Observă!

4. Completează în caiet enunțurile date cu complementele indirecte potrivite.

a. I-au mulțumit … pentru ajutorul oferit.

b. O carte i-a atras atenția … c. îi plac bomboanele cu fructe. d. Le-am oferit … condiții decente. e. V-a dăruit … un buchet de ghiocei. f. Le cer să nu mă mai deranjeze. a. Ce-mi amintești de vechiul dor, Cernită zburătoare? (Panait Cerna) b. Obrazul ascuns sub năframă E martur păcatului meu

5. Analizează complementele indirecte din fragmentul dat.

E martur amorului meu. (George Coșbuc)

Circumstanțialele

Privește imaginea alăturată, apoi pune întrebări care să înceapă cu următoarele cuvinte: Cum?, Unde?, Când?.

Adresează-le colegilor și selectați cele mai interesante răspunsuri.

◗ Circumstanțialul de loc

Reține!

Circumstanțialul de loc arată locul unde se petrece o acțiune, punctul de plecare, direcția și limita unei acțiuni sau spațiul străbătut. Substantivul, pronumele sau numeralul cu funcție de circumstanțial de loc stă în cazul acuzativ și este însoțit de prepoziții.

Întrebări: unde?, de unde?, până unde?, încotro?, pe unde? etc.

Exemple: În parc s-au adunat mulți copii.

Ne întoarcem de la stadion

Circumstanțialul de loc se poate exprima prin:

Mergeau în București.

A ajuns până la marginea pădurii.

 substantiv (însoțit de prepoziție): Ei aleargă pe pistă. Pe unde aleargă?

 pronume (însoțit de prepoziție): Se îndreaptă spre ea. Încotro se îndreaptă?

 numeral (însoțit de prepoziție): Merge până la cei doi. Până unde merge?

 adverb de loc: Plecăm acasă în vacanță.

Unde plecăm?

Unde? A veni a. S-a îndreptat către intrarea blocului. b. Acolo vom locui în curând. c. Au construit noua clădire lângă parcul din centrul orașului. d. S-a așezat comod lângă cei patru. e. Aleargă spre el. f. Caută sub al treilea scaun!

Dincotro?

Încotro?

Aplică!

1. Notează în caiet răspunsurile la întrebările alăturate.

2. Transcrie enunțurile în caiet, subliniază circumstanțialele de loc, precizând ce parte de vorbire sunt.

◗ Circumstanțialul de timp

Până unde? De unde?

Fii creativ!

Redactează un text de șase-opt rânduri, în care să menționezi reperele de timp pe care ți le înfățișează imaginea de mai jos.

Observă!

Alcătuiește enunțuri asociind activitățile reprezentate în imagini cu momentele zilei.

Circumstanțialul de timp arată timpul, durata, limita sau frecvența unei acțiuni.

Întrebări: când?, de când?, până când?, cât timp?

Circumstanțialul de timp poate fi exprimat prin:

 substantiv: După Mihai au sosit ei la cinema.

 pronume: Vom sosi înaintea lui

 numeral: După cei trei a intrat și el în clasă.

 adverb de timp: Astăzi vom merge în excursie.

Aplică!

1. Alcătuiește enunțuri în care circumstanțialul de timp să fie exprimat prin: a. substantiv comun; b. pronume de politețe; c. adverb de timp. a. Noaptea este un sfetnic bun. b. Am ajuns noaptea din excursie. c. Anotimpul meu preferat este toamna. d. Toamna începe școala. e. Ziua de luni va fi însorită. f. Luni vom merge în parc.

2. Notează în caiet enunțurile, indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate și precizează funcția sintactică.

◗ Circumstanțialul de mod

Reține!

Circumstanțialul de mod arată modul în care se desfășoară o acțiune sau cum se înfățișează o însușire.

Întrebări: cum?, în ce fel?, în ce mod?, cât?.

Circumstanțialul de mod poate fi exprimat prin:

 substantiv: Desenează ca sora lui.

 pronume: Este mai cuminte decât mine.

 numeral: Ionel este puțin mai înalt decât cel de al treilea.

 adverb de mod: Bunica merge alene prin parc.

1. Construiește enunțuri în care circumstanțialul de mod să fie exprimat prin:

◗ adverb de mod;

◗ substantiv propriu;

◗ pronume personal; a. Se uită țintă spre mine. b. Merg în liniște în coloană spre școală. c. Se comportă precum cei trei. d. Citește cu atenție toate cerințele. e. Destul de repede a dispărut de lângă noi. f. Îmi amintesc bine de colegul din banca întâi. g. Precum el înainte și noi am intrat prin spatele grădinii. h. Se poartă ca dumneavoastră în unele situații.

◗ numeral cardinal.

2. Notează enunțurile în caiet, apoi completează un tabel asemenea celui de mai jos.

Circumstanțialul de mod Întrebarea circumstanțialul de mod

Adaugă o însușire următoarelor acțiuni: alergat, învățat, vizionare, joc.

