împreună!

1 Scrieți, folosind post-it-uri, cât mai multe perechi de personaje din fabule (aflate în opoziție) pentru a realiza Galeria personajelor cu tâlc. Apelați la surse de informare diverse (cărți, internet etc.).

2 Realizați un proiect cu titlul Personaje cu tâlc în povești cu tâlc, folosind personaje din lumea necuvântătoarelor, cuprinse în galeria realizată.

În cadrul proiectului trebuie să aveți în vedere:

 prezentarea și alegerea unor perechi de personaje animaliere cunoscute în fabule (exemple: lupul și mielul, boul și vițelul etc.);

 ilustrarea temei prin text și imagini;

 o modalitate de prezentare inedită (bandă desenată/poster/broșură etc.).

La finalul proiectului, fiecare dintre voi va nota pe o coală A4 și va completa o fișă de autoevaluare după modelul:

1. Gradul meu de implicare în cadrul proiectului a fost: a. scăzut; b. bun; c. foarte bun.

2. Apreciez că proiectul este o metodă: a. inutilă; b. bună; c. foarte bună.

3. Lucrând la acest proiect, am observat că

4. Am întâmpinat greutăți în realizarea sarcinii … .

5. Apreciez că produsul final, realizat de grupa mea, este .

I. Citește cu atenție textul și rezolvă cerințele date.

Într-o zi de vară, lină, călduroasă, Răspândind în vale umbră răcoroasă, Frunzele pe arbor vesel dănțuiau

Și cu zefirașii astfel se șopteau: Dulce e viața frunzelor, când ele, De rouă lucinde, mândre, tinerele, Lumea înverzesc

Și o răcoresc.

Călătorul pacinic, obosit de cale, Oricând se arată în a noastră vale, Sub arbor el stă

Repaos de-și dă.

Mândre fetișoare locul vin să prindă, Vrând la umbra noastră hora să întindă;

Și cel păstoraș

Le cântă de jale-n al său fluieraș.

Iar de primăvară, chiar privighetoarea, Cântăreața văii, cea fermecătoare, În desimea noastră mult s-a răsfățat

Și ne-a tot cântat.

Apoi când românul doina hăulește, El pe frunză verde întâi o numește;

Înșiși zefirașii, voi ne legănați

Și ne dezmierdați.

Dar spre neuitare, Nu se cade oare Frunzelor le zise un glas din pământ –Despre rădăcină vreun bun cuvânt?

Cine-i rădăcina? Și cum de cutează

Cu noi să se certe, când nici se-nsemnează?

Frunzele pe arbor zise vâjâind,

De ciudă plesnind.

Rădăcina face arborul să crească

Și peste tot anul frunză să renască –

Le răspunse ea.

În alt chip ființă voi nici ați avea.

Să țineți dar minte

Aceste cuvinte:

Viața vegetală,

Viața socială, Totului atârnă De la rădăcină.

(Alecu Donici, Frunzele și rădăcina)

1. Folosește un dicționar pentru a afla sensul cuvintelor: zefiraș, repaos, cutează. Explică sensul lor în text.

2. Extrage, din text, cuvinte care se abat de la norma literară actuală.

3. Menționează un indice de timp și unul de spațiu din text.

4. Notează personajele fabulei și precizează câte o trăsătură identificată în text.

5. Transcrie, din text, două personificări.

6. Precizează ce tipuri umane întruchipează personajele din fabula citată. Justifică răspunsul cu secvențe din text.

7. Alege, din variantele de mai jos, pe aceea pe care o consideri potrivită pentru atitudinea frunzei: a. Frunzele, pe bună dreptate, se consideră cele mai importante. b. Frunzele, mândre de rolul lor consideră rădăcina neînsemnată. c. Frunzele recunosc și acceptă importanța rădăcinii.

8. Transcrie în caiet versurile care arată morala fabulei și explic-o în 30-50 de cuvinte.

9. Care este părerea ta în legătură cu alegerea titlului fabulei? Notează în caiet un alt titlu, ținând cont de conținutul de idei al textului.

10. Alege dintre proverbele de mai jos pe cel care poate fi asociat cu textul narativ literar în versuri Frunzele și rădăcina, motivând alegerea făcută: a. Cu o floare nu se face primăvară. b. Iarba fără rădăcină putrezește repede. c. Cel mai aproape neam este vecinul. d. Rădăcina ține crengile. e. Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.

11. Explică semnificația secvenței marcate în text.

12. Alege varianta corectă, având în vedere enunțurile date:

Substantivul lumea din structura: Lumea înverzesc/Și o răcoresc. este substantiv colectiv. A F

Substantivul rouă are forma de plural. A F

Substantivul frunzelor din structura: Frunzelor le zise un glas din pământ este în cazul genitiv. A F

Substantivul doina are funcția sintactică de complement în structura Apoi când românul doina hăulește. A F

13. Care este valoarea morfologică a cuvântului voi din secvența: voi ne legănați? Construiește alte două enunțuri în care același cuvânt să aibă valori morfologice diferite.

14. Caută în textul-suport două pronume, forme accentuate, două pronume personale, forme neaccentuate și un pronume reflexiv.

