Profitul Agricol nr. 4 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 4 din 2 februarie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 4/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Jocul de-a råzboiul

Redactor - ¿ef

Searå de searå deschid televizorul fiert de emo¡ie. Nu våd decât tensiuni. ¥ntre Rusia ¿i Ucraina, între Rusia ¿i America. ªi fiecare ar putea provoca o crizå de cereale la nivel global, ¿i fårå så ajungå la conflict armat. Cåci comer¡ul mondial cu grâu va fi cel mai grav afectat de o eventualå invazie ruså, care ar opri instant toate exporturile din Ucraina. Så nu uitåm cå Ucraina asigurå 12% din exporturile mondiale de grâu ¿i este al patrulea cel mai mare exportator din lume. Vecinul de la est a exportat deja 16,7 milioane de tone în acest sezon, înså exporturile totale sunt estimate la 24,2 milioane de tone. Asta înseamnå cå restul de 7,5 milioane de tone nu vor mai putea fi livrate. De fapt, conflictul ar putea paraliza par¡ial sau total exporturile de cereale din toatå Marea Neagrå (da, chiar ¿i pe cele din Constan¡a. Un conflict pe mare va alunga toate navele comerciale spre ape ceva mai sigure). Transformarea Mårii Negre într-un teatru de råzboi nu va opri doar exporturile din România (locul 8 în topul mondial al exportatorilor), ci ¿i din Bulgaria (locul 11) sau Kazahstan (locul 10). Concentrarea for¡elor ruse la frontierele Ucrainei a provocat deja scumpirea pre¡ului la grâu pe bursele din Europa ¿i SUA. Doar grâul din Rusia ¿i Ucraina nu s-a scumpit încå, pentru cå importatorii evitå momentan så cumpere cereale din regiune, din cauza situa¡iei incerte. Ucraina este ¿i al patrulea cel mai mare exportator de porumb, iar cantitatea care nu a fost încå livratå în acest sezon este de 19,2 milioane de tone, echivalentul a aproape 10% din exporturile globale totale. Porumbul a început deja så se scumpeascå în China, cel mai mare importator din Ucraina. Un eventual råzboi ar putea provoca o crizå alimentarå de propor¡ii în statele din Orientul Mijlociu, care se bazeazå pe importurile din Marea Neagrå pentru aprovizionarea cu cereale. Egiptul ¿i Turcia, cei mai mari importatori din regiune, ar pierde în acest caz cantitå¡i foarte mari de cereale, care ar fi dificil de acoperit din alte surse. Al¡i clien¡i importan¡i pentru cerealele ucrainene sunt ¿i Liban, Yemen, Israel sau Oman. Cum se vor raporta ei la un conflict rusoucrainean?

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 4/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Vânåtoare de adeverin¡e pentru fonduri UE

Promisiunea unor iriga¡ii prin PNS

Februarie va fi cald ¿i secetos

Încålzirea globalå amenin¡å culturi esen¡iale

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

În ¡ara ho¡ilor de lemne, Daniel Nica måre¿te arenda cu 50%

Scade produc¡ia mondialå de rapi¡å 16 Investi¡iile se fac cu precau¡ie, dar se fac Produc¡ia de floarea-soarelui 16 Provalia - o nouå tehnologie

Culturi vegetale Verben, fungicid pentru combaterea bolilor la påioase

Ma[ini & utilaje

Pre]uri [i pie]e Predic¡iile lui Cezar: România, locul 1 în UE la exportul de grâu

Fermierii irlandezi protesteazå în fa¡a Lidl

10 milioane lei pentru Agrinvest IFN

Pledoarie pentru neonicotinoide

“Vânatul” face ravagii pe câmp

Ultima ¿anså pentru iriga¡ii

30 32

Picador 1,6 MG, împotriva dåunåtorilor din sol

Fertilizarea foliarå la cereale cu Wuxal Sulphur

Cum ne pregåtim pentru primul tratament la cereale? Neoinicotinoidele, între ¿tiin¡å, justi¡ie ¿i politic  

Principiul precau¡iei Cu insecticidele în justi¡ie

40 41 44

Tratamente eficiente cu sprayerele John Deere M700

Aråturi la viteze mari cu plugul Amazone Teres 300

Fermierii ies mai ieftin dacå planificå achizi¡ia utilajelor 47 Dicor Land a vândut peste 1.200 de utilaje

Cum pregåti¡i corect utilajele pentru primåvarå

Locuri de munc\

Hobby Vânatul în bucate (3)

Ceapa care nu te mai face så låcrimezi

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Vân\toare de adeverin]e pentru fonduri UE Din 16 solicitåri de înscriere în Cooperativa Dobrogea Sud înregistrate anul trecut, cel mai probabil doar douå se vor aproba, ale unor fermieri care nu au solicitat adeverin¡a necesarå dosarelor de proiecte europene, considerå Ionu¡ Lungoci, director executiv. Cei doi au participat la activitatea cooperativei, au vândut o parte din produc¡ie prin organiza¡ie. Ceilal¡i erau strict interesa¡i de aspectul formal. Unul din ei s-a prezentat la cooperativå pentru ob¡inerea documentului chiar cu o zi înainte de termenul pentru depunerea dosarului în vederea ob¡inerii de fon-

duri europene. În prima fazå, cooperativa nu emite înså adeverin¡å de membru, ci doar una prin care se confirmå inten¡ia fermierului de a face parte din organiza¡ie. Calitatea de membru, ¿i implicit adeverin¡a utilå fermierilor pentru completarea dosarelor de fonduri, se ob¡ine doar prin modificarea statutului cooperativei în care sunt men¡iona¡i membrii. Pentru cå procedura este una stufoaså, aceastå modificare se realizeazå o singurå datå pe an.

Adrian MIHAI

Alta Seeds> un brand care provoac\ pia]a Alta Seeds aduce pe pia¡a româneascå douå premiere: un hibrid de sorg cu toleran¡å la imazamox ¿i un hibrid de floarea-soarelui ultra high oleic. De altfel, acestea sunt culturile în care compania s-a afirmat la nivel global. Portofoliul local a fost completat cu hibrizi porumb, rapi¡å de toamnå ¿i primåvarå. Dacå la început au fost adu¿i hibrizi licen¡ia¡i, începând de anul acesta compania a început un program de screening pentru hibrizi de porumb din genetica proprie, iar în doi-trei ani cei mai buni intra vor în portofoliul european al companiei. Sentinel IG-IGrotwh este primul hibrid de sorg cu toleran¡å la imazamox Profitul Agricol 4/2022

intrat pe pia¡a româneascå, disponibil din acest sezon. Combaterea buruienilor era veriga slabå din tehnologia sorgului. Au fost deja vându¡i primii saci, pentru o suprafa¡å de 500 ha. Aproximativ zece fermieri vor så-l testeze. Nu pare mult, dar întreaga suprafa¡å pe care se seamånå sorg în România este de aproximativ 10.000 ha. Ion Voinea, product manager, considerå cå sorgul va ocupa suprafe¡e tot mai mari, inclusiv în România, ca urmare a scumpirii inputurilor, în special a îngrå¿åmintelor.

Adrian MIHAI

Noi focare majore de gripå aviarå în Olanda Autoritå¡ile olandeze au anun¡at descoperirea unor focare de gripå aviarå la douå ferme de mari dimensiuni, care vor provoca sacrificarea a 216.000 de påsåri. Primul focar a fost raportat la o fermå cu 170.000 de pui din nordul ¡årii, iar toate fermele din apropiere vor fi carantinate pânå la efectuarea unor analize. A doua fermå afectatå se aflå în statul Brabant din sud ¿i are 46.000 de pui. Olanda a sacrificat pânå acum milioane de påsåri pentru a controla epidemia, care a început a doua parte a anului trecut. China nu a respectat tratatul comercial cu SUA China nu a respectat angajamentele asumate în prima fazå a tratatului comercial cu Statele Unite, iar importurile de produse agricole au fost cu 16 miliarde de dolari sub totalul promis. China trebuia så cumpere alimente în valoare de 40 de miliarde de dolari în fiecare din ultimii doi ani, înså importurile au ajuns la doar 27 miliarde în 2020 ¿i 37 miliarde în 2021. Tom Vilsack, secretarul de stat pentru agriculturå, a declarat cå va trimite guvernului chinez o notificare oficialå în acest sens ¿i cå se a¿teaptå ca tratatul så fie respectat. BASF cre¿te produc¡ia de enzime pentru furaje Urmare a cererii tot mai mari de enzime pentru furaje pe plan global, BASF ¿i-a crescut capacitatea de produc¡ie la Ludwigshafen ¿i anun¡å cå dispune deja de volume mari de enzime pentru comercializare. Este vorba de produsele Natuphos® E (fitazå), Natugrain TS (xilanazå ¿i glucanazå) ¿i noul Natupulse TS (mananazå). Extinderea a vizat cre¿terea numårului anual de cicluri de fermentare fezabile. Enzimele s-au impus, în ultimele trei decenii, ca aditivi indispensabili pentru hrana animalelor, îmbunåtå¡ind eficien¡a ¿i durabilitatea produc¡iei proteice, reducând costul furajårii. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Agxecutive î¿i face "universitate" UnivAgx este un program de pregåtire a studen¡ilor din anii terminali ai facultå¡ilor cu profil agricol ¿i a absolven¡ilor. Realizat împreunå cu firmele din domeniu, constå într-un stagiu de patru luni de inser¡ie profesionalå în interiorul companiei beneficiare, alåturi de un “maestru de stagiu”, formator Agxecutive, ¿i “tutorele de stagiu”, din partea companiei. Urmeazå apoi ¿apte luni de cursuri teoretice intensive. La final, cursan¡ii primesc “diploma”: un contract de angajare. Mihai Voicu, pre¿edintele berarilor Membrii Asocia¡iei Berarii României l-au ales în func¡ia de pre¿edinte pe Mihai Voicu, directorul general la Bergenbier. Mihai Voicu a preluat aceastå pozi¡ie de la Paul Barnett, pre¿edinte al Ursus. De 18 ani, Asocia¡ia Berarii României reprezintå vocea comunå a industriei na¡ionale de bere. Începând din 2008, Asocia¡ia a devenit parte a marii familii a producåtorilor de bere, fondatå în 1958, la Bruxelles. Gripå aviarå în Basarabia Laboratorul interna¡ional de referin¡å din Italia a confirmat existen¡a unui focar de gripå aviarå, subtipul H5N1, la påsårile din satul Hiri¿eni, raionul Telene¿ti din Republica Moldova. Localitatea se aflå la o distan¡å de aproximativ 50 de kilometri de Ia¿i. Toate påsårile din sat au fost ucise ¿i proprietarii vor fi despågubi¡i. AFIR: Consultare publicå pânå pe 5 februarie pe måsura privind investi¡iile în pomiculturå AFIR a publicat versiunea consultativå a Ghidului solicitantului pentru investi¡ii în exploata¡ii pomicole, finan¡ate prin submåsura 4.1a din cadrul Programului Na¡ional de Dezvoltare Ruralå 2014 - 2020 (PNDR 2020), în vederea lansårii sesiunii de primire a solicitårilor de finan¡are din acest an. 8

Promisiunea unor România va investi, prin PNS, 500 de milioane de euro în iriga¡ii. Din aceastå sumå, 400 de milioane se vor aloca pentru proiecte de modernizare a infrastructurii secundare de iriga¡ii. Alte 100 de milioane se vor direc¡iona pentru înfiin¡area de sisteme de iriga¡ii locale, care vor putea schimba destina¡ia unor magistrale scoase din uz. Ministrul Adrian Chesnoiu a schimbat criteriile în baza cårora vor fi selecta¡i beneficiarii.

În

cadrul lucrårilor Comitetului Consultativ Tematic pentru elaborarea PNS 2023-2027, Chesnoiu a convocat reuniunea Subgrupului de lucru Interven¡ii în domeniul agricol - finan¡ate din Pilonul II PAC. Scopul a fost prezentarea proiectului (draft) de interven¡ii aferent investi¡iilor în domeniul iriga¡iilor. Reuniunea a avut loc miercuri, 12 ianuarie, prin videoconferin¡å. Conform minutei videoconferin¡ei, discu¡iile au fost deschise cu prezentarea planului de modernizare a infrastructurii secundare de iriga¡ii.

real a hår¡ii sistemelor de iriga¡ii existente (reabilitate, nereabilitate, în curs, cuprinse în cadrul planului na¡ional de iriga¡ii). Existå probleme de interconectare a sistemelor secundare de iriga¡ii dezvoltate prin PNDR cu sistemele principale, urmând a fi identificate solu¡ii de remediere. A fost gândit ¿i un Program Na¡ional de Investi¡ii în Desecare, pe modelul celui pentru iriga¡ii. Anul acesta se va realiza cadrul legal necesar înfiin¡årii organiza¡iilor de drenaj ¿i desecare, astfel încât din 2023 så se poatå demara investi¡iile.

Chesnoiu respinge propunerile celor consulta¡i La preluarea mandatului, Chesnoiu a anun¡at cå “Ecoschemele ¿i tot ce va cuprinde PNS nu va fi fåcut de minister, ci de organiza¡iile de fermieri în dialog cu MADR”. Înså, la consultårile pe iriga¡ii, observa¡iile reprezentan¡ilor mediului asociativ s-au lovit de un zid. Cristian Gåinå, de la Asocia¡ia Consultan¡ilor în Management, a cerut ca nu suprafa¡a så fie criteriu exclusiv de selec¡ie, ci un raport între suprafa¡å ¿i SO, pentru a se evita ca doar culturile vegetale så beneficieze de iriga¡ii. Ministrul a råspuns cå, în cadrul machetei

Schimbare de paradigmå la elaborarea PNS Chesnoiu a decis simplificarea fi¿elor de interven¡ie, în sensul cå acestea vor cuprinde strict condi¡iile obligatorii ¿i indicatorii prevåzu¡i prin regulamentele europene, fiind evitate obliga¡iile suplimentare, care au condus, în precedentul exerci¡iu, la dificultå¡i în implementare ¿i chiar la necesitatea modificårii programului. MADR lucreazå la un program informatic de gestionare în timp Profitul Agricol 4/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

iriga]ii prin PNS de performan¡å, vor fi utiliza¡i al¡i indicatori decât standard output. Viorel Nica, pre¿edintele Ligii Utilizatorilor de Apå pentru Iriga¡ii din România (LUAIR), a solicitat majorarea plafonului de sprijin la 1,5 mil. euro, în concordan¡å cu realitatea din teren. Chesnoiu a replicat cå valoarea va råmâne la 1 mil. euro, deoarece majorarea ar implica reducerea numårului de proiecte ¿i de beneficiari. Bogdan Båianu, reprezentantul OIPA Legume-fructe, a întrebat dacå vor fi eligibile cheltuielile de modernizare în cadrul måsurii pentru înfiin¡area sistemelor de iriga¡ii locale, iar råspunsul a fost negativ. Consultantul Vasile Popa a semnalat cå accentul la modernizarea infrastructurii secundare de iriga¡ii se pune încå pe finan¡area OUAI-urilor cu suprafe¡e mari, de¿i OUAI-urile de dimensiuni mici deservesc suprafe¡e de teren viabile compacte, care cu investi¡ii relativ mici ca eficien¡å pot deveni func¡ionale ¿i genera valoare adåugatå mai mare decât investi¡iile într-o OUAI mare, unde pot fi finan¡ate doar componente. Chesnoiu a recomandat finan¡area suprafe¡elor mai mici (de 600-800 ha)

prin intermediul unor proiecte de sisteme de iriga¡ii locale, de¿i mai devreme aråtase cå nu vor fi eligibile cheltuielile de modernizare în cazul acestor proiecte. Bogdan Chiripuci, Clubul Fermierilor Români, a solicitat clarificåri despre ponderea financiarå care va fi alocatå infrastructurii de desecare ¿i drenaj. Chesnoiu a råspuns cå aspectul va fi discutat ulterior finalizårii PNS. Chiripuci, sus¡inut de Aurel Badiu, secretarul ¿tiin¡ific al ASAS, au cerut finan¡area bazinelor de reten¡ie pentru acumularea apei din precipita¡ii ¿i a apei provenite din topirea zåpezii de pe versan¡i sau a celei provenite din drenarea excesului de umiditate în sol, acolo unde este cazul. Badiu a propus chiar o completare în cadrul condi¡iilor de eligibilitate a proiectelor privind modernizarea infrastructurii de iriga¡ii, cu obligativitatea de a se construi bazinele de captare. Ministrul a replicat cå nu considerå oportunå adåugarea de obliga¡ii suplimentare de eligibilitate. Florentin Bercu, director executiv UNCSV, a cerut clarificåri despre condi¡ia de eligibilitate ca solicitantul så facå dovada de¡inerii în folosin¡å a terenului. Directoarea Elena Filip a precizat cå de¡inerea terenului nu vizeazå neapårat un titlu de proprietate, ci poate fi de¡inut ¿i în folosin¡å ¿i utilizare prin alte modalitå¡i (închiriere, concesiune, arendå). Termenul de de¡inere este utilizat în legea fondului funciar ¿i nu vizeazå titlul de proprietate. Bercu a pledat pentru necesitatea implementårii unui cost de referin¡å (standard de cost) pentru lucrårile de îmbunåtå¡iri funciare, actualizate la un anumit interval de timp. Solicitarea a råmas fårå råspuns verbal, dar e posibil så fie analizatå dupå depunerea observa¡iilor în scris, a¿a cum le-a solicitat Chesnoiu, la încheierea conferin¡ei.