Dacă ar trebui să le execuți, în ce mod ai face aceasta?

Există vreo diferență între caracteristicile adăugate?

Urmărește modelul.

Model: macheta migăloasă → a face o machetă cu migală

3. Redactează un text de opt-zece rânduri, cu titlul Întâlnire cu personajul preferat, în care să folosești tipurile de circumstanțiale învățate. Oferă informații despre:

◗ Cine? (personajele);

◗ Ce face? (acțiunea/evenimentele);

◗ Când?, Unde?, Cum?, De ce? (circumstanțele).

Limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni

În lumea textului

Citește cu atenție informația și încearcă să oferi o posibilă explicație a particularităților limbii române menționate în text.

Asemenea altor limbi, româna conține și ea anumite cuvinte care nu pot fi traduse cu exactitate, fiind confirmate de lingviști drept cuvinte intraductibile. Un dicționar care conține astfel de cuvinte, care nu pot fi traduse dintr-o limbă în alta, a fost realizat în secolul al XX-lea de UNESCO și este cunoscut sub denumirea de Dicționar internațional de termeni literari.

În acest dicționar internațional de termeni literari se regăsesc și trei cuvinte din limba română, considerate intraductibile, respectiv: „dor”, „doină” și „colindă”. (www.stiridinlume.ro)

1. Tu știi când și cum a apărut limba română?

2. De ce se asociază limba română cu Europa?

3. Tu sărbătorești limba ta? Când? De ce?

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de Peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre. (wikipedia.org)

Descoperă!

Informa Ii Utile

Traian și Decebal, strămoșii noștri Dacia a devenit provincie a Imperiului Roman, după cucerirea teritoriilor aflate la nord de Dunăre de către Traian, iar amestecul celor două popoare a condus la nașterea națiunii române.

Ca să afli mai multe despre limba română, citește textul și rezolvă cerințele date.

31 August

Ziua Limbii Române

Mult e dulce și frumoasă…

„Pentru mine, limba română e distanța dintre inimă și umbra ei, care se numește suflet”, spunea Fănuș Neagu. Pentru orice român, auzul cuvintelor rostite în propria limbă atinge coarda cea mai profundă a sufletului, indiferent pe ce meridian ar trăi sau ce profesie ar avea. Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la 31 august. La aceeași dată, în Republica Moldova, încă din 1990, sub genericul „Limba Noastră”, se organizează o sărbătoare similară.

Pentru a atrage atenția asupra importanței păstrării calității limbii române și pentru a-i ajuta pe românii din afara granițelor să-și păstreze cultura și identitatea națională, prin Legea nr. 53/2013, data de 31 august a fost proclamată Ziua Limbii Române.

Limba română face parte din grupul limbilor romanice, fiind cea de-a cincea din familia ei, după numărul de vorbitori. Surorile sale, mai răspândite prin lume sunt: spaniola, portugheza, franceza și italiana. Limba română este vorbită de 28 de milioane de persoane, dintre acestea 24 de milioane având româna ca limbă maternă. 17 milioane se află în România, unde româna este limbă oficială și limbă maternă pentru mai mult de 90% din populație.

Vasile Alecsandri considera zestrea lingvistică a unui popor, indiferent de modul în care s-a construit acea limbă, drept „tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute” .

În conformitate cu majoritatea cercetătorilor, româna a evoluat din latina vulgară, vorbită de cuceritorii romani, și limba vorbită de dacii băștinași, peste care s-au suprapus, de-a lungul vremii, mai multe influențe. S-a desprins de grupul limbilor romanice vorbite în partea vestică a continentului, între secolele al V-lea și al VIII-lea. Lingvistica comparată o numește daco-română, pentru a o deosebi de rudele ei cele mai apropiate: aromâna, megleno-româna și istro-româna. […]

Utilizarea denumirii de română și români precedă apariția statului român modern. Deși, din punct de vedere administrativ, zonele erau divizate sub denumiri diferite, locuitorii își spuneau rumâni sau români, iar limba vorbită de ei era denumită rumână sau rumâniască. Mai mulți călători străini care au traversat regiunea au consemnat faptul că ardelenii (ungureni), moldovenii și muntenii (valahi) se recomandă frecvent ca „români”. Pierre Lescalopier nota în 1574 că cei care trăiesc în Moldova, Valahia și mulți din Transilvania „se consideră adevărați urmași ai romanilor și-și numesc limba românește, adică romana” .

