descrierii, observabile în textul-suport.

10. Notează pe caiet diftongul, triftongul sau hiatul din cuvintele următoare: sfioase , iasomia , surâdeau , treceau .

11. Indică numărul de sunete din următoarele cuvinte: dulci, veci, chip, sânge, eram, treceau.

12. Desparte în silabe următoarele cuvinte: straturi, trăiesc, fantasmă, mărgărint.

13. Notează câte un sinonim pentru fiecare dintre cuvintele date: melancolia, mireasmă, strop, mâhnirea, neprihănită.

14. Formulează enunțuri cu omonimele cuvintelor din text: vară, ceară, mai.

15. Accentuează diferit cuvintele și creează enunțuri pentru a le evidenția sensurile: mână, foi.

16. Alcătuiește enunțuri pentru a ilustra polisemia cuvântului dulci din text.

17. Rescrie din text două predicate verbale și două predicate nominale.

18. Menționează modul și timpul următoarelor verbe: ar fi căzut, plânge, a rămas, treceau.

19. Notează, din text, exemple pentru următoarele situații: a. substantiv colectiv; b. substantiv defectiv de plural; c. substantiv la genul feminin; d. substantiv cu forme de plural diferite.

20. Precizează cazul și funcția sintactică a substantivelor subliniate în text.

21. Alege un adjectiv din text și trece-l la toate gradele de comparație studiate.

22. Precizează felul, cazul și funcția sintactică a formelor pronominale din text: mă, ei, mi, se.

23. Alcătuiește un enunț în care forma mă să fie un pronume diferit de cel din text.

24. Transcrie, din text, trei adverbe și precizează felul lor.

25. Găsește, în text, câte un exemplu pentru a ilustra următoarele funcții sintactice: a. subiect; b. nume predicativ; c. atribut substantival prepozițional; d. atribut adjectival; e. complement direct; f. circumstanțial de loc; g. circumstanțial de timp.

II. Redactează o compunere descriptivă în care să înfățișezi peisajul din grădina bunicilor.

În compunerea ta, vei avea în vedere:

◗ să respecți tema dată;

◗ să prezinți patru elemente componente ale peisajului;

◗ să folosești două figuri de stil diferite;

◗ să prezinți o emoție;

◗ să respecți normele ortografice și de punctuație;

◗ să așezi corespunzător în pagină și să scrii lizibil.