Valori ale culturii populare în spațiul românesc: proverbele

Reține!

Proverbul (din latinescul proverbium) este o învățătură morală populară, născută din experiență, exprimată printr-o formulă eliptică sugestivă, ritmică sau rimată.

Proiect de grup

Vizionați varianta digitală a textului Boierul și Păcală de Ioan Slavici https://www.youtube.com/ watch?v=JFq4NlIV71I

›› Grupa 1

Având în vedere textele studiate în cadrul unității Din înțelepciunea lumii, includeți personajele acestora într-o narațiune în care Păcală să fie și el păcălit.

›› Grupa 2

Reprezentați printr-un desen o secvență sugestivă pentru snoava Boierul și Păcală de Ioan Slavici.

›› Grupa 3

Realizați măști care să reprezinte fiecare personaj întâlnit în textele din unitatea Din înțelepciunea lumii. Scrieți pe spatele lor ce tip uman întruchipează fiecare.

›› Grupa 4

Imaginați-vă un păcălitor, în ideea că acesta ar fi un obiect. Realizați un articol de dicționar pentru acest termen, iar apoi reprezintați-l printr-un desen sugestiv.

Descoperă!

Reconstruiește proverbele, având în vedere elementele date.

◗ a avea de ◗ a împușca doi dintr-un

◗ a face din ◗ a împăca cu

Aplică!

Citește fragmentul și răspunde cerințelor.

Mă trezește mama într-o dimineață din somn, cu vai-nevoie, zicându-mi: Scoală, duglișule, înainte de răsăritul soarelui; iar vrei să te pupe cucul armenesc și să te spurce, ca să nu-ți meargă bine toată ziua?… Căci așa ne amăgea mama cu o pupăză care-și făcea cuib, de mulți ani, într-un tei foarte bătrân și scorburos, pe coasta dealului, la moș Andrei, fratele tatei cel mai mic. […] Și cum mă scol, îndată mă și trimite mama cu demâncare în țarină, la niște lingurari ce-i aveam tocmiți prășitori, tocmai în Valea-Seacă, aproape de Topolița. Și pornind eu cu demâncarea, numai ce și aud pupăza cântând: Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup!

(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

1. Asociază fragmentului dat un proverb potrivit, alegând din lista de mai jos: a. Leneșul mai mult aleargă și scumpul mai mult păgubește. b. Cine se scoală de dimineață departe ajunge. c. Boii trag, iar calul mănâncă. d. Fiecare pasăre, pe limba ei piere.

2. Care este motivul pentru care ai ales proverbul considerat potrivit?

3. Sintetizează, într-un cuvânt, cum îl vezi pe băiatul din text.

4. Completează în caiet proverbele:

Cine … azi un ou, va … mâine un bou.

Apa … pietrele … .

Cu o … nu se face …

Buturuga răstoarnă carul .

Lupu-și schimbă … , dar … ba.

Toamna se numără … .

5. Explică înțelesul următoarelor proverbe: a. Vulpea, când n-ajunge la struguri, zice că sunt acri. b. Limba dulce mult aduce. c. Nu lăsa pe mâine ce poți face azi. d. Nu fugi după doi iepuri că nu prinzi niciunul. e. Unde-s doi, puterea crește. f. La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.

PROIECT • GÂNDIȚI, LUCRAȚI, PREZENTAȚI ÎMPREUNĂ!

Personaje Cu T Lc N Pove Ti Cu T Lc

În cadrul acestei unități ați făcut cunoștință cu altfel de personaje: teiul, lupul, mielul etc. și ați observat că ele au comportamente umane. Unele dintre personajele fabulei reprezintă binele, iar altele, răul. Citiți cu atenție descrierile de mai jos și observați trăsăturile câtorva „măști” ale fabulelor.

Lupul este simbolul libertății individuale. Este crud; îl judecă pe miel și apoi îl devorează (Lupul și mielul); este nerecunoscător: refuză să mulțumească pentru ajutorul acordat (Lupul și barza), își încalcă cuvântul dat.

Vulpea este perspicace, nu se lasă înșelată de aparențe. Este vicleană, cu imaginație bogată, înșelătoarea corbului, a caprei și a lupului. Este convingătoare prin vorbă (Vulpea și corbul) și prudentă, se ferește să ofere regelui un leac contra îmbătrânirii (Leul, lupul și vulpea).

Leul simbolizează puterea, regalitatea. Este disprețuitor cu supușii, tiran plin de mânie, crud, ipocrit, dar câteodată credul (Leul, lupul și vulpea). O singură dată este prezentat ca fiind generos (Leul și șoarecele).

Măgarul simbolizează simplitatea, dar și nerozia sau îndărătnicia. Asociat cu imbecilitatea, înțelege greu și este mereu nemulțumit de soarta sa (Măgarul galeș).