15. Indică felul pronumelui ne din structura ne legănați, apoi alcătuiește un enunț în care să aibă altă valoare morfologică.

16. Extrage din text un subiect exprimat prin substantiv comun, numărul singular, genul masculin.

17. Precizează tipul subiectelor din ultimele șase versuri ale fabulei.

18. Menționează cazul substantivelor și al pronumelor subliniate în text.

19. Alcătuiește câte un enunț în care substantivele frunzele și, respectiv, rădăcina să îndeplinească funcția sintactică de subiect.

20. Redactează o scrisoare, de 70-100 de cuvinte, adresată bunicii tale, care se află în alt oraș, în care să incluzi o secvență explicativă, apelând la cunoștințele acumulate în cadrul unității Din înțelepciunea lumii.

Sugestie: poți insera o rețetă cu prăjitura ta preferată.

21. Imaginează-ți că ești frunza din fabulă și trebuie să formulezi un discurs de mulțumire adresat rădăcinii pentru ajutorul dat.

II. Scrie un text narativ, de 100-150 de cuvinte, în care prezinți rolul „rădăcinii” în viața oamenilor, valorificând și textul dat. Inserează în textul tău o secvență explicativă. În redactare, vei avea în vedere:

◗ să respecți tema dată;

◗ să ai un conținut adecvat cerinței;

◗ să integrezi secvența explicativă;

◗ să respecți normele de ortografie, de punctuație;

◗ să așezi corespunzător în pagină și să scrii lizibil.

I. Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde următoarelor cerințe. (60 de puncte)

Un bou ca toți boii, puțin la simțire, În zilele noastre de soartă-ajutat, Și decât toți frații mai cu osebire, Dobândi-n cireadă un post însemnat.

— Un bou în post mare? – Drept, cam ciudat vine, Dar asta se-ntâmplă în oricare loc: Decât multă minte, știu că e mai bine Să ai totdeauna un dram de noroc.

Așa d-a vieții veselă schimbare, Cum și de mândrie boul stăpânit, Se credea că este decât toți mai mare, Că cu dânsul nimeni nu e potrivit.

Vițelul atuncea, plin de bucurie, Auzind că unchiul s-a făcut boier, Că are clăi sumă și livezi o mie:

„Mă duc – zise-ndată – nițel fân să-i cer.”

Făr-a pierde vreme, vițelul pornește, Ajunge la unchiu, cearcă a intra; Dar pe loc o slugă vine și-l oprește:

„Acum doarme – zice – nu-l poci supăra.”

„— Acum doarme? ce fel! pentru-ntâia dată

După-prânz să doarmă! Obiceiul lui

A. Înțelegerea textului

Era să nu șază ziua niciodată; Ăst somn nu prea-mi place, și o să i-o spui.”

„— Ba să-ți cauți treaba, că mănânci trânteală; S-a schimbat boierul, nu e cum îl știi; Trebuie-nainte-i să mergi cu sfială, Primit în casă dacă vrei să fii.”

La o mojicie atâta de mare, Vițelul răspunde că va aștepta; Dar unchiu se scoală, pleacă la plimbare, Pe lângă el trece, făr-a se uita.

Cu mâhnire toate băiatul le vede, Însă socotește că unchiu-a orbit;

Căci fără-ndoială nu putea a crede

Că buna lui rudă să-l fi ocolit.

A doua zi iarăși, prea de dimineață, Să-i găsească vreme, la dânsul veni:

O slugă, ce-afară îl vedea că-ngheață, Ca să-i facă bine, de el pomeni.

„Boierule – zise – așteaptă afară

Ruda dumitale, al doamnei vaci fiu.”

„— Cine? a mea rudă? Mergi de-l dă pe scară.

N-am astfel de rude, și nici voi să-l știu.”

(Grigore Alexandrescu, Boul și vițelul)

1. Notează o secvență reprezentativă pentru figura de stil personificare.

2. Identifică, în textul-suport, un indice spațial și unul temporal.

6 puncte

3. Precizează ce tipuri umane reprezintă cele două personaje: boul și vițelul. 6

4. Explică, într-un enunț, semnificația secvenței de soartă-ajutat. 6

5. Care este morala fabulei Boul și vițelul de Grigore Alexandrescu.

6. Asociază morala fabulei cu un proverb potrivit, cunoscut de tine.

B. Elemente de construcție a comunicării

7. Identifică, din primele patru versuri ale fabulei, un substantiv comun în cazul acuzativ din sintagma: „Boierule – zise – așteaptă afară/Ruda dumitale […]” este

9.

II. Pornind de la proverbul: Bine faci, bine primești, redactează o narațiune, de 100-150 de cuvinte, care să se potrivească acestuia. În textul creat de tine vei insera și o secvență explicativă, iar finalul narațiunii va fi unul fericit. În redactare, vei avea în vedere: ◗ să respecți tema dată, având un conținut adecvat cerinței; ◗ să integrezi tiparul textual indicat; ◗ să ții cont de realizarea unui final fericit; ◗ să respecți normele de ortografie, de punctuație și de așezare în pagină. (30 de puncte)

Din oficiu: 10 puncte. Punctaj total: 100 de puncte.

Realizează pe o foaie un tabel asemănător celui de la pagina 50, Fișă de observare a comportamentului.