5 minute read

Textul multimodal

Next Article
EVALUARE FINALĂ

EVALUARE FINALĂ

Afișul

Descoperă!

Advertisement

Nosy și Foxi sunt doi prieteni care s-au reîntâlnit într-o zi de primăvară. Imaginează-ți un dialog între ei și scrie în caiet replicile. Desenează cele două personaje și pune fiecare imagine într-un chenar.

◗ Ce ai obținut?

◗ Ce fel de text este?

◗ Prin ce modalități se transmite mesajul?

Descoperă!

Imaginează-ți că trebuie să organizezi un spectacol original, creativ și atractiv în cinstea venirii primăverii. Urmează pașii de mai jos: https://youtu.be/PcqCOC37Sqk https://youtu.be/HvKU8vQ8-gw

◗ Ia o foaie de desen!

◗ Dă un titlu spectacolului și scrie-l pe foaie! În ce spațiu al foii ai scrie titlul? Cu ce caractere l-ai scrie?

◗ Cu ce obiect/simbol ai asocia primăvara?

◗ Realizează un desen al acestui obiect pe foaie.

◗ Menționează când are loc evenimentul și unde se desfășoară.

◗ Scrie cine organizează evenimentul.

◗ Precizează cui îi este destinat evenimentul și ce presupune el. Poți menționa modalitățile de transmitere a mesajului?

Urmărește videoclipurile de mai jos și precizează modalitățile de transmitere a mesajului.

Amintește-ți!

Textul multimodal este textul care utilizează mai multe modalități de transmitere a mesajului. Printre acestea se numără: imaginile, cuvintele, gesturile, sunetele, conținutul video. Un text multimodal va conține cel puțin două elemente: imagine și text, text scris și conținut video etc.

Din categoria textelor multimodale fac parte: benzile desenate, romanele grafice, posterele, ziarele, pliantele, videoclipurile, animațiile, filmele, spotul publicitar, reclama etc.

Unul dintre textele multimodale studiate de tine în clasa a V-a este banda desenată, care utilizează text și imagine pentru a transmite mesajul. Așa cum ai învățat, banda desenată este o povestire care folosește o succesiune de imagini desenate, conținând viniete, bule, recitative.

Reține!

Afișul sau posterul este o înștiințare imprimată (scrisă), expusă public, prin care se transmit informații referitoare la anumite evenimente.

Afișul poate îmbina imaginea sugestivă cu mesajul cuvintelor. El poate fi alcătuit fie numai din imagine, fie din imagine și text nonliterar. Rolul unui afiș este de a face publicitate. Afișele publicitare sunt de mai multe tipuri: afișe publicitare de tip informare, afișe pentru spectacole, afișe motivaționale, afișe de modă.

Atunci când concepi un afiș, trebuie să iei în considerare o serie de factori:

◗ alegerea publicului – identificarea sectorului de public căruia dorești să te adresezi;

◗ conceptul – la baza oricărui afiș publicitar se află un concept, adică o idee clară despre ce vrei să transmită afișul;

◗ grafica – în realizarea unui afiș, trebuie să ții cont de elementele vizuale (fundalul, fonturile, culorile, dimensiunile textului, fotografiile sau ilustrațiile);

◗ suportul și plasarea afișului – constituie un aspect foarte important, locul în care va fi plasat afișul determinând numărul persoanelor care îl pot vedea.

Portofoliu

Lucrați în perechi! Realizați un afiș pentru o expoziție-concurs de desene și fotografii, având ca temă natura. Evenimentul va fi organizat de școala voastră.

Puteți alege unul dintre următoarele moduri de realizare: a. pe carton/foaie groasă albă sau colorată, prin desene proprii și scris de mână; b. pe carton/foaie groasă albă sau colorată cu lipire de imagini și scris de mână.

Un afiș conține:

 imagini sugestive;

 numele evenimentului;

 numele organizatorilor evenimentului;

 locul desfășurării evenimentului;

 data și ora desfășurării evenimentului; a. Numește elementele specifice afișului. b. Notează trei elemente vizuale prezente pe afiș.

 sloganul și sponsorii.

Aplică!

Știrea

Prelectură

Ești reporter de televiziune. Imaginează-ți următoarele evenimente: a. O navă stranie a aterizat în capitala țării. b. Unul dintre autorii textelor din acest manual va sosi în oraș. c. A avut loc o eclipsă totală de soare.

◗ Relatează oral, în trei minute, evenimentul respectiv, astfel încât să captezi atenția celor care te ascultă.

◗ Urmărește videoclipul și apoi răspunde cerințelor formulate: https://youtu.be/bxmc8KOSvDc

 Cine prezintă evenimentul?