Robert VERESS Profitul Agricol 4/2022

Ce råmâne la fel Beneficiarii eligibili sunt, în continuare, organiza¡iile utilizatorilor de apå pentru iriga¡ii (OUAI), proiectele se pot finan¡a 100%, iar valoarea maximå a sprijinului va fi de maxim 1.000.000 euro per beneficiar. Investi¡iile se vor putea realiza în sta¡ii de punere sub presiune ¿i re¡eaua aferentå, clådiri aferente sta¡iilor de punere sub presiune sau pentru racordarea la utilitå¡i, montarea sistemelor de contorizare a apei, construc¡ia/modernizarea bazinelor de colectare ¿i stocare a apei de irigat.

Ce se schimbå Principiile de selec¡ie au fost revizuite ¿i sunt, în ordine, (1) deservirea unei suprafe¡e cât mai mari, (2) complementaritatea cu sisteme de iriga¡ii modernizate în amonte ¿i (3) investi¡ii realizate în zonele cu poten¡ial irigabil (care vor fi identificate în baza unui studiu al Båncii Mondiale, ce nu este finalizat). Sistemele de iriga¡ii locale, pentru care s-au alocat 100 de milioane de euro, încå nici nu sunt definite legislativ. În cazul lor, valoarea maximå a sprijinului va fi de 500.000 euro/beneficiar, respectiv 65% din valoarea proiectului. Prin acest capitol al PNS este vizatå înfiin¡area sistemelor de iriga¡ii, inclusiv montarea sistemelor de contorizare a apei, dar ¿i construc¡ia/modernizarea bazinelor de colectare ¿i stocare a apei de irigat. Fermierii vor avea posibilitatea de a-¿i amenaja sisteme locale de iriga¡ii prin obturarea, izolarea ¿i impermeabilizarea magistralelor dezafectate de iriga¡ii ¿i utilizarea acestora ca ¿i zone de colectare a apelor în exces sau de încårcare cu apå din pu¡uri forate. În procesul de selec¡ie vor fi favorizate proiectele care deservesc suprafe¡e cât mai mari, cele care vor utiliza solu¡ii digitale/pentru agricultura de precizie, cât ¿i investi¡iile realizate în zonele cu poten¡ial irigabil. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Februarie va fi cald [i secetos Precipita¡iile cåzute la nivel na¡ional, în luna ianuarie 2022, reprezintå doar 63% din norma climatologicå a lunii, care e de 33,6 l/mp. În Moldova ¿i alte regiuni din ¡arå ploile ¿i ninsorile nu au totalizat nici 10-15 l/mp. Din påcate, ve¿tile nu sunt bune nici pentru februarie. A doua lunå a anului este, de regulå, cea mai secetoaså, cu o normå de doar 31,6 l/mp, conform estimårilor meteo pentru patru såptåmâni, realizate de Centrul European pentru Prognoze pe Medie Duratå ¿i prezentate de Elena Mateescu, director ANM (foto), la Profitul Agricol Live.

2021 ne-a adus recorduri meteo nedorite În vara 2021 s-a înregistrat cel mai timpuriu cod ro¿u de caniculå din istoria meteorologiei, în zilele de 24-25 iunie. În cele trei luni de varå au fost cele mai multe avertizåri meteorologice de cod ro¿u, de tip Now Casting: 217 (din totalul de 224 ale anului), fa¡å de 153 în vara 2020 sau 64 în 2019. Fenomenele extreme au crescut ¿i în intensitate, nu doar în frecven¡å. Iulie 2021 a fost a treia lunå cea mai caldå din istorie, iar prima jumåtate a lunii august a fost a doua cea mai cålduroaså perioadå ¿i cea mai secetoaså din istorie.

Cum aratå anul agricol 2021-2022 În medie, cele cinci luni ale noului an agricol au fost deficitare în precipita¡ii, în special în centrul, estul, sudul ¿i sud-estul ¡årii. Septembrie a fost o lunå secetoaså pentru sudul ¿i estul ¡årii. 10

Octombrie a fost secetoaså în special în jumåtatea de nord a ¡årii, iar noiembrie în Oltenia ¿i Moldova. La 1 noiembrie, când, teoretic, începe perioada de acumulare a apei în sol, ce dureazå pânå la 31 martie, exista un deficit mare de umiditate, în special în Moldova, Bårågan, local în Vest, Cri¿ana, centul Transilvaniei. Din fericire, decembrie a fost bogatå în precipita¡ii, cu o medie de 83,6 l/mp, fa¡å de o normå climatologicå de 44,8 l/mp. Practic, a fost a doua lunå decembrie cea mai “umedå” din istorie, dupå cea din 1969, cu 115,9 l/mp. Rezerva de apå s-a refåcut în jumåtatea sudicå a ¡årii, dar ¿i în cea mai mare parte din Banat, Cri¿ana, Maramure¿, local în Transilvania. În Moldova, precipita¡iile au fost mai reduse, de 4050 l/mp, iar deficitul cumulat anterior nu a fost compensat. Temperatura medie a lunii decembrie a fost cu 1,9 grade Celsius mai mare fa¡å de media climatologicå. Din påcate, ¿i în ianuarie precipiProtocol ANM cu AA

Elena Mateescu, directorul ANM, anun¡å încheierea unui protocol cu Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, pentru ca viitorul Centru European de Agrometeorologie (CEA) så devinå cât mai curând opera¡ional, furnizând fermierilor români ¿i celor din restul Uniunii informa¡ii ¿i servicii dedicate. Construirea CEA va începe anul acesta, fiind finan¡atå prin Programul Opera¡ional Infrastructura Mare - proiectul InfraMeteo. “Prin PNRR anul acesta vor fi achizi¡ionate 100 de sta¡ii meteorologice dedicate pentru agriculturå, iar din 2023 pânå în 2026 vor mai fi achizi¡ionate încå 300 sta¡ii clasice, care vor fi integrate în sistemul actual”, spune Mateescu. În prezent, ANM dispune de 166 de sta¡ii meteo.

ta¡iile au fost nesemnificative în Moldova, care råmâne cu deficit de apå în sol, pe profilul 0-100 cm, alåturi de Dobrogea ¿i Bårågan. “La sfâr¿itul lunii februarie vom face o evaluare a rezervei de apå din stratul superficial 0-20 cm, inclusiv prin måsuråtori în platformele agro-meteorologice. Ne a¿teptåm la o situa¡ie dificilå, din cauza deficitului de precipita¡ii din ianuarie, coroborat cu perioade în care temperaturile au fost ridicate, pânå la 19 grade în sud ¿i vest, precum ¿i cu intensificåri ale vântului”, explicå Elena Mateescu. Ianuarie a fost mai rece ca decembrie, dar cu abatere pozitivå de 1,2 grade fa¡å de media multianualå. În ianuarie 2022 au fost 10 avertizåri de cod ro¿u, fa¡å de doar trei, în ianuarie 2021.

Prognoza lunii februarie ªi februarie va fi o lunå cu temperaturi ridicate, cel pu¡in în primele trei såptåmâni, în special în regiunile extracarpatice. Mai ales în prima såptåmânå se a¿teaptå abateri de 3-3,5 grade fa¡å de media climatologicå în jumåtatea de sud a ¡årii, continuându-se vremea caldå din ultima decadå a lunii ianuarie, când s-au consemnat temperaturi maxime de 9-10 grade. ªi minimele din timpul nop¡ii vor fi mai ridicate. Precipita¡iile vor fi excedentare în zona montanå, dar deficitare în sudul ¿i estul ¡årii. În sud va ploua sau ninge pu¡in toatå luna. În est situa¡ia se va redresa în ultima såptåmânå, când precipita¡iile vor fi mai sårace în Banat. Aceastå prognozå pe termen mediu poate fi înså datå peste cap de circula¡iile rapide ale aerului, care pot aduce schimbåri semnificative într-un timp foarte scurt, chiar de la o zi la alta.

Robert VERESS Profitul Agricol 4/2022

ACTUALITATEA EXTERN| Pesta porcinå africanå face ravagii în Thailanda Epidemia de pestå porcinå din Thailanda a provocat închiderea a peste jumåtate din fermele de mici dimensiuni, în timp ce pre¡ul cårnii a ajuns la un nivel record pe pia¡a localå. Fermierii ¿i opozi¡ia acuzå guvernul cå a ascuns o lungå perioadå prezen¡a virusului în ¡arå, de¿i presa a raportat numeroase focare suspecte de infec¡ie încå de acum doi ani. Ministerul Agriculturii a admis abia luna trecutå cå existå o epidemie în ¡arå, de¿i toate statele din jur au sacrificat un mare numår de animale pentru a controla råspândirea virusului. Sco¡ia construie¿te prima fermå etan¿å de somoni O fermå de somoni inovativå, care î¿i propune så elimine aproape complet efectele negative asupra oceanelor, va fi construitå în regiunea Argyll din Sco¡ia. Ferma va folosi douå uria¿e containere etan¿e, pentru separarea pe¿tilor sålbatici de cei crescu¡i industrial. Principala problemå a fermelor deschise de somoni este cå pe¿tii se infecteazå foarte u¿or cu påduchi de mare, parazi¡i care pot compromite întreaga produc¡ie. În plus, substan¡ele chimice folosite împotriva parazi¡ilor ajung în ocean ¿i au un efect toxic asupra altor organisme. Mai multe reclame interzise pentru afirma¡ii false Autoritatea pentru Standarde Publicitare din SUA a interzis mai multe reclame ale producåtorului de lactate din plante Oatly, pentru cå includeau afirma¡ii false. Campania încearcå så convingå consumatorii mai în vârstå så aleagå laptele din plante în locul celui clasic, cu argumentul cå Oatly genereazå emisii de dioxid de carbon cu 73% mai reduse fa¡å de laptele de la ferme, o afirma¡ie care nu este sus¡inutå de datele disponibile. Compania a recunoscut cå cifra este una discutabilå, pentru cå a fost calculatå pentru un singur produs Oatly, un detaliu omis în reclame. 12

Înc\lzirea global\ amenin]\ culturi esen]iale Un nou studiu asupra efectelor încålzirii globale sus¡ine cå zonele unde pot fi cultivate unele plante importante la nivel global, în special cafea, avocado sau caju, se vor schimba dramatic în urmåtorii ani din cauza cre¿terii temperaturilor. Studiul publicat în revista Plos One avertizeazå cå jumåtate din culturile actuale de cafea din Brazilia, Indonezia, Vietnam ¿i Columbia vor dispårea pânå în anul 2050. În schimb, unele regiuni din Argentina, Africa de Sud, China sau Noua Zealandå vor putea produce cafea de calitate superioarå. Avocado va putea fi cultivat pe

suprafe¡e cu 80% mai mari în Mexic, care este principalul exportator global, înså al¡i producåtori importan¡i, cum ar fi Peru, vor pierde jumåtate din culturile actuale. În plus, mutarea culturilor de avocado în zone mai favorabile poate avea consecin¡e grave pentru mediu, cum ar fi defri¿åri masive sau cre¿terea numårului speciilor invazive. ªi în cazul caju suprafa¡a totalå cultivabilå va cre¿te cu aproximativ 17% la nivel global, înså produc¡ia se va reduce semnificativ în unele state sårace, ca Benin sau India, acolo unde aceastå plantå este o surså foarte importantå de venit pentru fermierii locali.

Fermierii irlandezi protesteaz\ în fa]a Lidl Crescåtorii de pui din Irlanda au protestat în fa¡a mai multor magazine din lan¡ul Lidl împotriva unei campanii promo¡ionale considerate “nerealistå”. În perioada promo¡iei, pre¡ul unui pui de dimensiuni mari a fost redus de la 4,29 euro la 3,49 euro, mult sub costul real de produc¡ie. “Este exact genul de comportament kamikaze al marilor magazine, care ar trebui strict interzis”, spune Andy Boylan, pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor Irlandezi. Fermierii spun cå pre¡ul furajelor a crescut cu 36% anul trecut, dar marile magazine aduc cantitå¡i tot mai mari de produse ieftine din import, a¿a cå ouåle s-au ieftinit cu 8,4% în aceea¿i perioadå. “Cererile noastre nu sunt exagerate, vrem doar ca fermierii så nu mai fie

for¡a¡i så-¿i vândå produsele în pierdere”, explicå Boylan. Unii politicieni irlandezi au anun¡at cå-i sus¡in pe fermieri ¿i au cerut ca vânzarea alimentelor la un pre¡ sub cel de produc¡ie så fie interziså prin lege. În replicå, Lidl spune cå î¿i asumå costul tuturor campaniilor promo¡ionale ¿i cå furnizorii primesc pre¡ul stabilit prin contract. “La fel ca toate marile magazine, Lidl are promo¡ii såptåmânale, iar diferen¡a de pre¡ este compensatå de companie”, sus¡ine un comunicat de preså. Lidl a anun¡at înså cå este dispuså så discute cu fermierii ¿i acceptå un audit independent al politicii de pre¡uri.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 4/2022

Predic]iile lui Cezar

România, locul 1 în UE la exportul de grâu Grâu Indica¡iile grâului în Portul Constan¡a au avut sui¿uri ¿i coborâ¿uri. Am våzut atât pre¿uri de 265 euro/t, cât ¿i de 278 euro/t în paritatea CPT Constan¡a. Î¿i spune cuvântul temerea legatå de o posibilå invazie a Ucrainei de cåtre Rusia. Diferen¡a pentru grâul de furaj este de 11 euro/t. Recolta nouå de grâu este valorificatå prin contracte forward la nivelul de 236-238 euro/t în paritatea CPT Constan¡a, cu un discount de 5 sau 6 euro/t pentru calitatea de furaj. România preia locul 1 în vânzårile de grâu la nivel de UE, cu 4,34 milioane t, din totalul de 15,63 milioane t, låsând Fran¡a pe locul 2, cu 4,15 milioane tone.

