Complementul

Explorează!

Ionel scrie … …

… …

… …

…

Desenează în caiet și adaugă structurii din partea stângă cât mai multe cuvinte. Pune întrebarea și precizează ce exprimă fiecare cuvânt. Ce element din structură determină fiecare cuvânt?

Reține!

Complementul este partea secundară de propoziție care determină, în general, un verb. El scrie poezii frumoase.

◗ Complementul direct

Reține!

Complementul direct (c.d.) arată obiectul asupra căruia se exercită în mod direct acțiunea verbului. Întrebări: pe cine?, ce?

Am văzut- o pe Amalia. Pe cine am văzut? Am citit o poezie frumoasă. Ce am citit?

Observă!

 Cuvântul cu funcție sintactică de complement direct, exprimat prin substantiv, pronume sau numeral, stă în cazul acuzativ.

 Complementul direct poate fi dublat – reluat sau anticipat – prin forme neaccentuate ale pronumelui personal în cazul acuzativ (clitice pronominale).

L-am întrebat pe Ionel. (anticipat)

Pe Ana a certat- o. (reluat)

Complementul direct poate fi exprimat prin: a. Am citit un roman de acțiune. b. Am văzut-o pe cea de a treia ieri. c. Nu o cunoști? d. Mă întreb adesea cine a scris poezia aceea. e. Pe cei doi i-a chemat în parc. f. Pe Ioana o dorim în echipă. g. Pe dumneavoastră vă respectă mult. h. Mă chemau adesea să îi ajut. i. Spun proverbe și ghicitori și noi începem un basm cunoscut. a. El a cerut o pizza mare. b. Nicoleta a cumpărat o carte interesantă. c. Am văzut cățelul vecinilor pe stradă. d. Doresc o barcă de când mă știu.

 substantiv comun sau propriu: Citește o carte interesantă. L-am văzut pe Andrei.

 pronume personal, de politețe sau reflexiv: L-am chemat pe el. Pe dumneavoastră vă așteptam. Mă curăț de praf.

 numeral cardinal sau ordinal: I-am supărat pe cei doi. Pe al treilea l-au premiat.

Aplică!

1. Adaugă următoarelor verbe complemente directe care să răspundă ambelor întrebări.

2. Scrie în caiet și subliniază complementele directe din următoarele enunțuri, apoi precizează valoarea morfologică și cuvântul de care depind.

3. Înlocuiește complementele directe cu un clitic pronominal (formă neaccentuată a pronumelui).

4. Analizează complementele directe din fragmentul următor:

Și ne pomenim într-una din zile că părintele vine la școală și ne aduce un scaun nou și lung, și după ce-a întrebat de dascăl, care cum ne purtăm, a stat puțin pe gânduri, apoi a pus nume scaunului Calul Balan și l-a lăsat în școală. În altă zi ne trezim că iar vine părintele la școală, cu moș Fotea, cojocarul satului, care ne aduce, dar de școală nouă, un drăguț de biciușor de curele, împletit frumos, și părintele îi pune nume Sfântul Nicolai, după cum este și hramul bisericii din Humulești… Apoi poftește pe moș Fotea că, dacă i-or mai pica ceva curele bune, să mai facă așa, din când în când, câte unul, și ceva mai grosuț, dacă se poate… Bădița Vasile a zâmbit atunci, iară noi, școlarii, am rămas cu ochii holbați unii la alții. Și a pus părintele pravilă și a zis că în toată sâmbăta să se procitească băieții și fetele, adică să asculte dascălul pe fiecare de tot ce-a învățat peste săptămână; și câte greșeli va face să i le însemne…

(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

5. Amintește-ți o întâmplare petrecută la școală. Povestește-o în câteva enunțuri folosind șase complemente directe.

◗ Complementul prepozițional

Reține!

Complementul prepozițional (c.p.) este o parte de propoziție care determină un verb și care arată obiectul la care se referă o acțiune. Substantivul, pronumele și numeralul cu funcție de complement prepozițional stau în cazul acuzativ și sunt însoțite de o prepoziție.

Răspunde la întrebările: despre cine?, despre ce?, cu cine?, cu ce?, pentru cine?, pentru ce? etc.

