Valori ale culturii populare în spațiul românesc Tradiția mărțișorului

Descoperă!

◗ Asociază fiecărei sărbători menționate mai jos un simbol corespunzător. Notează pe caiet asocierile găsite.

mărțișorului

◗ Care dintre sărbătorile menționate mai sus sunt specific românești?

Citește cu atenție fragmentul și rezolvă cerințele date.

Tradiții românești

Despre 1 martie, sărbătoarea de primăvară a mărțișorului

Cuvântul mărțișor este o moștenire de la strămoșii romani, are origini latine (gingillo) și este numele popular al lunii martie. Acest vechi obicei de primăvară este specific poporului român și își are rădăcinile în credințele și practicile agricole. Sărbătoarea are loc în prima zi a lunii martie, considerată prima lună de primăvară. În Antichitatea romană, se sărbătorea începutul noului an la 1 martie, denumirea lunii provenind de la numele zeului Marte, patronul câmpului și al vitelor, care personifică renașterea naturii. Grecii antici aveau aceleași atribute pentru zeul Marsyas, considerat inventatorul fluierului, al cultului gliei, care este legat de maternitate și vegetație. […]

În multe situri arheologice din țară s-au găsit ciucuri și bijuterii vechi de peste opt mii de ani, precum pietre mici de râu pictate în alb și roșu, purtate ca pandantive la gât. Roșul reprezintă focul, sângele și soarele. În schimb, albul înseamnă puritatea apei, fiind specific ritualului din primăvară. În trecut, mărțișorului i se adăuga o monedă de aur, care se lega de un șnur făcut din două părți întrețesute, una roșie și una albă, purtat de copii în jurul gâtului. În credința ortodoxă, se consideră că acest talisman este purtătorul norocului și fericirii. […] În unele părți ale țării, mărțișorul este purtat ca o brățară pe încheietura mâinii, toată luna martie.

În unele zone, înainte de ivirea zorilor, fetele înnoadă fire de mărțișoare pe un trunchi de copac sau le pun într-un trandafir, cu credința că toate dorințele lor vor fi împlinite. Firele simbolice, fabricate din două părți răsucite, una albă și una roșie, au fost inițial folosite de gali înainte ca romanii să le cucerească teritoriile. […]

În Bulgaria, la 1 martie, se văd multe fețe fericite, iar ceea ce atrage privirea este bijuteria cu care hainele sunt decorate pentru petrecere. Se pot observa, de asemenea, bijuterii purtate de câini și de pisici. În satele mici de munte, oamenii împodobesc animalele din curte (oi, cai, capre etc.) într-un mod sofisticat. Poate vă întrebați de unde provine obiceiul. În cele mai vechi timpuri, martenitsa, așa cum sunt numite mărțișoarele în limba bulgară, au fost acceptate ca un semn de ritual. Astăzi, mărțișorul a rămas doar un obicei legat de sosirea primăverii; bulgarii au convingerea că vor fi sănătoși pentru întregul an, dacă poartă martenitsa în luna martie. […]

Se spune că așa cum este vremea de martenitsa așa va fi pe tot parcursul anului. Toată lumea poartă martenitsa în Bulgaria, inclusiv animalele de companie. Mărțișorul bulgar este similar celui românesc. […] În unele regiuni din Bulgaria mărțișorul este purtat în funcție de statutul social al persoanelor în cauză. Astfel, fetele necăsătorite poartă mărțișorul pe partea stângă a rochiei, în timp ce fetele mai mari îl poartă pe degetul mic al mâinii stângi. Oamenii căsătoriți poartă martenitsa la șoseta dreaptă. […]

În România, puține sunt tradițiile care vin din obiceiurile populare legate de calendar și care să fi fost păstrate până în zilele noastre cu schimbări foarte mici. Aceste tradiții neschimbate, inclusiv mărțișorul, sunt ca un simbol care marchează, în luna martie, trecerea de la iarnă la primăvară. […]

În trecut, amuletele din martie erau făcute din lână neagră sau albă (simbolizând lumina și întunericul, frigul și căldura), două fire răsucite într-o frânghie mică. Aceste prime brățări erau oferite copiilor de către mame. Înainte de zori, mama se trezea să pregătească în secret modestul mărțișor, îl lega la mâna copilului, dorindu-i sănătate în continuare și amintiri pline de farmec. Cu timpul, a apărut, legat de acest șnur, un mic medalion, din argint sau din metal, ceramică ori lemn. Aceste mărțișoare se purtau în piept sau la mână până la sosirea primelor berze sau până la înflorirea copacilor, în primăvară. […]

În unele zone ale țării, mărțișorul, cunoscut și sub denumirea de mărțiguș, se îndepărtează de pe mâna fetelor la Sărbătoarea Sfinților 40 de mucenici din 9 martie. […]

Deși în ultimii ani a devenit un produs cu un caracter comercial pronunțat, mărțișorul rămâne o autentică sărbătoare folclorică românească. […] Sărbătoarea mărțișorului se întâlnește în Balcani la aromâni, meglenoromâni, și la bulgari. De asemenea, acest simbol poate fi întâlnit în Macedonia și în Albania.

(Tradiții românești, http://orientromanesc.ro/2019/03/06/despre-1-martie-sarbatoarea-de-primavara-martisorului/)

1. La ce sărbătoare face referire textul de mai sus?

2. Menționează într-un enunț cum sărbătoresc românii sosirea primăverii.

3. Formulează un enunț în care să precizezi care este originea cuvântului mărțișor.

4. Ce semnificație au culorile mărțișorului?

5. Numește două obiceiuri de la noi din țară, legate de tradiția mărțișorului.

6. Cine poartă mărțișorul în Bulgaria?

7. Unde se atașează mărțișorul bulgăresc?

8. La ce populații se mai întâlnește sărbătoarea Mărțișorului?

PROIECT • GÂNDIȚI, LUCRAȚI, PREZENTAȚI ÎMPREUNĂ!

GHID TURISTIC – ȚINUTURI DE POVESTE DIN ȚARA MEA

Sperăm că tablourile descriptive surprinse de scriitori în operele lor v-au încântat. Vă prezentăm câteva dintre ținuturile de poveste din România.

Rezervația naturală Pietrele Doamnei este unul dintre cele mai pitorești locuri din județul Suceava, un ținut încărcat de legende și cu o frumusețe aparte. Rezervația Pietrele Doamnei este o arie protejată situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al orașului Câmpulung Moldovenesc. […]

Învăluită în mister, apariția Pietrelor Doamnei este explicată de localnici prin numeroase legende. Cea mai cunoscută dintre ele are legătură cu doamna Elena, soția voievodului Petru Rareș. […] Se spune că în vremurile tulburi ale istoriei, în 1541, în timpul celei de-a doua domnii a lui Petru Rareș, acesta a găsit în Munții Rarău un loc pentru a-și pune la adăpost familia și o parte din avere.

Urmăriți de hoardele de tătari, doamna Elena și fiul Ștefăniță s-au refugiat într-o peșteră unde au început să se roage, iar la un moment dat au auzit un zgomot puternic. Legenda spune că stânci mari s-au desprins și au căzut peste locul unde se afla averea domnitorului, îngropându-i pe atacatori. Doamna Elena ar fi afirmat: „Aceasta este plata pentru salvarea noastră” și, de atunci, stâncile au primit denumirea de „Pietrele Doamnei”, iar comoara stă și acum ascunsă de stâncile uriașe.

(https://www.libertatea.ro/lifestyle/pietrele-doamnei-traseu-legenda-3714819)

În inima Maramureșului, pe Valea Izei, te așteaptă un ținut de poveste, locuit de oameni care sfidează timpul neostenind niciodată. Valea Izei este una dintre axele principale folosite de turiștii dornici să viziteze Maramureșul istoric. Râul Iza izvorăște de pe versantul nord-vestic al Munților Rodnei, la aproximativ 1200 m altitudine și are un bazin de peste 1300 km2. În drumul său spre Tisa străbate Depresiunea Maramureșului pe direcția sud- est – nord-vest, având și un sector de defileu (Surduc).

Pe Valea Izei pe lângă peisajele pitorești puteți admira salba de localități de pe firul văii, fiecare cu un specific maramureșean autentic, cu porți sculptate, biserici de lemn, între care se remarcă Mănăstirea Bârsana.

(https://pe-harta.ro › obiectiveturistice › valea-izei-maramures)

Realizați un proiect cu titlul Ținuturi de poveste din țara mea.

Grupați-vă în grupe de 4-5 elevi, fie aleatoriu, fie conform unor criterii stabilite de profesor.

Programarea etapelor de lucru și distribuirea responsabilităților

În cadrul grupei puteți avea diferite responsabilități:

 liderul grupei, care coordonează activitatea și facilitează participarea membrilor la discuție;

 secretarul, care notează ideile membrilor, strategia de lucru, bibliografia etc.;

 raportorul, care prezintă proiectul în clasă etc.

Răspundeți, în cadrul grupei, la întrebările: Unde am văzut ținutul de poveste?, Când l-am văzut?, Ce m-a atras la el?, De ce materiale am nevoie?, De unde mă voi documenta? Alegeți locul care considerați că are cele mai multe elemente pe care le puteți prezenta (așezare geografică, floră, faună, istorie, interes turistic, elemente inedite etc.)

Urmați pașii de mai jos.

1 Informarea. Strângeți informațiile necesare, atât din călătoriile voastre (impresii, pagini de jurnal, fotografii), cât și din surse cât mai diverse și credibile.

2 Planificarea. Împărțiți-vă sarcinile în cadrul grupei, astfel încât toți membrii să participe activ și să colaboreze la realizarea proiectului. Profesorul poate oferi suport, dacă este cazul.

3 Decizia. În cadrul echipei se hotărăște forma proiectului (colaj, portofoliu, afiș, prezentare etc.)

4 Implementarea/Realizarea formei proiectului. Fiecare membru al echipei lucrează responsabil, în acord cu planul stabilit și cu sarcina primită.

5 Autoevaluarea. După ce ați terminat, vă autoevaluați rezultatele muncii, apoi vă evaluați reciproc, pentru a stabili gradul de definitivare a proiectului. Profesorul va avea rolul de persoană-suport și de sfătuitor și poate veni cu sugestii de îmbunătățire.

6 Evaluarea. Elevii și profesorul evaluează în comun procesul și rezultatele obținute. Evaluarea se poate realiza după o fișă asemănătoare celei de la pagina 46.

I. Citește textul de mai jos, apoi rezolvă cerințele propuse. În poiana tăinuită, unde zbor luciri de lună, Floarea oaspeților luncii cu grăbire se adună, Ca s-asculte-o cântăreață revenită-n primăvară Din străinătatea neagră, unde-i viața mult amară. […]

Iată, vin pe rând, păreche, și pătrund cole-n poiană Bujorelul vioi, rumen, cu năltuța odoleană, Frățiori și romănițe care se ațin la drumuri, Clopoței și măzărele, îmbătate de parfumuri. […]

În poiană mai vin încă elegante floricele, Unele-n condurii doamnei și-n rochiți de rândunele, Altele purtând în frunte, înșirate pe o rază, Picături de rouă dulce care-n umbră scânteiază.

Ele merg, s-adună-n grupe, se feresc de buruiene Și privesc sosind prin aer zburători cu mândre pene, Dumbrăvenci, ganguri de aur ce au cuiburi de mătasă, Ciocârlii, oaspeți de soare, rândunele,-oaspeți de casă.

Mierle vii șuierătoare, cucul plin de îngâmfare, Gaița ce imitează orice sunete bizare, Stigleți, presuri, macalendri ce prin tufe se alungă Și duioase turturele cu dor lung, cu jale lungă.

(Vasile Alecsandri, Concertul în luncă)

1. Scrie pe caiet litera corespunzătoare răspunsului corect. Textul dat este o descriere de tip: a. portret; b. tablou.

2. Menționează evenimentul la care face referire textul.

3. Unde are loc evenimentul? Justifică printr-o secvență.

4. Cine participă la concertul din luncă?

5. Scrie patru termeni din câmpul lexical al plantelor.

6. Numește două emoții prezente în text.

7. Completează pe caiet spațiile libere cu trăsăturile elementelor date, așa cum apar în text: poiana ; bujorelul ______ ; floricele; rouă __________ ; turturele

8. Transcrie din ultimele trei strofe un epitet și o enumerație.

9. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificația unei figuri de stil precizată la exercițiul anterior.

10. Menționează două trăsături prin care să justifici că textul dat este unul descriptiv.

11. Precizează rima versurilor din prima strofă.

12. Stabilește măsura versurilor: Ca s-asculte-o cântăreață revenită-n primăvară/Din străinătatea neagră, unde-i viața mult amară.

13. Transcrie, din text, un adjectiv propriu-zis și un adjectiv provenit din verb la participiu.

14. Indică formele flexionare ale adjectivelor marcate cu verde pe text.

15. Pune adjectivul lungă la trei grade de comparație diferite, pe care le vei preciza.

16. Analizează adjectivele marcate cu albastru pe text.

17. Alcătuiește câte un enunț în care adjectivul plăcut să aibă funcțiile sintactice de nume predicativ, respectiv de atribut adjectival.

II. Redactează un text descriptiv, de 10-15 rânduri, în care să prezinți un peisaj surprins într-o zi de primăvară. În redactarea textului, vei avea în vedere:

◗ să respecți tema dată;

◗ să menționezi cel puțin două elemente ale peisajului ales;

◗ să dezvălui emoțiile și sentimentele provocate de contemplarea peisajului;

◗ să integrezi două figuri de stil și două imagini artistice;

◗ să utilizezi verbe la persoana I, numărul singular;

◗ să respecți normele de așezare în pagină, de ortografie și de punctuație.