Orz Indica¡iile Portului Constan¡a råmân neschimbate la 243-245 euro/t¿i lichiditate existå, de asemenea. Indica¡iile pentru recolta nouå de orz se întind de la 218-220 euro/t pânå la peste 225 euro/t în cazul unor loturi mai mari. În jude¡ul Bacåu, existå fermieri care anun¡å cå vor întoarce cultura de orz.

Porumb Indica¡iile de pre¡ ale porumbului cresc în paritatea CPT Constan¡a, pânå Profitul Agricol 4/2022

la nivelul de 248 euro/t. Cre¿terile au fost dictate de motive legate de vreme nefavorabilå în bazinul Mårii Negre, fapt care a condi¡ionat livrårile din porturile ucrainene, precum ¿i de tensiunile în cre¿tere din apropierea grani¡ei Ucrainei cu Rusia. Fermierii români au remarcat momentul prielnic ¿i tranzac¡ioneazå cantitå¡i importante de porumb în aceastå perioadå. Indica¡iile porumbului pentru recolta nouå se situeazå la nivelul de 212-215 euro/t în paritatea CPT Constan¡a. Înså este devreme ¿i nu vedem dorin¡å de semnare forward din partea fermierilor în acest moment.

Rapi¡å Indica¡iile generate de procesatori încep så capete un contur. AUG22 - 10 EUR (sau -5 EUR în unele cazuri) este deja o normå în pia¡å, låsând astfel la îndemâna fermierilor momentul fixårii pre¡ului final. Portul indicå un nivel de AUG22 - 15 EURO, dar ¿i acest nivel se poate ameliora în viitorul apropiat. În România, la un nivel de 415.000417.000 hectare însåmân¡ate în toamnå, cultura de rapi¡å nu se prezintå foarte bine în anumite zone din ¡arå. O råsårire neuniformå sau chiar o neråsårire este u¿or de observat, în special în zona de curburå a Carpa¡ilor

¿i la est de ace¿tia, în special în jude¡ele Vrancea, Gala¡i, Vaslui ¿i Bacåu.

Floarea-soarelui Pia¡å localå iese din amor¡ire, iar cota¡iile încep så creascå. Nivelurile indicative în paritatea CPT Constan¡a, precum ¿i la procesatorii locali depå¿esc 680 doalri/t (nu excludem nivelul de 700 dolari/t în perioada urmåtoare), ceea ce, convertit la cursul valutar favorabil în urma întåririi dolarului american, face ca pre¡ul så fie foarte atractiv.

Soia Soia câ¿tigå trac¡iune în pre¡ ¿i urmårim cum niveluri de 650-670 dolari/t se practicå deja pentru loturi care a¿teaptå a fi tranzac¡ionate la nivel local. Fermierii încå nu vând, stimula¡i de cre¿terile CBOT la soia. Înså, în acest moment, interesul foarte mare este generat de unitå¡ile de procesare din ¡årile din vestul României, iar Ungaria este un exemplu elocvent în acest sens. Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 28 ianuarie 2022, a fost de 309 dolari/tonå (1.298 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå.

Grâu România FOB Constan¡a 271 euro/t (=) 1.328 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.01.2022, pre¡ cu livrare în mart. 2022. ¥n såptåmâna 24 - 28 ianuarie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mar Mai Iulie

24.01 281 277 279

25.01 283 279 281

26.01 27.01 28.01 285 287 289 281 283 285 283 285 287 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mar Mai Iulie

24.01 285 287 290

25.01 287 289 291

26.01 289 290 293

27.01 290 291 294

28.01 291 293 295

Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 85.770 tone, Coreea de Sud 77.770 tone, Mexic 47.770 tone, Nigeria 37.770 tone ¿i Columbia 35.770 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 281 dolari/tonå (1.180 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a 24.01 Rouen 273 Dunquerque 273 Pallice 273 Creil FOB 261 Moselle FOB 261 Rouen FOB 317

25.01 26.01 275 277 275 277 275 277 265 267 265 267 321 323

24.01 273 277 281

25.01 275 279 283

26.01 277 281 285

România

27.01 279 283 287

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 28 ianuarie 2022, a

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 251 euro/tonå (1.230 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 253 euro/tonå (1.240 lei). A crescut cu 12 euro/tonå.

Mar Mai Iul

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 24.01 Bordeaux 241 Pallice 237 Rhin FOB 251 Bordeaux FOB 245 Pontivy 241

$/t

25.01 26.01 27.01 28.01 237 239 241 243 235 237 241 242 237 239 240 241 euro/t

25.01 26.01 27.01 28.01 242 243 244 245 239 241 243 244 253 255 257 259 247 249 250 251 244 251 252 253

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Martie Mai

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 309 $/t

28.01 281 285 289

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în martie, este de 233 dolari/tonå (979 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

24.01 235 234 235

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în martie 2022, a fost de 221 dolari/t (928 lei).

$/t

FOB Constan¡a 247 euro/t (+ 6) 1.210 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.01.2022, pre¡ cu livrare în mart. 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 327 euro/tonå (1.602 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna martie 2022 este de 227 dolari/t (951 lei).

28.01 281 281 281 280 280 327

fost de 253 dolari/tonå (1.063 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 280 euro/tonå (1.372 lei). A crescut cu 19 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 281 euro/tonå (1.378 lei).

euro/t 27.01 279 279 279 269 269 325

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Martie Aprilie Mai

fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 28 ianuarie 2022, a fost de 244 euro/tonå (1.196 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 259 euro/tonå (1.269 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 270 dolari/tonå (1.134 lei). A crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 253 $/t

$/t

24.01 25.01 26.01 27.01 28.01 263 265 267 269 270 261 263 265 267 269

Profitul Agricol 4/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 24 - 28 ianuarie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 507 dolari/tonå (2.129 lei). Nu a avut nici o evolu¡ie fa¡å de pre¡ul de deschidere din 24 ianuarie 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 24.01 Martie 497 Aprilie 500 Mai 501

25.01 499 501 503

$/t 26.01 500 503 505

27.01 497 501 503

28.01 493 499 501

România FOB Constan¡a 247 euro/t (+ 10) 1.191 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.01.2022, pre¡ cu livrare în mart. 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 253 euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 24.01 243 243 247

25.01 245 245 249

26.01 247 247 250

27.01 251 251 255

28.01 253 253 257

257 265

259 263 267 269 267 269 273 275

Sorg

PREºURI 24 - 28.01.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 24 - 28 ianuarie 2022, a fost de 229 dolari/tonå (962 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

513 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 28 ianuarie 2022, a fost de 515 dolari/tonå (2.163 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 459 dolari/tonå (1.929 lei), în cre¿tere cu 6 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 24.01 Martie 1.295 Aprilie 1.293 Mai 1.271

25.01 1.297 1.297 1.273

26.01 1.303 1.299 1.275

27.01 1.301 1.297 1.273

$/t 28.01 1.285 1.283 1.269

euro/tonå (1.240 lei), mai mare cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Orz

Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

na 907.770 tone, Turcia cu 107.770 tone, Thailanda 77.570 tone, Olanda 47.770 tone ¿i Marea Britanie 17.970 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 275 euro/tonå (1.347 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în martie 2022, pre¡ul orzului furajer este 247 dolari/t (1.037 lei), cu 2 dolari/tonå mai mare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 147.770 tone ¿i Mexic 9.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Martie Mai

24.01 25.01 26.01 27.01 28.01 219 221 223 227 229 221 223 225 229 233

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

24.01 25.01 26.01 27.01 28.01 Martie 517 519 521 519 515 Mai 507 513 515 513 511

Floarea-soarelui

chidere, pe 28 ian., a fost de 597 dolari/tonå (2.507 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 605 euro/tonå (2.964 lei). A înregistrat o scådere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 24 ianuarie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna martie 2022, este de 679 dolari/tonå (2.852 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna martie 2022, a fost de 717 dolari/t (3.011 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

24.01 25.01 26.01 27.01 28.01 Martie 605 603 601 599 597

24.01 25.01 26.01 27.01 28.01 Dieppe 613 611 609 607 605

Rapi¡å

de 24 ianuarie.

¥n såptåmâna 24 - 28 ianuarie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 651 euro/tonå (3.190 lei), mai mic cu 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 24.01 Rouen 677 Dunquerque 673 Moselle 669

25.01 679 677 671

26.01 677 675 669

27.01 669 667 659

28.01 659 657 651

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 659 euro/tonå (3.229 lei), mai mic cu 18 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 657 euro/tonå (3.219 lei), mai mic cu 16 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Martie Aprilie Mai

24.01 765 757 733

25.01 763 753 731

26.01 767 757 735

27.01 763 751 729

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

309 dolari/t

Profitul Agricol 4/2022

253 dolari/t

+ 12

$/t

24.01 25.01 26.01 27.01 28.01 Martie 453 455 457 457 459 Mai 439 441 443 445 447

507 dolari/t

229 dolari/t

$/t 28.01 759 747 727

+10 15

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia mondial\ de rapi]\ Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2021/22, ar putea atinge 69 milioane tone, mai pu¡in cu 6 milioane tone fa¡å de cea din anul de pia¡å 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt: UE (17 mil. tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone), China (14 milioane tone), Canada (13 milioane tone, în scådere cu 6 mil. tone)¿i India (9,5 mil. tone). Marii consumatori sunt UE (22 milioane tone pe an), urmatå de China

(16), India (9) ¿i Canada (8,6). Canada råmâne cel mai mare exportator, cu 5,3 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5 mil. tone), China (2 milioane tone) ¿i Japonia (2 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 4 milioane tone, fa¡å de 6 milioane tone în 2020/21. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2021/22 este evaluatå la 40 milioane tone, mai micå cu 1 mil. de tone fa¡å de 2020/21. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (13), China (9), Canada (6), India (4,5), Japonia (1 mil. de tone). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 40 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (12), China

(11), India (4), Japonia (1,3), Canada (0,6). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt de 1,6 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 28 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9), China (6,2), Canada (4,5), India (3), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 28 milioane tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8), India (3), Canada (1), Japonia (1). ºarå exportatoare este Canada, cu 2,8 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,6 milioane tone), UE (400.000 tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 2,5 milioane tone.

Produc]ia de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2021/22, la 57 milioane tone, cu 8 mil. tone mai mare decât anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (17,5 milioane tone, mai mult cu 3 mil. tone), Rusia (15,5 mil. tone), UE (10,4) ¿i Argentina (3,4 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 56 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (17), Rusia (14) ¿i UE (10). Comer¡ul mondial (import-export) va ajunge la 3,4 milioane tone. Stocurile mondiale sunt estimate la 2,4 milioane tone, mai mari cu 0,2 mil. tone fa¡å de cele din anul 2020/21. 16

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 23 milioane tone, mai mare cu 3 mil. tone fa¡å de cea din 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Rusia (6 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone).

Consumul mondial va fi de 23 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,5) ¿i Ucraina (1,3 mil. tone). ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (6 milioane tone), Rusia (1,8) ¿i Argentina (0,75 mil. t). Marii importatori sunt UE (3 mil. tone) ¿i Turcia (1,2 mil. tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,5 mil. tone.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 22 milioane tone, cu 3 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut.

ºårile mari producåtoare sunt: Ucraina (7 mil. tone), Rusia (6 mil. tone) ¿i UE (4 mil. t), Argentina (1,3 mil. t). ºårile consumatoare sunt: UE (5 milioane tone), Rusia (2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6,6 milioane tone), Rusia (4), Turcia (0,7 mil.t), UE (0,7 mil. tone), Argentina (0,6). ºårile importatoare sunt UE (2 mil. tone) ¿i Turcia (0,8 mil. tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 2 milioane tone. Profitul Agricol 4/2022

CULTURI

VEGETALE Verben, fungicid pentru combaterea bolilor la p\ioase Adrian IONESCU Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides, Corteva Agriscience

Verben este cel mai nou ¿i mai puternic fungicid special creat ¿i lansat de Corteva Agriscience în 2022 pentru a asigura protec¡ia cerealelor încå de la primul tratament din primåvarå. Prin utilizarea lui Verben în primul tratament T1, beneficiem de puterea curativå ¿i preventivå a celor douå substan¡e active con¡inute. Având o plantå curatå chiar din T1, putem optimiza schema tehnologicå, fårå a face rabat de la produc¡ie, deorece planta va fi curatå încå din primavarå ¿i va fi mai rezistentå în fa¡a urmåtoarelor valuri de infec¡ie.

O singurå loviturå tuturor bolilor importante Fungicidul Verben este compus din douå dintre cele mai bune substan¡e active întâlnite la ora actualå (proquinazid ¿i protioconazol). Aceste douå substan¡e active au un efect sinergic, fiind puse în valoare ¿i cu ajutorul formulårii speciale create de Corteva, pentru a oferi maximul de putere chiar ¿i la temperaturi scåzute, aderen¡å, distribu¡ie uniformå a substan¡elor active ¿i rezisten¡å la spålare la o orå de la aplicare. Prin folosirea lui Verben în T1 nu mai este nevoie så adåugåm în pompå un alt fungicid, eliminând astfel riscul de fi18

totoxicitate, poluare ¿i incompatibilitate. ¥n testele efectuate de Corteva, Verben a dovedit cå poate fi amestecat fårå a avea probleme de compatibilitate cu majoritatea produselor fitosanitare, fie ele regulatori de cre¿tere, erbicide, fungicide sau insecticide, frecvent utilizate în T1.

Cel mai bun în controlul fåinårii Verben combate bolile specifice, inclusiv fåinarea, chiar ¿i la temperaturi reduse. Testele efectuate de cåtre Corteva au eviden¡iat faptul cå, pe lângå absorb¡ia rapidå în plantå chiar ¿i la temperaturi sub 10°C, Verben combate fåinarea ¿i septorioza foarte bine ¿i råmâne activ datoritå sinergiei celor douå substan¡e, chiar ¿i la câteva såptåmâni dupå aplicare. Datoritå mobilitå¡ii sale în plantå chiar ¿i la temperaturi scåzute, Verben ac¡ioneazå înainte ca simptomele så fie vizibile asupra hifelor miceliene care sunt deja prezente în planta de culturå. Verben protejeazå cerealele påioase prin modul såu de ac¡iune, atât curativ, cât ¿i preventiv. Prin formularea ¿i siner-

gia celor douå substan¡e active, Verben de¡ine controlul bolilor la toate culturile de cereale påioase ¿i în special al fåinårii.

O solu¡ie antirezisten¡å Datoritå celor douå substan¡e active, Verben este considerat o solu¡ie viabilå într-un viitor în care clasa azolilor va fi dominantå ¿i riscul de rezisten¡å va fi unul foarte ridicat. Prin utilizarea lui Verben, acest risc este minimizat deoarece ambele substan¡e active fac parte din douå clase chimice diferite, ce au moduri de ac¡iune diferite, care vor impiedica crearea rezisten¡ei bolilor.

Spectrul de combatere al lui Verben este foarte mare, cuprinzând boli precum: Erysiphe graminis - Fåinarea, Septoria tritici - Septorioza, Septoria nodorum - Septorioza spicelor, Pseudocercosporella herpotrichoides - Påtarea în ochi, Puccinia striiformis - Rugina galbenå, Puccinia recondita - Rugina brunå, Pyrenophora teres - Sfâ¿ierea frunzelor, Ramularia collo-cygni Ramularia, Rhynchosporium secalis Arsura frunzelor.