 Care este titlul evenimentului?

 Despre ce se vorbește în materialul vizionat?

 Când are loc evenimentul?

Lectură

 Unde se desfășoară evenimentul?

 Cu ce scop a fost transmisă informația?

 Care sunt modalitățile de comunicare a informației?

Echinocțiul de primăvară 2022 are loc azi. Când se schimbă ora Echinocțiul de primăvară în 2022 are loc duminică, 20 martie, la ora 17:33, ora României.

Este momentul care marchează sosirea primăverii astronomice în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică începe toamna astronomică. Este, de asemenea, data la care se spune că „ziua este egală cu noaptea”, adică orele de lumină sunt egale cu cele de întuneric.

După echinocțiul de primăvară, durata zilei (luminată de soare) va continua să crească, iar cea a nopții să scadă, până la data de 21 iunie, când se va încheia primăvara astronomică, odată cu solstițiul de vară. În regiunile polare din emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni. De la un an la altul, echinocțiul de primăvară nu are însă loc la aceeași dată, întrucât anul calendaristic nu este egal cu anul tropic. Conform tradiției creștine, Paștele este sărbătorit întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocțiu. Ce înseamnă echinocțiul de primăvară

Mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite perioade ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spațiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptică (ce marchează, de fapt, planul orbitei Pământului), care face cu Ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27’, explică astro-urseanu.ro. Echinocțiul reprezintă momentul în care Soarele, în mișcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecție a eclipticii cu Ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocțiului, se numesc puncte echinocțiale, fiind denumite punctul vernal și, respectiv, punctul autumnal. Astfel, există două fenomene: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă.

Cuvântul „echinocțiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” și „nox, noctis” – „noapte”.

Când se schimbă ora

Trecerea la ora de vară se va face în ultimul weekend din luna martie, adică peste o săptămână, în noaptea de 26 spre 27 martie 2022, când ceasurile se dau înainte cu o oră, adică ora 3:00 devine ora 4:00. „Dormim mai puțin”, cum se spune, iar 27 martie 2022 este cea mai scurtă zi a anului, având 23 de ore.

( https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/echioctiul-de-primavara-2022-are-loc-azi-cand-se-schimba-ora-1874797)

Reține!

Știrea este o relatare scurtă a unor fapte, evenimente, idei importante, de actualitate, care prezintă interes pentru public și care se transmite prin intermediul unor tehnici moderne de difuzare în masă.

Elementele unei știri trebuie să răspundă la întrebările: ce?, cine?, unde?, când?, de ce?, cum?.

Titlul unei știri are rolul de a exprima ideea de bază, esența știrii și de a atrage atenția cititorului. Titlul iese în evidență prin fontul folosit, prin mărimea corpului de literă, prin culoare și tip (bolduit/îngroșat, înclinat).

Nu toate știrile sunt scurte, nu toate textele scurte sunt știri!

Structura unei știri a. Introducerea sau capul știrii (cu denumirea din engleză lead). Surprinde esența evenimentului, conținând răspunsurile la întrebările cine?, ce?, unde?, când? și provoacă atenția cititorului, îndemnându-l la lectură. b. Corpul, care dezvoltă introducerea, o explică și o aprofundează. În această parte se elaborează știrea propriu-zisă, se menționează detalii care nu sunt cuprinse în introducere. c. Încheierea sau concluzia știrii. Are rolul de a fixa evenimentul, ideea în mintea cititorului.

Realizarea/Prezentarea unei știri trebuie să aibă în vedere: a. coerența – o știre trebuie să aibă conținut unitar, care trebuie să transmită ceva; b. concizia – presupune transmiterea a cât mai multă informație posibilă cu minim de cuvinte. Sunt indicate propozițiile și frazele scurte; c. claritatea – cititorul trebuie să înțeleagă imediat ce vrea să i se spună, nu se lasă loc interpretărilor. Limbajul folosit trebuie să fie clar, simplu.

Aplică!

Indicarea surselor de informare în cadrul știrii este esențială. Fără surse, nu există știre.

Orice personaj de știre trebuie identificat cu nume și funcție (calitatea în care vorbește).

1. Urmărește la televizor sau citește în ziar o știre a zilei, apoi completează, în caiet, într-un tabel asemănător celui de mai jos răspunsurile corespunzătoare întrebărilor menționate. Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? Sursa

2. Imaginează-ți că ești reporter de teren sau reporter pentru presa scrisă și trebuie să relatezi sau să scrii o știre referitoare la unul dintre personajele textelor studiate până acum sau la un aspect important din aceste texte. În realizarea știrii vei ține cont de elementele acesteia, de tehnica de construcție, precum și de exigențele unei știri.

This article is from: