Contextul de comunicare: locul și momentul interacțiunii, relația dintre interlocutori

Explorează!

I. Răspunde la următoarele întrebări:

1. Ești o persoană comunicativă sau retrasă?

2. Consideri că ai aptitudini pentru a purta o conversație sau, mai degrabă, ești făcut pentru a-i asculta pe ceilalți?

3. Îți exprimi deseori punctul de vedere sau preferi să asculți ce se discută, fără a interveni?

II. 1. Ce fac cele două persoane din imaginea alăturată?

2. Scrie în caiet mesajele pe care le pot transmite cele două persoane.

3. În ce loc/locuri consideri că se poate realiza o comunicare bună între cele două persoane?

4. La ce elemente apelează persoanele din imagine pentru a realiza comunicarea?

5. Ce factori pot perturba comunicarea dintre cei doi?

III. Cu cine îți place să comunici mai mult? Alege dintre variantele date și justifică-ți în caiet opțiunea/opțiunile.

• cu părinții;

• cu bunicii;

• cu fratele/sora;

• cu prietenii;

• cu colegii;

• cu persoanele străine.

Reține!

Comunicarea reprezintă schimbul de informații, de idei și de impresii ce se realizează între două sau mai multe persoane care relaționează, în cadrul unui anumit context.

Comunicarea:

◗ ne ajută să fim auziți și înțeleși;

◗ presupune ascultarea și exprimarea clară;

◗ se realizează numai dacă devenim, alternativ, emițători și receptori.

COMUNICAREA poate fi

Comunicare verbală –se realizează prin limbaj. Este cea mai întâlnită modalitate de comunicare.

Comunicare nonverbală – presupune: expresia feței, contactul vizual, limbajul corpului, distanța fizică. Expresia feței poate să reflecte stările sufletești și să exprime emoțiile de bază: fericirea (bucuria), tristețea (supărarea), surpriza, frica (îngrijorarea), dezgustul și furia.

Comunicare paraverbală –presupune viteza cu care vorbim, ridicarea sau scăderea tonului, volumul, folosirea pauzelor, calitatea vorbirii.

Orice comunicare are loc într-un context. Acesta se caracterizează prin:

◗ locul și momentul în care se desfășoară;

◗ datele referitoare la persoanele care participă la comunicare (interlocutori);

◗ cunoștințele comune ale vorbitorilor legate de tema discuției;

◗ relația dintre vorbitori.

Aplică!

1. Identifică mesajele transmise de persoanele din imaginile următoare:

O comunicare eficientă trebuie să răspundă la întrebările:

Cine? Cum? Ce?

Când?

Unde?

2. Imaginează, pentru fiecare situație de mai sus, un context de comunicare.

3. Identifică, pentru situația de comunicare dată, contextul de comunicare (locul și momentul interacțiunii, tema discuției, relația dintre interlocutori).

Madam Popescu mai sărută o dată dulce pe maiorașul, îl scuipă, să nu-l deoache, și-l lasă jos. El a pus sabia în teacă, salută militărește și merge într-un colț al salonului unde, pe două mese, pe canapea, pe foteluri și pe jos, stau grămădite fel de fel de jucării. Dintre toate, maiorul alege o trâmbiță și o tobă. Atârnă toba de gât, suie pe un superb cal vânăt rotat, pune trâmbița la gură și, legănându-se călare, începe să bată toba cu o mână și să sufle-n trâmbiță. Madam Popescu îmi spune ceva; eu n-aud nimica. Îi răspund totuși că nu cred să mai ție mult gerul așa de aspru; ea n-aude nimica.

— Ionel! Ionel!! Ionel!!! Du-te dincolo, mamă; spargi urechile dumnealui! Nu e frumos, când sunt musafiri!

(I.L. Caragiale, Vizită…)

4. Menționează factorii perturbatori ai comunicării. Dă exemple de situații din viața de zi cu zi în care pot interveni bariere în comunicare. Care sunt acestea?

Joc de rol

Formați perechi și puneți-vă în ipostazele menționate mai jos:

◗ Imaginați-vă că Nică din Amintiri din copilărie s-a întâlnit cu unul dintre băieții participanți la acțiunea fragmentului Teutobochus din cartea lui

Anatole France. Cei doi își vorbesc despre modul cum își petrec timpul. Creează un context de comunicare adecvat.

◗ Unul dintre voi este domnul Petit-Prêtre din textul Teutobochus, iar celălalt este mama lui Nică. Domnul Petit-Prêtre poartă o discuție cu aceasta referitor la ocupațiile lor. Realizează un dialog corespunzător situației de comunicare date.

◗ Imaginați-vă că la voi în localitate se organizează un spectacol de teatru și faceți parte din trupa de actori. Unul dintre voi trebuie să joace un rol trist, iar celălalt un rol vesel. Realizați un dialog care să îmbine elementele verbale cu cele nonverbale.

Tipare textuale de structurare a ideilor. Tiparul textual narativ

Lucrați în perechi!

Realizați câte un context de comunicare, un dialog de șase-opt replici, între tine și colegul/colega tău/ta, având în vedere, la alegere, una dintre temele:

◗ Pasiunile generației mele;

◗ Cărțile preferate;

◗ Călătorii de neuitat;

◗ Filme captivante.

Explorează!

1. Privește imaginile de mai jos. Recunoști opera literară căreia îi aparțin scenele? Realizează, în scris, o scurtă povestire după aceste imagini.

2. Privește cu atenție tabloul lui Claude Monet, Câmp cu maci, apoi rezolvă sarcinile propuse: a. Prezintă, în două-trei enunțuri, un detaliu care ți-a atras atenția, utilizând două procedee artistice învățate. b. Țesătura din cuvinte. Realizează o poveste haioasă folosind imaginea din tablou ca spațiu al acțiunii. Profesorul notează primul enunț, apoi fiecare completează pentru a țese povestea.

3. Citește textul de mai jos, apoi menționează scopul cu care a fost scris. „Maria Mirabela este primul film românesc în care maestrul Gopo reușește să captiveze publicul spectator tânăr și adult, cu efectele sale care combină jocul viu al actorilor și desenele animate. Cu toate că nu a beneficiat de o tehnică sofisticată, Ion Popescu-Gopo a reușit să creeze o poveste verosimilă, în care oamenii și personajele de desene animate comunică. Alături de personajele interpretate de actori, în acest film apar și trei personaje animate: Oache, Scăpărici și Omide, care simbolizează cele trei elemente vitale ale naturii: apa, focul și aerul, fără de care nu există viață pe pământ.” (Wikipedia.org)

Reține!

Tiparul textual reprezintă un mod de redactare a textului, în funcție de scopul pe care-l are acesta. Există cinci tipare textuale: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ.

Tiparul narativ (trăsături):

◗ constă în povestirea unor întâmplări;

◗ presupune prezența unui narator obiectiv/subiectiv;

◗ sunt prezenți indicii de spațiu și de timp;

◗ sunt prezente personajele; a. Odată, vara pe-aproape de Moși, mă furișez din casă și mă duc, ziua miaza-mare, la moș Vasile, fratele tatei cel mai mare, să fur niște cireșe; căci numai la dânsul și încă la vro două locuri din sat era câte-un cireș văratic, care se cocea-pălea de Duminica Mare. Și mă chitesc eu în mine, cum s-o dau, ca să nu mă prindă. Întru mai întâi în casa omului și mă fac a cere pe Ioan, să ne ducem la scăldat.

◗ se utilizează verbe de mișcare care anticipează acțiunea.

Aplică!

1. Recunoaște tiparele textuale din fragmentele de mai jos.

(Ion Creangă, Amintiri din copilărie) b. — Când vine bunicul? Am întrebat eu.

— Cam într-o săptămână, a spus mama. Are de terminat niște lucruri apărute pe ultima sută de metri, apoi o să vină cu avionul și o să rămână definitiv la noi.

— Trebuie să-l facem pe bunicul să se simtă binevenit, copii, a spus tata. Casa noastră e și casa lui acum. Aștept să-l tratați exact ca pe un membru al familiei. Cu respect și amabilitate. Și poate cu puțin mai multă înțelegere, fiindcă îi e foarte dor de bunica.

(Robert Kimmel Smith, Război cu bunicul) c. Vântul de cu noapte măturase norii de pe cer și numai din văile adânci, ce se deschideau sub picioarele noastre, negurile, deșteptate de întâile raze ale dimineții, începeau să se înalțe, ca fumul pornit dintr-o jertfă colosală a Naturii către Ziditorul său.

(Calistrat Hogaș, Hălăuca)

2. Recitește fragmentul care conține tiparul textual narativ și răspunde cerințelor următoare: a. Transcrie indicii de timp și indicii de spațiu. b. Menționează tipul naratorului și justifică-ți răspunsul. c. Rescrie, din fragmentul dat, două verbe de mișcare. d. Precizează personajele prezente în text și relațiile dintre ele.

3. Scrie un text narativ în care: a. să povestești o întâmplare, reală sau imaginară, petrecută în vacanță. b. să povestești o întâmplare având ca suport imaginea alăturată.

În alcătuirea textului tău, vei avea în vedere:

• să respecți cerința dată;

• să fixezi întâmplările spațio-temporal;

• să menționezi întâmplările în ordine cronologică;

• să respecți regulile de ortografie, punctuație și de așezare în pagină.

TIPARE TEXTUALE

Argumentativ

Ce se argumentează?, De ce?

Descriptiv Ce?, Cum?, De către cine?

Explicativ Ce se explică?, De cine?, De ce?

Dialogat Cine?, Despre ce/cine?

Narativ Cine?, Ce face?, Unde?, Când?

Fii creativ!

Realizează un text narativ, sub forma unei pagini de jurnal de călătorie, în care să inserezi imagini, desene dintr-o drumeție pe munte.