8 minute read

Textul descriptiv

Next Article
EVALUARE FINALĂ

EVALUARE FINALĂ

Tiparul textual descriptiv

Explorează!

Advertisement

1. Observă imaginile. Care este anotimpul tău preferat? Răspunde, ținând cont de următoarele indicații:

◗ Dă-i un chip, utilizând o comparație!

◗ Însuflețește-l printr-un sentiment/stare, personificându-l!

◗ Atribuie-i două trăsături, folosind epitete!

◗ Îmbracă-l în culori, apelând la enumerație!

◗ Asociază-l cu un obiect!

2. Valorifică elementele și figurile de stil de la exercițiul 1 într-un scurt text în care să surprinzi anotimpul preferat.

Descoperă!

Privește cu atenție pictura realizată de Theodor Aman, apoi răspunde cerințelor într-un scurt text.

1. Ce se surprinde în pictură?

2. Ce elemente observi? Menționează-le, evidențiindu-le câte o caracteristică.

3. Care element/elemente se află în prim-plan? Dar în fundal?

4. Elementul uman este surprins în mișcare sau static?

5. Care este elementul care ți-a atras atenția la o primă privire (centrul de interes)?

6. Ce culori apar?

7. Ce emoții, sentimente îți transmite tabloul?

Reține!

Textul descriptiv este textul în care se prezintă un anotimp, un loc (exterior sau interior), un fenomen al naturii, un anotimp, un obiect, un personaj, cu trăsăturile generale și particulare.

Descrierea se întâlnește atât în texte literare în proză, cât și în versuri (pastel), dar și în texte nonliterare (descrierea științifică) sau în textele publicitare.

Textul descriptiv:

→ de tip tablou – înfățișează caracteristicile unui cadru sau ale unui spațiu;

→ de tip portret – detaliază trăsăturile unei persoane sau ale unui personaj.

În textul descriptiv există tipar textual descriptiv!

Cum recunoaștem un tipar textual descriptiv?

◗ Prezintă un peisaj, un cadru, un obiect, o persoană, prin intermediul descrierii.

◗ Dacă textul este literar, se folosește limbajul expresiv, apar figuri de stil (comparație, personificare, epitet, enumerație) și imagini artistice (vizuale, auditive, olfactive, cromatice).

◗ Dacă este o descriere nonliterară, limbajul este obiectiv, cuvintele sunt folosite cu sens propriu.

◗ Sunt prezente detaliile.

◗ Sunt folosite grupurile nominale substantiv–adjectiv, adjectiv–substantiv.

◗ Transmite emoții, sentimente. În textul nonliterar, afectivitatea este minimă sau lipsește cu desăvârșire.

Aplică!

Tipar textual descriptiv

Cu galben și cu roșu își coase codrul ia.

Prin foi lumina zboară ca viespi de chihlimbar.

O ghionoaie toacă într-un agud, și rar

Ca un ecou al toamnei răspunde tocălia…

(Ion Pillat, În vie)

1. Realizează, pentru fiecare dintre imaginile date, un text descriptiv, de 80-100 de cuvinte.

2. Redactează un text descriptiv, de 100-120 de cuvinte, în care să surprinzi un peisaj/un loc primăvara. În textul tău, vei folosi figurile de stil învățate până acum și vei exprima două emoții/sentimente. Dă un titlu expresiv compunerii tale!

În realizarea textului, vei ține cont de pașii realizării unei descrieri, precum și de etapele redactării.

A. Pregătirea pentru redactare:

◗ stabilirea subiectului/temei descrierii;

◗ locul de unde descrii;

◗ perspectiva descrierii;

◗ elemente pe care le vei descrie;

◗ stabilirea figurilor de stil, a elementelor de cromatică;

◗ emoții și sentimente transmise.

B. Ciorna textului

C. Revizuirea ciornei – corectează sau completează cu aspecte pe care le consideri importante

D. Redactarea finală a textului descriptiv

Model:

Adjectivul (actualizare)

Explorează!

Conform modelului din partea stângă, asociază fiecărui portret de mai jos un domeniu de activitate, un obiect, apoi atribuie-i obiectului o însușire originală. Subliniază cuvântul care arată însușirea.

Nadia Comăneci:

→ Sport/Gimnastică

→ paralele fermecate

Amintește-ți!

Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care arată însușirea unui obiect. Adjectivul determină un substantiv.

◗ Ce sunt cuvintele subliniate ca parte de vorbire?

◗ Scrie formele adjectivului fermecate la masculin și feminin, singular și plural. Își modifică forma?

◗ Joc în pereche. Bătălia adjectivelor. Găsește împreună cu colegul tău/colega ta un adjectiv care desemnează o însușire comună. Exemplu: curios, rapid etc. Realizați apoi o comparare între însușiri, prin raportare la voi înșivă/însevă.

Exemplu: Sebastian și Rareș sunt prieteni.

Amândoi sunt la fel de curioși.

În anumite situații, Rareș este mai curios decât Sebastian. Sebastian este foarte curios.