Prin utilizarea lui Verben încå de la primul tratament din primåvarå, planta este protejatå de bolile specifice cerealelor, fortifiatå ¿i puså în valoare, pentru a oferi produc¡iile cele mai mari ¿i mai calitative. Profitul Agricol 4/2022

CULTURI VEGETALE

10 milioane lei pentru Agrinvest IFN ING Bank România a acordat a doua facilitate de credit de 10 milioane de lei (2 milioane de euro) pentru compania Agrinvest Credit IFN, specializatå în finan¡area sectorului agricol.

În

total, valoarea creditelor contractate de Agrinvest Credit IFN de la ING Bank a ajuns la 20 milioane de lei. Fondurile vor fi utilizate pentru a sus¡ine dezvoltarea afacerilor fermierilor mici ¿i mijlocii de pe plan local. “Sprijinul financiar pe care îl acordå Agrinvest Credit IFN fermierilor mici ¿i mijlocii vine la pachet cu ampla expertizå tehnologicå în sectorul agribusiness a grupului. Ne bucuråm så sus¡inem din nou Agrinvest Credit IFN

Profitul Agricol 4/2022

¿i suntem convin¿i cå aceastå finan¡are va duce la un progres al fermierilor români pentru a adopta practici mai sustenabile din punct de vedere financiar”, a explicat Marius Gavrea, expert agribusiness ING Bank România. În cei doi ani de activitate de la înfiin¡are, Agrinvest Credit IFN a acordat credite pentru fermierii români în valoare de peste 100 milioane lei. La finalul anului 2021, împrumuturile acordate au ajuns la 54 milioane de lei, cu 58% mai mult fa¡å de planul de afaceri stabilit la început de an. Cu fondurile ob¡inute, în 2022, Agrinvest Credit IFN vizeazå un volum de credite noi de peste 45 milioane lei, precum ¿i extinderea portofoliului de clien¡i. Segmentul de pia¡å vizat råmâne cel al fermierilor mici ¿i mijlocii, cu suprafe¡e medii exploatate de 500-700 ha, spune Andra Pârvan, director general Agrinvest Credit IFN. ¥n 2021 au fost lansate douå noi produse de creditare,

care pot contribui la cre¿terea profitabilitå¡ii anuale a fermelor vegetale: - Facilitå¡i de credit garantate cu contractele de vânzare produse agricole, finan¡ând pânå la 35% din valoarea respectivului contract; - Facilitå¡i de credit pentru finan¡area stocurilor de cereale astfel încât fermierii så nu fie nevoi¡i så vândå produc¡ia la recoltå, când, în general, pre¡urile sunt mai mici. Agrinvest Credit IFN face parte din grupul Agrinvest, jucåtor de top în sectorul agricol, cu capital 100% românesc. Grupul are activitå¡i integrate de distribu¡ie inputuri pentru fermieri, comer¡ cu cereale, parc logistic pentru transportul cerealelor, dispunând de capacitå¡i de depozitare de peste 250.000 de tone în 17 loca¡ii din 12 jude¡e agricole, precum ¿i produc¡ie agricolå ¿i de såmân¡å pe o suprafa¡å de peste 6.500 ha. Compania a intrat în registrul special al IFN-urilor în anul 2021.

CULTURI VEGETALE

Pledoarie pentru neonicotinoide De¿i Ministerul Agriculturii a emis, la începutul acestui an, o autoriza¡ie temporarå de utilizare a CRUISER 350 FS, NUPRID AL 600 FS ¿i PONCHO 600 FS pentru tratamentul semin¡elor, presiunea dåunåtorilor-problemå continuå så fie la fel de mare ¿i nu existå solu¡ie alternativå omologatå în UE pentru controlul acestora. Rezultatele proiectului finan¡at prin planul sectorial al MADR desfå¿urat în re¡eaua ASAS privind metodele alternative de combatere a dåunåtorilor de sol aratå cu claritate cå densitatea popula¡iilor de insecte dåunåtoare din arealele Podi¿ul Moldovei, Dealurile Subcarpatice ¿i Sudul României nu a scåzut ¿i se situeazå mult peste pragul economic de dåunare (PED). Pe de altå parte, studiul nu a constatat existen¡a dovezilor ¿tiin¡ifice care så demonstreze efectul letal al insecticidelor neonicotinoide asupra albinelor. În paralel, APPR a sus¡inut în 2021, al patrulea an consecutiv, un proiect ¿tiin¡ific în Câmpia Båråganului, pentru identificarea de solu¡ii pentru combaterea dåunåtorilor culturilor specifici ¡årii noastre. Acesta a demonstrat cå s-a înregistrat o densitate mare a Tanymecus spp., ¿i pânå în prezent nu a gåsit, în condi¡ii de teste de câmp, o alternativå eficientå la tratamentul cu neonicotinoide. O lecturå obiectivå a rapoartelor diferitelor autoritå¡i de reglementare (EFSA, DEFRA, AASFAC, USDA etc.) din multe ¡åri aratå cå, în acest moment, nu existå dovezi ¿tiin¡ifice care så arate cå, la dozele omologate ¿i aplicate în condi¡ii de câmp, neonicotinoidele au efecte letale sau subletale asupra albinelor. De aceea, deciziile UE de interzicere a folosirii lor ridicå suspiciuni pentru foarte mul¡i, cercetåtori, oameni politici, dar mai ales fermieri. Este importantå precizarea cå, în 20

conformitate cu statisticile oficiale (FAO, UE, USDA), numårul familiilor de albine a crescut în lume cu 85%, iar cre¿terile cele mai importante s-au înregistrat în regiunile unde aplicarea neonicotinoidelor este permiså. ¥n acest context, ne punem urmåtorele întrebåri: de ce SUA, Canada, Australia ¿i alte 100 de ¡åri din lume folosesc pe scarå largå neonicotinoidele, dacå sunt dåunåtoare polenizatorilor? De ce ¡åri precum Fran¡a (de unde a pornit initia¡iva interzicerii acestor substan¡e), Germania sau Belgia au solicitat inclusiv în acest an derogåri pentru folosirea neonicotinoidelor? Conform autoriza¡iilor temporare, companiile dezvoltatoare vor comercializa produsul numai agen¡ilor economici care fac dovada cå tratamentul va fi efectuat în instala¡ii profesionale, cu personal calificat. Autoritatea competentå (MADR), prin agen¡iile fitosanitare, va realiza controale la sta¡iile de tratament ¿i în ferme pentru aplicarea måsurilor impuse în autoriza¡ie. Însåmân¡area se va efectua cu semånatori dotate cu echipamente care så asigure reducerea riscului, respectând bunele practici agricole.

Consideråm cå aplicarea responsabilå, strict cu caracter temporar, a acestei autorizåri de urgen¡å este singura solu¡ie realå pentru a se asigura premisele unor recolte stabile în anul care vine ¿i a proteja, simultan, polenizatorii ¿i entomofauna utilå. Alternativa ar fi fost tratamentele cu insecticid în vegeta¡ie, care pot fi cu mult mai dåunåtoare, iar eficien¡a este una foarte micå, dat fiind faptul cå pierderile de densitate a culturilor se realizeazå chiar înainte de råsårire. De exemplu, la cultura de floareasoarelui dåunåtorul Tanymecus reteazå cotiledoanele înainte ca planta så råsarå. Este gråitor faptul cå pia¡a francezå suferå deja muta¡ii profunde, accentul mutându-se pe insecticidele de contact aplicate în vegeta¡ie. Fran¡a a fost statul membru care a ini¡iat ¿i promovat activ interzicerea utilizårii în UE a insecticidelor neonicotinoide. Statistica ultimilor ani confirmå cå interzicerea tratamentului cu neonicotinoide la semin¡e în UE are ca efect cre¿terea numårului de tratamente corective cu alte tipuri de insecticide, iar solu¡iile de combatere a dåunåtorilor cu care se confruntå agricultorii sunt din ce în ce mai restrânse.

APPR Atac de Tanymecus dilaticollis

Profitul Agricol 4/2022

CULTURI VEGETALE

“Vânatul” face ravagii pe câmp Ionel Berari, primarul din Petri¿, jude¡ul Arad, trage un semnal de alarmå cu privire la pagubele mari provocate culturilor în fiecare an de mistre¡i. De¿i efectivele au fost serios afectate de pesta porcinå africanå, în Lunca Mure¿ului, animalele au produs în 2021 distrugeri serioase producåtorilor locali. Ionel Berari a explicat: “Chiar dupå semånat, mistre¡ii intrå pe teren, râmå ¿i sapå cu copitele ¿i månâncå toate boabele introduse în påmânt. An de an, mii de ha trebuie arate ¿i semånate a doua ¿i chiar a treia oarå. Urmeazå atacul al doilea al mistre¡ilor atunci când ¿tiulete este fraged, cu boabele în lapte”. De ce s-a ajuns în aceastå situa¡ie fårå ie¿ire, când fermierii nu pot face nimic? “Aici ne confruntåm cu lipsa legisla¡iei în domeniu. În Legea vânåtorii publicatå ¿i actualizatå, lucrurile sunt clare. Problema este cå nu sunt normele metodologice de aplicare. Situa¡ia aceastå treneazå de trei- patru ani. Deci putem spune cå existå acest vid legislativ, iar domeniul a råmas descoperit ¿i nimeni nu poate interveni, iar animalele sålbatice î¿i fac de cap, fårå cå fermierii sau vânåtorii så poatå ac¡iona. Administratorii fondurilor de vânåtoare nu pot fi tra¿i la råspundere de pågubi¡i, iar fermierii nu au cum så ob¡inå despågubiri”. ªi fermierii din Nådlac, Arad, au ajuns la disperare din cauza iepurilor care devoreazå floarea-soarelui. “Avem invazie de iepuri peste terenurile de floarea-soarelui. Nimeni nu îi poate opri. Distrug culturile de floareasoarelui. În fiecare an mai råmân pu¡ine hectare neatinse. Avem fermieri care au semånat de mai multe ori. Ei au pus de douå ori floare, iar a treia oarå, porumb. 22

Ionel Berari,

primar Petri[, jude]ul Arad

Pierderile sunt mari”, a spus Gheorghe Porubski, pre¿edintele Asocia¡iei ºåranul Nådlåcan.

Ce spune Ministerul Mediului, Apelor ¿i Pådurilor? Noi am cerut un punct de vedere Ministerului Mediului în legåturå cu aceastå spinoaså problemå, iar råspunsul a fost dat pe jumåtate. Ministerul i-a sfåtuit pe fermieri ce trebuie så facå astfel încât så ob¡inå despågubiri, dar nu a specificat nimic de normele de aplicare a Legii vânåtorii. În råspunsul MMAP se aratå cå modalitatea de acordare a despågubirilor prevåzute de Legea vânåtorii ¿i a protec¡iei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum ¿i obliga¡iile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice pentru prevenirea pagubelor sunt reglementate de HG nr. 1679 din 2008, care produce efecte, fiind un act normativ în vigoare. Astfel, gestionarii fondurilor cinegetice, în scopul prevenirii pagubelor produse culturilor agricole, silvice ¿i animalelor domestice de cåtre exemplarele din speciile de faunå de interes cinegetic, trebuie så-¿i îndeplineascå obliga¡iile ce le revin în acest sens, reglementate de anexa nr. 4 la H.G. nr. 1679/2008. a) Så fi recoltat integral numårul de exemplare aprobat pentru

specia/speciile care au produs pagube pe sezonul de vânåtoare anterior producerii acestora. b) Så asigure ¿i så administreze hrana complementarå pentru exemplarele din speciile de faunå de interes cinegetic, cel pu¡in jumåtate din cantitå¡ile de hranå complementarå prevåzute în contractele de gestionare a fondurilor cinegetice pe raza cårora sa produs paguba, în scopul men¡inerii acestora în zonele de hrånire ¿i pentru abaterea de la culturile agricole sau din vegeta¡ia forestierå în care s-ar putea produce pagube. c) Så execute ac¡iuni de îndepårtare a exemplarelor din speciile de faunå de interes cinegetic din zonele expuse, pe care le aduce la cuno¿tin¡a structurii teritoriale de specialitate a autoritå¡ii publice centrale care råspunde de silviculturå cu cel pu¡in 24 de ore anterioare desfå¿urårii acestora. d) Så solicite, în condi¡iile legii, aprobårile necesare pentru rea¿ezarea, suplimentarea cotelor de recoltå ¿i pentru vânarea în afara perioadelor legale a acelor exemplare din speciile de faunå de interes cinegetic care produc pagube culturilor agricole, vegeta¡iei forestiere ¿i animalelor domestice. e) Så vâneze cu prioritate, în condi¡iile legii, în locurile unde se produc pagube, acele exemplare din speciile de faunå de interes cinegetic care produc pagube sau care reprezintå un poten¡ial pericol de producere a pagubelor. “Având în vedere cele anterior prezentate, subliniem cå pentru prevenirea pagubelor produse de cåtre exemplare din speciile de fauna de interes cinegetic culturilor agricole existå reglementate de legisla¡ia în vigoare obliga¡ii care trebuie îndeplinite/respectate de cåtre gestionarii fondurilor cinegetice”, este råspunsul Direc¡iei de Comunicare a Ministerului Mediului, Apelor ¿i Pådurilor, din 17 ianuarie 2022.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 4/2022

CULTURI VEGETALE

Ultima [ans\ pentru iriga]ii Cum pre¡urile fierului ¿i plasticului au cunoscut cre¿teri semnificative, valul de scumpiri nu putea så ocoleascå sistemele de iriga¡ii. “Procentele de cre¿tere a pre¡urilor sunt mari. Au fost clien¡i, dar nu pot spune cå a fost un numår semnificativ, care au pus proiectele în a¿teptare”, remarcå Bogdan Zainea - Manager EPRS România, reprezentant Netafim. Mai afectat este sectorul legumicol. Dacå în cultura mare fermierii au ob¡inut pre¡uri nesperat de bune pentru produc¡ie, în legumiculturå cre¿terea veniturilor producåtorilor a fost mult mai micå. O problemå specialå este în cazul proiectelor cu fonduri europene. “Încercåm så gåsim solu¡ii ca, pentru anumite proiecte, så plafonåm pre¡urile, dar mai ales încercåm så gåsim alte solu¡ii tehnice, în cazul proiectelor de infrastructurå de iriga¡ii”, spune managerul. Proiectele cofinan¡ate prezintå în continuare interes. Zainea remarcå un trend legat de Måsura 4.1. Fermierii a¿teaptå så vadå 24

dacå pot ob¡ine finan¡are. Zainea considerå important, în contextul în care sunt în continuare fonduri europene pentru infrastructura de iriga¡ii, ca fermierii så apeleze la o firmå care oferå solu¡ii de iriga¡ii ¿i care în¡elege nevoile unei astfel de investi¡ii. “Vedem un trend în pia¡å, vin anumite firme, cu un alt obiect de activitate în trecut, care vând echipamente de iriga¡ii, nu solu¡ii, pentru cå nu au personal abilitat pentru a oferi solu¡ii”.

Termene de livrare prelungite Amânarea deciziei de a investi poate însemna înså pierderea unui sezon de irigat. “Cei care vor så facå anul acesta iriga¡ii au în¡eles cå trebuie så facå un contract pânå la finalul lui februarie. Aståzi ¿tii cå dureazå 8-10 såptåmâni ¿i prime¿ti notificare cå s-a suplimentat termenul de livrare cu patru såptåmâni”, spune Zainea. Dacå în trecut for¡a majorå era rar invocatå, aståzi amânårile sunt destul de dese. “E foarte

provocator så faci azi business”, adaugå el. Anumite echipamente sunt înså pe stoc ¿i se pot livra imediat.

Planuri ajustate ªi planurile companiei au fost reajustate, în contextul economic imprevizibil. Extinderea cu 20 de angaja¡i a echipei a fost temperatå. ºinta este acum de a cre¿te cu 15 persoane. Portofoliu de servicii în extindere Compania ¿i-a extins oferta în domeniul digitalizårii. Le furnizeazå fermierilor un nou serviciu, pe lângå senzori ¿i sta¡ia meteo ce oferå informa¡iile necesare pentru optimizarea aprovizionårii cu apå. Câ¡iva clien¡i au acum acces la un sistem de monitorizare prin imagini satelitare. Pot monitoriza cultura ¿i pot primi recomandåri de irigare ¿i fertilizare. Adrian MIHAI Profitul Agricol 4/2022

CULTURI VEGETALE

:n ]ara ho]ilor de lemne, Daniel Nica m\re[te arenda cu 50% Bogå¡ia din 2021 a ascu¡it competi¡ia dintre fermieri pentru fiecare hectar, prin supralicitarea arendei. În comuna Unirea, din Cålåra¿i, Daniel Nica administreazå 540 ha, dintre care o påtrime ale sale. Pe terenurile arendate a pus ochii un fermier mai mare, fost primar ¿i el, care le-a oferit proprietarilor cu 200-300 kg peste arenda zonei, de 1.000 kg de grâu/ha. Fire¿te cå s-a stârnit o vâltoare, iar ca så-i punå capåt, Nica a fost nevoit så urce ¿tacheta direct la 1.500 de kg.

52 de ani, Daniel Nica e încå în putere ¿i debordeazå de energie. Chiar dacå pe biroul såu e factura de la clinica unde tocmai ¿i-a fåcut analizele medicale, pentru cå “unele chestii au început så scâr¡âie ¿i s-a dus vremea celor cinci cafele pe zi”. Îmi relateazå necazurile cu care se confruntå cu deta¿are, ca ¿i când ar fi micile corvezi zilnice ale altuia.

Perdeaua de salcâmi, tåiatå de ho¡ii de lemne Tocmai ne-am întors din câmp, unde am filmat, pentru pagina de Facebook a Profitului Agricol, fosta perdea forestierå de salcâmi, pe care Nica a înfiin¡at-o acum opt ani, la unul dintre hotarele fermei sale. La jumåtatea lunii ianuarie, perdeaua a fost furatå de ho¡ii de lemne. Dupå câteva zile, ho¡ii au revenit, tåind ¿i arborii care au crescut natural, în buza 26

unui canal de iriga¡ii dezafectat. Nica a fost cât pe ce så-i prindå. Îi urmårea de la distan¡å ¿i era în contact cu poli¡i¿tii. Ace¿tia ar fi putut opri duba cu care ho¡ii se deplasau la o încruci¿are de drumuri, înså au fost deturna¡i în urma unui apel la 112...

Lucerna, atacatå de ¿oareci Înainte de a ajunge la lizierå, am trecut pe lângå o solå unde anul trecut Nica a cultivat floare, iar în floare a semånat lucernå pentru såmân¡å, cu speran¡a cå va avea ce recolta anul acesta ¿i urmåtorii doi. Înså majoritatea rådåcinilor sunt tocate de ¿oareci de câmp, ale cåror galerii se våd în tot locul. Se våd ¿i movili¡e de påmânt, semn cå sunt prezen¡i ¿i ¿oarecii de me¿inå, nu doar cei de câmp. Din me¿ine, oamenii lui Nica adunå saci întregi de semin¡e... Se gânde¿te la o modalitate de combatere cu raticide, dar ¿tie cå solu¡iile disponibile nu sunt foarte eficiente. Anul åsta tocmai ce a crescut suprafa¡a cultivatå cu lucernå la 93 de hectare. Nu pentru cå anul trecut, când a cultivat-o pe 73 ha, i-ar fi dat satisfac¡ie, ci pentru cå ¿tie cå e cultura care îl poate salva într-un an altfel prost, secetos. De pildå, în 2020, lucerna i-a asigurat o cincime din cifra de afaceri, de¿i a cultivat-o tot pe 73 ha (13,5% din suprafa¡a fermei). În 2021, cifra de afaceri pe lucernå a scåzut la o treime din cea a anului 2020. A avut atac masiv de gårgåri¡e. A ajutat cultura cu azotat de amoniu, plantele au regenerat, dar au venit ploile ¿i îngrå¿åmintele au stimulat ¿i buruienile, care au acoperit cultura. Fiind înaltå, lucerna a ¿i fost culcatå de furtu-

ni, în timp ce buruienile, mai rezistente, au råmas în picioare. Toate påståile de la nivelul solului au mucegåit. “Am amânat recoltarea cu o lunå, pentru august. Buruienile au crescut ¿i mai mari. Fiind interziså substan¡a diquat, nu mai avem la dispozi¡ie desicantul Reglone, care era de mare ajutor la recoltat. A¿a cå am luat o cositoare rotativå latå, de 2,35 m, ca brazda låsatå de ea så se încadreze între ro¡ile tractorului. Am cosit noaptea, pe rouå. Lucerna fiind culcatå, am putut så o cosim doar pe direc¡ia spre care era culcatå. Dupå cosit, a plouat. A¿a cå am greblat, fiindcå ploaia taseazå lucerna ¿i combina nu o mai ia”. A¿adar, recoltatul a durat mult, iar rezultatul a fost prost - 100 kg/ha, fa¡å de un poten¡ial de 500-600 kg/ha.

Sezon fårå rapi¡å, dupå un an record Anul trecut a avut recoltå bogatå de rapi¡å: o medie record de 4.200 kg/ha, pe 142 ha. Înså, în toamnå, nu a existat umiditate pentru råsårirea rapi¡ei, a¿a cå a fost nevoit så o înlocuiascå cu påioase. Grâul ¿i orzul au dat sezonul precedent produc¡ii afectate puternic de cåderi. De¿i a folosit regulatori de cre¿tere, ploile ¿i furtunile au culcat toate soiurile, inclusiv Avenue, care are talia mai micå. A scos o medie de 6,5 t/ha de pe 68,5 ha. La orz ¿i orzoaicå a fost ceva mai bine - 7,5 t/ha, de pe 47 ha. “Am recoltat cu 1 km/h. Începeam recoltatul pe la prânz ¿i abia seara, dupå ce se mai zvânta, puteam cre¿te viteza la 2-3 km/h. Am avut pierderi de cel pu¡in 2t/ha”. Recunoa¿te cå a ¿i gre¿it, cu supraProfitul Agricol 4/2022

fertilizare, împrå¿tiind ¿i gunoi de grajd ¿i 100 kg de sulfat de amoniu. La floare a fåcut doar 2 t/ha pe 70 ha, fiindcå jumåtate dintre semin¡e erau seci. Considerå cå problema ar fi fost hibridul (Kiwi, geneticå francezå, aduså de Ciproma): “Din 12 fermieri care am testat acest hibrid cu bob striat, unul singur, din Dolj, a fåcut produc¡ie normalå, de 3,8 t/ha. Arnaud Charmetant ¿i al¡i fermieri din zonå au avut ¿i al¡i hibrizi, dar au dat gre¿ doar cu acesta”. Admite cå a riscat excesiv, mizând pe un singur hibrid, dar sezonul acesta a scos floarea din structura culturilor comerciale, påstrând doar 7 ha loturi de hibridare. În schimb, cre¿te la 200 ha suprafa¡a cultivatå cu porumb, 35 ha fiind loturi de hibridare.

Experien¡a iriga¡iilor În 2021 a irigat 63 ha de porumb pentru consum. Din acestea, 23 ha prin picurare, iar produc¡ia medie a fost de 17,5 t/ha. Putea fi ¿i de 20 de t/ha, dacå Profitul Agricol 4/2022

semåna cu densitate de 90.000 de boabe germinabile, în loc de 72.000. Dar, la data semånatului, nu mai credea cå îi vor putea fi livrate, la timp, benzile de picurare. 40 ha de porumb le-a irigat cu tambur ¿i a scos doar 12,5 t/ha. Prea pu¡in peste produc¡ia pe care ar fi ob¡inut-o dacå nu iriga deloc. “Vreo 10 ha le-am trântit la påmânt irigându-le. Fiind foarte cald, plantele s-au înmuiat ¿i nu au rezistat la jetul de apå proiectat de tambur. Acolo am recoltat vreo 7 t/ha ¿i s-a stricat media”. E înscris într-o OUAI, înså are temeri cå racordarea canalelor din preajma fermei sale la infrastructura principalå de iriga¡ii, aflatå în curs de reabilitare, nu se va realiza prea curând. ªeful organiza¡iei este tot Anghel Olteanu, fostul primar care acum încearcå så-l lase fårå terenuri arendate. Au fost prieteni ¿i parteneri de afaceri, ba Nica a fost chiar vice, când Anghel era edil. Dar s-a rupt lan¡ul de iubire, fiindcå Nica îl suspecteazå cå lucreazå exclusiv în beneficiu propriu, chiar sabotând interesele altor fermieri.

Ce-i drept, Olteanu are la activ o condamnare pentru spålare de bani, scåpând fårå executare, fiindcå ¿i-a recunoscut vina... A¿a cå, Dunårea (bra¡ul Borcea) fiind la doar câ¡iva kilometri de fermå, iar înål¡imea fa¡å de nivelul apei reduså, sa apucat, în urmå cu ¿apte ani, så foreze pu¡uri de medie adâncime (50 metri) pe terenul unde e proprietar. Dupå 5 ani de lucråri la ralanti, a adunat 6 pu¡uri, cu care ar putea iriga 230 ha. Deocamdatå, înså, irigå doar 80 ha, dintre care 40 ha prin picurare, folosind benzi Rivulis, 10 ha cu aspersoare ¿i diferen¡a cu tambur. Va cre¿te suprafa¡a irigatå treptat, pe måsurå ce va reu¿i så achizi¡ioneze noi echipamente. De pildå, inten¡ioneazå ca la anul så se doteze cu un pivot. Anul urmåtor iar n-a avut densitate, pentru cå a împrå¿tiat gunoi de grajd primåvara. Terenul fiind umed, ro¡ile tractorului au tasat terenul. Prelucrându-l, au rezultat bolovani...

Robert VERESS 27

CULTURI VEGETALE

Investi]iile se fac cu precau]ie, dar se fac Cre¿terile pre¡urilor la îngrå¿åminte, dar ¿i la materiale ¿i utilaje au creat o stare de tensiune. Multe proiecte au fost amânate. Iriga¡iile ¿i investi¡iile cu fonduri europene au fost ceva mai rezistente la ¿ocul scumpirilor.

¥n iriga¡ii investe¿ti de fricå Drago¿ Costin Telehuz remarcå faptul cå sunt ferme care nu au nici un bob de azot. Pentru ele, investi¡iile nu se mai pun în discu¡ie. “Pânå nu våd pre¡urile pentru produc¡ia de la anul nu iau în calcul så cumpår altceva decât rulmen¡i ¿i curele”, spune, plastic, Telehuz. Ar vrea så înceapå o halå nouå. Halå de depozitare, de 1.500- 3.000 tone, pe 1.000 mp, chiar dacå nu ar finaliza-o. Ar fi vrut så schimbe ¿i toatå gama de utilaje. Toate ating un anumit grad de uzurå în acela¿i timp ¿i crede cå ar fi mai mai simplu så negocieze un buy-back pentru un pachet. Pentru douå tractoare ¿i o combinå ar avea o putere mai mare de negociere decât pentru un tractor singur. “Oamenii investesc în singurul lucru în care se investe¿te de fricå, în iriga¡ii”, spune Telehuz. Au înregistrat o cre¿tere foarte mare anul trecut ¿i el crede cå fenomenul va continua chiar dacå pre¡urile au crescut. De la momentul la care a cerut rezervarea pre¡ului pentru încå trei pivo¡i ¿i douå pompe pânå acum, investi¡ia ar fi 30

crescut cu cel pu¡in 100.000 de dolari. Prima investi¡ie, de 500.000 euro, a acoperit 310 ha, iar acum cu 400.000 euro irigå doar 130 ha. Încheie astfel poten¡ialul de irigat, 70% din fermå.

Ni¡u stå cu gândul la utilaje noi Gheorghe Ni¡u considerå cå investi¡iile în mecanizare sunt la un nivel optim în ferma sa. Nu exclude noi investi¡ii în utilaje “extrem de eficiente”, dacå apar asemenea oportunitå¡i. Are doar nevoie de mai multe informa¡ii despre cum va evolua anul agricol. “Anul acesta trebuie så fim aten¡i cu fiecare cent cheltuit, pentru cå tot ce vine din amonte este la pre¡uri exagerat de mari”, spune Ni¡u. Chiar dacå deocamdatå starea culturilor e bunå, abia spre varå ar putea lua decizii privind investi¡iile. “Trebuie så gândim tehnologii adaptate acestor condi¡ii, så folosim îngrå¿åmintele mult mai eficient ca pânå acum, så vorbim de granule, nu de cantitå¡i, så le dåm cât mai aproape de rådåcinå”, spune fermierul.

Baciu face o fabricå de 2 milioane de euro Alexandru Baciu nu ¿i-a anulat nici un plan de investi¡ii. Are un proiect în derulare pentru o micå sec¡ie de prelucrare a cårnii. “În general, se zice cå investi¡iile trebuie fåcute în perioade de crizå. Acum e invers. Au crescut toate pre¡urile. În cri-

zå ar trebui så scadå pre¡urile. Oamenii sunt reticen¡i, nu ¿tiu ce urmeazå”, spune fermierul. El considerå cå ar trebui så fie sprijini¡i de stat pentru a accesa banii europeni. “Ar trebui simplificate procedurile. Ar trebui ca în primå fazå så nu se cearå nici un aviz. Dupå ce se semneazå contractul de finan¡are e obliga¡ia mea så-mi iau toate avizele”, spune Baciu. “Polonezii au luat banii pe trei hârtii”. Noul proiect, în valoare de douå milioane de euro, vizeazå realizarea unei sec¡ii de preparate, mezeluri din carne de vitå. Vor lucra acolo opt oameni, iar produsele se vor vinde în magazinele proprii ¿i la restaurante. Se vor face ¿i livråri externalizate în propor¡ie de 10-15%. Se vor abatoriza vaci din rasele Montbéliarde, Limousine Charolaise. Angus nu, pentru cå dacå nu este crescut într-o fermå specializatå nu are randamentul scontat. Vacile Angus crescute pe på¿une nu au randamentul de peste 55%. “Nu ai un pre¡ bun. Plåte¿ti mult la achizi¡ie ¿i când l-ai transformat în carne, produsul iese scump”, spune fermierul. Utilajele sunt finan¡ate în propor¡ie de 50% din fonduri europene, iar construc¡ia este realizatå în regie proprie. “Nu a fost semnat contractul de finan¡are, este pe noul exerci¡iu financiar de doi ani.”

Adrian MIHAI Profitul Agricol 4/2022

CULTURI VEGETALE

Provalia - o nou\ tehnologie

1. Fluroxipir Aceastå substan¡å este o formå de auxinå sinteticå ¿i cauzeazå în plante un råspuns specific. Cercetåtorii au descoperit cå substan¡ele de acest tip Tehnologia LQM reprezintå o inova¡ie în domeniul erbicidelor, iar principalele avantaje pe care aceasta le oferå în utilizare sunt: - Concentrarea solu¡iei pulverizate cåtre suprafa¡a foliarå (reducerea driftului prin optimizarea dimensiunii 32

stimuleazå numeroase procese de cre¿tere atunci când se gåsesc în concentra¡ii scåzute. Dar, atunci când concentra¡ia auxinei în ¡esuturi este ridicatå, dezvoltarea este perturbatå, astfel încât rezultatul final îl reprezintå moartea plantei.

Turi]a

(Galium aparine)

Ventrilica

Sursa foto> Adobe Stock, Dreamstime

Erbicidul Provalia, cu tehnologie LQM, este un produs cu formulare modernå, creat pentru a råspunde cerin¡elor actuale privind combaterea eficientå a principalelor buruieni dicotiledonate anuale ¿i perene din culturile de cereale de primåvarå ¿i de toamnå (grâu, orz, orzoaicå, secarå ¿i triticale). Ac¡iunea sistemicå se bazeazå pe un mix concentrat din trei substan¡e active (fluroxipir 135g/l + tifensulfuron metil 30g/l + metsulfuron metil 5g/l). Provalia manifestå un caracter mai agresiv în controlul buruienilor comparativ cu principalii competitori, mai ales în stadii avansate de vegeta¡ie ale buruienilor. Produsul se absoarbe în special prin frunze, iar apoi este translocat la nivelul meristemelor de cre¿tere (låstari ¿i rådåcini), unde opre¿te absorb¡ia, cre¿terea ¿i dezvoltarea buruienilor. Efectul superior al Provalia: La câteva zile de la aplicare, fermierii pot observa îngålbenirea frunzelor, urmatå de necrozarea buruienilor. Aplicarea erbicidului are efect încå din primele ore, dar semnele vizibile apar la 10 zile de la aplicare. Moartea buruienilor sensibile survine la 15 - 25 zile de la efectuarea tratamentului. Cele trei substan¡e active au efecte complementare. Practic, buruienile sunt atacate din 3 direc¡ii, cu moduri de ac¡iune diferite, ceea ce conferå un plus de eficacitate tratamentului fitosanitar.

(Veronica spp.)

Volbura (Convolvulus arvensis)

2. Tifensulfuron metil Tifensulfuron metil se absoarbe prin frunze ¿i rådåcini, de unde este transportatå în toate organele plantei. Efectul såu este de inhibare a diviziunii celulare în vârfurile de cre¿tere ale låstarilor ¿i rådåcinilor. Aceasta duce în timp la stoparea cre¿terii ¿i moartea buruienilor ce prezintå sensibilitate la aceastå substan¡å. 3. Metsulfuron metil Metsulfuron metil face parte din clasa erbicidelor de tip sulfonilureice ¿i picåturilor); - Îmbunåtå¡irea reten¡iei solu¡iei pe frunze, cumulatå cu o ratå de acoperire måritå; - Cre¿terea gradului de penetrare a solu¡iei în plante, pentru poten¡area ac¡iunii celor trei substan¡e active.

Modalitatea de aplicare Dozå flexibilå: 0,5 - 1 l/ha. Prezintå un interval larg de aplicare în postemergen¡å, de la stadiul de douå frunze pânå la apari¡ia frunzei stindard (BBCH 12-39). Produsul este foarte eficace atunci când este aplicat pe buruieni mici aflate în faza de cre¿tere activå (2 - 6 frunze). Chiar dacå anumite buruieni aflate într-un stadiu mai avansat sunt mai pu¡in sensibile la ac¡iunea produsului, ele se opresc din cre¿tere, astfel încât nu mai reprezintå un competitor direct al cerealelor pentru nutrien¡i ¿i apå.

are ac¡iune atât foliarå, cât ¿i radicularå. Efectul såu constå în oprirea înmul¡irii celulelor din meristeme, iar acesta se manifestå atât preemergent, cât ¿i postemergent. Aplicat în stadii timpurii ale culturii, când erbicidul poate ajunge ¿i pe sol, metsulfuronul are un efect prelungit.

Factorii care influen¡eazå eficien¡a tratamentului:  spectrul de buruieni prezente în culturå;  gradul de infestare;  stadiul de evolu¡ie al buruienilor la momentul aplicårii;  condi¡iile de mediu din timpul tratamentului ¿i dupå tratament;  tehnologia aplicatå: în cazul de fa¡å, LQM. Beneficii specifice:  Nu prezintå efect rezidual, deci nu existå restric¡ii pentru culturile care urmeazå în rota¡ie.  Formularea modernå, OD (microîncapsulare), împreunå cu tehnologia LQM oferå un plus de eficien¡å.  Efectul este rapid, prezintå selectivitate ridicatå la plantele din culturå (cereale). Profitul Agricol 4/2022

Picador 1,6 MG împotriva d\un\torilor din sol Dåunåtori precum viermii sârmå (Agriotes spp.), viermele vestic al rådåcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) ¿i buha semånåturilor (Agrotis spp.) råmân o amenin¡are redutabilå. Noul insecticid Picador 1,6 MG reprezintå o solu¡ie eficientå în combaterea cu succes a celor trei dåunåtori, oferind ¿i avantajul men¡inerii protec¡iei pe termen lung. Picador 1,6 MG se prezintå sub formå de granule cu aplicare în sol, care, odatå încorporate în patul germinativ, constituie o barierå în jurul semin¡ei, oferind protec¡ie împotriva larvelor care atacå semin¡ele sau pår¡ile subterane ale plantelor tinere. Substan¡a activå, cipermetrin 1,6 g/kg, face parte din grupa chimicå a piretroizilor de sintezå ¿i se comportå ca o neurotoxinå cu ac¡iune rapidå asupra axonilor din sistemul nervos periferic ¿i central al insectelor, interac¡ionând cu canalele de sodiu ¿i cauzând hiperactivitate ¿i paralizie.

3 dåunåtori, un singur mod de atac Pentru plantele de porumb, cel mai periculos stadiu al acestor dåunåtori este cel de larvå maturå, pentru cå atacul se manifestå subteran ¿i are loc în vetre, astfel încât ac¡iunea asupra lor trebuie foarte atent prevenitå ¿i localizatå. Stadiile larvare finale prezintå aparat masticator suficient dezvoltat încât så poatå roade pår¡ile subterane ale plantei, cu care se hrånesc, distrugând astfel suprafe¡e semnificative din culturå. Larvele sunt atrase inclusiv de semin¡ele care germineazå, prin emisiile de CO2 specifice proceselor metabolice ce au loc la nivel radicular. Se pot deplasa în sol pe distan¡e relativ mari (50 cm), o singurå larvå având posibilitatea så ajungå la mai multe plante în timp scurt. Nu atacå doar rådåcinile plantelor tinere, care sunt ¿i cele mai vulnerabile, ci ¿i pe cele ale plantelor 34

Rezultatele din 2 loturi experimentale (Fran¡a) au aråtat cå, aplicat în dozå de 12 kg/ha, insecticidul Picador 1,6 MG a avut 87% ratå de eficien¡å împotriva viermelui vestic al rådåcinilor (Diabrotica virgifera virgifera), respectiv:  Eficacitate sporitå cu aproape 30% fa¡å de produs competitor aplicat în dozå mai mare.  Aceea¿i eficacitate cu a unui produs competitor aplicat în dozå mai mare.  Ac¡iune mult mai eficientå fa¡å de un produs cu aceea¿i substan¡å activå, dar în concentra¡ie înjumåtå¡itå.

mature. Ajung de multe ori pânå la colet, de unde reteazå planta. Rezultatul este unul singur: distrugerea culturii în propor¡ie de 20 - 70%, în func¡ie de agresivitate ¿i de gradul de dåunare. Viermii sârmå (Agriotes spp.) încep atacul primåvara, la temperaturi peste 8 - 9 OC, când migreazå din sol cåtre stratul superficial, la 5 cm adâncime fa¡å de suprafa¡å. Semnele apari¡iei lor se recunosc dupå golurile din culturå, iar pragul economic de combatere este de 2 - 3 larve/m2. Plantelor

Modul de aplicare: Este importantå pregåtirea unui pat germinativ afânat ¿i mårun¡it pentru dispersia omogenå a microgranulelor. Datoritå densitå¡ii mari a produsului, nu se recomandå aplicarea în amestec cu granule de densitate diferitå, pentru a evita separarea gravimetricå ce apare în timpul aplicårii. Aplicatorul special va fi pozi¡ionat la capåtul furtunului microgranulatorului. Acest aplicator permite o bunå distribu¡ie a produsului pe întregul profil al brazdei, astfel încât granulele sunt plasate preponderent între såmân¡å ¿i suprafa¡a solului, adicå exact acolo unde dåunåtorii produc pagubele cele mai mari.

atacate li se îngålbenesc frunzele, se opresc din cre¿tere ¿i, în final, se usucå. Viermele vestic al rådåcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) se hråne¿te ¿i cu semin¡ele aflate în germina¡ie, dar ¿i cu rådåcini sau coleoptil, perforând pânå la nivelul coletului. Ca urmare, plantele nu se mai pot sus¡ine ¿i se pråbu¿esc, luând forma gâtului de gâscå. Dacå rådåcinile sunt foarte afectate, plantele de culturå nu supravie¡uiesc. Mai mult decât atât, galeriile såpate în organele plantelor creeazå un mediu favorabil patogenilor, precum fuzarioza sau tåciunele. Buha semånåturilor (Agrotis spp.). Larvele tinere se hrånesc cu frunzele tinere de la suprafa¡å, iar larvele adulte coboarå în stratul superficial al solului, unde reteazå planta în zona coletului, sapå galerii în organele subterane ale plantei sau rod semin¡ele în fazå germinativå ¿i rådåcinile tinere. Rata de dåunare este foarte ridicatå (o singurå larvå se poate deplasa pe teritoriul ocupat de 8 - 10 plante). Atacul este eviden¡iat prin golurile provocate în culturå, fermierul fiind nevoit, de multe ori, så re-însåmân¡eze. Profitul Agricol 4/2022

CULTURI VEGETALE

Fertilizarea foliar\ la cereale cu Wuxal Sulphur Aprovizionarea deficitarå a culturii de cereale cu elemente nutritive conduce la dezechilibre ¿i produc¡ii sub a¿teptåri. În acest sens, performan¡a fertilizan¡ilor, cum este cea a gamei Wuxal, este foarte importantå pentru ob¡inerea unui spor de produc¡ie ¿i a unor recolte superioare calitativ, prin con¡inutul echilibrat în elemente nutritive.

ste ¿i cazul produsului Wuxal Sulphur, care, aplicat foliar, oferå un aport optim de sulf, dar care reprezintå în acela¿i timp ¿i o surså beneficå de azot ¿i microelemente. Avantajul ob¡inut în plus prin utilizarea Wuxal Sulphur este cå acesta oferå cea mai ridicatå concentra¡ie de microelemente dintre produsele din categoria sa, cu referire la fier, cupru, mangan ¿i zinc, toate puternic chelatate (cu EDTA), complet solubilizate ¿i 100% disponibile pentru a fi asimilate. Beneficiile con¡inutului echilibrat al produsului sunt evidente încå din primele stadii de vegeta¡ie ale culturii de cereale, deoarece sulful ¿i azotul sunt u¿or asimilabile la nivel foliar. Se ¿tie cå aprovizionarea optimå cu sulf conduce la o înfrå¡ire mai bunå ¿i la cre¿terea con¡inutului de proteinå din bob, fiind implicat în sinteza proteinelor. Aplicat toamna, sulful ajutå planta så fie mai rezistentå la înghe¡uri. Pe de altå parte, sulful prezintå mobilitate scåzutå în sol, putând fi translocat cåtre frunzele tinere doar când se aflå sub formå de trioxid de sulf. De aceea, planta în primele stadii 36

de vegeta¡ie poate avea dificultå¡i în a absorbi cantitatea necesarå din acest microelement. Un plus important al Wuxal Sulphur este con¡inutul de sulf lichid, provenit din SO3 (trioxid de sulf), care este 100% solubil în apå, ¿i nu de sulf elementar, care nu poate fi asimilat de cåtre plante. Astfel, aplicarea produsului supline¿te cantitatea de sulf ce nu poate fi preluatå radicular. Mai mult, disponibilitatea trioxidului de sulf (SO3) nu depinde de temperaturå, umiditate ¿i perioadå de descompunere, ceea ce înseamnå cå Wuxal Sulphur are o fereastrå extinså de aplicare comparativ cu sulful elementar. Totodatå, SO3 nu are dezavantajul acidifierii solului.

Wuxal Sulphur con¡ine un mix echilibrat azot-sulf, u¿or ¿i complet disponibil pentru absorb¡ia prin frunzå. Produsul este cu atât mai avantajos cu cât cre¿te eficacitatea îngrå¿åmintelor pe bazå de azot aplicate la sol. ªi, întrucât de sinergia azot - sulf depinde sinteza proteinelor din plantå, rezultatele sunt vizibile prin indicii de panifica¡ie superiori.

Formulare optimå Wuxal Sulphur prezintå adjuvan¡ii specifici gamei Wuxal, care conduc la un randament crescut al aplicårii: Produsele din gama Wuxal con¡in agen¡i de chelatare: prin chelatare, spore¿te calitatea solu¡iei de tratare, nutrien¡ii fiind disponibili plantelor. Agen¡ii antievaporare împiedicå picåturile fine så se evapore, umectan¡ii determinå reactivarea depozitului rezidual uscat, ªi azot, ¿i sulf pentru culturi utilizând umiditatea oferitå de rouå ¿i sånåtoase ¿i echilibrate Deficien¡ele de sulf la plantele tinere precipita¡ii, regulatorii de pH (agen¡ii de cereale se constatå atunci când frun- de tamponare) aduc valoarea pH-ului za are o culoare verde - gålbuie, dar, la un nivel optim pentru absorb¡ia nutrispre deosebire de deficien¡a de azot, en¡ilor ¿i ac¡iunea pesticidelor. nuan¡a de galben nu este foarte proSe recomandå aplicarea Wuxal nun¡atå ¿i este mai uniformå. În cazuri avansate, frunzele prezintå pete ma- Sulphur de la înfrå¡ire pânå la al doilea ronii sau necroze, iar frunzele sunt rå- internod, în dozå de 3 - 5 l/ha, odatå cu sucite ¿i casante. În lipsa tratamentelor tratamentele fitosanitare. Aplicarea la momentele optime, maturitatea va fi este rapidå ¿i facilå, iar produsul este întârziatå, iar elementele de produc¡ie compatibil cu majoritatea produselor de protec¡ie a plantelor. slab dezvoltate.

Profitul Agricol 4/2022

CULTURI VEGETALE

Cum ne preg\tim pentru primul tratament la cereale? Încet, încet, dupå trecerea sezonului rece, va trebui så intråm la efectuarea primului tratament în culturile de cereale påioase. Pentru aceasta ar trebui så ne pregåtim din timp. În primul rând, primåvara devreme se vor efectua observa¡ii repetate în cadrul fermelor - astfel vom merge în parcelele de cereale påioase så colectåm cât mai multe informa¡ii despre modul de dezvoltare al acestora ¿i despre apari¡ia bolilor ¿i spectrul de buruieni prezente.

dr. Valerian I{TOC Business Development Director, Agrii România

În

aceastå fazå, plantele pot manifesta simptome ale principalilor agen¡i patogeni, care s-au instalat încå din toamnå sau primåvara timpuriu: Fåinarea (Blumeris graminis - Erysiphe graminis), Septorioza (Septoria tritici vs. Septoria nodorum) sau Påtarea în ochi a bazei tulpinii (Pseudocercosporella herpotrichoides). Trebuie acordatå o aten¡ie corespunzåtoare fungicidului utilizat la primul tratament deoarece acesta trebuie så combatå bolile enumerate mai sus.

Un program puternic în T1: - Reduce riscul de dezvoltare explozivå a bolilor; - Asigurå o protec¡ie îndelungatå în cazul unui T2 întârziat; - Ratarea momentului optim poate duce la pierderi semnificative de recoltå; - Un START slab nu poate fi recuperat!!! Primul tratament (T1) la culturile de cereale se efectueazå primåvara, la reluarea vegeta¡iei, atunci când plantele Profitul Agricol 4/2022

de culturå ¿i-au încheiat înfrå¡itul ¿i sunt în cre¿tere activå. Acest tratament este deosebit de important, de el depinzând în mare måsurå evolu¡ia favorabilå a culturii, ¿i reduce semnificativ pierderile de produc¡ie provocate de boli ¿i buruieni, ce pot ajunge pânå la 40%. Efectuarea primului tratament (T1) are loc în intervalul cuprins între începutul alungirii paiului ¿i apari¡ia frunzei stindard. În acest interval se recomandå ¿i efectuarea erbicidårii pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, care determinå pierderi semnificative de produc¡ie. De¿i acest interval se întinde pe o perioadå relativ lungå de timp, trebuie så avem în vedere cå cu cât întârziem mai mult momentul de intrat în câmp, cu atât gradul ¿i intensitatea atacului bolilor va cre¿te, iar pierderile poten¡iale de recoltå vor fi mai mari.

O protec¡ie puternicå încå de la început Având în vedere necesitatea unui start bun în vegeta¡ie, fårå compromisuri - recomandåm aplicarea pachetului Flexity Duo ca prim tratament (T1). Utilizarea pachetului Flexity Duo va asigura o protec¡ie sigurå împotriva bolilor încå de la începutul reluårii vegeta¡iei. Pachetul fungicid inovator Flexity Duo, de la BASF, combate fåinarea ¿i complexul de boli foliare ale

grâului ¿i ale orzului încå de la primul tratament din primåvarå. Flexity Duo este un pachet inovator pentru cå îmbinå avantajele a douå substan¡e active de ultimå genera¡ie. Este vorba despre metrafenonå ¿i piraclostrobin, care se numårå printre cele mai eficiente substan¡e active disponibile în România, care ac¡ioneazå sinergic pentru o protec¡ie sigurå ¿i de lungå duratå. Pe lângå efectul de prevenire ¿i combatere a bolilor, pachetul Flexity Duo asigurå ¿i: - Reducerea arsurilor solare, mai ales în perioadele de ar¿i¡å; - Efectul de înverzire a grâului; - Absorb¡ia mai bunå a azotului ¿i nutrien¡ilor; - Inhibarea produc¡iei de etilenå în timpul perioadelor de stres biotic ¿i abiotic; - Cre¿terea rezisten¡ei paiului ¿i reducerea riscului de cådere; - Utilizarea eficientå a apei din sol.

Combaterea buruienilor cu frunzå latå Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, în func¡ie de spectrul acestora din culturå, recomandåm aplicarea produsului Adentis, pe bazå de tribenuron-metil. Momentul optim pentru aplicarea tratamentului este din faza de 2 frunze pânå la apari¡ia uuu 37

CULTURI VEGETALE uuu frunzei stindard, iar buruienile trebuie så fie într-un stadiu cât mai timpuriu de dezvoltare (cele anuale în stadiul de 2-6 frunze, iar cele perene în stadiul de rozetå). Un alt produs recomandat este Gentis 450 EC. Acesta se aplicå postemergent în primåvarå, când atât culturile de cereale, cât ¿i buruienile sunt în faza activå de dezvoltare. Datoritå unei sensibilitå¡i mai reduse a unora dintre buruieni, momentul propice pentru aplicarea tratamentului este în faza de înfrå¡ire a culturii pânå la formarea primului internod. Gentis 450 EC are un spectru extins de combatere, prin combinarea a douå molecule cu mod de ac¡iune hormonal: acid 2,4 d ¿i fluroxipir. Are un impact rapid ¿i ireversibil asupra buruienilor ¡intå, cu primele semne vizibile dupå numai 1-2 zile de la aplicare. Pentru cei care doresc o solu¡ie complexå, recomandåm Racing Extra un erbicid sulfonilureic complex, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din culturile de cereale påioase, pe bazå de tifensulfuron-metil ¿i metsulfuronmetil. Racing Extra se aplicå în primåvarå, pânå la stadiul în care frunza stindard este complet dezvoltatå. Racing Extra poate fi aplicat chiar ¿i la temperaturi scåzute (4 - 50C), fårå a fi afectatå eficacitatea. În cazul cerealelor påioase de toamnå, se poate aplica imediat dupå råsårire, cu rezultate remarcabile, mai ales când existå infestare cu samulastra de rapi¡å sau floarea-soarelui, provenitå de la cultura premergåtoare. Pentru a cre¿te eficien¡a tratamentului cu erbicide vå recomandåm aplicarea acestora împreunå cu un adjuvant cum ar fi: MIG (200 ml/ha) sau Anngro (200 ml/ha).

tratament. Prin start bun ne referim la cre¿terea capacitå¡ii fotosintetice, dar ¿i la o înrådåcinare mai bunå ¿i o absorb¡ie mai ridicatå a apei ¿i a substan¡elor nutritive din sol. Physiocrop este un produs fertilizant cu efect biostimulator. Aplicarea foliarå a Physiocrop, în dozå de 1,0-1,5 l/ha, ajutå cultura så depå¿eascå momentele de stres. Astfel, are o ac¡iune de stimulare a plantei pentru economisirea energiei în timpul sintezei proteice; reduce stresul abiotic, ajutå la revenirea rapidå a culturii la începutul cre¿terii vegetative în primåvarå, în cazul secetei, schimbårilor de temperaturå, dar ¿i în cazul bolilor sau efectelor fitotoxice provocate de tratamentele cu produse de protec¡ia plantelor. De asemenea, cre¿te viteza de absorb¡ie a nutrien¡ilor, ajutând, totodatå, la cre¿terea metabolismului azotului. Un alt produs recomandat este Nutri-Phite PGA, un biostimulator ¿i un complex nutritiv brevetat, unic, pentru maximizarea absorb¡iei azotului ¿i o mai bunå dezvoltare a rådåcinilor. Cre¿te absorb¡ia, sinteza ¿i utilizarea îngrå¿åmintelor, ducând la o mai bunå instalare a culturii, dar ¿i la o produc¡ie de o calitate superioarå. Nutri-Phite PGA este un produs conceput pentru a cre¿te eficien¡a fertilizårii. Nutri-Phite PGA asigurå culturii cantitatea de fosfor necesarå în fazele critice (imediat dupå råsårire, înainte de înflorit), atunci când plantele nu pot utiliza rezerva de fosfor din sol în mod eficient.

Fertilizarea foliarå În ultimii ani, în cadrul tehnologiilor performante se utilizeazå din ce în ce mai mult aplicarea fertilizårilor foliare în vederea ob¡inerii de produc¡ii ridicate. Fertilizarea foliarå vine ca o completare a fertilizårii de bazå ¿i prin ea se urBiostimularea culturii Pentru a ajuta cultura de cereale de måre¿te asigurarea necesarului de mitoamnå (grâu, orz, triticale, secarå) så croelemente. Este recomandat ca se refacå dupå perioada de iarnå ¿i så înainte conceperii planului de fertilizare aibå un start bun, recomandåm aplica- foliarå så efectua¡i o analizå foliarå. rea unui biostimulator, odatå cu primul Aceasta vå poate indica dacå sunt anu-

mite blocaje în sol ¿i care sunt caren¡ele cu care cultura se confruntå. În urma analizelor foliare efectuate în ultimii 3 ani, în cadrul companiei AGRII am identificat cå cele mai frecvente caren¡e cu care se confruntå culturile de grâu sunt de: potasiu, bor ¿i zinc. Unul dintre produsele recomandate pentru culturile de cereale este Foliq Cereale. Acesta este un îngrå¿åmânt cu aplicare foliarå ¿i cu o formulare special conceputå pentru a preveni ¿i trata caren¡a de microelemente din plante. Compozi¡ia produsului asigurå în mare måsurå nevoile de nutri¡ie ale unor culturi intensive, asigurându-le o dezvoltare corespunzåtoare pe toatå durata perioadei de vegeta¡ie, favorizând ob¡inerea unor produc¡ii mari ¿i stabile. Se recomandå aplicarea Foliq Cereale, în vederea ob¡inerii unei dezvoltåri optime înainte de intrarea în iarnå, pentru a rezista mai bine la înghe¡, ¿i primåvara, odatå cu primul sau al doilea tratament, pentru a permite o dezvoltare optimå a culturii. În situa¡ia în care nu folosi¡i biostimulatori, se recomandå aplicarea unui fertilizant foliar odatå cu erbicidarea. Acesta are rolul de a ajuta cultura så se refacå mai repede dupå efectuarea tratamentului fitosanitar. Unul dintre produsele frecvent utilizate este Foliq universal, în dozå de 3,0-5,0 l/ha. Dacå este necesar, se va adåuga ¿i un insecticid la primul tratament. Astfel, se poate aplica insecticidul Alfadone 10 EC, pe bazå de alfa-cipermetrin, sau insecticidul Scatto, pe bazå de deltametrin. Aceste insecticide se pot utiliza cu succes pentru combaterea dåunåtorilor care apar pe parcursul perioadei de vegeta¡ie în culturile de grâu, orz, secarå, triticale sau ovåz.

Contacta¡i echipa Agrii România pentru a vå ajuta cu aceste produse, dar ¿i cu alte sfaturi pentru a avea culturi frumoase ¿i sånåtoase: https://agrii.ro/contact/.

Profitul Agricol 4/2022

Neoinicotinoidele, între [tiin]\, justi]ie [i politic {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila

În

2015 a apårut o revizuire sistematicå a literaturii ¿tiin¡ifice, realizatå de o echipå de cercetåtori suedezi (Lundin ¿i colab.), care a conchis cå încå existå lacune semnificative în ceea ce prive¿te impactul neonicotinoidelor asupra albinelor. Acest lucru a fost confirmat ¿i de Carreck ¿i Ratnieks (Universitatea Sussex UK), tot în 2015. Ace¿tia aråtau cå, de¿i studiile de laborator au demonstrat efecte subletale adverse asupra albinelor, acelea¿i efecte nu au fost observate în studiile de teren ¿i considerå cå acest lucru ar fi datoritå unei supraestimåri a trei factori de dozare, respectiv concentra¡ie, duratå ¿i alegere (atractivitatea culturii). Ce vor så spunå cercetåtorii britanici, mai pe în¡elesul tuturor? În laborator se aplicå în general doze ¿i perioade de expunere la pesticide mult mai mari decât s-ar întâmpla în realitate în câmp Plus cå albina, în naturå, se duce unde vrea ea, fårå så ¡inå cont de indica¡iile omului. Dar ce s-a întâmplat în UE între 2004, când Fran¡a a suspendat tratamentul semin¡elor cu imidacloprid, ¿i 2015, când avem rezultatele ¿tiin¡ifice de mai sus? Astfel ajungem la rapoartele periodice ale EFSA care au stat, cel pu¡in la nivel declarativ, la baza interzicerii în timp a neonicotinoidelor. ¥n primul raport de referin¡å din 2008, la 5 ani dupå apari¡ia raportului francez, EFSA afirmå despre efectul tratamentul semin¡elor cu neonicotinoide asupra albinelor urmåtoarele: “Imidaclopridul are un mod sistemic

distinct de ac¡iune. Prin urmare, absorb¡ia în plante din aplicarea de tratamente a solului/semin¡elor a fost investigatå în diferite culturi (porumb, bumbac, vinete, cartofi ¿i orez). Plantele au absorbit pânå la 20% (porumb) din cantitatea de imidacloprid aplicatå ca tratament la semin¡e. Imidaclopridul este translocat preferen¡ial la frunze ¿i låstari ¿i cu o probabilitate mult mai micå la organele de repro-

“

ducere. Concentra¡iile de imidacloprid ¿i principalii såi metaboli¡i ai plantelor au fost investigate în nectarul ¿i polenul de floarea-soarelui, unde semin¡ele au fost tratate cu imidacloprid radioactiv /såmân¡å în doza de 0,7 mg. Numai imidaclopridul a fost gåsit în studiu, dar nu au fost gåsi¡i metaboli¡i ai plantelor (limita de detec¡ie a fost de 0,1 ppm). Concentra¡iile de imidacloprid måsurate în polen ¿i nectar la diferitelor culturi din diferite loca¡ii din Europa sugereazå cå este probabil ca nivelurile de reziduuri din nectarul de polen så nu depå¿eascå 5 ppm pentru utilizårile tratamentelor pentru semin¡e înregis-

trate în prezent în Europa.” (EFSA Scientific Report (2008), pag 41.) Mai departe, legat de acest prag, se aratå cå s-a “prezentat un calcul bazat pe valorile NOEC (efecte letale acute ¿i cronice, impacturi comportamentale, inclusiv dezvoltarea stupului de albine) ¿i nivelurile de reziduuri din nectar ¿i/sau polen de <5 ppm, rezultând valori de >9,2, >10, >4,8 ¿i >4”, sugerând un risc scåzut pentru albine ca urmare a utilizårii reprezentative ca tratament pentru semin¡e. (EFSA Scientific Report (2008) 148, pag 55.) În plus, chiar dacå am men¡ionat cå nu face parte din obiectul analizei noastre, så vedem ce zicea EFSA despre aplicarea prin pulverizare în vegeta¡ie a neonicotinoidelor: “În general, se conchide cå aplica¡iile de pulverizare ale imidaclopridului prezintå un risc ridicat pentru albine. Atenuarea riscurilor este necesarå pentru utilizarea în livezi”. Riscul pentru albine este considerat a fi scåzut dacå produsul nu este aplicat în timpul înfloririi ¿i dacå buruienile cu flori sunt îndepårtate înainte de aplicare. [EFSA Scientific Report (2008) 148 1-120. Concluzie privind evaluarea inter pares a imidaclopridului, pag. 6]. Acum stând ¿i gândind precum Moromete, oare cine o avea dreptate: raportul francez, care a conchis cå albinele sunt în pericol din cauza neonicotinoidelor, sau raportul EFSA, autoritatea cea mai înaltå a UE în domeniul reglementårilor de siguran¡å alimentarå, care nu a putut så observe acela¿i lucru, ba din contrå? Solu¡ia a venit de la Bruxelles într-un mod simplu ¿i strålucit pentru a salva situa¡ia. S-a dispus realizarea unui nou raport de cåtre EFSA, prin care så adune noi date pentru a evalua situa¡ia. Profitul Agricol 4/2022

CULTURI VEGETALE Adicå, repeta¡i pânå vå ies concluziile pe care le dorim. Dupå câ¡iva ani de muncå ¿i dezbateri, a venit ¿i anul 2013, când, pe baza unei noi evaluåri EFSA, UE ia decizia controversatå de interzicere a folosirii imidaclopridului, clothianidin ¿i thiametoxan, toate trei insecticide din familia neonicotinoidelor. Situa¡ia era prezentatå astfel într-un articol de preså apårut în UK: “Ecologi¿tii au numit aceastå mi¿care «o victorie semnificativå pentru bunul-sim¡ ¿i pentru popula¡iile noastre de albine asediate» ¿i au spus cå este «limpede cå existå un sprijin ¿tiin¡ific, politic ¿i public cople¿itor pentru interdic¡ia acestora»”. Acum sprijinul ¿tiin¡ific îl în¡eleg, dar ce are a face sprijinul politic ¿i public? Oare astfel de decizii nu ar trebui så fie exclusiv ¿tiin¡ifice? Dar så vedem ce scrie mai departe în articol: “Regatul Unit, care a votat împotriva proiectului de lege, nu a fost de acord: “A avea o popula¡ie sånåtoaså de albine este o prioritate de vârf pentru noi, dar nu am sus¡inut propunerea de interdic¡ie, deoarece dovezile noastre ¿tiin¡ifice nu o sus¡in.”