Vorbim despre lucruri importante. Despre ce vorbim?

Votează pentru ei. Pentru cine votează?

Complementul prepozițional poate fi exprimat prin: a. Mă implică întotdeauna în . b. Ana visează la … c. Se plictisește de fiecare dată de … . d. S-a gândit cu drag la … .

Fii creativ!

Observă imaginile, pune întrebări în legătură cu ele, folosind diverse prepoziții. Ce răspunsuri poți primi?

 substantiv comun și propriu: Discută despre colegi. Mergem cu Andrei în excursie.

 pronume personal, de politețe, reflexiv: Se gândește la el. Mă întreabă despre dumnealui. Ne spune despre sine.

 numeral cardinal sau ordinal: Cu cei doi m-am întâlnit să vorbim despre al treilea.

Observă!

1. Precizează cine poate fi beneficiarul acțiunilor reprezentate în imaginile de mai jos.

2. Ce întrebare poți pune pentru a-l afla? Cui adresezi întrebarea?

3. Prin ce părți de vorbire a fost exprimat beneficiarul?

1. Alcătuiește enunțuri în care să existe complemente prepoziționale însoțite de următoarele prepoziții: cu, pentru, despre și pe.

2. Completează în caiet enunțurile următoare pentru a obține complemente prepoziționale.

3. Alcătuiește enunțuri în care complementul prepozițional să fie exprimat prin:

◗ substantiv propriu;

◗ numeral ordinal;

◗ pronume reflexiv;

◗ pronume personal

4. Analizează complementele prepoziționale din fragmentul de mai jos. Fiindcă vezi, gheața e ticăloasă; o auzi noaptea trosnind, strângând pântecele corăbiei în chingi – și gâfâi și gâfâi, ca și cum ai sta pe brânci, cu un sac de o sută de ocale în spinare – și visezi la arhipelag, la portocali și la lămâi, și zadarnic bați cu pumnul în tambuchiul cabinei de la prova de unde se ridică miros de berbec fript și unde oamenii din echipaj – pezevenghii! – fac chiolhan cu banii tăi. Și zadarnic strigi: — Bre Nicola, bre Lachi, bre Gherasim, aveți grijă de gheață, bre!

(Radu Tudoran, Toate pânzele sus)

5. Creează un text, de șase-opt enunțuri, având ca temă plimbarea cu o barcă în care să folosești cinci complemente prepoziționale, exprimate prin părți de vorbire diferite pe care le vei sublinia.

◗ Complementul indirect

Reține!

Complementul indirect (c.i.) este partea de propoziție care determină un verb și indică beneficiarul acțiunii. Răspunde la întrebarea cui? și stă în cazul dativ.

Îi spun colegului vestea. Cui spun?

Observă!

Complementul indirect poate sta după cuvântul determinat, dar și înaintea acestuia:

I-am explicat Ioanei exercițiul. Ioanei i-am explicat exercițiul.

Complementul indirect poate fi exprimat prin:

 substantiv comun sau propriu:

I-a dat fetei o floare. Îi spun Mariei adevărul.

 numeral cardinal sau ordinal: Celor doi le este foame. Celui de-al treilea i-am oferit scuze.

 pronume personal, de politețe sau reflexiv: Lui îi este frică. Dumnealui i-am cerut un sfat. Sieși își reproșează.

Aplică!

1. Notează în caiet, apoi subliniază complementele indirecte din enunțurile date și precizează prin ce parte de vorbire sunt exprimate: a. I-a cerut prietenei un sfat. b. Le-a povestit o întâmplare neadevărată. c. Lui Ionică îi este rușine. d. Și-a promis sieși că va reuși. e. Le-am oferit celor trei un cadou neașteptat. f. I-a propus Mariei un compromis.

2. Încercuiește cliticele care dublează complementul indirect și precizează valoarea lor morfologică.

3. Scrie enunțurile în caiet și indică prin subliniere forma corectă din enunțurile date: a. Am cerut la Maria/Mariei un măr. b. I-am trimis Cristinei/lui Cristina un e-mail. c. Mama a făcut lui Gabi/Gabiei un desen frumos. d. Alexandrei/Lui Alexandra îi e poftă de gogoși.