Textul descriptiv literar în versuri

Aprofundare

În lumea textului

1. Menționează trei transformări care se produc în natură odată cu venirea primăverii, așa cum sunt surprinse în textul dat.

2. Explică, în două-trei enunțuri, rolul interogațiilor din textul-suport.

3. Explică titlul poeziei, într-un text de 30-50 de cuvinte, având în vedere semnificațiile textului.

4. Dă un răspuns cât mai original întrebării din text: Primăvară, din ce rai Nevisat de pământeni, Vii cu mândrul tău alai Peste crânguri și poieni?

5. Asociază textul dat cu un alt text studiat sau citit de tine, arătând, în 80-100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire între cele două.

Lucrați pe grupe!

Teoria inteligențelor multiple

Formați opt grupe a câte trei sau patru elevi. Fiecărei grupe îi revine un tip de inteligență. În funcție de inteligența pe care o reprezintă, fiecare grupă va rezolva în 20 de minute sarcina pe care a primit-o.

◗ Inteligența verbal-lingvistică

Descrie, într-un text de 50-60 de cuvinte, cadrul natural, așa cum apare în textul dat.

◗ Inteligența logico-matematică

Transpune mesajul poeziei într-o problemă/exercițiu de matematică. Asociază o secvență din poezie cu o figură geometrică.

◗ Inteligența vizual-spațială

Redă prin desen o secvență din poezie. Asociază poeziei o culoare.

◗ Inteligența muzicală

Asociază textului o melodie și redă-o. Ce instrument muzical i s-ar potrivi?

◗ Inteligența kinestezică

Ce dans consideri că i s-ar potrivi poeziei? Mimează o secvență din text.

◗ Inteligența naturalistă

Asociază stării trăite de contemplatorul naturii o plantă, o floare sau un copac. Justifică alegerea.

◗ Inteligența intrapersonală

Scrie o definiție proprie și originală a primăverii.

◗ Inteligența interpersonală

Crezi că natura îl poate determina pe contemplator să relaționeze mai ușor cu celelalte persoane?

Justifică în 50-60 de cuvinte.

Textul descriptiv în proză

TEXT AUXILIAR Prelectură

1. Privește harta alăturată și indică un traseu pe care ai călătorit în ultima vacanță.

2. Menționează un loc care te-a captivat în timpul călătoriei tale și spune ce anume te-a atras la el.

3. Numește trei zone din țara ta pe care le consideri unice în Europa și care merită a fi văzute de orice turist. Arată-le pe hartă.

Pitoreasc

În munții noștri Pe Cheia Bistriței

De la mânăstirea Horez în sus, locurile se sălbătăcesc, văile-s tot mai înguste și mai râpoase, dealurile acoperite de păduri se-ncolăcesc, se-ncalecă, și închid zarea din toate părțile. E așa de adâncă și de sfântă tăcerea, că înaintezi cu grijă, pare că ți- e frică să nu deștepți, cu zgomotul trecerii tale, cine știe ce ființi legendare adormite de mii de ani în liniștea acestor pustietăți. După vrun ceas de drum cotit prin strâmtori și desișuri întunecoase, auzi un vuiet, o gâlgâire de izvoare, ca și cum o stăvilă s-ar fi abătut deodată din calea undelor nerăbdătoare, valea se deschide, codrii se trag la o parte, o priveliște neașteptată, negrăit de mândră, se înfățișează ochilor. Sus, pe brâul muntelui din față, răsar dintre copaci turnulețele mânăstirei Arnota, sfânt lăcaș în care se odihnesc oasele bunului și milostivului nostru domn Matei Basarab. Jos, la poalele muntelui, pe malul drept al Bistriței, s-așterne o poiană de toată frumușeța, în mijlocul ei se ridică zidurile cenușii ale mânăstirei Bistrița, clădire mare, arătoasă, întemeiată acum patru sute de ani de Barbu Craioveanul, ban al Craiovei, unul din stâlpii vechei și puternicei familii a Pârvuleștilor, cu care domnii de pe vremuri căutau să se-nrudească pentru mai bună pază și îngrădire a tronului.

De aici încolo nu mai poți răzbate decât cu piciorul. Chiar din spatele mânăstirii intri în cheia Bistriței, în lumea prăpăstiilor și-a vâltorilor: tot muntele e crăpat de sus și până jos, și pe fundul acestei tăieturi, între înalții păreți de piatră, s-azvârle Bistrița, vijelios bătându-și nahlapii 1 de stânci, c-un zgomot asurzitor. În păretele din dreapta, la o înălțime amețitoare deasupra torentului, se deschide peștera Sfântului Grigore. O potecuță cu trepte scobite în piatră te duce de-a lungul cheiei, pe sub creasta muntelui, la gura unei vizuini înguste, prin care de-abia te strecori și mergi târâș prin întuneric ca vro zece pași până dai subt o boltă înaltă care primește puțină lumină de afară prin crăpăturile păretelui din dreapta; apoi te cobori pe sfărmături de pietre în tinda

Dicționar

1 nahlap, nahlapi (s. m.) –(reg.) val sau vârtej (mare) făcut de o apă curgătoare.

2 hrubă, hrube (s. f.) – încăpere sau galerie subterană care servește la depozitarea produselor (alimentare).

3 a scorboroși (vb.) – (despre trunchiurile copacilor) a deveni scorburos.

Portofoliu peșterei, la paraclisul sfântului Grigore; de aici se despart două hrube 2 adânci, întunecoase; una, „a liliecilor”, unde într-adevăr huzuresc acești zburători ai nopții ca în propria lor domnie, alta, „a chiliei”, care te suie prin fel de fel de cotituri la o chilioară părăsită, cu icoane șterse, cu pereții afumați, acoperiți de vechi pisanii – urmele pusnicilor cari, retrași din lume, și-au fost închis viața de bunăvoie în tainițile acestea umede și întunecoase.

Cu siguranță ai acasă un obiect adus din călătoriile tale din țară. Realizează un text descriptiv de 80-100 de cuvinte, în care să prezinți caracteristicile acestuia, utilizând trei procedee artistice învățate de tine. În textul tău, vei face referire la locul de unde îl ai, la ceea ce reprezintă, la forma și culorile obiectului, la materialul din care este realizat. Însoțește textul tău de un desen care să reprezinte obiectul descris.

Toți munții de prin părțile acestea sunt sparți și scorboroșiți 3 de ape. Cărări înguste și primejdioase te poartă pe mărgini de prăpăstii în adâncul cărora ți-e frică să te uiți. Pe unele locuri pământul sună sub picior ca o boltă. Pe sus vezi stânci uriașe scoase din zid, gata să se prăbușească. Copaci chirciți, schilozi, cu ramuri strâmbe, ies de prin crăpăturile păreților de piatră. Te crezi într-o lume dărăpănată, pustiită în urma unui mare dezastru. Doar glasul apelor zbuciumate răsună ca un bocet în tăcerea și neclintirea atâtor ruini.

Postlectură

1. Descrierea locurilor este realizată din perspectiva: a. curiosului; b. localnicului; c. călătorului.

2. Menționează locul descris.

3. Numește trei caracteristici ale locului descris și justifică prin câte o secvență relevantă.

4. Indică pe hartă locurile prin care au trecut călătorii.

5. Notează, în câte un enunț, două idei din text care ți-au atras atenția și care contribuie la îmbogățirea cunoștințelor tale.

6. Având în vedere elementele descrise, transpune în desen tabloul surprins în text.

7. Precizează două mănăstiri situate în zona descrisă în text.

8. Transcrie, din text, o structură cu epitet și una cu enumerație.

9. Stabilește legătura între elementele dintre cele două coloane și notează asocierile pe caiet: a. pământul sună sub picior ca o boltă A. mănăstire b. doar glasul apelor zbuciumate răsună

B. ban al Craiovei c. dealurile acoperite de păduri se-ncolăcesc C. comparație d. Barbu Craioveanul e. Arnota

D. imagine vizuală

E. imagine auditivă

10. Numește două emoții prezente în text și argumentează-ți răspunsul cu câte o secvență.

11. Explică, în cel mult 30 de cuvinte, semnificația fragmentului: E așa de adâncă și de sfântă tăcerea, că înaintezi cu grijă, pare că ți- e frică să nu deștepți, cu zgomotul trecerii tale, cine știe ce ființi legendare adormite de mii de ani în liniștea acestor pustietăți.