Clasificarea adjectivelor

1. După fel: a. propriu-zise: bun, dulce, frumos, curat etc.; b. provenite din participiu: cartea citită, planșa desenată, tema scrisă.

2. După flexiune: a. Variabile (își modifică forma după gen și număr)

◗ cu patru forme flexionare: înalt, frumos, clar etc.; b. Invariabile (nu își modifică forma): gri, roz, bej, cumsecade etc. substantiv adjectiv articol demonstrativ

◗ cu trei forme flexionare: drag, cenușiu etc.

◗ cu două forme flexionare: mare, vechi etc.

Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.

De obicei, adjectivul stă după substantivul determinat (stelele strălucitoare). Adjectivul poate sta și înaintea substantivului, iar atunci preia de la acesta articolul hotărât (strălucitoarele stele).

 Privește propoziția și observă: Fata cea harnică își ajută bunicii.

Articolul demonstrativ leagă adjectivul de substantivul determinat.

Articolul demonstrativ are formele: masculin feminin singular plural singular plural cel, celui cei, celor cea, celei cele, celor b. I-am dat un sfat băiatului cel/celui neastâmpărat. c. Premiul elevei cea/celei silitoare a fost pregătit.

Articolul demonstrativ se acordă în gen și număr cu substantivul determinat de adjectiv (copiii cei cuminți, florile cele roșii).

Aplică!

1. Alcătuiește scurte enunțuri în care să folosești formele: cel/ce-l, cea/ce-a, cei/ce-i, cele/ce le.

2. Scrie în caiet formele corecte: a. Copilul este darul cel/ ce-l mai neprețuit pentru părinți.

Adjectivul are următoarele grade de comparație:

1. Pozitiv – exprimă o însușire a obiectului fără a o compara: prăjitură dulce.

2. Comparativ – exprimă însușirea unui obiect prin raportare la însușirea altui obiect sau la însușirea obiectului în alt moment al existenței sale. Comparativul are formele: a. de egalitate: prăjitură la fel de (tot atât de, tot așa de) dulce b. de inegalitate → de superioritate: prăjitură mai dulce

→ de inferioritate: prăjitură mai puțin dulce

3. Superlativ – exprimă intensitatea maximă a însușirii. Superlativul are formele: a. relativ – arată intensitatea maximă a însușirii, stabilită prin comparație.

Acesta este: → de superioritate: prăjitura cea mai dulce

→ de inferioritate: prăjitura cea mai puțin dulce b. absolut – arată intensitatea la grad maxim, fără a se realiza comparația.

Superlativul absolut este:→ de superioritate: prăjitura foarte dulce

→ de inferioritate: prăjitura foarte puțin dulce

Nu au grade de comparație:

◗ adjectivele care sunt, la origine, comparative sau superlative (inferior, superior, anterior, posterior, optim, ulterior, minim, maxim, suprem, ultim);

◗ adjectivele care implică ideea de superlativ (complet, colosal, plin, gigantic, uriaș, extraordinar, principal, unic etc.);

◗ adjectivele al căror sens nu permite compararea (rădăcinos, profesional, acvatic, moldovean, viu etc.)

Capcane în utilizarea adjectivelor

Corect: prietenele dragi –dragile prietene

Incorect: dragele prietene

Corect: ficși, ortodocși, perplecși

Incorect: fixi, ortodoxi, perplexi

Corect: chinezi, englezi, confuzi

Incorect: chineji, engleji, confuji

1. Numește substantivele care denumesc obiectele de mai jos. Conform modelului dat, scrie cuvinte care să arate însușiri ale acestora.

Model: a. minge – mare, albă.

2. Pune substantivelor date câte două adjective epitete, conform modelului: soare gând zâmbet toamnă ramă privire cochet vesel

3. Trasează în caiet un tabel asemănător celui de mai jos și scrie în el adjectivele propriu-zise și adjectivele provenite din modul participiu, din seria: înalt, îndrăzneț, interesant, premiant, corect, leneș, citite, rece, pictate, drăguț, cunoscut.

Adjective propriu-zise Adjective provenite din verb la participiu îndrăzneț cumsecade nervos albastru roz ager rece mare mândru acru oranj simplu gri vivace colorat

4. În lac plutesc adjective variabile și adjective invariabile. Fata are ca sarcină să pescuiască adjectivele variabile, iar băiatul pe cele invariabile. Îi poți ajuta chiar tu și, de câte ori pescuiești un adjectiv, pune-l în găletușa potrivită.

Adjective invariabile Adjective variabile nou bej

5. Precizează pe caiet numărul de forme flexionare ale următoarelor adjective variabile: drag, calm, vechi, tare, mic, straniu, verde, repede, pierdut, senin

6. Scrie forma de plural a structurilor date: fată dragă cetățean chinez sfânt ortodox bătrân cumsecade dinte fix fluture zglobiu

7. Pune adjectivele marcate la gradul de comparație cerut în paranteză, realizând, totodată, acordul. Scrie textul în caiet.