Cel mai vechi document redactat în limba română este „Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung”, datată 1521. Pentru scrierea sa au fost folosite caractere chirilice, care au rămas în uz până în secolul al XIX-lea. Miron Costin, în „De neamul moldovenilor” (1687), notează că moldovenii, valahii și cei care trăiesc în regatul Ungariei au aceeași origine, observație care coincide cu concluziile lui Dimitrie Cantemir, din „Descriptio Moldaviae” (1714). […]

Proiect de grup

Realizați o carte cu titlul Limba noastră românească . Sugestii

Cel mai mare serviciu îl aduc limbii române cei care știu să îi dezvăluie frumusețea. Unul din marii preoți care a slujit la altarul iubirii de cuvinte a fost Nichita Stănescu. Cea mai frumoasă odă a limbii române curge ca mierea din vorbele poetului: „A vorbi despre limba în care gândești, a gândi – gândire nu se poate face decât numai într-o limbă –în cazul nostru. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi decât exprimată în limba română. […] Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanță aparte îmi dau seama că ea are! Această observație, această relevație am avut-o abia atunci când am învățat o altă limbă. Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate și frumoase. Dar atât de proprie, atât de familiară, atât de intimă îmi este limba în care m-am născut, încât nu o pot considera altfel decât iarbă. […] De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine viața se trăiește”.

(publimix.ro/blog/arta-cultura/Ziua-Limbii-Romane)

1. Când se sărbătorește Ziua Limbii Române?

2. În ce an a fost proclamată această zi?

3. De ce se sărbătorește limba română?

4. În ce stat european are loc o sărbătoare similară în același timp?

5. Care sunt surorile limbii române?

6. Câți oameni vorbesc limba română în lume?

7. Cum consideră Vasile Alecsandri limba română?

8. Precizează care este cel mai vechi document scris în limba română. Din ce an datează?

9. Cine a spus Ce patrie minunată este această limbă!?

10. Ascultă melodia Pentru ea, cântată de Doina și Ion Aldea Teodorovici și transpune-o într-un colaj.

◗ Prezentați informații despre apariția limbii române.

◗ Găsiți curiozități despre limba română.

◗ Includeți cele mai sugestive proverbe românești.

◗ Realizați o compilație din cele mai frumoase versuri despre limba română.

◗ Creați voi catrene închinate limbii române.

◗ Dați o formă inedită cărții voastre.

PROIECT • GÂNDIȚI, LUCRAȚI, PREZENTAȚI ÎMPREUNĂ!

„Citește! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei și imagini, din care vei întocmi înțelesul și filosofia vieții.” (Mihai Eminescu)

Jurnalul Meu De Cititor

1 FAMILIA

➤ Singur pe lume, Hector Malot

➤ Dumbrava minunată, Mihail Sadoveanu

➤ La Medeleni, Ionel Teodoreanu

„Citim ca să aflăm că nu suntem singuri.” (C.S. Lewis)

2 PRIETENIA

➤ Fram, ursul polar, Cezar Petrescu

➤ Micul prinț, Antoine de Saint-Exupéry

➤ Heidi, fetița munților, Johanna Spyri

„Nu există un prieten atât de loial ca o carte.” (Ernest Hemingway)

3 AVENTURA

➤ Cireșarii, Constantin Chiriță

➤ Toate pânzele sus, Radu Tudoran

➤ Aventurile lui Tom Sawyer, Mark Twain

„Lectura este un pașaport pentru nenumărate aventuri.” (Mary Pope Osbourne)

4 LECTURA

➤ Cititorul din peșteră, Rui Zink

➤ Lămâi, cărți și prieteni, Jo Cotterill

➤ Hoțul de cărți, Markus Zusak

„Dacă vrei să ajungi undeva în viață, trebuie să citești o mulțime de cărți.” (Roald Dahl)

Să lucrăm împreună!

1 Formați grupe de 4-5 elevi. Fiecare membru al grupei alege și citește una dintre cărțile menționate la pagina anterioară. Selectați și folosiți trei dintre metodele enumerate mai jos ca să păstrați și să împărtășiți celorlalți ceea ce ați citit.

Harta

Oglinda

2 Realizați o prezentare originală a cărții alese, folosind și materialele realizate la exercițiul anterior.

3 Ce ați alege? Cartea sau filmul? Unele cărți au fost ecranizate. Urmăriți filmul împreună cu colegii de grupă și spuneți ce ați alege. Precizați ce elemente apar în plus sau nu se regăsesc în film.

Schelet de recenzie

4 Ați terminat proiectul? Povestiți împreună experiența realizării, răspunzând la următoarele întrebări: a. De ce am ales cartea? b. Cui am cerut îndrumări și de ce? c. De ce am ajut nevoie? Cum le-am procurat? d. Cum ne-am împărțit sarcinile? e. Ce am învățat? f. Cum vom prezenta celorlalți colegi ce am realizat noi?

Unul dintre voi va fi secretarul care va împărtăși celorlalți experiențele voastre.

Prelectură

1. Numește trei cărți pe care le-ai lua cu tine într-o călătorie imaginară. Unde ai călători?

2. Umple geamantanul din imagine cu personaje din cărțile citite de tine. Pe care le-ai lua cu tine în călătoria pe o insulă pustie? De ce?