Profitul Afgricol nr. 19, din 19 mai 2021 by Profitul Agricol

nr. 19 din 19 mai 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 19/2021

Comisia î¿i contrazice propriile norme

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Secretarul General al Copa-Cogeca, finlandezul Pekka Pesonen, acuzå Comisia Europeanå cå întârzie de un an de zile prezentarea unui studiu de impact cuprinzåtor al Pactului Verde, fapt ce contravine propriilor norme procedurale ale guvernului bruxellez. “Fermierii sunt låsa¡i în båtaia vântului atunci când discutåm de produc¡ie ¿i securitate alimentarå, competitivitate cu fermieri din ¡årile non-UE ¿i venituri”, spune Pesonen. Pesonen aratå cå bugetul alocat Agriculturii de UE este redus în termeni reali, chiar dacå socotim cele 7,5 miliarde de euro pentru programul “Genera¡ia Urmåtoare”. “Cu acest buget redus se asumå cå vom produce mai mult, råmânând competitivi în confruntarea cu importurile mai ieftine. Acest fapt este cu deosebire îngrijoråtor pentru o ¡arå ca România, care are marea sa provocare legatå de structura fermelor ¿i dezvoltarea infrastructurii”. Secretarul general al Copa-Cogeca are la îndemânå o listå de îngrijoråri: - În privin¡a produselor de protec¡ia plantelor nu avem variante de înlocuire pentru cele care urmeazå så nu mai fie reautorizate. Nu este acceptabil, fermierii au nevoie de solu¡ii. Nu avem o problemå cu cerin¡ele de sustenabilitate, dar nu se poate så eliminåm instrumentele de lucru, iar fermierii så producå la fel, ca ¿i când, printr-o magie, problemele pentru care aveau nevoie de solu¡ii ar fi dispårut. - La fel, în ce prive¿te antibioticele pentru animale. Este limpede cå trebuie så tratåm animalele. Putem reduce consumul, dar nu de maniera propuså, altfel nu vom putea respecta principiile legate de îngrijirea animalelor, pe care tot societatea noastrå le impune. - Comisarul pentru Sånåtate Stella Kyriakides este un critic al consumului de carne de vitå. Dar, în acela¿i timp, comisarul pentru Comer¡ nu face decât så deschidå por¡ile pentru importuri masive de carcase de vitå din alte ¡åri nonmembre, care vor scådea pre¡ul ¿i vor afecta veniturile crescåtorilor de vaci europeni. Care, cu aceste venituri scåzute, vor fi obliga¡i så realizeze investi¡ii mai mari, pentru a fi în concordan¡å cu noile cerin¡e de mediu. - Sus¡inem agricultura organicå, dar 25% agriculturå organicå este sustenabil numai dacå reu¿im så generåm venituri mai mari pentru acest sector. Iar asta nu se realizeazå doar prin scheme de suport pentru produc¡ie. - Referitor la biodiversitate: 30% protec¡ie ¿i 10% protec¡ie strictå înseamnå, din nou, cå va trebui så producem mai mult, cu mai pu¡in teren”.

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS Profitul Agricol 19/2021

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Gr\dina, via [i livada

Planul Uniunii Europene: reducerea la zero a poluårii solului, apei ¿i aerului

Exirel - insecticid de la FMC pentru pomi fructiferi ¿i vi¡å-de-vie

Dimitrie Muscå: “Må tem så mai populez...”

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia mondialå de grâu

1,1 miliarde tone de porumb

Opozi¡ia Comisiei fa¡å de iriga¡ii

Måsurile de Agromediu sunt dificil de pus în practicå

Standardizarea contractelor forward?

Constantin Ducar: Calul este al doilea Dumnezeu pentru mine

Investi¡iile în utilaje performante, o prioritate Bayer: Erbicide noi pentru cereale påioase

Brazilia ignorå criticile interna¡ionale

Ucraina confiscå alcoolul produs la Cernobîl

Australia anun¡å måsuri contra ¿oarecilor

Danone renun¡å la ac¡iunile Mengniu

Careu de avantaje pentru combaterea buruienilor la porumb 22 Balint Petrescu este mul¡umit 31 de pia¡a cerealelor Du¿manul ascuns din lanurile frumoase de grâu 24 Amalgerol Essence la floarea-soarelui. Fitotoxicitate reduså, Interzicerea glifosatului, 32 efect poten¡at la erbicide incompatibilå cu lucrårile minime 26 Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Cre[terea animalelor

Informa]ii externe

Tanymecus, prezen¡å “timidå” în Timi¿

Culturi vegetale Syngenta: aplica¡ie pe telefon pentru tratamentele fitosanitare

Ma[ini & utilaje Mecanica Ceahlåu - 100 de ani

Schimb de informa¡ii între Bayer ¿i Claas

15 ani de UTILBEN

Alexandru Micu: “De anul acesta investesc în iriga¡ii ¿i în tractoare John Deere”

Utilajele Dondi de prelucrare a solului

Amazone UX SmartSprayer economise¿te 90% din erbicid

Pagina de istorie 20 de milioane de lei pentru restaurarea cetå¡ii Sfântului Ladislau

Hobby Mo¿tenirea Regelui Arthur

Mar¿ul Plåcintelor, lângå Timi¿oara

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Planul Uniunii Europene> reducerea la zero a polu\rii solului, apei [i aerului Comisia Europeanå a adoptat, pe 12 mai, Planul de ac¡iune al UE “Cåtre reducerea la zero a poluårii aerului, apei ¿i solului”, un rezultat esen¡ial al Pactului verde european ¿i principalul subiect al Såptåmânii verzi a UE. Planul stabile¿te o viziune integratå pentru 2050: o lume în care poluarea så fie reduså la niveluri care så nu mai fie dåunåtoare sånåtå¡ii umane ¿i ecosistemelor naturale, precum ¿i etapele necesare pentru a atinge acest obiectiv. Teoretic, el interconecteazå toate politicile relevante ale UE în materie de combatere ¿i prevenire a poluårii, punând accent pe modul de utilizare a solu¡iilor digitale pentru a combate poluarea. Se prevede revizuirea unor acte legislative relevante ale UE pentru a identifica lacunele råmase în legisla¡ia UE ¿i situa¡iile în care este nevoie de o mai bunå punere în aplicare pentru a îndeplini aceste obliga¡ii juridice. Vicepre¿edintele executiv pentru Pactul Verde European, Frans Timmermans, spunea cå ambi¡ia Pactului verde este aceea de a construi o planetå 6

sånåtoaså pentru toatå lumea. “Dacå vrem un mediu fårå substan¡e toxice, atât pentru oameni, cât ¿i pentru planetå, se impune så ac¡ionåm acum. Acest plan ne va servi drept ghid pentru a realiza aceastå ambi¡ie. Noile tehnologii ecologice, pe care le avem deja la dispozi¡ie, pot contribui la reducerea poluårii ¿i la crearea de noi oportunitå¡i de afaceri. Demersurile întreprinse de Europa pentru a reconstrui o economie mai curatå, mai echitabilå ¿i mai durabilå trebuie så contribuie, la rândul lor, la realizarea ambi¡iei de reducere la zero a poluårii”.

ales asupra categoriilor celor mai vulnerabile ¿i mai defavorizate din punct de vedere social, fiind, de asemenea, unul dintre principalii factori ai declinului biodiversitå¡ii. “Aståzi, mai mult ca oricând, este nevoie ca UE så ocupe un loc frunta¿ în lupta împotriva poluårii la nivel mondial. Prin Planul de ac¡iune privind reducerea la zero a poluårii, vom crea un mediu de via¡å sånåtos pentru europeni, vom contribui la o redresare rezilientå ¿i vom stimula tranzi¡ia cåtre o economie curatå, circularå ¿i neutrå din punctul de vedere al impactului asupra climei.”

ªi comisarul pentru Mediu, Virginijus Sinkevicius, crede cå poluarea are un efect negativ asupra sånåtå¡ii noastre, mai

Pentru a orienta UE cåtre obiectivul 2050 privind o planetå sånåtoaså pentru oameni sånåto¿i, planul de ac¡iune stabile¿te obiective pentru 2030 de reducere a poluårii la surså comparativ cu situa¡ia actualå. ªi anume: - îmbunåtå¡irea calitå¡ii aerului pentru a reduce cu 55 % numårul de decese premature cauzate de poluarea atmosfericå; - îmbunåtå¡irea calitå¡ii apei prin reducerea de¿eurilor, a de¿eurilor de plastic din mediul marin (cu 50%) ¿i a micro-

Såptåmâna verde a UE va avea loc în perioada 1-4 iunie, ¿i, teoretic, le va permite cetå¡enilor din întreaga Uniune så discute despre reducerea poluårii din multiplele sale perspective în cadrul conferin¡ei principale de la Bruxelles, online ¿i în cadrul a peste 600 de evenimente organizate în parteneriat.

Profitul Agricol 19/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

plasticelor deversate în mediul înconjuråtor (cu 30%); - îmbunåtå¡irea calitå¡ii solului prin reducerea cu 50% a pierderilor de nutrien¡i ¿i a utilizårii pesticidelor chimice; - reducerea cu 25% a ecosistemelor UE în care poluarea atmosfericå amenin¡å biodiversitatea; - reducerea cu 30% a numårului de persoane cu afec¡iuni cronice cauzate de zgomotul produs de transport ¿i - reducerea semnificativå a cantitå¡ii de de¿euri generate ¿i cu 50% a de¿eurilor municipale reziduale. Planul prezintå o serie de ini¡iative ¿i ac¡iuni emblematice, printre care: - alinierea în mai mare måsurå a standardelor de calitate a aerului la cele mai recente recomandåri ale Organiza¡iei Mondiale a Sånåtå¡ii; - revizuirea standardelor de calitate a apei, inclusiv a apei din râurile ¿i mårile din UE; - reducerea poluårii solului ¿i intensificarea procesului de regenerare a solului; - revizuirea majoritå¡ii actelor legislative ale UE în materie de de¿euri pentru a le adapta la principiile economiei curate ¿i circulare; - sus¡inerea ambi¡iei de reducere la zero a poluårii cauzate de produc¡ie ¿i consum; - prezentarea unui tablou de bord al performan¡ei ecologice a regiunilor UE pentru a promova ambi¡ia de reducere la zero a poluårii în toate regiunile; - reducerea inegalitå¡ilor în materie Profitul Agricol 19/2021

de sånåtate cauzate de ponderea dispropor¡ionatå a efectelor nocive asupra sånåtå¡ii suportate în prezent de persoanele cele mai vulnerabile; - reducerea amprentei de poluare externå a UE prin restric¡ionarea exportului de produse ¿i de¿euri care au efecte nocive ¿i toxice în ¡årile ter¡e; - lansarea laboratoarelor vii pentru solu¡ii digitale ecologice ¿i solu¡ii inteligente de reducere la zero a poluårii; - consolidarea centrelor de cunoa¿tere ale UE pentru reducerea la zero a poluårii ¿i reunirea pår¡ilor interesate în cadrul Platformei pår¡ilor interesate privind reducerea la zero a poluårii; - consolidarea asigurårii respectårii måsurilor de reducere la zero a poluårii împreunå cu autoritå¡ile de mediu ¿i alte autoritå¡i de aplicare a legii. Împreunå cu Strategia pentru promovarea sustenabilitå¡ii în domeniul substan¡elor chimice, adoptatå anul trecut, acest plan de måsuri transpune în practicå ambi¡ia UE de reducere la zero a poluårii pentru un mediu fårå substan¡e toxice. Acesta este indisolubil legat de obiectivele UE privind neutralitatea climaticå, sånåtatea, biodiversitatea ¿i utilizarea eficientå a resurselor ¿i se bazeazå pe ini¡iative din domeniul energiei, al industriei, al mobilitå¡ii, al alimentelor, al economiei circulare ¿i al agriculturii.

Arin DORNEANU

Alcedo organizeazå o întâlnire cu fermierii ¥n parteneriat cu fermele Agro Fondinvest ¿i Stimex, Alcedo va organiza întâlnirea cu tema “Agricultura Conservativå: între mit ¿i realitate”. Evenimentul va avea loc în iunie, în Valea Argovei, ¿i va cuprinde o prezentare tehnicå la sediul fermei (11:15 - 12:30), vizitarea câmpului ¿i discu¡ii (12:30 13:30). Întâlnirea se va termina cu un dejun de lucru. Pentru participarea în deplinå siguran¡å, organizatorii solicitå ca participan¡ii så aibå protec¡ie împotriva COVID-19, fie naturalå (test anticorpi), fie artificialå (vaccin) sau så prezinte un test PCR negativ efectuat în ultimele 72 ore. Participarea trebuie confirmatå organizatorilor. Alcedo a decis så nu men¡ioneze data evenimentului pentru a nu depå¿i numårul maxim permis. Înscrieri la un forum pentru tineri sus¡inut de Bayer S-a deschis perioada de depunere a înscrierilor pentru 2021 Youth Ag Summit, un forum global ¿i o conferin¡å organizatå bienal, în care tinerii lideri colaboreazå pentru a dezvolta solu¡ii durabile pentru securitatea alimentarå ¿i agricultura globalå. 100 de candida¡i selecta¡i vor fi invita¡i la un forum global virtual în perioada 16-17 noiembrie. Perioada de înscriere se închide pe data de 30 iunie 2021. Aplican¡ii trebuie så fie interesa¡i personal, profesional ¿i academic de agriculturå, dezvoltare interna¡ionalå, administrarea mediului, securitate alimentarå ¿i biotehnologie. 3 noi focare de gripå aviarå, toate în Mure¿ Trei noi focare de gripå aviarå au fost depistate în jude¡ul Mure¿ în gospodårii din localitå¡ile Sântana, Cozma ¿i Grebeni¿u de Câmpie, în urma verificårilor privind trasabilitatea påsårilor comercializate din exploata¡ia comercialå din Ungheni, care de¡inea 180.000 de påsåri, ¿i unde zilele trecute a fost depistat un focar de gripå aviarå. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Scade numårul de vaci Institutul Na¡ional de Statisticå anun¡å cå efectivele de bovine din România se aflå în scådere continuå. Astfel, la 1 decembrie 2020, numårul vacilor a scåzut cu 0,6%, fa¡å de 1 decembrie 2019. Un semnal bun este cå efectivul matcå (vaci pentru lapte, bivoli¡e pentru reproduc¡ie ¿i juninci) a crescut în raport cu anul 2019. În România existå 1,910 milioane de capete, din care 1,249 milioane erau vaci, bivoli¡e ¿i juninci. România ocupå astfel locul al nouålea în Uniunea Europeanå, dupå Fran¡a, Germania, Spania, Irlanda, Italia, Polonia, Olanda ¿i Belgia. În ceea ce prive¿te densitatea la 100 ha teren, ne aflåm pe locul 20 din cele 22 de ¡åri prezentate, fiind urma¡i de Grecia ¿i Bulgaria. Cre¿te efectivul de oi Tot Institutul Na¡ional de Statisticå îi contrazice pe oierii care amenin¡å cå î¿i taie turmele din cauza condi¡iilor grele ¿i a scåderii profitului. Conform INS, numårul total de ovine ¿i caprine ¿i efectivul matcå (oi, mioare ¿i capre) a crescut cu 1,2%, respectiv cu 0,6%, la 1 decembrie 2020, comparativ cu 1 decembrie 2019. România are peste 12,094 milioane capete în total, din care peste 9,218 milioane au fost oi, mioare ¿i capre, potrivit datelor publicate de Institutul Na¡ional de Statisticå. Numårul oilor ¿i al caprelor a crescut cu 43,9%, comparativ cu anul 2006. ºara noastrå a urcat pe locul al doilea în UE, dupå Spania. ANSVSA interzice ¿i reproduc¡ia porcilor În timp ce efectivele de porci scad dramatic, ANSVSA vine cu un alt ordin pentru “combaterea pestei porcine africane”, modificând astfel radical ordinul pecedent. A eliminat limita maximå de 6 porci, dar interzice reproduc¡ia lor în cote¡ele ¡åranilor. De asemenea, este interziså vânzarea porcilor din gospodårii. Ordinul trebuie aprobat de Guvern. Pe 13 mai erau active 310 focare PPA, din care 7 în exploata¡ii comerciale ¿i unul în exploata¡ii comerciale de tip A. 8

Dimitrie Musc\>

“M\ tem s\ mai populez...” În luna martie 2021, Dimitrie Muscå a eutanasiat la ferma de la Macea, jud. Arad, 22.000 de porci. A efectuat dezinfec¡ii repetate ¿i urmeazå så aducå primii purceisantinelå pentru testarea mediului. Abatorul a fost deblocat deja, dar fermierul nu mai are ce tåia.

“

Eu nu mai am niciun porc aici. Am investit mult pentru cå am avut cu ce, dar presiunea este cumplitå. Må gândesc så våd dacå repopulez complexul de porci de la Macea”, spune aståzi Dimitrie Muscå. “Ca så aduc efective-matcå, må tot consult cu diver¿i speciali¿ti. Presiunea pestei porcine africane este foarte mare din cauza mistre¡ilor mor¡i în zonele colinare ale Aradului. Mi-e teamå så iau o decizie de repopulare. Am întâlniri cu tot felul de speciali¿ti. Trustul Smithfield România are 3 ferme praf ¿i pulbere, din care o fermå de 10.000 de scroafe ¿i 14.000 de purcei, la Gåtaia, în Timi¿. Altå fermå de-a lor este la 15 kilometri de mine, acolo au avut 16.000 de porci tineri, alta de 5.700 de porci gra¿i, pe care i-au incinerat sau i-au îngropat”. “Toatå lumea a vrut carne proaspåtå ¿i nu am mai fåcut conserve. În Germania, nem¡ii umblå dupå mistre¡i cu elicoptere ¿i cu drone. Noi ar trebui så fugim cu elicopterele ¿i cu dronele dupå Adrian Oros ¿i dupå Tánczos Barna. Nimic n-au fåcut”, s-a mâniat fermierul de la Curtici. “Zeci ¿i zeci de cadavre de mistre¡i au fost aduse de ¿uvoaie. Vânåtorii mint cå nu pot så-i prindå. Mistre¡ii vin så bea apå. Proprietarii

fondurilor de vânåtoare nu au fåcut ecarisare, nu au fåcut dezinfec¡ie, nimic. Tánczos Barna, ministrul Mediului, mia promis cå va lua måsuri ¿i nu se întreprinde absolut nimic, iar cadavrele mistre¡ilor se descompun pe dealuri. Se spune cå vânatul apar¡ine Ministerului Mediului. Când vâneazå trofee, ¿tiu så se ducå în teren cå, «e båie¡i då¿tep¡i», înså nu pot så caute mistre¡ii bolnavi. Ia så le anuleze ni¿te contracte, så vede¡i ce repede ar aduna cadavrele. Au cerut så nu mai intre oamenii prin pådure cå råspândesc pesta. În realitate, ei nu vor så vadå lumea ce se întâmplå prin lunci ¿i prin påduri. Vor så mascheze pråpådul din zona colinarå. Råpitoarele, inclusiv ¿acalii adu¿i în ¡arå månâncå aceste cadavre ¿i apoi vin prin cur¡ile oamenilor. Iepurii månâncå floareasoarelui fiindcå s-au înmul¡it peste måsurå. Ministrul Mediului nu a fåcut nimic, ca så nu mai vorbim de Adrian Oros. Dacå nu-¡i plac fermierii, foarte bine, laså-i så moarå, cå å¿tia-s pro¿ti, dar datoria ta fa¡å de ¡arå unde e? Cå ai dat din umeri så ajungi ministru. A venit UDMR så ne fericeascå. Credeam cå va face cât de cât. ªi toate le¿urile zac prin påduri”, spune Dimitrie Muscå.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 19/2021

Opozi]ia Comisiei fa]\ de iriga]ii Ministrul Adrian Oros admite cå Bruxelles-ul se opune proiectului de refacere a infrastructurii de iriga¡ii propus de România prin PNRR.

articipant la conferin¡a “Green Deal - Pact & Impact”, organizatå de Asocia¡ia Presei Agricole din România, Oros s-a plâns de Comisia Europeanå. “Nu în¡eleg împotrivirea Comisiei legatå de programul nostru de reabilitare a infrastructurii de gestionare a apei. Pentru cå suntem într-o zonå a Europei predispuså de¿ertificårii. Toate studiile din ultima vreme aratå acest lucru ¿i trebuie så facem ceva. Aceastå strategie, pe care noi ne-am asumat-o, prin care vrem så utilizåm apa cât mai responsabil, adicå så cre¿tem suprafa¡a umedå utilizând apå mai pu¡inå, consumând mai pu¡inå energie ¿i crescând procentual consumul de energie verde, credem cå este solu¡ia. Sper ca aceste zile Comisia så accepte acest proiect, care respectå toate condi¡iile impuse”. Oros a criticat Comisia ¿i pentru cå nu propune solu¡ii fezabile prin care såi protejeze de fermierii europeni de invazia de produse extra-comunitare iefProfitul Agricol 19/2021

tine, dupå ce produsele europene se vor scumpi, ca urmare a aplicårii måsurilor din Pactul Verde. “Noi, cei care facem politicile agricole în Europa, trebuie så fim foarte aten¡i så nu afectåm economic fermierul european. Dacå nu vom reu¿i så protejåm spa¡iul european de påtrunderea unor produse din ¡åri ter¡e care nu-¿i propun aceste exigen¡e, produse care ar putea så ajungå aici mult mai ieftine, riscåm så afectåm sustenabilitatea fermierilor europeni, implicit a fermierilor români. Iar pe mine må intereseazå ¿i acest aspect. Profesia mea este de medic veterinar ¿i profesor de toxicologie. Deci în¡eleg foarte clar care sunt consecin¡ele unei agriculturi mai pu¡in responsabile, care utilizeazå foarte multe îngrå¿åminte, pesticide, medicamente. În acela¿i timp, în calitate de ministru al Agriculturii, trebuie så cântåresc foarte bine care vor fi consecin¡ele pe termen lung asupra fermierilor. ªi aici deciden¡ii europeni trebuie så gåseascå o solu¡ie”. Ministrul anticipeazå cå, în urma negocierilor trilaterale între reprezentan¡ii institu¡iilor europene (ComisieParlament-Consiliu), se va “cådea la pace” pe un procent de 25% alocat ecoschemelor în noua PAC.