Primăvara ne îmbie cu miresmele ei (plăcut, pozitiv). Florile își etalează rochițele (frumoasă, superlativ relativ de superioritate). Fluturii cu aripile (gingaș, pozitiv) se răsfață pe petalele florilor, toate (catifelat, comparativ de egalitate). Soarele cu razele sale (strălucitor, superlativ absolut) încălzește întreaga natură și aduce bucurie în sufletele oamenilor.

8. Analizează, după modelul dat, adjectivele subliniate din textul de mai jos.

Era cel mai plăcut și mai tainic colțișor de lume, pe care ți-l puteai închipui. Zidurile înalte care-l împrejmuiau erau acoperite de trandafiri agățători, deocamdată desfrunziți, dar atât de deși că păreau o adevărată împletitură. […] Se mai vedeau apoi și o mulțime de trandafiri izolați, adevărați copăcei cu ramurile răsfirate. Mai erau și alți pomi în grădină, dar ceea ce-o făcea să pară atât de neobișnuită și fermecătoare erau trandafirii agățători, încolăciți pe celelalte trunchiuri, trandafiri ce-și lăsau crenguțele tinere să fluture în jos ca niște perdele ușoare, pentru ca apoi să se prindă iarăși ici-colo de câte o cracă mai îndepărtată, țesând astfel punți fermecate de la un pom la altul […]. Mary se gândi că această grădină arăta cu totul altfel decât altele care nu stătuseră părăsite vreme atât de îndelungată; era cu adevărat diferită de tot ce mai văzuse fetița până atunci […].

Dar acum se afla înăuntrul grădinii vrăjite; putea intra oricând aici prin portița de sub iederă. Se simțea ca și cum ar fi descoperit o lume numai și numai a ei. Soarele strălucea între cele patru ziduri ale grădinii, iar bolta înaltă a cerului albastru părea că răspândește asupra acestui colț uitat de pe moșia Misselthwaite o lumină mai puternică și mai dulce

(Frances Hodgson Burnett, Grădina secretă)

Model: fermecate – adjectiv provenit din participiu, variabil, cu patru forme flexionare, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat punți (feminin, singular, acuzativ), gradul de comparație pozitiv, atribut adjectival.

Posibilități combinatorii ale adjectivului

Observă!

Privește imaginile alăturate, apoi răspunde cerințelor.

1. Numește obiectul ilustrat în fiecare imagine.

2. Atribuie fiecărui obiect o însușire.

3. Alcătuiește scurte enunțuri cu grupurile nominale formate.

4. Ce funcție sintactică au adjectivele în enunțurile create de tine?

5. Ce parte de vorbire determină atributele adjectivale?

6. Alcătuiește un enunț în care adjectivul galben să fie nume predicativ. De cine depinde adjectivul cu funcția sintactică de nume predicativ?

7. Menționează ultimul adjectiv din enunțul următor și subliniază partea de propoziție care îl determină: Pretutindeni nu vedeai decât chipuri voioase, peste care domnea primăvara, văzduhul era plin de mireasma salcâmilor în floare. (Mark Twain, Aventurile lui Tom Sawyer)

În propoziții, adjectivul se poate combina cu alte cuvinte, putând fi atât adjunct, cât și centru:

◗ adjectiv adjunct într-un grup de cuvinte: pomi înfloriți; Lalelele sunt roșii. adjunct adjunct

◗ adjectiv centru al unui grup de cuvinte: plin de mireasma salcâmilor centru

Adjectivul adjunct are funcția sintactică de:

◗ atribut adjectival, atunci când determină un substantiv: Primăvara a venit cu alaiul ei de flori înmiresmate. (ce fel de flori?) substantivul determinat adjectiv adjunct, atribut adjectival subiect verb copulativ adjectiv adjectiv adjunct, complement adjectiv circumstanțial a. Câmpia este plină cu bănuți galbeni de păpădie. b. Fluturii cu aripi străvezii sărută florile de primăvară. c. Vântul blând mângâie obrajii copiilor ieșiți la joacă.

◗ nume predicativ, atunci când arată caracteristica subiectului, de care este legat prin verbul copulativ a fi: Copacii sunt înfloriți.

Numele predicativ se acordă în gen, număr și caz cu subiectul.

Adjunctul unui adjectiv poate fi un substantiv sau un pronume precedat de prepoziție, având funcția sintactică de complement sau de circumstanțial.

Eleva este capabilă de performanță. (capabilă de ce?) Are ochii verzi ca smaraldul.

Aplică!

1. Transcrie în caiet adjectivele din enunțurile următoare și menționează-le funcția sintactică.

2. Menționează calitatea de adjunct sau centru a adjectivelor de la exercițiul anterior, subpunctul a.

3. Precizează funcția sintactică a adjuncților adjectivelor-centru din enunțurile următoare: a. Sora mea este mereu atentă la detalii. b. Soarele strălucește pe cerul clar ca o oglindă. c. Colegul meu este dornic de reușită. d. Mihai este un băiat încrezător în forțele lui. e. Merele puse în coșuri sunt roșii. f. Vremea este nefavorabilă drumețiilor montane.

4. Alcătuiește un enunț în care adjectivul plin să fie atât adjunct, cât și centru.

This article is from: