Dialogul în textul narativ literar în versuri

Personajele. Personificarea

Aplică!

1. Reprezintă prin desen personajele care participă la dialog în textul narativ în versuri Teiul și stejarii de la pagina 84.

2. Care este tema discuției lor?

3. Care sunt personajele din textul Teiul și stejarii de Alecu Donici?

4. Identifică, în text, două figuri de stil învățate și susține-le cu exemple adecvate.

Reține!

În fabulă, dialogul:

◗ este modul prin care personajele (animale, plante, păsări sau obiecte) își exprimă opiniile referitoare la aspecte din realitate. Uneori, întâlnim monologul adresat, care are rol în definirea caracterelor personajelor fabulei;

◗ conferă textului aspectul de scenetă.

Personificarea este figura de stil prin care sunt atribuite însușiri omenești obiectelor, plantelor, păsărilor, fenomenelor naturii, ființelor necuvântătoare.

Fii creativ!

Norocul, având ca sinonime cuvintele „soartă”, „destin” (favorabil), înseamnă o întâmplare neașteptată, o împrejurare care asigură reușita unei acțiuni sau îndeplinirea unei dorințe.

Ce înseamnă pentru tine norocul? Exprimă-te cât mai convingător, apelând la exemple din viața ta sau a altora.

Numește trei cuvinte care arată obiecte aducătoare de noroc. Reprezintă-le prin desene sugestive.

Personajele fabulei sunt desprinse din lumea necuvântătoarelor (animale, plante, păsări, fenomene ale naturii, obiecte) și formează o adevărată galerie de măști care sunt folosite pentru a ironiza invidia, prostia, lăcomia, ipocrizia, orgoliul, lenea etc. De obicei, personajele fabulei sunt prezentate în contradictoriu, majoritatea fabulelor prezentând încă din titlu această opoziție (Leul și măgarul, Câinele și cățelul, Uliul și găinile etc.).

Aplică!

1. Ce trăsătură de caracter a personajului Teiul se poate identifica din versurile: — Ce fericiți stejarii sunt!/Din fire înzestrați,/Puternici ei și nalți,/ Văd lumea cea frumoasă.

2. Care este rugămintea teiului?

3. Ce rol are dialogul în textul narativ literar în versuri Teiul și stejarii?

4. Cui adresează teiul o rugăminte?

5. Ce rol au fenomenele meteorologice din text în decizia luată de tei?

7. Ce defecte și ce calități poți atribui teiului, în urma lecturii atente a textului? Trasează în caiet tabelul de mai jos și completează-l, conform cerințelor.

Defecte Versuri sugestive Calități Versuri sugestive a. Teiul e fericit în lumea lui. A F b. Norocul îl ocolește pe tei. A F c. Stejarii sunt ironici la adresa teiului. A F d. Teiul este răpus de furtună. A F e. Norocul este de partea teiului. A F

8. Cu ce personaj, dintr-un text citit de tine, poți asocia teiul? Dar stejarii? Formulează răspunsul în enunțuri.

9. Ce tipuri umane se ascund sub măștile teiului și stejarilor? Susține răspunsurile cu exemple din text.

10. Stabilește dacă enunțurile următoare sunt adevărate sau false și scrie în caiet litera corespunzătoare afirmației.

Știați că...?

Teiul, sau Tilia, este un gen care cuprinde aproximativ 30 de arbori? Teii ajung până la 40 de metri înălțime, cu frunze cu o anvergură de 6-20 cm, străbătute de nervuri. Teiul produce flori de culoare alb-gălbuie, plăcut mirositoare, fiecare floare fiind formată din 5 sepale care cad în momentul înfloririi. Fructul este o nucă de formă sferică sau ovală de dimensiuni mici. Teiul este răspândit prin pădurile din regiunile deluroase până aproape de zona muntoasă.

Textul narativ literar în versuri

Aprofundare

1. Transcrie enunțurile date în ordinea secvențelor care compun subiectul fabulei Teiul și stejarii de Alecu Donici.

a. Teiul se simte vinovat pentru că a fost stăpânit de invidie.

b. Stejarii sunt puși la pământ din cauza vântului.

c. Teiul este nefericit pentru că se simte singur.

d. Teiul crește la poalele unui deal.

e. Oamenii puternici pot fi doborâți.

2 Sensul cuvântului subliniat din secvența: traiul depărtat, drept pravilă să-mi fie are sensul de: a. înlăturat; b. izolat; c. de demult.

3. Selectează, din text, două personificări.

4. Menționează sentimentele ce se desprind din versurile: Ce fericiți stejarii sunt!/Din fire înzestrați,/Puternici ei și nalți,/Văd lumea cea frumoasă.

5. Extrage din textul-suport două motive care îl fac invidios pe tei.

6. Crezi că teiul gândește bine? Răspunde într-un text de 30-50 de cuvinte.

7. Asociază textul Teiul și stejarii de Alecu Donici cu alt text studiat sau citit de tine ca lectură suplimentară, indicând cel puțin o asemănare.

Investigație

1. Citește fabula Câinele și cățelul de Grigore Alexandrescu.

2. Povestește pe scurt întâmplările.

3. Notează personajele.

4. Menționează câte o trăsătură morală a fiecărui personaj și desenează masca pe care o poartă.

Personaj 1 …

Personaj 2 …

5. Explică morala fabulei.

6. Indică o situație din viața reală care crezi că se potrivește acesteia.

Jean de La Fontaine

(1621–1695), scriitor francez, a criticat, prin fabulele sale, moravurile sociale din

Franța și a rămas în literatură ca urmaș demn al lui Esop, părintele fabulei. Prin operele sale, La Fontaine a demascat diferite caractere, apelând la personaje animaliere și din regnul vegetal. Cele mai cunoscute fabule ale sale sunt: Greierele și furnica, Corbul și vulpea, Lupul și mielul etc.

Lectură

Text Auxiliar

Prelectură

1. Privește cu atenție imaginile de mai jos. Numește o trăsătură potrivită pentru fiecare animal.

2. Alege două dintre animalele de mai sus și alcătuiește o scurtă povestire (50-80 de cuvinte),

Lupul și mielul

de Jean de La Fontaine

Dreptatea-i totdeauna de partea celui tare; V-o dovedește această întâmplare.

Venise să se-adape mielul blând

În unda cristalină a apei curgătoare, Când se ivi deodată din crâng un lup flămând, Plecat la vânătoare.

De ce îmi tulburi apa, băiete? zise fiara, Strângându-și cu mânie gheara. Îți vei primi pedeapsa, prea mult ai îndrăznit! Dar mielul spuse umilit:

Să nu fii supărat, Măria Ta, Te rog să te-ostenești a te uita, Că pe această curgătoare apă, Din care și Măria Ta se-adapă, Eu mă găsesc la vale, cu câțiva pași mai jos, E, deci, un lucru-nvederat

Că apa nu ți-am tulburat…

Ba da, mi-ai tulburat-o, nemernic mincinos!

Și nu mă ponegriseși tot tu, anul trecut?

Anul trecut? Mă iartă, dar nu eram născut.

Eu sug la sânul mamei, un miel sunt, mic și prost.

De n-ai fost tu acela, un frate-al tău a fost.

N-am frate…

Atunci altul, tot unul din ai tăi, Știu că mă dușmăniți, Voi, cu ciobanii voștri și câinii voștri răi; Mi-au spus-o toți din codru, dar o să mi-o plătiți!

Zicând acestea, lupul pe miel l-a înhățat, Și-ntr-o poiană-ndepărtată

Cu mare poftă l-a mâncat, Fără o altă judecată.

Postlectură

1. Ascultă varianta audio a textului Lupul și mielul de Esop. https://www.youtube.com/watch?v=cmaelDDBwFk

2. Compară-l cu textul literar în versuri, cu același titlu, scris de La Fontaine. Stabilește o asemănare și o deosebire.

3. Folosește un dicționar și explică următoarele cuvinte: (se) ivi, ostenești, adapă, învederat.

4. Menționează tema textului Lupul și mielul, precum și două cuvinte-cheie reprezentative.

5. Alege o secvență care ți-a atras atenția, în urma lecturii textului. Justifică alegerea.

Metoda cubului

Folosind metoda cubului, demonstrează că ai înțeles textul.

1. Descrie – În 30-50 de cuvinte, descrie locul unde se petrec întâmplările din textul Lupul și mielul de Jean de La Fontaine.

2. Compară – Compară cele două personaje ale textului-suport aflate în conflict, având în vedere trăsăturile fiecăruia. Folosește-te de secvențe din text.

UNDE?

6. Pe baza informațiilor din text, răspunde la întrebările de mai jos: CINE? DE CE? CE? CÂND?

7. Cum explici utilizarea sintagmei Măria Ta, ca formulă de adresare a mielului către lup? Dar faptul că lupul folosește, la adresa mielului, cuvintele: nemernic mincinos?

8. Alege varianta potrivită pentru morala fabulei: a. Vina este a celor slabi și sinceri. b. În multe situații, doar cei puternici au câștig de cauză. c. Mielul este vinovat și trebuie să plătească. d. Întotdeauna, cei puternici câștigă.

9. Schimbă deznodământul fabulei, imaginându-ți unul fericit. Apelează la versuri, dacă ți se pare potrivit.

10. Rescrie fabula Lupul și mielul, într-o manieră originală, adaptând-o la contextul actual.

3. Asociază – În 50-70 de cuvinte, asociază textul Lupul și mielul cu un alt text literar studiat de tine sau citit ca lectură suplimentară, menționând o asemănare.

4. Analizează – Analizează cu atenție textul și identifică tiparele textuale întâlnite în acesta. Susține-le cu exemple potrivite.

5. Aplică – Scrie un dialog de 6-8 replici între tine și lup, încercând să îl determini să nu „pedepsească” mielul.

6. Argumentează – Consideri că lupul a procedat corect? Motivează-ți răspunsul, într-un text de 50-80 de cuvinte, având în vedere întâmplările narate.

Dicția

Importanța dicției în interacțiunile verbale

În lumea textului

Citește cu atenție fragmentul de text.

„Babi… cum? Babilonienii? Cine-or mai fi și ăștia? Sunt un popor care nu mai sunt?!

Încurcată mai e și istoria asta!… Dar nu trebuie să se vadă că nu știu”, plănuiește mica strategă, hotărâtă să folosească toate resursele camuflajului […].

„Cine a fost Hamurabi? De unde să știu eu? Sunt pierdută, iar se uită la mine! Acum o să scap penarul și-o să adun toate penițele, căpețelele de creion, ascuțitoarea, guma. Până atunci o să răspundă altul…”

Să spun eu ?

Reține!

Dicția reprezintă modul de pronunțare corectă și clară a unui text pentru a putea fi auzit și înțeles de interlocutor. Tonul și pronunția sunt foarte importante, în ceea ce privește dicția.

Portofoliu

Imaginează-ți o conversație între cele două fete din imaginea de mai sus. Scrie replicile imaginate (8-10 replici) și prezintă-le în fața clasei, folosind un ton adecvat pentru a capta atenția colegilor. Folosește-te de inteligența emoțională!

Eugenița se răsucește cu inocență spre vecinul din spate, din stânga, din dreapta. „Eu?” Da, chiar ea. Infanteristul a fost lovit de moarte. Se ridică șovăitoare, palidă, și îngăimă cu glasul pierdut:

Ha… Hamuba… Habamu… Habar… n-am, tovarășe profesor…! (Mircea Sântimbreanu, Recreația mare, Hamurabi) a. Știu că știi că știuca-i știucă, Și că știuca se mănâncă, Dar mai știu că știuca-i pește Și că știuca se prăjește. b. Șapte sape late, Sapă-n sus șaite, Peste șapte sate, Și-alte șapte sape, Peste șapte sate. c. Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sasul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea. d. Un vultur stă pe-un pisc c-un pix în plisc.

1. Ce anume provoacă emoția resimțită de copil?

2. Din ce cauză crezi că nu poate pronunța corect numele personajelor la care se referă profesorul?

3. Cum crezi că se putea rezolva problema pe care a întâmpinat-o Eugenița?

4. Stabilește rolurile din cadrul actului de comunicare din clasă, analizând imaginea și textul. Cine este emițătorul? Dar receptorul/receptorii? Pot fi inversate rolurile? În ce situație?

Lucrați pe grupe!

Alegeți unul dintre textele de mai jos, desemnați un reprezentant al grupei care să citească, în ritm alert, textul ales.