Robert VERESS

Conferin¡e APPR fa¡å în fa¡å cu fermierii APPR a deschis, såptåmâna trecutå, Conferin¡ele tehnice APPR 2021, cu un eveniment realizat împreunå cu ACCPT Ialomi¡a, în ferma din Mårcule¿ti a pre¿edintelui organiza¡iei, Drago¿Costin Telehuz. Acesta a mai fost gazda unor întâlniri tehnice în câmp, dar niciodatå pânå acum pentru un eveniment de acest tip, cu mai mul¡i parteneri implica¡i care ¿i-au prezentat expertiza ¿i ofertele de colaborare întrun cadru festiv, pe peluza din fa¡a sediului fermei. Potrivit organizatorilor, obiectivul a fost acela de a realiza un training de educa¡ie financiarå ¿i de a prezenta solu¡ii pentru combaterea dåunåtorilor în cultura de porumb. O altå premierå a fost prezen¡a Båncii Transilvania, un partener nou cu care APPR inten¡ioneazå så mai lanseze ¿i alte proiecte. Pe lista partenerilor s-au mai aflat FMC, Aectra, Groupama, INCDA Fundulea ¿i Stratos. Un eveniment similar urma så se desfå¿oare pe data de 18 mai, în Mereni, jud. Constan¡a, în ferma SC. Agrogheordunescu SRL. APPR mai are în plan alte douå conferin¡e tehnice, în toamnå. Syngenta nu mai vrea så cumpere SICIT Group Pe 12 mai compania Syngenta anun¡a cå dore¿te så achizi¡ioneze compania italianå SICIT Group, fondatå în 1960, una dintre primele companii din lume care a produs biostimulatori de origine animalå. SICIT a avut anul trecut venituri de 63,2 milioane euro, în cre¿tere cu 11,5% fa¡å de anul precedent. Dupå doar douå zile Syngenta ¿i-a retras oferta, din cauza faptului cå Intesa, ac¡ionar cu 43,4% al SICIT, preferå så colaboreze cu fondul de investi¡ii NB Renaissance, care oferå 16 euro/ac¡iune, fa¡å de 17,3 euro cât era Syngenta dispuså så plåteascå, dar care va permite Intesa så-¿i måreascå participa¡ia la 50%. Valoarea ac¡iunilor SICIT a crescut în ultimul an cu aproape 70%. Anul trecut Syngenta a cumpårat Valagro, compania fondatå tot în Italia, în 1980, ce ocupå primul loc în produci¡ia mondialå de biostimulatori. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

M\surile de Agromediu sunt dificil de pus în practic\ Mihail Dumitru, director adjunct DG Agri, a ¡inut o pledoarie în favoarea Pactului verde european, la conferin¡a “Green Deal Pact & Impact”. Totu¿i, Dumitru a fost nevoit så admitå cå “Måsurile de Agromediu sunt bine gândite teoretic, dar uneori dificil de pus în practicå în via¡a realå”, punând din nou în gardå oficialitå¡ile de la Bucure¿ti referitor la aplicabilitatea ecoschemelor.

cerea consumului de îngrå¿åminte cu 20% pânå în 2030; reducerea cu 50% a consumului de pesticide; reducerea cu 50% a vânzårilor de antimicrobiene pentru agriculturå; cel pu¡in 25% din suprafa¡a agricolå utilizatå pentru agricultura bio; 10% din suprafa¡a agricolå restituitå naturii.

entru a avea cadrul legislativ necesar în vederea for¡årii reducerii emisiilor de carbon cu 55%, pânå în 2030, Comisia Europeanå lucreazå la un pachet de 14 noi reglementåri ¿i de adaptåri legislative ale unor reglementåri existente care trebuie revizuite, în diferite domenii, începând cu energia regenerabilå, economie circularå, sistemul certificatelor verzi, finan¡area publicå, finan¡area privatå ¿.a.m.d. Între 1990-2015, agricultura europeanå a redus cu 20% emisiile de aceste gaze cu efect de serå, în primul rând de metan ¿i oxid de azot, care provin din fermenta¡ia entericå la animale ¿i din administrarea îngrå¿åmintelor azotoase. Înså oficialii de la Bruxelles nu sunt mul¡umi¡i. “Existå o tendin¡å de plafonare a reducerilor de emisii, de aceea eforturile trebuie intensificate”, spune Dumitru. Se va presa pentru reducerea emisiilor de bioxid de carbon. Poten¡ialul net de stocare al UE este de circa 300 de milioane de tone de CO2 anual. Directorul adjunct DG Agri a trecut în revistå principalele ¡inte stabilite prin strategiile “Biodiversitatea” ¿i de la “Fermå la consumator”: Reducerea pierderilor de nutrien¡i cu 50% ¿i redu10

Mihail Dumitru, director adjunct DG Agri

Cel pu¡in patru dintre condi¡ionalitå¡ile de mediu (GAEC) sunt încå disputate în procesul de negociere trilateralå (Comisie-Parlament-Consiliu): GAEC 2 - protec¡ia solurilor bogate în carbon; GAEC 4 - protec¡ia apelor; GAEC 9 - protec¡ia biodiversitå¡ii; GAEC 8 rota¡ia culturilor. “Ne apropiem de finalizarea con¡inutului ecoschemelor, astfel încât statele membre så poatå începe så le defineascå, împreunå cu fermierii, pentru a se asigura de participarea acestora”. În Pilonul II s-au prevåzut alte mecanisme ¿i instrumente prin care så se recompenseze financiar respectarea unor angajamente de mediu suplimentare, peste nivelul obliga¡iilor legale. Comisia a propus pentru aceste måsuri un buget de minim 30% din anvelopa financiarå a Pilonului II, excluzând înså

plå¡ile compensatorii pentru handicap natural. “Noi consideråm cå aceste plå¡i, care în unele state membre au un cuantum foarte mare, contribuie la prezervarea activitå¡ii agricole fårå a avea un beneficiu direct pentru mediu ¿i combaterea efectelor schimbårilor climatice”. România va avea un buget de 21,7 miliarde de euro pentru perioada 20212027, din care 13,6 miliarde de euro pentru Pilonul I, iar 6,9 miliarde de euro pentru dezvoltarea ruralå. Din Fondul de Rezilien¡å ¿i Redresare e prevåzut alocarea suplimentarå de aproape 700 de milioane de euro la bugetul dezvoltårii rurale. Înså Dumitru considerå cå e “o provocare” cheltuirea acestor sume. Oficialul european mai precizeazå cå, dupå adoptarea regulamentelor de bazå, Comisia sperå så poatå finaliza ¿i legisla¡ia secundarå pânå la sfâr¿itul anului, pentru ca statele membre så poatå trece apoi la definitivarea planurilor na¡ionale strategice. Întrebat dacå s-a realizat un studiu de impact pentru Pactul verde, Mihail Dumitru a admis cå e o lacunå ce urmeazå a fi corectatå: “Nu existå un studiu de impact global. Au existat studii de impact pe anumite elemente. Urmeazå, înså, ca pachetul de 14 propuneri legislative de care am pomenit så se bazeze pe studii de impact. PAC a avut un studiu de impact la momentul adoptårii de Comisie. Ulterior, dupå adoptarea Pactului verde, s-a fåcut o evaluare, pentru a se vedea conformitatea pachetului de reformå PAC cu Pactul verde. Concluzia a fost cå existå compatibilitate, cu condi¡ia ca elementele de arhitecturå verde propuse de Comisie så fie men¡inute sau întårite în urma negocierilor trilaterale”.

Robert VERESS Profitul Agricol 19/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2021/2022

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.790 milioane tone, cu 75 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2020/21. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.496 milioane tone, cu 59 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 505 de milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 2 mil. tone fa¡å de 2020/21. Sorgul va ajunge la 65 milioane tone, cu 3 milioane mai mult ca în 2020/21. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 157 milioane tone, mai micå cu 2 milioane tone fa¡å de cea din 2020/21. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 632 milioane tone, cu 33 milioane mai mult fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 385 milioane tone, cu 23 milioane mai mare decât în 2020/21. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 73 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mare decât în 2020/21. Floarea-soarelui va ajunge la 55 milioane tone, mai mare cu 5 mil. de tone fa¡å de cea din 2020/21. Produc¡ia de arahide este estimatå la 49 milioane tone, cu 0,2 milioane tone mai mare decât în 2020/21. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 119 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 12 mai 2021. 12

Standardizarea contractelor forward? Dupå problemele de anul trecut cu contractele forward, generate de clauzele penalizatoare abuzive invocate de unii comercian¡i, asocia¡iile de fermieri au vorbit despre necesitatea standardizårii acestor documente comerciale. Teoretic, s-ar putea agrea o formå reciproc convenabilå cu traderii din ARCPA, în cadrul OIPA. Practic, lucrurile sunt foarte complicate.

ictor Beznea, secretar general al ARCPA, explicå: “Orice trader vrea så se asigure, contractual, cå, într-o situa¡ie nedoritå de niciuna dintre pår¡i, are la îndemânå pârghiile juridice prin care î¿i poate recupera banii. ªi atunci, conteazå pårerile avoca¡ilor. Fiecare trader lucreazå cu o altå caså de avocaturå. Avoca¡ii nu au niciodatå aceea¿i opinie ¿i nu våd cum ar putea ajunge la un acord. În plus, e posibil ca standardizarea så fie chiar în conflict cu legisla¡ia concuren¡ialå”. Beznea considerå cå tot negocierea directå e solu¡ia optimå. “La poarta unui fermier poate bat 20 de cumpåråtori na¡ionali. Fermierul are de unde alege, are posibilitatea de a solicita drafturi de contracte ¿i de a negocia clauzele care nu îi convin. Chiar dacå marii traderi au ni¿te contracte cu clauze fixe, båtute în cuie de casele de avocaturå, pânå la urmå pia¡a î¿i va spune cuvântul. Pre¡ul prevaleazå, dar fermierul nu ar trebui så se uite doar la pre¡, ci så negocieze orice clauzå, dacå constatå cå i-ar putea aduce prejudicii. Dar e vorba de o negociere bilateralå, nu trebuie impuså din afarå”.

Reprezentantul traderilor duce mai departe ra¡ionamentul: “Chiar dacå se ajunge la o standardizare, cine opre¿te pår¡ile så adauge alte clauze?”. Referitor la reciprocitatea clauzelor contractuale, mai ales în privin¡a emiterii biletelor la ordin, Beznea invocå seriozitatea pår¡ilor. “Traderii din ARCPA, adicå exportatorii de cereale, respectå execu¡ia contractelor pânå la ultima literå. Sunt acuza¡ii lansate dinspre fermieri care s-au considerat executa¡i abuziv, înså, când verifici aceste acuza¡ii, de fiecare datå consta¡i cå este respectat contractul. De partea furnizorilor, de prea multe ori contractele nu au fost respectate. Dacå seriozitatea furnizorilor ar fi similarå, traderii nu ar mai cere bilete la ordin”. Beznea admite, înså, cå în pia¡å sunt ¿i comercian¡i neserio¿i: “Am aflat ¿i eu de un anume comerciant, mare, dar care nu este membru ARCPA, care a câ¿tigat o licita¡ie, dupå care, a doua zi, s-a råzgândit, anun¡ând cå nu mai achizi¡ioneazå marfa. Un asemenea comportament este de condamnat ¿i e probabil cå un asemenea comerciant recurge ¿i la tertipuri contractuale”.

Robert VERESS Profitul Agricol 19/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

România FOB Constan¡a 215 euro/t (+ 2) 1.053 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 3 - 7.05.2021, pre¡ cu livrare în iunie 2021. ¥n såptåmâna 3 - 7.05.2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut la 299 dolari/tonå (1.226 lei), fa¡å $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

03.05 275 273 271

04.05 277 275 273

05.05 06.05 07.05 279 281 285 277 279 280 275 277 281 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Iunie Aug Sept

03.05 259 263 265

04.05 261 265 267

05.05 263 267 269

06.05 265 269 271

07.05 267 271 272

România FOB Constan¡a 207 euro/t (=) 1.014 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 3 - 7.05.2021, pre¡ cu livrare în iunie 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 7 mai 2021, a fost de Cota¡ii - Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

03.05 285 277 269

04.05 289 279 271

03.05 Bordeaux 235 Pallice 241 Rhin FOB 245 Bordeaux FOB 239 Pontivy 237

$/t

05.05 06.05 07.05 291 295 297 281 283 285 273 275 277

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

04.05 05.05 06.05 07.05 237 239 240 247 243 245 247 253 247 249 250 257 241 243 245 252 239 241 244 251

Profitul Agricol 19/2021

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB La bursa Dunquerque prede 307 dolari/tonå (1.259 lei), cât Moselle a fost de 225 euro/to- ¡ul grâului a fost de 227 eua deschis licita¡iile în 7 mai. nå (1.102 lei). A crescut cu 10 ro/tonå (1.112 lei). Principalele destina¡ii ale ex- euro/tonå fa¡å de deschiderea portului: China 195.770 tone, licita¡iilor din 7 mai. Ucraina: pre¡ul grâului FOB Mexic 88.550 tone, Japonia cu livrare în luna iunie 2021 esPre¡ul grâului FOB Rouen te de 203 dolari/t (832 lei). 59.770 tone, Coreea de Sud 54.170 tone ¿i Canada 27.170 a fost de 279 euro/tonå (1.367 Rusia: pre¡ul grâului, FOB lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ tone. port cu livrare în luna iunie, a de pe bursele din Fran¡a. fost de 197 dolari/t (808 lei). Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 265 dolari/tonå (1.086 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå $/t FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 307 $/t 7 mai.

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 03.05 Rouen 217 Dunquerque 217 Pallice 219 Creil FOB 213 Moselle FOB 215 Rouen FOB 271

04.05 05.05 219 221 219 221 220 222 215 217 217 219 273 275

euro/t 06.05 223 223 223 219 221 277

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 03.05 Iunie 257 August 255 Sept. 250

04.05 259 257 251

05.05 261 259 253

06.05 263 261 255

07.05 227 227 227 222 225 279 $/t 07.05 265 263 261

307 dolari/tonå (1.259 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie 2021, este de 199 dolari/tonå (816 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 252 euro/tonå (1.235 lei). A crescut cu 13 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 251 euro/tonå (1.230 lei). A crescut cu 14 euPre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie August

ro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 7 mai 2021, a fost de 253 euro/tonå (1.240 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 279 dolari/tonå (1.144 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 3 mai 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 307 $/t

$/t

03.05 04.05 05.05 06.05 07.05 271 273 275 277 279 269 271 273 275 277

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 3 - 7 mai 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 609 dolari/tonå (2.497 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 3 mai. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

03.05 581 577 557

04.05 585 579 559

$/t 05.05 591 581 561

06.05 593 583 563

07.05 595 585 565

România FOB Constan¡a 197 euro/t (=) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 3 - 7.05.2021, pre¡ cu livrare în iunie 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

03.05 215 215 210 221

04.05 217 217 211 223

05.05 219 219 213 225

06.05 221 221 215 227

07.05 222 222 223 225

227 230

229 231 233 237 231 233 235 239

Sorg

PREºURI

3 - 7.05.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 3 - 7 mai 2021, a fost de 215 dolari/tonå (881 lei). A crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 3 mai. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 609 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 579 dolari/tonå (2.374 lei), în cre¿tere cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 489 dolari/tonå (2.005 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

03.05 1.447 1.407 1.337

04.05 1.453 1.417 1.341

05.05 1.457 1.419 1.345

06.05 1.459 1.421 1.347

$/t 07.05 1.465 1.423 1.350

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 222 euro/tonå (1.088 lei), mai mare cu 7 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

xic 93.770 tone, Malaezia 37.770 tone, Indonezia 29.770 tone, China 27.770 tone ¿i Costa Rica 17.770 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 239 euro/tonå (1.171 lei). A crescut cu 9 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în iunie 2021, pre¡ul orzului furajer este 237 dolari/t (918 lei), acela¿i pre¡ de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: Canada 1.770 tone ¿i Japonia 1.170 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

03.05 04.05 05.05 06.05 07.05 Iunie 207 209 211 213 215 August 199 201 203 205 207

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iunie Aug

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

03.05 04.05 05.05 06.05 07.05 477 479 483 485 489 475 477 481 483 487

Iunie Iulie

Floarea-soarelui

chidere, pe 7 mai, a fost de 547 dolari/tonå (2.243 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 550 euro/tonå (2.695 lei). A înregistrat o cre¿tere de 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 3 mai 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie 2021, este de 669 dolari/tonå (2.743 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

03.05 04.05 05.05 06.05 07.05 537 541 543 545 547

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 543 euro/tonå (2.661 lei), mai mare cu 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 3 mai. Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

03.05 Rouen 533 Dunquerque 531 Moselle 527

07.05 547 545 543

04.05 537 535 533

05.05 539 537 535

06.05 543 541 539

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna iunie 2021, a fost de 679 dolari/t (2.784 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

03.05 04.05 05.05 06.05 07.05 Dieppe 543 545 547 549 550

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 547 euro/tonå (2.680 lei), mai mare cu 14 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 545 euro/tonå (2.670 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Iunie Aug Sept

03.05 615 609 597

04.05 617 611 603

05.05 619 613 605

06.05 621 615 607

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

307 dolari/t

$/t

03.05 04.05 05.05 06.05 07.05 571 573 575 577 579 567 569 571 573 575

609 dolari/t

215 dolari/t

$/t 07.05 623 617 609

Profitul Agricol 19/2021

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de grâu Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 12 mai, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Pentru cå anul de pia¡å se încheie la 30 iunie, prognozele de mai jos despre produc¡ia, consumul ¿i evolu¡ia pre¡urilor la grâu vor fi pentru anul de pia¡å 2021/22. Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 224 milioane hectare, mai mare cu 2 milioane hectare fa¡å de sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt India (32 milioane ha, mai mult cu 1 mil. ha fa¡å de 2020/21), Rusia (29 milioane ha, din care 17 mil. ha cu grâu de toamnå ¿i 12 cu grâu de primåvarå), UE (24 milioane ha), China (23) ¿i SUA (15). Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Marea Britanie (8 tone/ha), Egipt (6,4 tone/ha), China (6), UE (5,6 tone/ha), Mexic (5,4), Serbia (5), Uzbekistan (4,3), Ucraina (4), India (3,4), SUA (3,4), Belarus (3,2), Pakistan (3) ¿i Rusia (3).

tone), Pakistan (26), Argentina (20, în cre¿tere cu 3 mil. tone), Turcia (17,2), Iran (15) ¿i Kazahstan (14), Marea Britanie (14). Produc¡ia mondialå de grâu va fi de 789 milioane tone, mai mare cu 13 milioane tone fa¡å de 2020/21. Marii consumatori sunt China (148 mil. tone), UE (106,5 mil. tone), India (105 mil. tone), Rusia (42,5 mil. tone), SUA (32,5 mil. tone), Pakistan (26 mil. tone), Turcia (21 mil. tone). ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (40 mil. tone), UE (33 mil. tone),

SUA (25 mil. tone), Canada (23,5 mil.), Australia (21 mil.), Ucraina (20 mil.), Argentina (13 mil.), Kazahstan (8 mil. tone) ¿i Turcia (7). În topul importatorilor råmâne Egiptul (13 mil. tone), urmat de Indonezia (11 mil. tone), China (10 mil. tone), Turcia (10 mil. tone), Algeria (8 mil. tone), Filipine (7 mil. tone), Brazilia (7 mil. tone), Bangladesh (7 mil. tone), UE (6 mil. tone), Japonia (6 mil. tone), Maroc (5 mil. tone), Mexic (5 mil. tone), Coreea de Sud (4 mil. tone) ¿i Vietnam (3,6 mil. tone). Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2022, sunt prognozate la 295 milioane tone. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (142 mil. tone, cu 3 mil. tone mai pu¡in), India (28 mil. tone), SUA (21 mil. tone, mai pu¡in cu 3 mil. tone), Rusia (15 mil. tone, cu 3 mil. tone mai mari), UE (10 mil. tone) ¿i Iran (6).

Evolu]ia pre]ului grâului la licita]iile de export FOB, în perioada 7 mai 2020 - 7 mai 2021

ºårile mari producåtoare de grâu vor fi China (136 milioane tone), UE (134 milioane tone, cu 8 mil. tone mai mult decât în 2020/21), India (108 mil. tone), Rusia (85 mil. tone), SUA (51, mai mult cu 1,3 mil. tone), Canada (32 milioane tone, cu 3 mil. tone mai pu¡in), Ucraina (29 milioane tone, cu 4 milioane mai mult decât în 2020/21), Australia (27, mai pu¡in cu 6 mil. ¥n ce prive¿te estimarea pentru luna mai, din datele publicate în raportul USDA reiese cå produc¡ia de grâu este în scådere. Cea mai micå produc¡ie este anun¡atå în Azerbaidjan. Consumul este în cre¿tere, în special pentru Turcia ¿i Ucraina. Exporturile sunt mai mari pentru Canada, dar în scådere pentru Ar16

gentina, Ucraina ¿i SUA. Importuri mari sunt estimate pentru Azerbaidjan, Iran, Pakistan ¿i Turcia. ¥n luna aprilie, pre¡ul grâului din UE a crescut de la 255 dolari/tonå la 304 dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a crescut de la 249 dolari/tonå la 276 dolari/tonå.

¥n SUA, pre¡ul a crescut de la 256 dolari/tonå la 323 dolari/tonå. Pre¡ul grâului din Canada a ajuns la 339 dolari/tonå de la 277 dolari/tonå, iar grâul din Australia a crescut de la 266 dolari/tonå la 298 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul grâului în luna aprilie a crescut la 288 dolari/tonå, de la 261 dolari/tonå. Profitul Agricol 19/2021

Pre]uri [i pie]e

1,1 miliarde tone de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial va fi de 199 milioane hectare, mai mare cu 2 mil. ha fa¡å de cea din sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt China (42 milioane ha, mai mult cu 1 mil. de ha), SUA (34 milioane ha, cu 1 mil. ha mai mult decât în 2020/21), Brazilia (21), India (9,5), UE (9), Mexic (7,3), Argentina (6), NIgeria (6), Ucraina (5,5), Indonezia (3,6) ¿i Rusia (2,7). Produc¡ia medie mondialå pentru 2020/21 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 11,5 tone/ha, SUA (11 tone/ha), Canada (10 tone/ha), Argentina (8), Egipt (8), UE (7,5), Ucraina (7), China (6,4), Brazilia (6), Africa de Sud (5,5) ¿i Fed. Ruså (5,5). ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (381 milioane tone, Conform estimårilor din luna mai, produc¡ia mondialå de porumb va înregistra o scådere u¿oarå din cauza randamentelor scåzute din Brazilia, Mexic, Nigeria ¿i Paraguay. Importurile au crescut în China, Thailanda ¿i Vietnam ¿i au compensat scåderile din Uniunea Europeanå ¿i Arabia Sauditå. 18

Produc¡ia mondialå de porumb va atinge 1,19 miliarde tone, cu 61 milioane tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å 2020/21. mai mult cu 20,5 mil. tone fa¡å de 2020/21), China (268 milioane tone, mai mult cu 7 mil. tone), Brazilia (118 milioane tone, mai mult cu 16 mil. tone), UE (68 milioane tone, cu 3 mil. tone mai pu¡in fa¡å de 2020/21), Argentina (51), Ucraina (37,5 milioane tone, mai mult cu 7 mil. tone ca anul trecut), India (29,5 mil. t), Mexic (28 mil. t), Africa de Sud (17 mil. t), Fed. Ruså (15 mil. t) ¿i Canada (13 mil. t). ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (313 milioane tone), China (294 mil. tone), UE (78 milioane), Brazilia (73), Mexic (44), India (29,5), Egipt (17), Vietnam (17), Japonia (16), Canada (14,5), Argentina (14,5), Indo¥n cazul exporturilor se eviden¡iazå o reducere bruscå a volumelor în Brazilia.

nezia (13), Africa de Sud (12), Coreea de Sud (12), Nigeria (11). ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 62 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia, cu 40 milioane, Argentina (38 mil. tone), Ucraina (30 mil. tone), UE (4,3 milioane tone), Fed. Ruså (4 milioane tone) ¿i Serbia (3,5 mil. tone). La importatori, pe primul loc este China (26 mil. tone), urmeazå Mexic (17 mil. tone), Japonia (16), UE (16 milioane tone), Vietnam (13 mil. tone), Coreea de Sud (12 mil. tone), Egipt (10,4 mil. tone) ¿i Iran (8 mil. tone). Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 292 milioane tone, cu 9 milioane tone mai mari decât în anul de pia¡å 2020/21.

pagini structurate de Marilena R|DUCU

¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a fost de 4,35 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg).

mare pre¡ dupå seceta din 2012/13. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a crescut cu 51 dolari/tonå, la 290 dolari/tonå, iar pre¡urile din Brazilia au crescut cu 63 dolari/tonå, la 334 dolari/tonå.

La licita¡iile din luna aprilie, pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu 82 dolari/tonå, la 333 dolari/tonå, cel mai

Pre¡ul porumbului din bazinul Mårii Negre a crescut cu 33 dolari/tonå, la 295 dolari/tonå. Profitul Agricol 19/2021

CULTURI

VEGETALE Syngenta> aplica]ie pe telefon pentru tratamentele fitosanitare Denumitå Cropwise Spray Assist, aplica¡ia este disponibilå ¿i în limba românå ¿i poate fi descårcatå pe telefon din Google ¿i Apple Store.

mentul corect al aplicårii, setarea echipamentelor de stropit privind volumul de apå, viteza de înaintare, presiunea, alegerea duzelor în func¡ie de tipul de produs aplicat, de culturå ¿i de stadiul de dezvoltare a acesteia.

Utilizatorul poate selecta cultura doritå dintr-o listå, tipul de tratament ¿i stadiul de dezvoltare a culturii. Poate fi folositå pentru cereale, porumb, floareasoarelui ¿i cartof ¿i va fi disponibilå ¿i pentru alte culturi. Baza de date din spatele aplica¡iei con¡ine peste 600 de tipuri diferite de duze aflate aståzi pe pia¡å.

ceasta îi ajutå pe fermieri så amelioreze calitatea tratamentelor din ferme prin recomandåri specifice cu privire la moIulia Nicola, director de marketing pentru regiunea Marea Neagrå:

“Aplica¡ia Cropwise Spray Assist le oferå fermierilor o mânå de ajutor în alegerea momentului optim de aplicare ¿i în stabilirea ¿i setarea celor mai adecva¡i parametri pentru o aplicare corectå ¿i în siguran¡å a produselor de protec¡ia plantelor. Agricultura digitalå ¿i de precizie le permite fermierilor så facå trecerea cåtre tehnologii de aplicare localizate, ¡intite, ceea ce implicå printre altele ¿i o eficientizare a costurilor ¿i inputurilor. Cropwise Spray Assist vine så asiste fermierii în implementarea principiilor ¿i bunelor practici în aplicarea produselor de protec¡ia plantelor”. 20

Informa¡iile sunt corelate cu o prognozå meteo actualizatå în timp real, pentru urmåtoarele cinci zile, ce include date legate de precipita¡ii ¿i viteza vântului. Cropwise Spray Assist oferå recomandåri actualizate în timp real în func¡ie de evolu¡ia condi¡iilor meteorologice. Permite crearea de planuri de tratament personalizate, care pot fi arhivate ¿i folosite de fermieri ori de câte ori au nevoie. Ea oferå multiple beneficii utilizatorilor precum o mai bunå planificare a activitå¡ilor în fermå în func¡ie de condi¡iile meteo, prin luarea mai rapidå a deciziilor, cre¿terea eficacitå¡ii produselor aplicate, alegerea ferestrei optime de aplicare în func¡ie de condi¡iile de vreme ¿i a prognozei de vreme actualizatå în timp real, reducerea costurilor

Andrei Måru¡escu, director de rela¡ii publice ¿i comunicare pentru Europa de sud-est: “Syngenta este specializatå în aplicarea produselor fitosanitare, iar produsele digitale precum aplica¡ia Cropwise Spray Assist asigurå beneficii atât consumatorilor, cât ¿i mediului prin reducerea derivei în timpul aplicårii ¿i o prezen¡å minimå a reziduurilor în produc¡ie. Aceasta vine så sus¡inå obiectivele noastre de sustenabilitate din programul The Good Growth Plan prin accelerarea inova¡iei în beneficiul fermierilor ¿i a naturii, protejarea sånåtå¡ii, a siguran¡ei oamenilor ¿i a mediului”. ¿i a timpului, reducerea riscului de derivå asupra culturilor învecinate ¿i a amprentei asupra mediului asociat aplicårii produselor fitosanitare. Cropwise Spray Assist face parte din platforma Cropwise, în care sunt incluse tehnologii ¿i servicii digitale dezvoltate de Syngenta Digital, o nouå structurå de business a grupului dedicatå tuturor tehnologiilor ¿i serviciilor digitale oferite de companie la nivel global. Tehnologiile digitale oferite de Syngenta sunt folosite pe 32 millioane de hectare, în întreaga lume. Profitul Agricol 19/2021

CULTURI VEGETALE

Careu de avantaje pentru combaterea buruienilor la porumb dr. ing. Sigmond ENDRE Summit Agro România

Porumbul este o plantå sensibilå la îmburuienare, concuren¡a buruienilor pentru apå, hranå ¿i luminå aducând pagube însemnate produc¡iei, aceasta putând scådea cu peste 80%. Summit Agro România este una dintre companiile cu un portofoliu complex de erbicide pentru combaterea integratå a buruienilor dicotiledonate ¿i monocotiledonate din cultura porumbului.

Click Pro este un erbicid nou în portofoliu, lansat la începutul anului 2020, ce con¡ine douå substan¡e active: terbutilazin 326 g/L + mesotrione 50 g/L, asigurând un spectru larg de combatere a buruienilor din cultura porumbului. Substan¡a activå terbutilazin face parte din grupa triazinelor, este preluatå de buruieni prin rådåcini ¿i frunze, apoi este translocatå prin xilem în plantå, acumulandu-se în vârfurile de cre¿tere ¿i frunze. Buruienile se îngålbenesc, apoi se necrozeazå. Substan¡a activå mesotrione are ac¡iune sistemicå, fiind absorbitå prin rådåcinå, tulpinå ¿i frunze ¿i este translocatå rapid în întreaga plantå prin xilem ¿i floem. Ac¡ioneazå prin inhibarea enzimei HPPD, întrerupând sinteza unor compu¿i (plastoquinona ¿i tokoferol), ceea ce duce la blocarea fotosintezei ¿i a produc¡iei de carotenoizi în buruianå. 22

Are dublå ac¡iune - pelicularå ¿i sistemicå. Poate fi aplicat atât preemergent, cât ¿i postemergent. Aplicat în postemergen¡å, produsul asigurå o combatere bunå a buruienilor monocotiledonate anuale Echinochloa crus-galli, Digitaria sanguinalis, Setaria sp. Pentru un control bun al buruienilor men¡ionate recomandåm ca aplicarea så se facå pânå la stadiul de înfrå¡ire al buruienilor. Produsul combate ¿i principalele specii de buruieni dicotiledonate întâlnite în cultura porumbului: Amaranthus sp., Chenopodium sp., Xanthium strumarium etc. În postemergen¡å produsul poate fi aplicat pânå la stadiul de 8 frunze ale plantei de porumb, asigurând în acest caz ¿i combaterea buruienilor cu emergen¡å târzie - Abutilon theophrasti, Helianthus annus, Solanum nigrum. Doza omologatå este de 2 - 2,3 L/ha. Doza aplicatå se stabile¿te în func¡ie de gradul de îmburuienare, stadiul de dezvoltare a buruienilor ¿i

în func¡ie de modul de folosire a produsului - singur sau în amestec cu un alt erbicid. La o îmburuienare ridicatå ¿i un stadiu mai avansat de dezvoltare a buruienilor, doza recomandatå este de 2,3 L/ha, iar în amestec cu un alt erbicid se poate utiliza doza de 2 L/ha. Pledge 50 WP are ca substan¡å activå flumioxazin 50% ¿i este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate ¿i a unor specii monocotiledonate. Se aplicå pelicular, pânå la råsårirea culturii de porumb, ¿i are ac¡iune rezidualå. Nu se amestecå cu alte produse. Se aplicå preemergent. Doza omologatå este de 90-120 g/ha în 300-400 L apå. Principalele buruieni combåtute: Solanum Nigrum, Amaranthus sp., Chenopodium album, Stellaria media. Ubika are ca substan¡å activå nicosulfuron 40 g/L ¿i se aplicå postemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonalte anuale ¿i perene ¿i a unor buruieni dicotiledonate. Profitul Agricol 19/2021

CULTURI VEGETALE Se poate aplica de la stadiul de 2 pânå la 8 frunze ale porumbului, în dozå de 1,0 - 1,5 L/ha. Assault are ca substan¡å activå dicamba 480 g/L, care este absorbit în plantå prin frunze ¿i rådåcinå, cu o translocare foarte rapidå în plantå. Combate buruienile dicotiledonate anuale ¿i perene. Doza omologatå este de 0,6 L/ha, aplicat atunci când planta de culturå are între 2 ¿i 6 frunze, iar buruienile sunt în faza de 2-4 frunze. Pentru combaterea Convolvulus arvensis (volbura) se aplicå atunci când buruiana are între 5 - 15 cm înål¡ime, iar pentru Cirsium arvense (pålåmida) atunci când rozeta are un diametru de 10 cm. Lancelot Super este un erbicid sistemic, cu douå substan¡e active: aminopiralid 30% ¿i florasulam 15%, cu ac¡iune eficientå asupra buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene: Ama-

Profitul Agricol 19/2021

ranthus retroflexus, Anthemis arvensis, Brassica oleracea, Cirsium arvense, Galium aparine, Xanthium strumarium etc. Se aplicå în doza de 33 g/ha postemergent, la stadiul de 4 - 6 frunze ale culturii de porumb, se absoarbe în principal prin frunze, iar secundar prin rådåcini. Arbiter este un erbicid sistemic, ce are ca substan¡å activå fluroxipir 200 g/L, ce se aplicå postemergent. Este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene din cultura porumbului. Doza omologatå este de 1 L/ha, aplicat de la 3 la 6 frunze ale porumbului. Este absorbit prin aparatul foliar al buruienilor ¿i translocat în toatå planta. Efectul erbicidului poate fi observat la 710 zile de la aplicare. Combate foarte bine Galium aparine (turi¡a), Rubus spp. (mur, zmeur), Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului), Equisetum arvense (coada calului).

Barracuda are ca substan¡å activå mesotrione 100 g/L ¿i ac¡ioneazå sistemic, cu aplicare în postemergen¡å. Combate buruieni dicotiledonate ¿i unele monocotiledonate anuale. Doza omologatå este de 0,75 - 1,5 L/ha, aplicat când plantele de porumb au 2-8 frunze. Majoritatea buruienilor cu frunzå latå sunt sensibile la erbicidul Barracuda, exemplu fiind: Abutilon theophrasti, Amaranthus spp., Ambrozia tifida, Chenopodium spp., Polygonum sp., Xanthium strumarium. Pentru combaterea eficientå a buruienilor, bolilor ¿i dåunåtorilor porumbului recomandåm totodatå respectarea rota¡iei culturilor ¿i a asolamentului.

CULTURI VEGETALE

Du[manul ascuns din lanurile frumoase de grâu Culturile de grâu din Timi¿ aratå foarte bine la acest moment, la prima vedere. Din påcate, în cele semånate mai devreme este prezentå ciuperca Rhizoctonia cerealis, a constatat dr. Otilia Cotuna, ¿ef Laborator Protec¡ia plantelor SCDA Lovrin, cu ocazia controlului fitosanitar realizat în mai multe culturi de cereale påioase, de pe raza jude¡ului, tocmai pentru a verifica existen¡a acesteia. Pe tulpini, la bazå, sunt prezente petele tipice fungului, necroze, putreziri, ¡esuturi mecanice distruse deja ¿i chiar micelii. “Probabil, în scurt timp vom vedea ¿i primele plante cåzute la sol (atac în vetre)”, avertizeazå cercetåtoarea. Pe lângå Rhizoctonia, plantele sunt atacate ¿i de Septoria tritici, care la unele soiuri a ajuns la jumåtatea plantei, de¿i s-au efectuat tratamente. Nu exclude prezen¡a fungului Drechslera tritici repentis în unele sole ¿i nici a altor patogeni ai bazei tulpinii. De regulå, într-o culturå se instaleazå un singur patogen al bazei tulpinii, foarte rar doi. Condi¡iile climatice din aceastå primåvarå au fost foarte favorabile patogenilor ce produc boli ale rådåcinii ¿i bazei tulpinilor la cerealele påioase. Pe alocuri frunzele cerealelor påioase au fost atinse de frig. Zona afectatå s-a albit. Acum vedem foarte bine golurile råmase în urma înghe¡urilor din iarnå. Unele soiuri nu au rezistat. “Vå îndemn så controla¡i culturile cu mare aten¡ie. Depistate la timp, bolile bazei tulpinii pot fi ¡inute sub control, de¿i este foarte dificil. Verifica¡i mai ales culturile care au suferit din cauza înghe¡urilor din iarnå. Plantele moarte au creat un suport foarte bun pentru dezvoltarea patogenilor. Pe de altå 24

parte, între¡in o umiditate ridicatå la baza tulpinilor. În astfel de culturi am constatat o frecven¡å ridicatå a plantelor care prezintå simptome de rizoctoniozå”, avertizeazå Otilia Cotuna. Dacå se men¡in condi¡iile climatice råcoroase ¿i umede, trebuie avutå în vedere ¿i rugina galbenå, care adorå astfel de climat. Luna mai este luna în care încep så aparå ¿i ruginile. Pentru preven¡ia bolii existå diferite måsuri agrotehnice. Cercetåtoarea observå cå, în aceastå fazå înså, dintre fungicidele utilizate în combaterea patogenilor cerealelor påioase, fludioxonilul este men¡ionat în unele studii ca fiind eficient în combaterea rizoctoniozei. Pe pia¡å existå ¿i combina¡ii de

fludioxonil cu sedaxan ce pot fi utilizate în combatere. Sedaxanul este o substan¡å din grupa “pirazolecarboxamide” cu spectru larg de ac¡iune, recomandatå pentru controlul rizoctoniozelor. În combina¡ii cu alte fungicide rezultatele sunt mai bune dupå “Codexul produselor de protec¡ia plantelor omologate pentru utilizare în România”, 2019. Mai pot fi utilizate ¿i combina¡ii de bixafen cu tebuconazol sau cu protioconazol. S-au dovedit mai eficiente împotriva patogenilor ce produc boli ale bazei tulpinii.

a consemnat Adrian MIHAI

Otilia Cotuna,

[ef Laborator Protec]ia plantelor SCDA Lovrin Profitul Agricol 19/2021

CULTURI VEGETALE

Interzicerea glifosatului, incompatibil\ cu lucr\rile minime Emilian Negrilå, directorul SCDA Teleorman, crede cå România ar trebui så manifeste o opozi¡ie mai puternicå la perspectiva interzicerii glifosatului în UE. Apoi, nu ar fi råu så avem ¿i o strategie pentru cazul în care interdic¡ia se va produce. Motivul este simplu: ca ¿i în cazul neonicotinoidelor, lipsa glifosatului i-ar afecta mai tare pe fermierii români decât pe cei europeni.

trategia României ar trebui så vizeze chiar Pactul verde european. Între måsurile tehnologice cheie prin care se dore¿te implementarea acestui Pact sunt lucrårile minime ale solului, cu scopul prezervårii apei în sol ¿i reducerii emisiilor de carbon. Or, lucrårile minime ale solului ar fi incompatibile, în cazul României, cu interzicerea glifosatului. “Ar fi un dezastru pentru România interdic¡ia de folosire a glifosatului, fiindcå nu am ajuns la o reducere a gradului de îmburuienare la care sunt celelalte state europene, care folosesc acest erbicid total cu 20 de ani înaintea noastrå. Renun¡area la glifosat ar pune sub semnul întrebårii extinderea sistemului non-tillage, pe care îl experimentåm cu succes”, spune Emilian Negrilå. Comisia Europeanå este de acord cå måsurile din Pactul Verde nu trebuie så afecteze capacitatea de produc¡ie agricolå a statelor. Renun¡area la glifosat ¿i, concomitent, la aråturå ¿i alte lucråri ale solului de “erbicidare” mecanicå ar transforma câmpurile Româ26

“Ar fi un dezastru pentru România interdic¡ia de folosire a glifosatului, fiindcå nu am ajuns la o reducere a gradului de îmburuienare la care sunt celelalte state europene, care folosesc acest erbicid total cu 20 de ani înaintea noastrå. Renun¡area la glifosat ar pune sub semnul întrebårii extinderea sistemului non-tillage, pe care îl experimentåm cu succes”, spune Emilian Negrilå. niei în pepiniere de buruieni, insecte dåunåtoare ¿i boli ale plantelor de culturå, reducând drastic productivitatea solului. Statele europene occidentale au o rezervå de buruieni în sol apropiatå de cea a Statelor Unite. “Am fost într-o vizitå de lucru în SUA ¿i am constatat cå fermierii de acolo î¿i fåceau probleme cå aveau o rezervå de 7 buruieni/mp. Au avut un ¿oc când le-am spus cå la noi rezerva era de 160 de buruieni/mp. Rezerva s-a mai redus, între timp, dar nu suntem la un nivel la care så ne permitem så renun¡åm la glifosat”. La SCDA Teleorman se testeazå cultivarea terenului fårå niciun fel de lucråri mecanice de trei ani, printr-o colaborare cu Institutul de Pedologie. Ini¡ial, au fost aduse ma¿ini speciale din Argentina, cu care s-au lucrat 85 de hectare, rotindu-se 5 culturi. Ulterior, suprafa¡a a fost extinså la 250 ha, dar s-

a renun¡at la semånåtoarea din Argentina, fiind înlocuitå cu una Horsch, adaptatå astfel încât så fie folositå ¿i la culturi de toamnå, dar ¿i la cele de primåvarå. “Problema noastrå e solul de aici, un cernoziom cambic cu 48% argilo-lutos. Argila se gåse¿te, pe profil, de la suprafa¡å, pânå la 1,2 metri. A¿adar, o texturå foarte grea, în care circula¡ia apei, atât pe orizontalå, cât ¿i pe verticalå, e foarte greoaie. Neprelucrând solul, sistemul radicular tinde så se cantoneze într-o anumitå zonå superficialå. Ca så mai penetråm stratul acesta argilo-lutos am folosit în asolament rapi¡a furajerå, ale cårei rådåcini realizau o afânare biologicå a solului. Aveam, astfel, 80-100 de “¡åru¿i” pe mp, astfel cå, anul urmåtor, indiferent de regimul precipita¡iilor, apa nu båltea, chiar dacå nu scarificam”.

Robert VERESS Profitul Agricol 19/2021

CULTURI VEGETALE

Tanymecus, prezen]\ “timid\” în Timi[ La SCDA Lovrin a început monitorizarea dåunåtorilor Tanymecus dilaticollis ¿i Opatrum sabulosum (gândacul påmântiu al florii-soarelui). Sondarea culturilor de porumb ¿i floarea-soarelui se face în fenofazele de 1-3 frunze (BBCH 9 - 11, råsårire) ¿i 3-5 frunze (BBCH 12 - 15). Cercetårile sunt conduse de Otilia Cotuna, ¿ef Laborator Protec¡ia plantelor SCDA Lovrin. Nu au fost identificate depå¿iri ale pragului economic (5 adul¡i/mp) ¿i nici ale pragului de la care fermierii ar trebui så fie îngrijora¡i. Condi¡iile meteorologice mai pu¡in favorabile atacului au contribuit, în propor¡ie estimatå de 30%, la situa¡ia prezentatå. Tanymecus este o insectå termofilå, foarte activå la temperaturi de peste 20°C. La porumb nu sunt probleme deloc, iar la floarea-soarelui au fost gåsite foarte pu¡ine plante retezate de dåunåtori. Floarea-soarelui se afla în patru frunze, iar Opatrum ¿i Tanymecus nu mai reprezintå un pericol. În cultura de floarea-soarelui au fost gåsite exemplare de Opatrum sabulosum, Tanymecus dilaticollis (un singur exemplar la o sondare) ¿i Bothynoderes punctiventris (gårgåri¡a sfeclei - trei exemplare la o sondare). Sunt efectuate sondåri pe câte 10 metri liniari, dar ¿i sondåri constând în analizarea a câte 10 plante. Monitorizarea va continua, întrucât mai existå sole neråsårite, semånate mai târziu. Otilia Cotuna a verificat ¿i câteva culturi de porumb ¿i floarea-soarelui de pe teritoriul jude¡ului Timi¿. În general nu sunt probleme nici la porumb ¿i nici la floarea-soarelui. “Acolo unde au fost efectuate tratamente, la porumb, nu sunt probleme deloc. În schimb, avem o situa¡ie la floarea-soarelui care nu a fost tratatå cu insecticid”, remarcå cercetåtoarea. În aceastå solå frecven¡a plantelor retezate în timpul råsåritului este foarte mare iar fermierul va întoarce Profitul Agricol 19/2021

cultura. Acela¿i fermier are o solå de floarea-soarelui distruså în totalitate de viermii sârmå (Agriotes sp.) pe care o va întoarce. Såmân¡a nu a fost tratatå. Determinårile vor fi trimise cåtre Institutul de Protec¡ia plantelor (ICDPP Bucure¿ti), unde vor fi utilizate pentru ob¡inerea unor eventuale derogåri pentru utilizarea anumitor insecticide pentru tratarea semin¡elor în special. Cercetåtoarea a observat cå pålåmida este preferatå de Tanymecus, chiar ¿i când se aflå în “competi¡ie” cu porumbul. “Am våzut o solå de porumb unde erau vetre de pålåmidå. Am gåsit ¿i exemplare de Tanymecus dilaticollis. Pu¡ine, cå era rece afarå. Nici o plantå de porumb nu era atacatå, în schimb, pålåmida era roaså”, spune Cotuna. Întrucât neonicotinoidele au fost eliminate, fermierii pot utiliza insecticidele ce controleazå viermii sârmå: teflutrin ¿i cipermetrin. Decât nimic, este bine ¿i a¿a. Dacå nu se face tratamentul semin¡ei, atunci se poate face un tratament în perioada de råsårire. Sunt foarte eficiente. Insecticidele avizate pentru acest tratament sunt: acetamipridul, deltametrinul, fosmetul, lambda - cihalotrinul, cipermetrin. Pe solele puternic infestate se poate face un tratament înainte de semånat, mai exact înainte de discuirea ce precede semånatul.

Adrian MIHAI

Mexic: 27 milioane tone de porumb ¥n Mexic porumbul se cultivå în douå sezoane (ca ¿i în Brazilia). Cultura de varå, care reprezintå aproximativ 30% din produc¡ia totalå, a fost semånatå între aprilie ¿i august, iar recoltarea a fost finalizatå în februarie. A doua culturå, în mare parte irigatå, este semånatå între octombrie ¿i februarie, iar recoltarea începe în mai. Regiunile Sinaloa ¿i Tamaulipas produc aproximativ 80% din recolta de porumb de toamnå. Produc¡ia totalå este estimatå la 27 milioane tone, în scådere cu 0,8 mil. tone fa¡å de luna trecutå. Suprafa¡a cultivatå ajunge la 7.140.000 ha, reduså cu 110.000 ha fa¡å de luna trecutå. Randamentul este prognozat la 3,78 tone/hectar, cu 6% mai mic fa¡å de anul trecut. Ucraina: produc¡ie de porumb mai mare ¥n Ucraina produc¡ia de porumb este prognozatå la 37,5 milioane tone, mai mare cu 24% fa¡å de anul trecut ¿i cu 22% fa¡å de media pe 5 ani. Randamentul atinge 6,8 tone/hectar, în cre¿tere cu 21% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va ajunge la 5,5 milioane hectare. Semånatul a început la jumåtatea lunii aprilie, iar umiditatea solului este bunå. Estimårile pentru Ucraina includ ¿i produc¡ia din Crimeea. Canada: se cultivå mai mult orz Previziunile produc¡iei de orz din Canada indicå 12,5 milioane tone, în cre¿tere cu 1,8 mil. tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este mai mare cu 19%, ajungând la 3,4 milioane hectare. Produc¡ia medie va fi de aproximativ 4 tone/ha. Serviciul de Statisticå din Canada a realizat un sondaj privind inten¡iile fermierilor de a cultiva orz. Rezultatele aratå o cre¿tere cu 14% fa¡å de anul trecut a suprafe¡elor cultivate, deoarece agricultorii vor så profite de condi¡iile avantajoase ale pie¡ei. Cererea de orz canadian este în cre¿tere, în special din partea Chinei, care ¿i-a dublat importurile de orz din Canada. 27

CULTURI VEGETALE

Gabriel Enciu,

fermier, jude]ul C\l\ra[i

Investi]iile în utilaje performante, o prioritate Gabriel Enciu lucreazå 1.550 ha în jude¡ul Cålåra¿i. A reu¿it så construiascå o fermå fårå fonduri europene. Plåte¿te o arendå de 1.200 kg/ha, cu plata impozitelor, de mai mul¡i ani.

abriel Enciu a acordat o mare importan¡å dotårii tehnice pentru a putea realiza lucrårile exact atunci când este nevoie. ªi-a fåcut spa¡ii de stocare, magazii pentru 5.000 de tone, pentru a putea recolta fårå så a¿tepte ma¿ina care så preia cerealele. Considerå important ca, atunci când intrå în lan, combina så nu se mai opreascå. Nu påstreazå produc¡ia decât, poate, pentru câteva luni. În ultimii ani a schimbat toatå gama de utilaje, întrucât fåcea cu greu fa¡å cu utilaje mici. Condi¡iile meteo capricioase l-au determinat pe fermier så-¿i gândeascå parcul de utilaje astfel încât så termine foarte rapid lucrårile. Ar vrea, dacå ar putea,

så termine o campanie în douå zile. Ultima achizi¡ie este o combinå Claas Lexion 750, ce urmeazå så fie folositå pentru prima oarå în acest an. A încheiat un contract de tip buy back, cu un pre¡ bun de achizi¡ie. Preferå acest tip de contract chiar dacå pre¡ul la care este evaluat utilajul este considerat mic. E mai simplu pentru dealer så vândå echipamentele decât pentru el. De altfel, toate utilajele din 20122014 au fost ulterior revândute, întrucât erau în stare bunå, cu pu¡ine ore de func¡ionare. Cele trei combine sunt cumpårate în ultimii trei ani. ªi în privin¡a tractoarelor se gânde¿te så se orienteze spre puteri mai mari. Acum are douå de 340 CP, unul de 215 CP, douå de 140 CP, unul de 130 CP ¿i douå de 100 CP. Are ¿ase mecanizatori angaja¡i.

O semånåtoare de porumb, pe lista de investi¡ii Pe lista de investi¡ii este o semånåtoare de porumb, pe 12 rânduri, care så

lucreze cu o vitezå de 12-13 km/h. Vrea så semene cât mai repede posibil. A studiat modele de la Horsch ¿i Vaederstadt. Înclinå spre Vaederstadt, din ce s-a documentat pânå acum. Ar vrea så facå din nou un buy-back. Mai a¿teaptå, dacå nu va putea. Un astfel de utilaj costå peste o sutå de mii de euro, dar este necesar pentru a termina rapid campania de semånat. E ¿i mai u¿or de gestionat activitatea, întrucât în câmp nu mai e nevoit så trimitå douå semånåtori ¿i patru oameni. Sunt mai multe avantaje. La påioase ¿i la rapi¡å a observat deja diferen¡e mari. Culturile sunt uniforme, produc¡ia a crescut. Lucreazå cu un combinator, dupå care imediat face o trecere cu un disc ¿i pregåte¿te perfect terenul. “Utilajele fac diferen¡a!”, sintetizeazå Enciu. A semånat rapi¡a cu 18-20 km/orå. În douå schimburi face rapid o sutå de hectare ¿i prinde momentul optim. Chiar dacå mecanizatorul nu respectå mereu indica¡iile, semånåtorile moProfitul Agricol 19/2021

CULTURI VEGETALE Din påcate, în acel an a venit ploaia, grindina ¿i a scåzut produc¡ia. Memoria privind performan¡a a råmas înså. Rapi¡å cultivå de la mai multe firme. Alege hibrizii în func¡ie de maturitå¡i, dar ¡ine cont ¿i de promo¡ii, astfel încât anul acesta a avut de la Caussade Semences, Corteva ¿i KWS. Când testeazå un soi nou sau un hibrid începe cu 25-50 ha. “Pe 5 ha nu po¡i så-¡i dai seama”, spune acesta.

derne regleazå norma de semånat în func¡ie de viteza de lucru. O situa¡ie similarå este ¿i în cazul sprayere-lor. Este ¿i motivul pentru care a înlocuit MET-urile mecanice. A observat cå a scåzut ¿i consumul de produse fitosanitare, întrucât precizia e mai mare.

Alegerea culturilor Culturile de toamnå ocupå douå treimi din fermå: 550 ha rapi¡å, 550 påioase, 25 ha soia ¿i 425 de porumb. La rapi¡å nu a¿teaptå ploaia pentru a semåna. ¥¿i asumå riscul ¿i seamånå în uscat. Considerå cå are ¿anse mai mari så ob¡inå astfel o culturå viabilå decât dacå ar a¿tepta o ploaie, caz în care ar mai pierde din umiditate pânå când ar putea så semene. Floarea-soarelui a eliminat-o din

structura de culturi de mul¡i ani, când se plåtea 1,1-1,3 lei/kg. “Mai mult de 3,5 t/ha nu am fåcut niciodatå ¿i nu iese cheltuiala”, spune fermierul. La pre¡urile actuale floarea-soarelui redevine atractivå. Nu ¿tie ce altceva ar putea så cultive. A remarcat cå se vinde u¿or orzul. Are 230 ha ¿i se gânde¿te så måreascå suprafa¡a ¿i så o reducå pe cea de grâu. A remarcat faptul cå la grâu, adesea, cumpåråtorii depuncteazå produc¡ia, în func¡ie de diferi¡i parametri. Orzul trebuie så fie uscat ¿i så se încadreze în norma privind corpurile stråine. Soiul preferat este Henriette, de la Saaten-Union. Într-un an bun face 6-8 t/ha. Într-un an începuse recoltarea cu 10 t/ha, pe 25 ha. Pânå atunci, când auzea de astfel de produc¡ii credea cå sunt tachinåri colegiale.

Achizi¡ii de teren, pentru stabilitate Când apare teren la vânzare, Gabriel Enciu este obligat så-l cumpere, pentru a-¿i conserva suprafa¡a. Iar påmântul nu e ieftin, costå aproape 6.000 euro/ha. Prin alte pår¡i a auzit cå se cumpårå un hectar cu 2.400 euro. Nu are ¿anse så se dezvolte nici prin iriga¡ii. “Nu am curaj så las nimic Profitul Agricol 19/2021

pe câmp nesupravegheat. Se furå de se rupe!”, spune Enciu. Sunt înså mai multe motive pentru care nu crede în viabilitatea iriga¡iilor. Faptul cå nu este proprietar pe terenurile pe care le lucreazå este unul important. Din aceastå cauzå, crede cå statul trebuia så investeascå ¿i så-i punå

Adaptare la condi¡iile de mediu ¿i de pia¡å Anul trecut a fost unul greu pentru fermå, ca de altfel pentru toatå zona. A reu¿it så plåteascå toate datoriile, dar a fost nevoit så apeleze la rezerve ¿i la IMM Invest. Ar vrea så acceseze ¿i Agro IMM Invest, poate pentru achizi¡ia semånåtorii. Au fost înså surprize neplåcute ¿i în 2021: scumpirea azotului chiar ¿i cu 40%, dupå an cu o situa¡ie grea. Aprovizionarea a fost amânatå, pentru a nu plåti dobândå o perioadå mare. Nu a scåzut dozele de fertilizare. “Dai prea pu¡in, dai degeaba”, remarcå fermierul. Mai sunt înså ¿i ve¿ti bune. Anul acesta a adus o premierå în fermå. A fåcut un contract pentru a vinde la rapi¡å cu mult timp înainte de recoltare. A vândut 300 de tone cu 2,38 lei/kg. Nu a riscat mult, întrucât are 550 ha cu aceastå culturå.

Adrian MIHAI

apoi pe fermieri så plåteascå. “Are o autoritate mai mare în compara¡ie cu fermierii. Noi nu suntem uni¡i”, spune Enciu. Gabriel Enciu nu s-a înscris în nici o asocia¡ie. A primit propuneri de afiliere, dar încå nu a fåcut-o. Nu crede cå func¡ioneazå în România. De vinå sunt oamenii. “Suntem råi!”. “E råu ¿i fårå asocia¡ii, nu are cine så te sus¡inå, e¿ti pe cont propriu!”, mai spune acesta. 29

CULTURI VEGETALE Brazilia: Seceta reduce produc¡ia de porumb Anali¿tii USDA estimeazå produc¡ia de porumb din Brazilia la 102 milioane tone, cu 6% mai micå fa¡å de estimårile de luna trecutå. Suprafa¡a cultivatå atinge recordul de 19,7 milioane hectare, în cre¿tere cu 1,2 milioane ha fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat la 5,18 tone/hectar. Pentru recolta din primul sezon, condi¡iile meteo au fost secetoase în primele luni. Ploile au revenit abia în decembrie. Produc¡ia de porumb din primul sezon, cultivat pe o suprafa¡å de 4,3 mil. ha, este estimatå la 24,5 milioane tone, mai micå cu 1,2 mil. tone fa¡å de anul trecut. Rusia: 85 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu din Rusia probabil så ajungå la 85 milioane tone, în scådere u¿oarå fa¡å de anul trecut. Estimarea include 64 mil. tone grâu de toamnå ¿i 21 mil. tone de grâu de primåvarå. Nu este incluså estimarea produc¡iei din Crimeea. Produc¡ia medie totalå este de 2,9 tone/hectar, cu 1,5% mai micå fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a totalå cultivatå va cre¿te u¿or fa¡å de la anul trecut, la 29 milioane hectare. Grâul de toamnå reprezintå aproximativ 70% din produc¡ie, iar potrivit datelor Ministerului Agriculturii din Rusia suprafa¡a cultivatå va atinge un record de 19,3 milioane hectare. Grâul de primåvarå se cultivå în districtele Volga, Urali ¿i Siberia. Semånatul a debutat în aprilie ¿i este întârziat din cauza lipsei precipita¡iilor. India: 108 milioane tone de grâu Anali¿tii USDA anun¡å cå produc¡ia de grâu din India va ajunge la 108 milioane tone, în cre¿tere u¿oarå fa¡å de anul trecut. Acest lucru se datoreazå extinderii suprafa¡elor cultivate, la 31,6 milioane hectare. Randamentul va scådea la 3,4 tone/hectar. Chiar ¿i în zonele par¡ial irigate, randamentele au scåzut cu 10-15%. ¥n India grâul se cultivå numai în sezonul rabi (iarna). Este semånat din noiembrie pânå în ianuarie ¿i recoltat pânå începe mai. 30

Bayer> Erbicide noi pentru cereale p\ioase Fermierii dornici så utilizeze cele mai noi tehnologii au aplicat încå din primåvara aceasta Hussar Activ Plus, noua solu¡ie Bayer pentru controlul în primåvarå al buruienilor mono ¿i dicotiledonate din culturile de cereale påioase, iar rezultatele se våd în câmpuri curate.

Asigurå un control consistent a peste 50 de specii de buruieni mono ¿i dicotiledonate întâlnite frecvent în culturile de cereale påioase. Produsul a fost lansat în aceastå primåvarå. Erbicid selectiv, sistemic, con¡ine trei substan¡e active complementare, cu eficacitate sporitå pentru controlul buruienilor. Fa¡å de Hussar comercializat pânå în sezonul trecut, Hussar Activ Plus introduce în formulare o nouå substan¡å activå în culturile de cereale påioase - tiencarbazon-metil, utilizatå cu succes pânå acum de cåtre cultivatorii de porumb. Aceasta este prezentå în formularea binecunoscutului Adengo, mai nou, ¿i în Capreno. Tiencarbazon-metil contribuie la controlul complementar atât al buruienilor graminee, cât ¿i al celor dicotiledonate. Mai mult decât atât, produsul asigurå o protec¡ie de lungå duratå datoritå activitå¡ii la sol a noii substan¡e active.

ªi pentru aplicarea în toamnå Bayer vine cu o noutate: Komplet 560 SC, împotriva buruienilor greu de controlat din culturile de cereale påioase. Iernile blânde din ultimii ani au creat condi¡ii de dezvoltare ¿i adaptare a unor specii de buruieni cu råsårire la temperaturi mai joase decât a majoritå¡ii buruienilor. Astfel, speciile de Veronica, iarba vântului, sugel, trei frati påta¡i, råsar în ferestrele iernii, iar la momentul în care celelalte buruieni sunt în curs de råsårire, acestea ajung deja într-o fazå avansatå de vegeta¡ie, fåcându-le rezistente la ac¡iunea majoritå¡ii erbicidelor cu aplicare în primåvarå. Komplet este un erbicid utilizat în postemergen¡å timpurie cu activitate radicularå, foliarå ¿i prin hipocotil asupra buruienilor, con¡inând douå substan¡ele active cu perioadå lungå de protec¡ie împotriva buruienilor greu de controlat. Komplet 560 SC asigurå startul perfect al culturilor de cereale påioase (grâu, orz, secarå ¿i triticale) fårå competi¡ia cu buruienile încå de la început, pentru atingerea poten¡ialului maxim de produc¡ie al soiului cultivat.

Profitul Agricol 19/2021

CULTURI VEGETALE

Balint Petrescu este mul]umit de pia]a cerealelor Fermierul Balint Petrescu, din Peciu Nou, jud. Timi¿, cultivå grâu, orz, porumb, floarea-soarelui pe 300 de ha, dar este ¿i unul dintre dealeri importan¡i de cereale din Timi¿ ¿i pare foarte mul¡umit de pre¡urile existente pe pia¡å în aceastå perioadå.

la recoltare. Asta se întâmplå cå cererea este foarte mare ¿i o cauzå este ¿i aceastå teribilå pandemie de COVID!”, este de pårere fermierul. Balint Petrescu are o experien¡å în agriculturå de 30 de ani ¿i ¿tie cå bolile ¿i dåunåtorii aduc cele mai mari pierderi în culturi. Prin urmare, pentru a evita tratamentele prea intense, el face

ului, dar el are unele produse bio foarte eficiente pe care le folose¿te cu succes ¿i sunt prietenoase cu mediu, mai ales cu albinele. A¿a reu¿e¿te så evite råspândirea acestei boli în culturå. Anul acesta, din cauza frigului din luna aprilie, Balint Petrescu a amânat så însåmân¡eze porumbul ¿i floareasoarelui în perioada optimå, fiindcå ¿tia cå vor apårea probleme.

acå în anul 2020, el a vândut trei trenuri de cereale, unul de rapi¡å, unul de porumb ¿i unul de grâu, în luna februarie 2021, el a reu¿it så dea primul tren de porumb, dar cantitå¡ile au fost strânse încå de anul trecut de la fermieri. “Pia¡a cerealelor merge foarte bine în 2021. A¿a pre¡uri mari, de 0,95 lei - 1 leu, la grâu nu au mai fost de 15 ani. La grâu este de 950 -1.000 lei tona, dar la porumb a crescut la 1.100 lei tona ¿i, astfel, pre¡ul l-a depå¿it pe cel al grâului. Asta se întâmplå fiindcå existå cerere din Italia, dar mai ales în China. Au fost ¿i unele probleme cu aceste culturi la nivel mondial din cauza condi¡iilor de mediu atât la ru¿i, cât ¿i la americani, inclusiv la chinezi. Produc¡iile au fost mici, de aceea ei adunå porumb de peste tot din lume pentru a-¿i reface rezervele. Este foarte bine ¿i pentru fermierii români, fiindcå ei pot ob¡ine venituri bune din valorificarea porumbului”, crede Petrescu. În zona de vest, existå o mizå mare pe contractele futures sau contractele în avans pentru achizi¡ia de cereale. În luna mai, au ajuns pânå la 950 lei tona atât la grâu, cât ¿i la porumb. “Acest pre¡ nu a mai existat încå de

Profitul Agricol 19/2021

“Pia¡a cerealelor merge foarte bine în 2021. A¿a pre¡uri mari, de 0,95 lei - 1 leu, la grâu nu au mai fost de 15 ani.” cu mare stricte¡e rota¡ia culturilor. Pericolul cel mai mare este îndeosebi la floarea-soarelui, care a råmas descoperitå, de când Comisia Europeanå nu a mai dat derogare la utilizarea neonicotinoidelor în agricultura din România. “Eu evit întotdeauna så pun rapi¡å dupå rapi¡å sau floare dupå floare”, spune fermierul. Cea mai mare problemå cu care se confruntå an de an este cu fåinarea grâ-

De aceea el a a¿teptat mai multe zile pentru a se încålzi påmântul ¿i cu greu plantele au råsårit în luna mai. Totu¿i, el este optimist. “Semnele sunt bune pentru culturile de toamnå în 2021. Dacå în luna mai, în continuare, mai vin douå ploi, iar în iunie, tot vreo douå udåturi, grâul ¿i orzul se salveazå. Bineîn¡eles cå ¿i porumbul ¿i floarea vor cre¿te ¿i se vor dezvolta cu succes”.

Gheorghe MIRON 31

CULTURI VEGETALE

Amalgerol Essence la floarea-soarelui. Fitotoxicitate redus\, efect poten]at la erbicide Floarea-soarelui se numårå printre cele mai importante culturi din ¡ara noastrå, România fiind una dintre primele ¡åri din Europa atât la suprafe¡ele cultivate, cât ¿i la produc¡iile ob¡inute. Dar aceastå culturå, motiv de mândrie ¿i surså de rezultate frumoase, este puternic amenin¡atå de buruieni, care iau din resurse ¿i reduc produc¡iile.

aceea, erbicidarea este o verigå tehnologicå importantå, ce determinå eliminarea buruienilor monocotiledonate ¿i dicotiledonate, cu evitarea pierderilor de produc¡ie. Dar erbicidarea poate afecta ¿i cultura ce se dore¿te a fi protejatå. Pentru a diminua acest efect secundar, vå propunem så aplica¡i biostimulatorul Amalgerol Essence, ce con¡ine doar ingrediente organice, nemodificate genetic, fiind omologat Ecocert pentru utilizare în agricultura ecologicå.

Erbicidarea. Avantaje ¿i dezavantaje Desigur, interven¡iile cu erbicide sunt absolut necesare. Altfel, buruienile ar consuma din apa, nutrien¡ii, resursele de luminå ¿i dioxid de carbon necesare plantelor de floarea-soarelui, scåzând puternic productivitatea, estimårile speciali¿tilor mergând pânå la 50% pierdere de produc¡ie în cazul în care nu se realizeazå controlul buruienilor. În plus, aceste plante pot fi gazde pentru boli ¿i insecte dåunåtoare. Efectele buruienilor variazå în func¡ie de desimea acestora ¿i de modul lor 32

de dezvoltare: plantele cå¡åråtoare ¿i cele ce se dezvoltå puternic, ajungând la înål¡imi ridicate, fiind mai dåunåtoare din cauza consumurilor intense. Cultura de floarea-soarelui este cu precådere afectatå de prezen¡a buruienilor în primele etape de dezvoltare, când absorb¡ia nutrien¡ilor este oricum mai dificilå din cauza sistemului radicular subdezvoltat. Erbicidarea se realizeazå atât în preemergen¡å, erbicidul creând o peliculå la suprafa¡a solului, cât ¿i în postemergen¡å. De¿i multe erbicide sunt caracterizate de selectivitate, totu¿i cultura de floarea-soarelui poate fi afectatå de toxicitatea substan¡elor aplicate, cu stoparea cre¿terii ¿i afectarea productivitå¡ii, în diverse procentaje. De aceea, este necesar så acordåm multå aten¡ie erbicidårii: chiar ¿i în condi¡ii optime, plantele de culturå în general au nevoie de timp ¿i sprijin suplimentar pentru a putea descompune aceste produse. Biostimulatorul Amalgerol Essence prezintå compozi¡ie complexå, ce cuprinde carbon organic, aminoacizi, antioxidanti, alginat, azot ¿i potasiu de naturå organicå, precum ¿i extract din ierburi alpine. Beneficii pentru culturi:  stimuleazå dezvoltarea rådåcinilor;  cre¿te numårul de micorize, pentru mai buna aprovizionare a plantelor cu apå ¿i nutrien¡i;  cre¿te toleran¡a la stres, ajutând recuperarea dupå perioade dificile;  îmbunåtå¡e¿te calitatea solului.

Substan¡e din naturå pentru diminuarea efectului stresului chimic Amalgerol Essence con¡ine o cantitate însemnatå de antioxidan¡i ce neutralizeazå stresul prin oprirea deteriorårii celulelor. De asemenea, produsul sus¡ine repararea ¡esuturilor vegetale, acest rol revenind în special auxinelor ¿i citochininelor con¡inute, importante substan¡e de cre¿tere. De asemenea, fertilizarea foliarå la floarea-soarelui are randament maxim în faza de 2-4 frunze, perioadå care coincide cu erbicidatul ¿i la apari¡ia butonului floral. Amalgerol Essence este surså de azot ¿i potasiu, reprezentând un adaos nutri¡ional ¿i un sprijin în condi¡iile mai pu¡in prielnice create de erbicidare. Amalgerol Essence ac¡ioneazå ca un adjuvant: aplicat împreunå cu erbicidele poten¡eazå efectul acestora asupra buruienilor, diminuând în acela¿i timp efectul fitotoxic asupra plantei de culturå. De asemenea, måre¿te capacitatea de schimb cationic a solului, cu rol de dezintegrare în timp a erbicidului.

Efecte benefice asupra solului Amalgerol Essence prezintå ¿i un alt efect benefic asupra solului, acela de cre¿tere a cantitå¡ii de humus prin descompunerea resturilor vegetale. De asemenea, îmbunåtå¡e¿te activitatea microbianå din sol, fapt ce conduce la o mai bunå dezvoltare radicularå. Aplicarea repetatå a produsului, pe decursul mai multor sezoane, ajutå la decompactarea solului, care devine mai u¿or de lucrat ¿i prezintå o capacitate superioarå de reten¡ie a apei, fapt ce sus¡ine dezvoltarea culturilor.

Kwizda Agro România Profitul Agricol 19/2021

GR|DINA

VIA [i LIVADA Exirel - insecticid de la FMC pentru pomi fructiferi [i vi]\-de-vie Fermierii români au de câteva zile un nou aliat în lupta cu insectele dåunåtoare din culturile de pomi fructiferi ¿i vi¡å-de-vie. Este vorba de noul insecticid Exirel de la FMC. Insecticidul Exirel con¡ine substan¡a activå cyantraniliprol (cyazypyr), a doua substan¡å activå din clasa chimicå antranilamide (grupa IRAC 28) din portofoliul FMC ¿i prima diamidå din pia¡å cu un spectru larg de ac¡iune asupra speciilor de insecte care în¡eapå, sug ¿i defoliazå. Succesul acestei substan¡e active este deja cunoscut fermierilor, în portofoliul FMC existând alte 2 insecticide pe bazå de cyantraniliprol Benevia ¿i Verimark, pentru culturile legumicole. Insecticidul Exirel se aplicå foliar, ac¡ioneazå sistemic ¿i translaminar, asigurând o combatere eficientå a celor mai importan¡i dåunåtori din culturile de pomi fructiferi ¿i vi¡å-de-vie: lepidoptere, diptere, cicade ¿i unele specii de coleoptere. Insecticidul Exirel este un partener ideal în programele de comba-

tere integratå a dåunåtorilor, dar este ¿i solu¡ia idealå pentru combaterea dåunåtorilor rezisten¡i la alte grupe de insecticide. Sub efectul substan¡ei active, insectele nu se mai hrånesc ¿i intrå într-o stare de paralizie, iar dupå o scurtå perioadå de timp mor, asigurându-se în acest fel o protec¡ie foarte bunå a culturilor tratate.

Pentru mai multe detalii despre insecticidul Exirel, accesa¡i site-ul oficial al companiei, www.fmcagro.ro. Tot acolo gåsi¡i ¿i datele de contact ale reprezentan¡ilor de vânzåri FMC.

Insecticidul Exirel are ac¡iune ovicidå, ovi-larvicidå ¿i asupra adul¡ilor, controlând astfel dåunåtorii în toate stadiile de dezvoltare. Dåunåtori problemå precum Cydia pomonella (viermele merelor), Drosophila suzukii (musculi¡a cu aripi påtate), Lobesia botrana (molia verde a strugurilor) sau Cydia funebrana (viermele prunelor) sunt controla¡i rapid ¿i eficient cu insecticidul Exirel, oferind astfel fermierilor posibilitatea de a ob¡ine produc¡ii mai mari ¿i de calitate.

În România, insecticidul Exirel este omologat pentru culturile de: - mår, pår, gutui - prun - cire¿, vi¿in - vi¡å-de-vie

Exirel este selectiv fa¡å de artropodele benefice ¿i insectele polenizatoare, ajutå la conservarea parazi¡ilor ¿i

Dozele de aplicare sunt cuprinse între 0,5 - 1 l/ha, în func¡ie de gradul de atac ¿i volumul de solu¡ie.

prådåtorilor naturali ¿i protejeazå entomofauna utilå, asigurând astfel un dublu control, atât chimic, cât ¿i biologic, asupra popula¡iilor de dåunåtori.

Adult de Cydia pomonella (viermele merelor)

Atac de Cydia pomonella (viermele merelor)

Profitul Agricol 19/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR

Herghelia cu [erpa[i

Constantin Ducar> Calul este al doilea Dumnezeu pentru mine Mergând pe drumul dinspre Râ¿nov spre Poiana Bra¿ov, la confluen¡a pâraielor Poiana ¿i Cheia, ajungi la Centrul de echita¡ie Diana. Când soarele ajunge deasupra “gurii de rai” de la Cheile Râ¿noavei, parcå ai ajuns în Elve¡ia.

colo, doctorul Constantin Ducar a me¿terit o herghelie frumoaså, cu o geneticå rarå ¿i veche, dar ¿i cu exemplare create de el, prin încruci¿åri îndråzne¡e. Ca så nu råmânå fårå angaja¡i, Ducar a angajat nepalezi. “Am patru îngrijitori, doi români ¿i doi nepalezi, ¿i unul de probå. Un

Profitul Agricol 19/2021

nepalez må costå mai pu¡in decât un român. Îi dau 600 de dolari pe lunå, bani în mânå, ¿i mai virez statului 300. Pentru un român plåtesc peste 1.200 de euro, dar må minte, må furå ¿i e lene¿. ªi este un gest patriotic... Uite, el e ¿erpa¿. În ¡ara lui, pentru 80-100 de dolari pe lunå, merge pe munte cu 60 de kilograme în spinare. La mine, lucreazå la cai, face du¿ cu apå caldå, stå la maså de trei ori pe zi, alåturi de mine, pentru ca diminea¡å så fie în picioare. Eu îi dau 600 de dolari pe lunå, cât câ¿tigå la el acaså într-o varå. Ei nu beau, nu fumeazå, nu mint, nu furå”, spune fermierul. Face o selec¡ie la sânge. A avut 130 de cai ¿i a redus efectivele pânå la 35. A semnat un contract cu ni¿te italieni ¿i cu Drago¿ Buliga, regizorul serialului “Las

Fierbin¡i”. “Vrem så facem 20 de filme western în doi ani, avem caii aici ¿i ståm pe loc din cauza pandemiei”. A påstrat cai Frizieni, Andaluzieni, Lipi¡ani în raså curatå, o linie de Semigreu Românesc. “Este o linie de cai, formatå de mine de 40 de ani. Linia este atestatå, cu origini cunoscute, dar ANZ îmi repro¿eazå cå e metisatå. Påi Semigreul Românesc nu e ob¡inut prin metisåri repetate? Lipi¡anul este foarte harnic ¿i rezistent, dar trebuie så-l calmez fiindcå urcå pe ace¿ti cai ¿i copii de 4-5 ani. Cea mai curatå varietate de Lipi¡an este Incitato. Nåscut ¿i crescut în România. Ungurii au fåcut o raså nouå, uuu

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu noi am scåpat de to¡i caii. Cine så se ocupe? Pådurarii? Pentru Romsilva, a fost o corvoadå så se ocupe de cai ¿i zero interes. Au bågat bani ca så spele bani...”

De vorbå cu Zian Boca De unde aceastå patimå pentru cal? “Bunicul a fost pådurarul Casei Regale, se ocupa de caii familiei regale, cumpåra ¿i antrena. Aici unde ne aflåm acum, erau 470 de cai ai Cavaleriei Regale pânå dupå råzboi. Aveau patru grajduri. În 1958, au venit ai no¿tri ¿i au confiscat terenurile. Au fåcut Gospodåria Agricolå de Stat. A ajuns Bucur ªchiopu la Ministerul Agriculturii ¿i a omorât caii ca så mecanizåm for¡at agricultura. România avea 1.250.000 de cai. Prin 1965, mai råmåseserå 125.000.” Parcå ¿i doctorul Ducar a avut o via¡å de tretin neîmblânzit. Vårul tatei lui Constantin era Gheorghe Ducar, prorectorul Universitå¡ii Babe¿-Bolyai din Cluj. Profesor de matematicå, dar nu era chiabur, numai tatål lui era chiabur. “Cabinetul 2 spusese cå to¡i chiaburii ¿i copiii de chiaburi så moarå. “Tovarå¿a, este un copil de valoare. Vrea la liceul veterinar ca så se facå medic veterinar. Tradi¡ie de familie. Ce are tatål cu båiatul?” A doua zi, Gheorghe Ducar s-a dus la Nicolae Ceau¿escu. “Am så må ocup eu de acest copil.” I-a cerut secretarei så sune la liceul agricol din Sibiu. Ceau¿escu a vorbit cu directorul. “Mâine-diminea¡å, dumneata personal te duci la Râ¿nov, iei copilul ¿i îl duci la ¿coalå.” ªi au venit dupå mine så må ia. Eu lucram la un drum forestier ¿i le-am zis cå mai am treabå acolo.” A urmat apoi Facultatea de Medicinå Veterinarå la Bucure¿ti, pe care a absolvit-o în 1976. ªi a råmas la IAS Râ¿nov, adicå unde este ¿i azi. Patrimoniul fermei cuprindea 800 de vaci cu lapte, 1.200 vi¡ei, 6.000 de oi, 70 de cai pentru trac¡iune. “În fiecare zi, plecau de-aici 1820.000 de litri de lapte. Am adus tauri 36

din rasa Brunå de Austria ¿i am metisat Bruna de Maramure¿, cu o medie de 4800-5000 de litri la o lacta¡ie. “Na¿ul meu era generalul Florea, comandantul Vânåtorilor de Munte. Eu scriam în biografii: tata - regalist, mama - casnicå. Am fost ¿ef de fermå fårå så fiu membru de partid, am fost ¿i în America doi ani. Crede¡i cå to¡i securi¿tii ¿i comuni¿tii erau ni¿te pro¿ti? Ei au salvat ¡ara asta. Eu am cunoscut oameni de un patriotism deosebit printre ei...” A lucrat o vreme iar în pådure. “Å¿tia tot te leagå”, zicea tata. “Nu în¡elegi cå nu-mi paså? Uite, sunt prieten cu pårintele Gherontie. Stå de ¿ase ani în mun¡i ¿i nu a murit. L-am cazat doi ani la stâna din Furnica pe Arsenie Boca, sfântul Ardealului. Dumnezeu mi-a håråzit aceastå onoare rarå. Era un bårbat frumos, cu o privire spiritualizatå. Avea necazuri cu securitatea. M-a sunat na¿ul så-l cazez la cåsu¡a mea de la stâna Furnica. “Nu-l întreba nimic cå spune el tot”, mi-a zis na¿ul. Vorbeam despre istorie, religie, despre Dumnezeu, dar nu politicå. Comunismul e vrerea lui Dumnezeu, spunea pårintele Boca, nu i-a înjurat niciodatå. ªi-a dus crucea. Pårintele Gherontie este acum sub un brad...”

Afacerile cu cai În 1997, a gåsit un partener în Bayern. A fåcut foarte mul¡i bani cu caii. “Legal. Mi-a mers bine pânå în 2005. Nem¡ii, austriecii cumpårau cai pentru fete, ca så nu se drogheze. Am trecut la cai de sport. Apoi m-am potolit. Nu erau pre¡uri corecte. Pregåteam cai de agrement o lunå, ¿tiam ce så cumpår de la ¡årani. Avem cai buni la ¡årani, dar e påcat cå nu i-a bonitat nimeni ¿i nu i-a înscris în Registrul Genealogic. ANZ are alte probleme, cei de acolo au scaune de cearå. Directori cu delega¡ie!...” “Am fåcut un documentar istoric frumos cu fiul istoricului Florescu, acum cetå¡ean american. Unul din pu¡inii patrio¡i pe care pot så-i trec pe listå. Istoria României, a¿a cum a fost tråitå ¿i nu prea scriså. Ne-am împotmolit. Au venit

trei guverne, au dat trei hotårâri de guvern ¿i nu ne-a dat niciun ban. Florescu a venit cu banii lui din America ¿i ne-a sprijinit Banca Transilvania pentru Centenar. Am fåcut un documentar frumos despre Centenar, despre Regina Maria ¿i regalitate.” Lucreazå 15 hectare de teren, are 70 de hectare de fânea¡å ¿i på¿une. Suficient pentru caii lui. Nu prime¿te niciun leu subven¡ie. Se dau subven¡ii doar pentru caii de la Romsilva. Spune tuturor cå totu¿i calul este o afacere doar dacå ai pia¡å. “Un cal de-al meu costå de la 10.000 de euro în sus. Nea Gheorghe nu poate da asemenea bani fårå ajutor. El se duce ¿i då 3.000 de lei pe un cålu¡ så-i tragå trei saci. ªi-i då coceni. Mai bine må duc la poarta abatorului din Austria, stau acolo 4 ore ¿i iau un armåsar de doi-trei ani. Dau pre¡ul de carne, mai dau 200 de euro parte ¿i mai dau la poarta abatorului alte 200. ªi vin cu el ¿i îl vând pe pia¡a noastrå cu 5.000-6.000 de euro. Nu mai vreau så fac a¿a ceva, nu må laså sufletul så vând a¿a de scump. Am obosit. Am încercat så formez pe cineva ¿i nu am reu¿it”. Armåsarul cel mai frumos era un Frizian, i-a murit din cauza unui îngrijitor be¡iv. Român. “Era aici, la doi pa¿i, putea så må anun¡e ¿i îl salvam. Calul s-a tåvålit, a råmas cu picioarele în sus ¿i îngrijitorul dormea beat mort. Era frate cu ar måsarul Mariei Båsescu, cal care a jucat în filmul «Orient Expres» al lui Sergiu Nicolaescu. Un asemenea cal poate ajunge la 300.000 de euro. Armåsarul meu avea o valoare de pia¡å dupå bonitare de un milion de euro. Calul e îngropat în picioare, la intrare... Suntem un popor prea slab de înger, credem prea pu¡in în Dumnezeu ¿i în aceastå naturå superbå, pe care n-o meritåm.” Dacå vre¡i pove¿ti despre cai ¿i despre omenie, meritå så-i cålca¡i pragul lui Constantin Ducar, unde pute¡i gåsi o camerå la pensiune, cu portrete de cai pe pere¡i. Profitul Agricol 19/2021

INFORMA}II China continuå så cumpere porumb american China continuå så cumpere mari cantitå¡i de porumb din Statele Unite, iar achizi¡iile din ultima såptåmânå au depå¿it 1,35 milioane de tone, cu o valoare de peste 400 milioane de dolari. Conform datelor oficiale, 11,38 milioane de tone de porumb american a ajuns deja în China în acest sezon, iar o cantitate de 11,98 milioane de tone este în curs de transport. Se estimeazå cå statul asiatic va cumpåra în acest an produse agricole americane cu o valoare record de 31,5 miliarde de dolari. Tyson Foods estimeazå profituri mai mici Grupul Tyson Foods estimeazå vânzåri mai mari în acest an, pe fondul redeschiderii restaurantelor din SUA, dar a avertizat cå se a¿teaptå la un profit în scådere, din cauza costurilor opera¡ionale mai mari. Compania a cheltuit în acest an pentru furaje cu 135 milioane de dolari mai mult decât anul trecut, iar pre¡urile materiilor prime ca soia ¿i porumb continuå så creascå. Vânzårile totale ale grupului în anul fiscal 2021 au fost revizuite în cre¿tere ¿i sunt acum estimate între 44 ¿i 46 miliarde de dolari. Stare de calamitate în Filipine Pre¿edintele filipinez Rodrigo Duterte a declarat stare de calamitate la nivel na¡ional pânå la sfâr¿itul anului, din cauza epidemiei de pestå porcinå care continuå så se extindå. Peste 3 milioane de porci au fost sacrifica¡i în ¡arå pânå acum, pierderile fiind estimate la 2 miliarde de dolari, iar produsele din carne s-au scumpit semnificativ. Pesta a fost confirmatå ini¡ial în Filipine în anul 2019 ¿i nu a putut fi controlatå, în ciuda restric¡iilor dure impuse de autoritå¡i. În acest moment existå focare ale virusului în 46 dintre provinciile statului asiatic. 38

EXTERNE Brazilia ignor\ criticile interna]ionale Parlamentul din Brazilia a ignorat criticile comunitå¡ii interna¡ionale ¿i a adoptat un proiect de lege controversat, care reduce protec¡ia de care se bucurå rezerva¡iile din bazinul Amazonului. Legea simplificå acordarea de licen¡e pentru activitå¡i economice din domeniul agricol, minier sau de infrastructurå, permisele fiind eliberate automat dacå sunt îndeplinite câteva condi¡ii. Proiectul a fost trimis pentru aprobare în Senat, camera superioarå a parlamentului brazilian.

Modificårile sunt sus¡inute de puternicele organiza¡ii agricole din Brazilia, care spun cå restric¡iile actuale împiedicå dezvoltarea economicå a ¡årii. Organiza¡iile de mediu spun înså cå proiectul ar da liber la distrugerea zonelor protejate, în timp ce mai mul¡i investitori stråini importan¡i amenin¡å cu un boicot al Braziliei. Principalii importatori de produse agricole din Marea Britanie au avertizat ¿i ei cå nu vor mai cumpåra alimente din Brazilia dupå aprobarea proiectului.

Ucraina confisc\ alcoolul produs la Cernobîl Autoritå¡ile din Ucraina au confiscat primele sticle de alcool produs din mere recoltate din apropierea zonei de excludere de la Cernobîl. Producåtorul sus¡ine cå 1.500 de sticle din båutura “Atomik” au fost luate de poli¡ie de la o distilerie din zona de vest a ¡årii ¿i duse la sediul procuraturii din Kiev. Transportul era destinat exportului în Marea Britanie ¿i motivul confiscårii nu este clar. “Se pare cå suntem acuza¡i cå am folosit timbre false pentru accizele ucrainene. Dar asta nu are nici un sens, pentru cå sticlele erau destinate pie¡ei britanice ¿i au fost aplicate timbre valide de acolo”, spune profesorul Jim Smith, care a fondat Compania de Alcool din Cernobîl împreunå cu mai mul¡i colegi din Ucraina.

Compania a fost înfiin¡atå ca un experiment de cåtre oameni de ¿tiin¡å care lucreazå în zona de excludere de la Cernobîl, care are o suprafa¡å de 4.000 kilometri påtra¡i. Profitul Agricol 19/2021

INFORMA}II EXTERNE

Australia anun]\ m\suri contra [oarecilor Guvernul statului australian New South Wales a anun¡at cå va aloca 50 de milioane de dolari pentru a combate invazia de ¿oareci din regiune, care este consideratå “o catastrofå economicå ¿i sanitarå”. Organiza¡iile agricole au cerut guvernului så aprobe scutiri de taxe pentru fermieri, dar autoritå¡ile au ales o solu¡ie mai simplå. “În loc de scutiri de taxe, vom asigura gratuit momeli pentru ¿oareci tuturor producåtorilor. În toate locurile unde se depoziteazå cereale, vom cumpåra otravå ¿i vom trata gratuit produsele agricole, folosind cele mai toxice substan¡e disponibile”, a declarat ministrul regional al agriculturii, Adam Marshall. Guvernul a cerut permisiunea autoritå¡ilor veterinare pentru utilizarea bromadilonei, o otravå care este în mod

normal interziså pentru cå este foarte puternicå. Marshall spune cå aceastå substan¡å ucide rozåtoarele în mai pu¡in de 24 de ore ¿i efectul ei este similar “unui bombardament cu napalm”. În acela¿i timp, ministerul a alocat fonduri pentru dezvoltarea unui agent toxic ¿i mai puternic împotriva ¿oarecilor. Invazia rozåtoarelor a început cu câteva luni în urmå ¿i nu a putut fi controlatå de fermieri prin otråvurile ¿i capcanele disponibile pe pia¡å. ªoarecii au distrus o mare parte a recoltei de cereale, dar reprezintå ¿i un risc sanitar, pentru cå mai multe persoane au fost mu¿cate. Animalele pot transmite multe boli periculoase, în special un virus care provoacå forme grave de meningitå.

Danone renun]\ la ac]iunile Mengniu Grupul Danone a anun¡at cå vrea så vândå ac¡iunile pe care le de¡ine în compania chinezå Mengniu Dairy Company, valoarea pachetului fiind estimatå la 2 miliarde de dolari. Danone î¿i propune så vândå ac¡iunile printr-o procedurå acceleratå de subscrip¡ie. Francezii de¡in 9,8% din ac¡iunile Mengniu, cotate la 2,1 miliarde de dolari conform pre¡ului actual de pe burså. Danone a cedat în acest an presiunii investitorilor, care au criticat rezultatele financiare slabe ale companiei, ¿i l-a demis pe Emmanuel Faber, care era atât pre¿edinte cât ¿i director executiv al grupului. În luna octombrie, grupul a renunProfitul Agricol 19/2021

¡at ¿i la participarea pe care o de¡inea în producåtorul japonez de iaurt Yakult Honsha, tot în scopul de a cre¿te rata de profit. Conform presei franceze, Danone a selectat deja un nou director executiv în persoana lui Antoine de SaintAffrique, care conduce în prezent producåtorul elve¡ian de ciocolatå Barry Callebaut. Grupul francez a refuzat înså pânå în acest moment så comenteze informa¡iile apårute în preså, pozi¡ia oficialå fiind cå procesul de recrutare continuå.

pagini de Drago[ B|LDESCU

Marea Britanie interzice exporturile de animale vii O nouå lege de protec¡ie a animalelor se aflå în dezbatere în Marea Britanie. Dacå trece, va interzice complet exportul de animale vii pentru îngrå¿are sau sacrificare. Legea recunoa¿te animalele ca “fiin¡e con¿tiente” ¿i include noi måsuri de protec¡ie în timpul transportului. Poli¡ia va primi mai multå putere pentru a-i sanc¡iona pe proprietarii câinilor care atacå animale de fermå. În plus, competi¡iile ilegale de animale vor fi pedepsite mai aspru ¿i se introduc måsuri noi de control al comer¡ului cu animale de companie. Campania de vaccinare din Alberta continuå Campania de vaccinare a muncitorilor din abatoare din statul Alberta din Canada a dat rezultate ¿i aproximativ jumåtate dintre angaja¡i au primit pânå acum cel pu¡in o dozå de vaccin. Situa¡ia este ¿i mai bunå în zona ora¿ului Calgary, acolo unde rata de vaccinare a depå¿it 80%. Pandemia face ravagii în zonele rurale din India Premierul indian a cerut popula¡iei ¿i autoritå¡ilor din zonele rurale så ia måsuri pentru a opri transmiterea COVID-19, care face ravagii în ¡arå. Guvernul a ordonat armatei så ajute în eforturile de combatere a pandemiei. India se confruntå cu un val de infec¡ii, cu sute de mii de noi cazuri confirmate zilnic. Conform ultimelor date oficiale, peste 260.000 de indieni au murit pânå acum din cauza virusului. Vi¡el cu trei ochi la o fermå din ºara Galilor Un vi¡el foarte rar cu trei ochi, al treilea fiind situat în mijlocul frun¡ii, sa nåscut la o fermå din nordul ºårii Galilor. Vi¡elul pare så fie complet sånåtos, iar ochiul în plus este dezvoltat normal. El va fi tratat la fel ca celelalte animale ale fermei ¿i este destinat sacrificårii la abator. Ultimul caz de acest gen a fost raportat în anul 2014 în India. 39

MA{INI & UTILAJE IPSO Agriculturå: ‘ Sprayere Hagie cu gardå înaltå Portofoliul de utilaje agricole IPSO Agriculturå a fost completat cu douå modele de sprayer autopropulsat Hagie, STS14 ¿i STS16. Ambele sunt echipate cu motoare John Deere de 9 litri (330 CP - 375 CP), gardå la sol de pânå la 1,9 m, ecartament reglabil, între 3,04 m ¿i 4,04 m, rampå frontalå de 36 m, bazine de 5.299 l, respectiv 6.056 l ¿i o vitezå de lucru de pânå la 32 km/h. Dispun de solu¡ii inteligente pentru agricultura de precizie John Deere (monitor 4640, Autotrac, SF6000 cu SF1, JDlink). ExpoAgroUtil: Expozi¡ie cu profil agricol la Constan¡a Prima expozi¡ie care va avea loc în pandemie este ExpoAgroUtil Constan¡a. Se va ¡ine de pe 20 pânå pe 23 mai, în parcarea Centrului VIVO din Constan¡a. Va fi axatå pe iriga¡ii, fertilizare ¿i inputuri, precum ¿i tehnicå agricolå, iar pe suprafa¡a de peste 15.000 mp vor expune numeroase firme, nu dintre cele foarte mari. Amintim Dicor Land, Etufarm, Valinst, Iuriaghi, Evak Grecia, Mzuri Ucraina sau Vab Ucraina. Totu¿i, e bine så purta¡i masca. Dicor Land: Instala¡ii de irigat eficiente Dicor Land, unic importator ¿i distribuitor al echipamentelor de irigat marca Irtec, oferå instala¡ii de irigat tip pivot, liniare ¿i Hipodrom, cu structuri metalice zincate, din o¡el de cea mai bunå calitate. Segmentele au lungimi de 48-66 m, cu diametre de 133 mm, 168 mm sau 203 mm. Ro¡ile carturilor centrale ¿i intermediare sunt ac¡ionate de motoare ¿i reductoare UMC. Aspersoarele Komet asigurå o dipersare uniformå ¿i o calitate ridicatå a irigårii, fiind dotate ¿i cu regulatoare de presiune. 40

Mecanica Ceahl\u serbeaz\ 100 de ani Mecanica Ceahlåu împline¿te în acest an 100 de ani de la înfiin¡are. Istoria companiei a început în 1921, când industria¿ul Socrat Lalu a pus bazele firmei care, la vremea aceea, repara vagoane de cålåtori ¿i injectoare de locomotivå. Produc¡ia ma¿inilor agricole a început în 1953 ¿i a devenit treptat principalul obiect de activitate al companiei.

Echipamentele Mecanica Ceahlåu au fost prezente, din acel moment, în ferme de pe tot teritoriul României. ¥n 1972 s-a realizat semånåtoarea SPC 6, care a devenit utilajul etalon al companiei. Ulterior, s-au achizi¡ionat licen¡e Kleine pentru semånåtori de mare precizie ¿i Lemken pentru pluguri reversibile ¿i compactoare.

Arpad DOBRE

Schimb de informa]ii între Bayer [i Claas Climate FieldView, produs al The Climate Corporation (ramura de agriculturå digitalå a companiei Bayer), ¿i Claas Telematics pot fi acum conectate prin interfa¡a Claas API, pentru a permite un schimb u¿or de date pentru documenta¡ia specificå câmpului, loca¡iei ¿i controlul ratei de aplicare a produselor. Modulul suplimentar “Documenta¡ie Automatå “ din cadrul Claas Telematics

faciliteazå documentarea independentå de operator, proprie câmpului ¿i loca¡iei, ceea ce face posibilå ob¡inerea unei imagini de ansamblu complete a fiecårui câmp lucrat, prin luarea în considerare a tuturor parametrilor înregistra¡i. Pe lângå datele despre utilaj ¿i cifrele de consum, pot fi, de asemenea, documentate datele despre produc¡ie ¿i måsuråtorile de la senzorii NIR (de analizå prin luminå infraro¿ie a recoltei). Profitul Agricol 19/2021

15 ani de UTILBEN, garantul utilajelor fiabile Interviu cu fondatorul ¿i CEO-ul companiei UTILBEN, Ruben Marian Ruben Marian (foto) a fondat compania UTILBEN când avea doar 22 de ani. Era student al Facultå¡ii de Automaticå ¿i Calculatoare din cadrul Universitå¡ii Tehnice din Cluj-Napoca ¿i a fost motivat de un singur gând: så devinå un antreprenor de succes. Aståzi, 15 ani mai târziu, compania fondatå de Ruben ¿i de so¡ia lui, Oana, se aflå între liderii industriei de utilaje din România.

Ruben, de ce ai ales domeniul utilajelor agricole? Provin dintr-o familie de fermieri din Carei, jude¡ul Satu Mare. Am crescut între tractoare ¿i combine, a¿a cå era imposibil så nu fiu atras de ace¿ti colo¿i agricoli care ne fac via¡a ¿i munca mai u¿oare. Tatål meu m-a învå¡at ce înseamnå îndelunga råbdare. Când practici agricultura, nu culegi roadele muncii tale imediat, a doua zi sau peste o såptåmânå. Prima datå, plantezi. Apoi, uzi, îngrije¿ti ¿i tratezi culturile. De-abia dupå un sezon de muncå, vei ob¡ine o recoltå bogatå. Tatålui meu nu îi plåcea så se ocupe ¿i de vânzarea propriu-ziså a recoltei, a¿a cå de aceastå componentå a afacerii se ocupa bunica mea. ªi era o încântare så o înso¡esc la pia¡å ¿i så våd cu ochii mei cum munca familiei noastre se transforma în profit. De aici, ¿i dragostea pentru antreprenoriat ¿i pentru a-mi dezvolta propria afacere.

noastrå suferå la acest capitol. Lucram pentru o companie de foraje de pu¡uri de apå, iar una dintre atribu¡iile mele era achizi¡ionarea de echipamente tehnice din Germania. A¿a am realizat cå germanii folosesc utilaje mai performante decât noi ¿i mi-am dorit ca ¿i românii så beneficieze de o tehnologie avansatå. Acesta a fost punctul de plecare ¿i gândul care m-a motivat så abandonez un loc de muncå bine plåtit ¿i confortabil pentru visul de a deveni antreprenor.

stråinåtate. Succesul a venit dupå un volum imens de muncå, disciplinå ¿i perseveren¡å. Au fost nenumårate obstacole pe care a trebuie så le depå¿im, de la pierderi financiare, utilaje furate ¿i oameni apropia¡i care ne-au în¿elat. ªi nu doar a¿teptårile. Dar toate astea înseamnå experien¡å, iar fårå aceste e¿ecuri, nu am fi ajuns unde suntem aståzi. 15 ani mai târziu, UTILBEN a devenit un etalon în materie de furnizare de utilaje agricole ¿i de construc¡ii, precum ¿i în materie de prestare de servicii. Peste 70 de profesioni¿ti în domeniu le oferå clien¡ilor UTILBEN consultan¡å, utilaje noi ¿i second-hand, piese ¿i ata¿amente, service, licita¡ii, închiriere ¿i finan¡are. Pe scurt, tot ce ar avea nevoie un client din industria utilajelor.

Ruben, ce le oferå UTILBEN fermierilor ¿i agricultorilor din România? Pe site-ul www.utilben.ro, clien¡ii no¿tri gåsesc utilaje noi ¿i secondhand, piese de schimb ¿i ata¿amente agricole. Avem produse ale brandurilor renumite ¿i îndrågite de fermierii români, iar angaja¡ii no¿tri vå stau la dispozi¡ie cu sfaturi utile ¿i consultan¡å de Cum a fost începutul specialitate. Tot ce trebuie så face¡i este ¿i ce bariere ai avut de depå¿it? Am înfiin¡at UTILBEN cu foarte mult så ne contacta¡i ¿i, împreunå, vom gåsi entuziasm ¿i zero resurse. Am ¿tiut doar cea mai bunå solu¡ie pentru afacerea cå trebuie så fac afaceri cu integritate ¿i dumneavoastrå. Toate eforturile ¿i reu¿itele noastre caracter ¿i cå trebuie så inovez. Nu Care au fost primii pa¿i fåcu¡i m-am abåtut de la aceste principii, chiar din ultimii 15 ani m-au învå¡at cå succeîn direc¡ia antreprenoriatului? dacå am trecut prin perioade crâncene. sul stå în oamenii profesioni¿ti ¿i valoLa vârsta de 20 de ani, am demarat Drumul antreprenoriatului este unul si- ro¿i care alcåtuiesc Echipa UTILBEN, propria afacere în domeniul produselor nuos, mai ales când nu ai bani pentru a în leadership ¿i dezvoltare personalå. de îngrijire personalå ¿i curå¡enie. finan¡a o afacere ¿i nici rela¡ii. Toate, cu ajutorul lui Dumnezeu. A¿aAcest lucru m-a ajutat så realizez ce În 2006, UTILBEN însemna doi an- dar, consider cå este de datoria mea, nevoi ¿i dorin¡e are clientul ¿i ce pot gaja¡i - eu ¿i so¡ia mea - care lucrau la ca antreprenor, så schimb modul în face eu pentru a le îndeplini. masa din bucåtårie. Am creat site-ul care se fac afaceri în România ¿i acM-am orientat cåtre domeniul utila- www.utilben.ro cu scopul de a interme- centul så cadå întotdeauna pe integrijelor pentru cå am observat cå ¡ara dia achizi¡ia de utilaje second-hand din tate ¿i caracter! 42

Profitul Agricol 19/2021

MA{INI & UTILAJE

Alexandru Micu [i-a stabilit priorit\]ile>

“De anul acesta investesc în iriga]ii [i în tractoare John Deere” Seceta excesivå a fost ¿i råmâne o calamitate de care unii fermieri se plâng ¿i cer ajutoare de la stat, iar al¡ii trag învå¡åminte ¿i cautå så se ajute singuri. Alexandru Micu, un tânår fermier din Rådule¿ti, Ialomi¡a, care a decis så investeascå în sisteme de iriga¡ii ¿i tractoare noi John Deere.

ânårul de 28 de ani a absolvit USAMV Bucure¿ti ¿i are “pe mânå” 2.000 hectare de teren agricol, din care 500 în proprietate. “Pânå în 2005 s-a ocupat de agriculturå tatål meu, iar în acel an am înfiin¡at Mario Serv, prin care lucrez tot terenul agricol de pe raza localitå¡ii Rådule¿ti.” Anul trecut a semånat rapi¡å pe 500 ha ¿i grâu 500 ha, ambele culturi prezentându-se foarte bine. Anul acesta a mai semånat 500 ha de porumb, iar pe restul suprafe¡ei are floareasoarelui, soia ¿i plante furajere. O mare provocare a reprezentat-o seceta de anul trecut ¿i cea din toamna anului 2019. “Seceta de anul trecut ne-a încurajat så investim în sisteme de irigat.” A achizi¡ionat un sistem de irigat liniar Bauer de la IPSO

Agriculturå, al cårui client este de mai mul¡i ani. Întreaga instala¡ie a costat un milion de euro (sumå acoperitå printr-un credit bancar ¿i din fonduri proprii), iar apa va fi pompatå din râul Prahova prin cei 820 m ai instala¡iei cu cele trei pompe cu un debit maxim de 2.400 mc pe orå. În acest an va iriga 300 ha, iar ¡inta sa este de pânå la 1.500 ha, prin intermediul celor douå canale de iriga¡ii de 5 km, aflate în proprietatea ANIF ¿i pe care le-a reabilitat pe cheltuiala proprie, cu acordul institu¡iei de stat. Cât prive¿te ma¿inile ¿i utilajele agricole, ferma Mario Serv este bine dotatå: un tractor John Deere 8400 R, 3 tractoare Deutz-Fahr (1 de 215 CP ¿i 2 de 140 CP), 3 combine Claas Tucano (una achizi¡ionatå anul trecut, iar celelalte 2 au 4 ani vechime), 4 tractoare Fendt, utilaje ¿i echipamente de prelucrare a solului ¿i semånåtori Kuhn. “Voi schimba tractoarele Fendt cu tractoare John Deere de puteri mai mari. Am testat diverse mårci ¿i aceasta este cea care ne trebuie. A¿adar, investesc în iriga¡ii ¿i tractoare John Deere, precum ¿i în utilaje Kuhn, acestea sunt prioritå¡ile mele”, a spus Alexandru Micu.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 19/2021

MA{INI & UTILAJE

Utilajele Dondi de prelucrare a solului Dondi oferå o gamå largå de ma¿ini agricole precum scarificatoare, grape cu discuri, tocåtoare de resturi vegetale ¿i utilaje pentru viticulturå ¿i pomiculturå, precum ¿i alte echipamente de prelucrare a solului.

ste de remarcat faptul cå ma¿inile Dondi sunt modulare, ceea ce då posibilitatea combinårii mai multor tipuri de organe de lucru. Astfel, sunt disponibile ma¿ini cu baterii de discuri în fa¡å ¿i cu organe elastice pentru prelucrarea solului ¿i pregåtirea patului germinativ, diferite modele de tåvålugi care se pot monta în fa¡a sau în spatele tractorului, elemente pentru înlåturarea ¿i spargerea bulgårilor, ma¿ini pentru strip till (prelucrarea solului pe fâ¿ii înguste în care intrå bråzdarul de semin¡e), tåvålugi Cambridge cu sistem de nivelare ¿i spargerea bulgårilor din lame elastice, cu lå¡imi de la 4,3 la 9,5 m etc.

Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, spune cå,

în România, cele mai cunoscute utilaje Dondi sunt scarificatoarele purtate ¿i tractate. Scarificatoarele purtate sunt destinate tractoarelor de 190-400 CP, având lå¡imi de lucru de la 2,5 la 4 m ¿i adâncime maximå de lucru de 70 cm. Înål¡imea sub cadru este de 115 cm, pentru ca resturile vegetale så treacå nestingherite, chiar la lucrul la adâncime maximå ¿i când solul este acoperit de o cantitate mare de reziduuri de la cultura anterioarå. Sunt ideale pentru afânarea adâncå a solului, spargerea hardpanului ¿i pentru drenaj. Scarificatoarele tractate, cu lå¡ime de lucru de 5-7 m, sunt destinate tractoarelor de 300-450 CP ¿i lucreazå pânå la adâncimea de maximum 40 cm. Înål¡imea cadrului de 80 cm asigurå trecerea linå a resturilor vegetale ¿i un management optim al reziduurilor, chiar ¿i la lucrul la adâncimea maximå. Sunt folosite în special de prestatorii de servicii, care urmåresc lucrarea solului cu productivitate mare ¿i costuri cât mai reduse. Toate ma¿inile tractate au sistem de pliere hidraulicå pentru transport ¿i ro¡i late pentru compactare reduså a solului. Înclinarea progresivå a ancorelor asigurå o mai bunå påtrundere în sol, stres redus, for¡å de trac¡iune scåzutå ¿i amestecare optimå a solului. Ancorele sunt montate pe 3 rânduri, ca så asigure trecerea res-

turilor vegetale printre ele ¿i pe sub cadru, ¿i au sistem de siguran¡å cu ¿urub de forfecare, sistem de protec¡ie la uzurå ¿i vârf reversibil la organele de lucru pentru cre¿terea duratei de via¡å. Aceste scarificatoare pot fi configurate cu mai multe tipuri de tåvålugi, asigurând o lucrare bunå de pregåtire a terenului, fårå råsturnarea brazdei, cu productivitate mare ¿i cu consum redus de combustibil. Organele de lucru, cu ancore cu unghi mic de atac care asigurå påtrunderea u¿oarå în sol la adâncimea doritå, pot lucra cu sau fårå aripioare. Aripioarele afâneazå solul la o anumitå adâncime pe toatå lå¡imea de lucru, favorizând infiltrarea ¿i înmagazinarea apei în sol. Sunt disponibile ¿i scarificatoare mai u¿oare, pentru adâncimi mai mici de lucru ¿i pentru tractoare de 100150 CP.

Grape cu discuri Grapele cu discuri independente, folosite de sine ståtåtor sau în combina¡ie cu diferite echipamente, sunt disponibile de la 2,5 la 5 m ¿i pot fi montate în fa¡a sau în spatele tractorului. Ele sunt destinate utilizatorilor profesioni¿ti, care vor så-¿i îmbunåtå¡eascå managementul resturilor vege- uuu Arpad DOBRE

Profitul Agricol 19/2021

MA{INI & UTILAJE mare de 1,9 m. Beneficiul principal este cå ele fac posibilå reducerea sau eliminarea folosirii chimicalelor pentru controlul buruienilor, pentru o abordare mai ecologicå, mai sånåtoaså ¿i prietenoaså cu mediul. Gama de produse pentru viticulturå include grape cu discuri, cultivatoare, scarificatoare cu sau fårå sistem de încorporat îngrå¿åminte, ma¿ini cu palpator pentru distrugerea buruienilor pe un rând sau simultan pe douå rânduri etc. Sunt ma¿ini compacte pentru a fi folosite în fa¡a sau în spatele tractorului ¿i pot fi configurate în func¡ie de condi¡iile ¿i necesitå¡ile clientului.

uuu tale ¿i buruienilor înainte de lucrarea principalå a solului. La grapele cu lå¡imi mai mari de 3 m, cadrul este rabatabil hidraulic. Discurile sunt montate pe bra¡e independente ¿i au lagåre cu rulmen¡i cu role conice, dublu etan¿a¡i. Sunt disponibile ¿i combina¡ii de grape cu discuri cu combinator.

Modelul pe 6 m este realizat din 3 module, pentru îmbunåtå¡irea copierii ¿i adaptabilitå¡ii la configura¡ia terenului. Tocåtoarele purtate, tip tåvålug cu cu¡ite, pot fi montate atât în fa¡a, cât ¿i în spatele tractorului ¿i au lå¡imi de lucru de 2,5-4 m. Ele sunt destinate tractoarelor de 80-180 CP ¿i sunt la fel de productive ¿i eficiente ca ¿i cele tractate, fiind construite într-un mod similar.

Tocåtoare cu rulouri Tocåtoarele tractate tip tåvålug cu cu¡ite au lå¡imi de 4 ¿i 6 m ¿i sunt desti- Utilaje pentru viticulturå Acestea sunt destinate atât lucrului nate tractoarelor de 110-180 CP. Sunt eficiente la distrugerea resturilor vege- în vii, cât ¿i în livezi, putând lucra pe tale råmase dupå culturile verzi de aco- rând sau între rânduri cu distan¡a mai perire sau pentru tocarea resturilor culturilor de rapi¡å, floarea-soarelui sau porumb, pentru a u¿ura lucrårile ulterioare ¿i în special cele din cadrul tehnologiilor cu numår redus de lucråri (minimum tillage). Sunt tocåtoare cu tåvålugi cu cu¡ite neac¡ionate, care permit viteze de lucru mari ¿i consumuri foarte reduse de combustibil. Dacå este necesar, rulourile se pot umple cu apå pentru cre¿terea greutå¡ii ¿i a agresivitå¡ii. Lagårele cu rulmen¡i cu role conice sunt protejate cu garnituri duble ¿i au sistem de amortizare a ¿ocurilor ¿i a vibra¡iilor. Lamele de tåiere sunt demontabile, fiind prinse cu ¿uruburi prin intermediul unor plåci speciale care îmbunåtå¡esc capacitatea de autocurå¡are a rulourilor. 48

Alte ma¿ini ¿i echipamente Dondi produce ¿i ma¿ini de såpat ¿an¡uri. Acestea sunt echipate cu un rotor sau douå rotoare pentru canale cu sec¡iune trapezoidalå cu baza mare pânå la 2,05 m ¿i adâncime pânå la 1,4 m, sau cu un rotor îngust pentru drenare sau pentru îngropat conducte ori cabluri la adâncime de pânå la 1 m. În portofoliul Dondi sunt ¿i ma¿ini de såpat gropi cu diametru de la 150 la 1.000 mm, macarale purtate în 3 puncte, lame de nivelare spate, utilaje pentru între¡inerea drumurilor, cu bra¡e articulate ac¡ionate hidraulic, cu echipamente de såpat ¿an¡uri, de cosit ¿i de tocat resturi vegetale pe marginea drumurilor.

Profitul Agricol 19/2021

MA{INI & UTILAJE

Amazone UX SmartSprayer economise[te 90% din erbicid Amazone lanseazå în aceastå primåvarå ma¿ina de erbicidat UX 5201 SmartSprayer, cu o lå¡ime de lucru de 36 de metri. Tehnologia video de la Bosch detecteazå buruienile în culturile dispuse în rând, iar motorul Xarvio Agronomic Decision-making Engine (ADE), produs de BASF Digital Farming Solutions, decide tipul de aplicare.

estele anterioare în câmp aratå cå tehnologia utilizatå de UX SmartSprayer reduce utilizarea erbicidelor cu pânå la 90%, în func¡ie de gradul de îmburuienare al culturilor ¿i de condi¡iile din câmp. Amazone a desfå¿urat o serie de activitå¡i de cercetare împreunå cu companiile Bosch ¿i BASF Digital Farming, know-how-ul interdisciplinar rezultat fiind integrat într-un produs pregåtit pentru a fi lansat pe pia¡å. Reprezentan¡ii Amazone au precizat cå beneficiile acestei tehnologii vor fi confirmate pe parcursul acestui an la testele extinse efectuate în câmp la sfeclå de zahår, porumb ¿i rapi¡å.

Profitul Agricol 19/2021

Aplicare punctiformå Noua rampå de pulverizare a integrat camera video ¿i modulele de luminå într-un mod practic ¿i asigurå o aplicare punctiformå, preciså, prin sistemul de ghidare activå a rampei ContourControl ¿i amortizarea activå a vibra¡iilor SwingStop. Sprayerul utilizeazå o combina¡ie de supape de modulare a lå¡imii jetului cu comutare individualå (PWFM) ¿i duze punctiforme Spot-Fan, adaptate special, cu o distan¡å între duze de 25 cm. Aceastå combina¡ie asigurå o aplicare punctiformå, preciså, ¿i un poten¡ial maxim de economisire a erbicidului, la viteze de lucru de pânå la 12 km/h.

nop¡ii. Un alt avantaj al solu¡iei integrate SmartSprayer este superioritatea sa în raport cu tehnologiile care utilizeazå sateli¡i ¿i drone, deoarece plantele sunt identificate la nivel milimetric, iar aplicarea se face în timp real.

Sistem inteligent de erbicidare În ceea ce prive¿te setarea specificå a câmpului ¿i amestecul de erbicide recomandat, sistemul SmartSpraying este utilizat cel mai eficient atunci când ac¡ioneazå în baza motorului de luare a deciziilor Xarvio Agronomic Decisionmaking Engine. De la sistemul de gestionare integratå a protec¡iei plantelor Xarvio Field Manager sunt prelua¡i automat diver¿i parametri precum cultivarea, spectrul Buruienile, identificate buruienilor, condi¡iile meteorologice. în milisecunde Sistemul de recunoa¿tere a imaginii Ace¿ti parametri sunt procesa¡i rapid, de la Bosch identificå buruienile exis- fiind apoi transfera¡i cåtre sistemul tente în milisecunde, într-un stadiu SmartSpraying. Acest proces asigurå foarte timpuriu de cre¿tere, ¿i aplicå er- aplicarea cu precizie a erbicidului la bicidul cu precizie ¿i eficien¡å ridicate locul potrivit, la momentul optim ¿i la intensitatea stabilitå. pe suprafa¡a vizatå. Tehnologia LED de iluminare, special dezvoltatå, intervine în condi¡ii de iluminare scåzutå, precum cele exisArpad DOBRE tente în zonele umbrite ¿i în timpul 49

MICA PUBLICITATE STA}IUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU POMICULTUR| BISTRI}A

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni str. Mårului nr. 402, Måråcineni, jud. Arge¿

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 17.06.2021 pentru ocuparea unui post vacant de

MUNCITOR CALIFICAT II Cerin¡e:  Studii generale;  Abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå. Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti - Måråcineni dupå urmåtorul calendar: - 02.06.2021 - ora 16:00 - termen limitå de depunere a dosarului pentru concurs; - 17.06.2021 - ora 10:00 - proba scriså; - 22.06.2021 - ora 10:00 - proba interviu.

Str. Drumul Dumitrei Nou nr. 3, 420127, Bistri¡a, jud. Bistri¡a-Nåsåud tel. 0263.217.895, tel/fax. 0363.100.424, e-mail: scdp.bistrita@asas.ro

organizeazå, în data de 03.06.2021, ora 11:00, LICITAºIE PUBLICÅ DESCHISÅ CU STRIGARE pentru vânzarea unor bunuri aprobate spre casare Informa¡ii suplimentare despre toate bunurile scoase la licita¡ie se pot ob¡ine de la sediul nostru sau de pe site-ul unitå¡ii www.scdp-bistrita. ro, sec¡iunea “Anun¡uri” Bunurile pot fi våzute la sediu, cu condi¡ia programårii telefonice la numårul: 0746.541.081. Taxa de participare este de 200 lei (nerambursabilå), iar garan¡ia de participare este de 10% din valoarea op¡iunilor, sume ce pot fi achitate la casieria de la sediu sau prin virament în contul nr. R098TREZ10120G365000XXXX deschis la Trezoreria Bistri¡a.

Detalii privind tematica ¿i bibliografia de concurs, precum ¿i alte rela¡ii suplimentare sunt disponibile la secretariatul lCDP Pite¿ti-Måråcineni între orele 08:00-16:00, tel: 0248.278.066

Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin coresponden¡å letricå, e-mail sau fax, cel mai târziu la data de 31.05.2021.

Campania de toamnå bate la u¿ile fermelor! Câmpurile trebuie din nou însåmân¡ate cu cea mai bunå geneticå pentru a avea produc¡iile scontate. Agxecutive revine cåtre speciali¿tii din agribusiness cu o nouå pozi¡ie:

Sales Representative pentru zonele AG ¿i OT Aceastå pozi¡ie va face parte din noua echipå de vânzåri a unui producåtor de semin¡e, cu o istorie bogatå în breeding-ul de floarea-soarelui, rapi¡å, porumb ¿i sorg. Beneficiarul nostru face parte dintr-unul din cele mai importante grupuri multina¡ionale din agribusiness-ul global cu puternice sinergii între diversele categorii de inputuri.

Candidatul potrivit de¡ine: • Experien¡å de minim 2 ani în semin¡ele pentru cultura mare în zonele Arge¿, respectiv Olt • Cunoa¿terea personalå a distribuitorilor de inputuri din zona alocatå ¿i abilitå¡i dovedite de negocieri B2B cu ace¿tia • Studii superioare în sectorul agronomic, putând oferi ¿i consultan¡å tehnicå cåtre fermierii-cheie • Permis cat. B, bun utilizator de Microsoft Office (Excel, PowerPoint, Outlook). Pachetul de compensa¡ii ¿i beneficii cuprinde toate elementele pentru ca motiva¡ia viitorilor angaja¡i så råmânå ridicatå ¿i a atinge performan¡a comercialå scontatå! 50

Aplicå acum confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com sau sunå la 0743.488.022 Profitul Agricol 19/2021

Pagina de istorie 20 de milioane de lei pentru restaurarea cet\]ii Sfântului Ladislau Cetatea Cula are o vechime de aproape 600 de ani ¿i este cunoscutå ¿i sub numele de Cetatea Sfântului Ladislau de la Coronini. A fost ridicatå (în jude¡ul Cara¿-Severin de aståzi) de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, în anul 1428. Fortifica¡ia medievalå, patronatå de Sfântul Ladislau, se aflå pe o stâncå de 40 de metri deasupra Dunårii, cu trei laturi abrupte, ¿i era apåratå de ziduri groase de doi sau chiar trei metri grosime spre malul fluviului.

Pe acela¿i loc a fost, ini¡ial, o cetate dacicå, preluatå apoi de romani dupå cucerirea Daciei. Peste secole, odatå cu cetatea Golumbac, s-a construit ¿i cetatea medievalå Sfântul Ladislau, ale cårei ruine se våd aståzi în dreptul Stâncii Babacaia. låturi de cetatea Severinului, Cetatea Cula poartå numele celui mai aceasta avea un rol de max- renumit rege arpadian Ladislau (1077imå importan¡å strategicå în 1095), devenit sfânt în urma canonizårii sistemul defensiv al regatului maghiar din anul 1192. pe linia Dunårii ¿i s-a bucurat de o mare Acum, cu banii Regio pentru Zona aten¡ie din partea regilor Ungariei în tot de Vest, cetatea de pe Clisura Dunårii cursul secolului al XV-lea, când invaziile începe så prindå contur în forma ei otomane erau tot mai frecvente în nordul restauratå, pe måsurå ce avanseazå lufluviului. Din påcate, trecerea timpului ¿i crårile ini¡iate acolo cu bani europeni. ignoran¡a autoritå¡ilor au fåcut ca så mai Este un proiect complex, care curåmâne câteva vestigii din ea, e ade- prinde consolidarea, restaurarea, convårat, de mare valoare arhiologicå. servarea ¿i protec¡ia Cetå¡ii Ladislau, reCetatea Cula î¿i are istoria strâns alizarea unui punct de belvedere prin legatå de cetatea de pe malul sârbesc.

amenajarea Turnului 3 de Sud-Vest, conservarea zidurilor ¿i turnurilor cetå¡ii cu asize de piatrå, amenajarea de platforme ¿i pasarele, construirea unui corp anexå, realizarea de instala¡ii electrice ¿i sanitare, realizarea iluminatului arhitectural ¿i ambiental, amenajarea incintei sitului ¿i realizarea de alei pietonale. Pânå în prezent s-a realizat un progres al lucrårilor de aproximativ 20% în zonå. Cetatea medievalå va fi introduså în diverse circuite turistice na¡ionale ¿i interna¡ionale, în vederea cre¿terii numårului de turi¿ti, ¿i este prevåzutå diversificarea serviciilor culturale prin organizarea ¿i desfå¿urarea a minimum patru evenimente anuale periodice, cu accent pe påstrarea tradi¡iilor locale. Obiectivul proiectului este de a dezvolta turismul în zonå prin restaurarea ¿i punerea în valoare a acestui monument istoric ¿i de a cre¿te gradul de informare ¿i interes pentru culturå. Valoarea totalå a investi¡iei este de 19,8 milioane lei, din care 19,3 milioane reprezintå finan¡are europeanå, asiguratå prin Regio, componenta de îmbunåtå¡ire a mediului urban ¿i conservarea, protec¡ia ¿i valorificarea durabilå a patrimoniului cultural. Beneficiarul proiectului este Primåria Comunei Coronini.

Gheorghe MIRON 52

Profitul Agricol 19/2021

PAGINA DE HOBBY

Mo[tenirea Regelui Arthur Povestea începe nu cu „un prin¡ din Levant îndrågind vânåtoarea”, ca în celebrul poem al lui ªtefan Augustin Doina¿, ci cu unul din Liechtenstein, ce ¿i-a ales gre¿it ¡ara pe meleagurile cåreia så-¿i satisfacå pasiunea cinegeticå, pentru a-¿i adåuga în palmares un trofeu de urs brun.

vreo men¡iune privitoare la dimensiunile craniului, de fapt trofeul conven¡ional cel mai elocvent… ¿i neajustabil. Saga adevåratå a sålbåticiunii cu pricina avea så devinå efervescentå post mortem, în mod straniu, abia peste o lunå

acå ar fi ¿tiut ce furtunå mediaticå va dezlån¡ui, probabil cå ar fi optat pentru Suedia, unde, pe o suprafa¡å dublå fa¡å de cea a României, vie¡uiesc aproximativ 3 000 de ur¿i (de trei ori mai pu¡ini decât în spa¡iul mioritic), din care se vâneazå anual câte o zecime, exclusiv prin metoda la goanå, fårå ca acest lucru så scandalizeze opinia publicå, så clatine guvernul ori så ducå la abdicarea regelui. În aceastå ¡arå, fiecare vânåtor are dreptul så împu¿te o datå la doi ani câte un elan ¿i nimeni nu se isterizeazå, cum s-ar întâmpla în eterna ¿i fascinanta Românie, unde gradul de civiliza¡ie al popula¡iei îi poate face pe restul europenilor så parå ni¿te troglodi¡i. Pe scurt, tårå¿enia devenitå mår al discordiei se prezintå astfel: în urma numeroaselor plângeri ale crescåtorilor de animale din Ojdula, jude¡ul Covasna, afecta¡i de atacurile ur¿ilor din zonå, deja supranumerari, ministerul de resort a aprobat prin derogare vânarea unui exemplar pe fondul cinegetic omonim nr. 25, gestionat de AVPS Boto¿. A¿a se face cå, în ziua de 13 martie 2021, prin¡ul Emanuel von und zu Liechtenstein a împu¿cat legal, cu autoriza¡ie perfect valabilå, un urs mascul a cårui blanå, la evaluarea preliminarå, însuma aproape 600 puncte CIC. Nu se face înså nicåieri Profitul Agricol 19/2021

¿i jumåtate, la sesizarea cåpeteniei organiza¡iei Agent Green, consilier al primministrului ¡årii. Chipurile, respectivul animal ar fi fost monitorizat de multå vreme prin re¡eaua „omule¡ilor verzi” din teren, ba chiar a primit ¿i un nume: regele Arthur. De aici, nu a fost decât un pas pânå la a fi declarat cel mai mare, mai frumos, unic ¿i inegalabil, exponentul speciei, fårå de care spi¡a va intra în declin, tertipuri emo¡ionale pentru naivi. Avidå de subiecte fierbin¡i, presa a inflamat chestiunea ¿i o mul¡ime de neicanimeni s-au lansat în diatribe, în judecå¡i de valoare ¿i îndemnuri belicoase, ajungând chiar pânå la a cere socotealå pre¿edintelui României, bånuit cå ar fi implicat în afacere, de vreme ce tatål prin¡ului l-ar fi decorat, protocolar, cu ani în urmå. Un moderator de emisiune tv, abandonându-¿i obligatoria impar¡ialitate deontologicå, spumega realmente, instigând la zaverå. Dincolo de isteria din mass-media ¿i de pe re¡elele de socializare, teren de

joacå pentru mul¡i semidoc¡i ¿i agrama¡i, ståruie o seamå de nedumeriri, cu adevårat de luat în seamå. De pildå, de ce a raportat „rangerul” zice-se omniprezent cazul considerat dubios abia dupå o lunå ¿i jumåtate? Ce rol au avut asocia¡ia gazdå ¿i firma de intermediere a partidei de vânåtoare în incriminata subevaluare a tarifului corespunzåtor punctajului pentru blanå ¿i craniu? Dupå ce criterii s-a stabilit cå „regele Arthur” este autorul pagubelor provocate în ¿eptelul local ¿i nu i se potrive¿te mai degrabå numele de „regele Altul”? Unde sunt institu¡iile autorizate ¿i erudi¡ii cinegeticii autohtone, care s-ar fi cuvenit så dezamorseze bomba zilei prin argumente ¿tiin¡ifice? Cât va mai dura anomalia ocrotirii fårå discernåmânt a unei specii dominante din fauna ¡årii, în continuå cre¿tere numericå, câtå vreme în restul ¡årilor europene aceasta face obiectul activitå¡ii cinegetice, dupå reguli bine stabilite? Cât va mai dura neputin¡a sistemului de a contracara presiunea ageamiilor asupra unui domeniu de activitate ce ar trebui så excludå amatorismul? În final, adaug o întrebare retoricå din partea doctorului în biologie Adrian Iona¿cu, subliniez, nevânåtor: „N-ar fi mai bine så încercåm så gestionåm popula¡ia de urs printr-un mod inteligent ¿i care ¡ine cont de specificitå¡ile noastre (ur¿i mari ¿i mul¡i ¿i corup¡ie la fel de mare), permi¡ând, pe lângå vânåtoarea de selec¡ie, vânåtoarea de trofee cu cote rezonabile, la pre¡uri mari, câ¿tigul investindu-l în pazå, evaluare ¿i monitorizare?” Altminteri, cât de curând, dupå mintea unora, vom scoate din manualele ¿colare ¿i din istoria literaturii pânå ¿i „Mistre¡ul cu col¡i de argint”. Vorba lui Conu Iancu: „Bravos na¡iune, halal så-¡i fie!”

Gabriel CHEROIU 53

HOBBY Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 19.05 - 2.06.2021

Alexandru T. Bogdan 19.05.1941, prof. dr., membru ASAS Grigore Horoi 19.05.1956, pre¿edinte Agricola Interna¡ional Bacåu Valeriu V. Cotea 20.05.1960, membru ASAS Constantin Valentin Mihai 21.05.1979, Category Marketing Manager corn& soybean, Corteva Barna Tànczos 25.05.1976, ministrul Mediului Ilie Sârbu 26.05.1950, fost ministru MADR Nicolae Nica 26.05.1977, director general Biocrop Hora¡iu Olaru 27.05.1935, pre¿edinte Asocia¡ia Generalå a Medicilor Veterinari Drago¿ Våeti¿ 27.05.1975, director vânzåri România sud Kwizda Agro România Ioan Påun Otiman 28.05.1942, acad. prof. Secretar general al Academiei Române Daniel Botånoiu 29.05.1967, fost secretar de stat MADR Dan ºandea 29.05.1969, fermier din Apahida, pre¿edinte Coop. Some¿-Arie¿ Teodor Chelaru 30.05.1978, Cargill Agricultura Andrei Ionu¡ Ciocoiu 30.05.1987, Category Marketing Manager Oilseeds, Corteva Nini Såpunaru 2.06.1963, deputat PNL, fost pre¿edinte Comisia pentru agriculturå 54

Mar[ul Pl\cintelor, la câ]iva kilometri de Timi[oara Relaxarea impuså de autoritå¡i ¿i scåderea spectaculoaså a ratei infec¡iilor cu COVID-19 i-au scos din case pe timi¿eni ¿i i-a reunit în micu¡ul sat Covaci, aflat la câ¡iva km de Timi¿oara, sâmbåtå 15 mai. Aici a avut loc un inedit eveniment culinar intitulat Mar¿ul Plåcintelor, aflat la a doua edi¡ie. Respectând regulilor de protec¡ie anti-COVID, timi¿enii s-au adunat cu mic, cu mare så se delecteze cu cele mai delicioase plåcinte preparate dupå re¡ete tradi¡ionale române¿ti. Florin Macavei, organizatorul manifestårii, a explicat cå de prepararea plåcintelor s-au ocupat douå repectabile doamne din sat, urmând re¡ete mo¿tenite de la pårin¡ii ¿i bunicii lor. “Aceste plåcinte se gåsesc numai aici la noi ¿i nu sunt fåcute de chefi, dupå re¡ete luate de pe google. Doamnele bucåtårese au re¡etele de pe vremea bunicilor ¿i stråbunicilor lor. E ceva tradi¡ional. Nimeni nu le-a impus re¡etele ¿i nici nu le-

a luat de pe Facebook. Avem o ofertå de patru produse: poale în brâu cu brânzå dulce, plåcinte ardelene¿ti fåcute pe plitå ¿i umplute cu varzå, dar ¿i cu brânzå såratå ¿i cu cartofi. Varza este muratå, scoaså din butoi ¿i puså de noi aici, la pensiune, încå din toamna anului trecut”, a spus Macavei. În luna mai vor mai urma Parada clåtitelor, în wekendul urmåtor. Apoi, la sfâr¿itul lunii mai, va avea loc edi¡ia a XIX-a a Festivalului papana¿ilor.

Gheorghe MIRON

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

ORIZONTAL: 1) Fracturå dupå o cådere la sol – Covor din fire naturale; 2) Conduså la e¿ec; 9 10 3) Nes... din Kansas! – A¿teptat så treacå pragul; 4) Ansamblu de piese montate pe scenå – Tobå de carte; 5) Instinctul primar; 6) Aici au oamenii pårul cre¡ – Sticle¡i turce¿ti; 7) Goluri marcate cu capul – A¿ezat la coadå! 8) Poartå cercel – Scoate din påmânt; 9) Ambalaj cu douå sticle – Antrenat cu for¡a; 10) Au limitele lor.

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 18/2021 ORIZONTAL: MUSTAR - RAS; UMOR - IAURT; GENII - BISA; UR - BACAN - L; RAC - RETEZA; SAMARE - BC; TERASE - MUT; O - PLISCURI; BOIA - TAIAT; ACTIVITATE

VERTICAL: 1) Face planul… în esen¡å – Refrenul unui cavaler! 2) Sunt ca ni¿te toarte – Vasele specifice diverselor ¡åri; 3) Praf pe margini! – Gândac de mai; 4) Plåcut urechii – Trecute prin sitå! 5) Un loc în inimå; 6) Fa¡å de maså – Dau din plin; 7) A intra în apårare – ºine de poveste; 8) Serie în poligon – Propus pentru înlocuire; 9) Potolesc setea de culturå; 10) Se hrånesc cu cruditå¡i. Profitul Agricol 19/2021

Profitul Afgricol nr. 19, din 19 mai 2021

Articles inside

Alexandru Micu: “De anul acesta investesc în iriga¡ii ¿i în tractoare John Deere

15 ani de UTILBEN

Balint Petrescu este mul¡umit de pia¡a cerealelor

Constantin Ducar: Calul este al doilea Dumnezeu pentru mine

Utilajele Dondi de prelucrare a solului

Gr\dina, via [i livada

Tanymecus, prezen¡å “timidå” în Timi

buruienilor la porumb

Investi¡iile în utilaje performante

Måsurile de Agromediu sunt dificil de pus în practicå Standardizarea contractelor forward?

Du¿manul ascuns din lanurile frumoase de grâu

Culturivegetale

Bayer: Erbicide noipentru cereale påioase

Opozi¡ia Comisiei fa¡å de iriga¡ii