Bayer Cropscience a remarcat: “Bayer råmâne convinså cå neonicotinoizii sunt siguri pentru albine atunci când sunt utiliza¡i în mod responsabil ¿i corespunzåtor. Dovezile ¿tiin¡ifice clare au trecut pe planul secund în procesul de luare a deciziilor.” Reac¡ia comunitå¡ii ¿tiin¡ifice a fost mixtå. Biochimistul Lin Field a spus cå decizia s-a bazat pe “lobby politic” ¿i ar putea duce la ignorarea altor factori implica¡i în tulburarea colapsului coloniei de albine. Zoologul Lynn Dicks de la Universitatea Cambridge nu a fost de acord, spunând cå: “Aceasta este o victorie a principiului precau¡iei, care ar trebui så stea la baza reglementårii mediului.” (McDonaldGibson C (29 April 2013). “'Victory for bees' as European Union bans neonicotinoid pesticides blamed for destroying bee population”. The Independent.). O altå men¡iune importantå este legatå cå votul în Consiliul UE a fost 11 ¡åri pentru interzicere, 6 ¡åri împotrivå ¿i 11 ¡åri s-au ab¡inut, aici fiind inclusiv cele care, nefiind afectate de aceste probleme, au decis så nu se implice

Principiul precau]iei Important este de re¡inut formularea “principiului precau¡iei”, pe care o så o regåsim într-un alt moment extrem de important al pove¿tii noastre ¿i care estimez cå va avea implica¡ii nebånuite la acest moment, dar vom reveni mai încolo în material. Pentru ca cititorii så în¡eleagå pe deplin situa¡ia, adoptarea raportului EFSA a fost precedatå de adoptarea, în UK, în 2012, a unui raport al autoritå¡ii de reglementare britanicå (DEFRA), care, surprizå, conchidea ca ¿i raportul EFSA din 2008, cå nu a identificat studii sau analize care så confirme în condi¡ii de câmp cå aplicarea neonicotinoidelor afecteazå familiile de albine. Profitul Agricol 4/2022

De aceea, spunea DEFRA, este foarte important ca studiile de câmp efectuate direct de aceasta indicau acela¿i lucru. Aceastå pozi¡ie a fost asumatå de guvernul britanic ¿i a stat la baza votului împotrivå din 2013 de care se vorbe¿te în articolul citat mai sus. Doar cå EFSA a reac¡ionat dur, printr-un raport de excomunicare a raportului britanic, alåturi de multe alte studii americane, australiene, dar ¿i ale cercetåtorilor europeni care nu aveau direc¡ia “sugeratå” din ce în ce mai puternic de Bruxelles. Acuza formulatå de EFSA, studiile altor autoritå¡i de reglementare în domeniu nu respectau standardele de realizare a unor astfel de studii.

politic în acest “råzboi”. Dar hai så vedem acum concluzia raportului EFSA din 2013 ¿i fiecare så tragå singur ce concluzie vrea. Astfel, în raport se aratå: “Numeroase studii de semi-câmp ¿i de câmp de nivel superior au fost disponibile pentru rapi¡a oleaginoaså ¿i floarea-soarelui. Mai multe dintre acestea au fost deja raportate în DAR ¿i evaluate la nivelul UE” (EFSA, 2008) ¿i au fost reexaminate pentru prezenta concluzie, având în vedere EFSA 2012a. Deci, ca så în¡elegem, metodologia EFSA 2012a, de care se vorbe¿te, reprezintå baza “excomunicårii” prin care, ulterior realizårii studiilor, se stabile¿te cam care ar fi trebuit så fie metodologia folositå de acestea, plus cå prin aceastå “îmbunåtå¡ire” s-au reevaluat datele care au stat ¿i la baza raportului din 2008. Sau, mai clar spus, punem zece tâmplari så facå zece scaune, dar dupå ce le vedem, atunci stabilim care så fie criteriile care trebuiau respectate în fabrica¡ie ¿i astfel alegem scaunele. Altfel spus, lucrurile s-au petrecut a¿a cum facem noi licita¡iile de stat pe plaiurile dâmbovi¡ene, ne în¡elegem la ce trebuie ¿i apoi stabilim caietul de sarcini ¿i câ¿tigå cine trebuie. Curat murdar, coane Fånicå!! Dar ce spune mai departe studiul EFSA legat de efectele asupra albinelor în cazul studiilor de câmp? “Efecte clare nu au fost observate în oricare dintre studii. Au existat unele indicii cu privire la efectele poten¡iale (de exemplu, mortalitate crescutå sau o cre¿tere în greutate u¿or mai micå a stupului în compara¡ie cu controlul), dar în niciunul dintre cazuri nu ar putea fi atribuite expunerii la imidacloprid cu mare certitudine.” [Jurnalul EFSA 2013;11(1):3068 Concluzie privind evaluarea inter pares a evaluårii riscului de pesticide pentru albine pentru substan¡a activå imidacloprid, pag. 24). Dar, fårå a fi mali¡ios, cei de la EFSA s-au sim¡it datori så ajute decizia politicå ¿i au adåugat ¿i urmåtorul paragraf: “Toate studiile au avut dezavantaje, de exemplu, una sau mai multe uuu 41

CULTURI VEGETALE uuu dintre urmåtoarele: expunerea scurtå sau perioada scurtå de monitorizare post-expunere; raportarea neclarå sau lipsa informa¡iilor despre unii parametri importan¡i; utilizarea altor insecticide (adicå fipronil) în câmpurile de testare sau în apropierea acestora; numår redus de replici; lipsa evaluårilor statistice; colonii prea mici; stocul de alimente nu a fost îndepårtat pentru a asigura utilizarea alimentelor proaspåt colectate.” Eu nu spun cå aceste observa¡ii nu pot fi corecte, dar în acest caz, dacå nu ai studii corecte, pe ce bazå iei decizia?

Dar hai så mai vedem care a fost concluzia pentru folosirea produselor insecticide granulate (chiar dacå am spus cå nu fac obiectul acestui material) în acela¿i raport din 2013: “Nu sunt disponibile date privind nectarul ¿i reziduurile de polen pentru plantele tratate cu produsele granulate cu imidacloprid autorizate. Nivelul reziduurilor care se preconizeazå cå vor fi în nectar ¿i polen prin absorb¡ia rådåcinilor ¿i distribu¡ia sistemicå este dependent de plante ¿i poate depinde, de asemenea, de formulare ¿i de tehnica de aplicare. Extrapolarea reziduurilor din alte tipuri de plante, formulåri sau culturi este foarte incertå. Prin urmare, nu se poate efectua o evaluare cantitativå a riscurilor pentru albinele melifere la plantele tratate cu granule de imidacloprid.” [Jurnalul EFSA 2013;11(1):3068 Concluzie privind evaluarea inter pares a evaluårii riscului de pesticide pentru albine pentru substan¡a activå imidacloprid, pag. 25). Tot în acest raport mai este de men¡ionat situa¡ia unui “celebru” proiect din Austria ¿i unde avem concluzia urmåtoare: “Rezultatele proiectului MELISSA au furnizat dovezi cå, în Austria, în perioada 2009-2011, au avut loc daune regionale grupate ale albinelor, care au fost frecvent asociate cu utilizarea porumbului ¿i a semin¡elor de dovleac oleaginoase tratate cu insecticide. S-a observat cå, în unele cazuri, au exis42

tat daune grave ale albinelor/pierderi de colonii, dar nu au fost detectate reziduuri ale substan¡elor active din pesticidele neonicotinoide.” Aceastå formulare îmi aduce aminte de un “prieten” de pe FB, care, dupå primul material, mi-a scris cå el a observat din 2016 pânå în 2020 cå albinele de la stupii lui au probleme la neonicotinoide, dar asta în condi¡iile în care din 2017, respectiv 2018 noi nu am mai avut derogare pentru culturile melifere, iar el nu a fåcut nici o analizå (dar este sigur cå dacå ar fi fåcut rezultatele ar fi fost ¿i mai dramatice). Revenind la formularea de mai sus subliniatå, fiecare cititor poate så aibå propria opinie, dar må întreb, dacå nici måcar reziduuri nu am detectat, care sunt probele care stau la baza afirma¡iei, doar mårturiile apicultorilor? Nu am nimic cu nimeni, nici de o parte sau alta, dar astfel de abordåri nu pot fi numite ¿tiin¡ifice. Mergând mai departe cu povestea, controversele au continuat ¿i opinia tot nu a putut deveni unanim acceptatå, iar astfel, în 2016, apare un nou studiu care så încurce i¡ele, studiu de lungå duratå efectuat în nordul Germaniei ¿i unde se aratå, printre altele: “Întrucât studiile de monitorizare la nivel de peisaj (in câmp) sunt complexe,

dificil de realizat ¿i costisitoare, acestea nu sunt efectuate în mod regulat pentru evaluarea riscului de PPP (aplicare a pesticidelor) pentru speciile de insecte polenizatoare. Cu toate acestea, ele pot conduce la evaluåri care nu pot fi ob¡inute din studii de nivel inferior (cele de laborator), de exemplu, în ceea ce prive¿te nivelurile de expunere realiste ¿i relevan¡a punctelor finale måsurate. Acest lucru este valabil în special pentru bondari, deoarece metodele standard-

Un studiu românesc asupra problemei neonicotinoidelor La noi în ¡arå avem rezultatele par¡iale ale unui studiu (el este finalizat în 2021) realizat sub egida ASAS ¿i coordonat de dr. Emil Georgescu, care aråta într-un articol cå: “¥n ¡ara noastrå, în anul 2018, în cadrul proiectului de cercetare ADER 4.1.5, intitulat «Realizarea unui sistem de monitorizare ¿i cuantificare a efectelor tratamentului semin¡elor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin ¿i tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å, asupra produc¡iei agricole ¿i a popula¡iilor de Apis mellifera, în condi¡iile agropedoclimatice specifice ¡årii noastre», s-au analizat probe de

polen, nectar, miere, puiet ¿i de albine din culturile de rapi¡å, porumb ¿i floarea-soarelui, pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin ¿i tiametoxam. Aceste probe au fost trimise pentru analize cåtre laboratoare acreditate ISO 17025 din Bulgaria, Fran¡a ¿i Germania. În total s-au analizat 106 probe, din care, la majoritatea nivelul de reziduuri de imidacloprid, clotianidin ¿i tiametoxam a fost sub limita de cuantificare! (Neonicotinoidele: întrebåri ¿i posibile clarificåri” - Emil Georgescu publicat: 14 ianuarie 2020 în revista Ferma).

Profitul Agricol 4/2022

izate de testare nu sunt încå disponibile. În concluzie, echipa nu a identificat nicio dovadå cå o singurå cauzå, cum ar fi utilizarea neonicotinoidelor, poate fi consideratå responsabilå pentru o scådere a popula¡iilor de polenizatori, cum ar fi bondarii, atunci când mai mul¡i factori, cum ar fi disponibilitatea resurselor (în special în ceea ce prive¿te agricultura intensivå), agen¡ii patogeni ¿i al¡i factori, joacå un rol în supravie¡uirea speciilor de insecte polenizatoare.” (Large-scale monitoring of effects of clothianidin-dressed OSR seeds on pollinating insects in Northern Germany: effects on large earth bumble bees (Bombus terrestris) Guido Sterk l Britta Peters l Zhenglei Gao l Ulrich Zumkier - Ecotoxicology DOI 10.1007/s10646-016-1730-y, 14 sept. 2016). De men¡ionat cå existå numeroase studii care aratå cå bondarii, în compara¡ie cu albinele, sunt de 2-3 ori mai sensibili la dozele de neonicotinoide. Revenind la rapoartele EFSA, în acela¿i mod ca ¿i la cele din 2008 ¿i 2013, s-au realizat ¿i prezentat la comanda aceluia¿i beneficiar, adicå Comisia Europeanå, noi rapoarte în 2015 ¿i ultimul din 2018, doar, doar o ie¿i ce trebuie. Profitul Agricol 4/2022

Pentru a economisi un pic de spa¡iu tipografic må opresc direct la ultimul raport din 2018 ¿i unde am re¡inut douå concluzii definitorii pentru subiectul nostru ¿i enun¡ate la capitolul unde se prezintå rezultatele privind efectul tratamentul semin¡elor asupra albinelor înregistrate în cazul studiilor de câmp. Astfel, în primul scenariu legate de aplicarea tratamentului la cultura în curs se aratå: “De asemenea, a fost efectuatå o evaluare a riscului de nivel 3 (înseamnå studii de câmp) pentru utilizarea la rapi¡a de toamnå, folosind date de la experimente cu hrånitor de colonii, semi câmp ¿i câmp. Evaluårile riscurilor de nivel 3 au dus la un risc scåzut. Acesta a fost extrapolat la rapi¡a de primåvarå; prin urmare, s-a conchis un risc scåzut atât pentru rapi¡a de toamnå, cât ¿i pentru primåvarå”. (EFSA Journal 2018;16(2):5178, pag. 40-41). În continuare se aratå cå, ¿i în cazul culturilor succesive dupå cultura tratatå, situa¡ia este urmåtoarea: “De asemenea, a fost efectuatå o evaluare a riscului de nivel 3 pentru albine ¿i bondari, folosind date de la experimente de hrånire pentru colonii, semi câmp ¿i câmp care au fost disponibile pentru albine ¿i bondari. Evaluårile

riscurilor de nivel 3 (studii de câmp) au dus la un risc scåzut pentru albine. Pentru bondari a fost indicat un risc ridicat prin evaluårile de risc.” Acum zic så trecem din nou Atlanticul ¿i så vedem care este situa¡ia în Canada, unde autoritatea de reglementare de acolo aratå, într-un studiu na¡ional publicat în 2017, cå pierderile de familii de albine poten¡ial afectate de pesticide (deci nu confirmate, doar bånuite) a fost în perioada 2012-2015 între 0,5 ¿i 1,6% pe an în cazul culturilor unde semin¡ele au fost tratate cu neonicotinoide, adicå toate ca så fie mai clar (în Canada ¿i semin¡ele de soia se trateazå). Dar surpriza raportului abia urmeazå, adicå, în aceea¿i perioadå 20122015, pierderile de familii de albine poten¡ial afectate de pesticide în cazul culturilor tratate în vegeta¡ie inclusiv cu neonicotinoide a variat între 0,07 ¿i 0,3%/an. U¿or, u¿or am ajuns în 2021 ¿i ne întoarcem în Europa de urgen¡å, chema¡i de faptul cå, printr-o decizie din 6 mai 2021, Curtea de Justi¡ie a Uniunii Europene (CJUE) a validat definitiv interzicerea a trei insecticide neonicotinoide (clothianidin, tiametoxam ¿i imidacloprid) luatå de Comisia Europeanå în 2013. 43

CULTURI VEGETALE

Cu insecticidele în justi]ie Dar la aceastå decizie doresc så subliniez ceea ce se aråta într-un articol francez, unde un ONG parte a procedurii aråta: “PAN Europe (Pesticide Action Network) (ONG men¡ionat), care intervine ¿i el în procedurå, este încântatå de faptul cå CJUE ¿i-a bazat decizia pe principiul precau¡iei. “Curtea confirmå defini¡ia principiului precau¡iei: în cazul în care existå îndoieli cu privire la toxicitatea unui pesticid, Comisia Europeanå este în drept så-l interzicå”, salutå Martin Dermine, responsabil cu politicile de sånåtate ¿i ¿tiin¡ifice în cadrul ONG-ului. Decizia a confirmat, de asemenea, cå Comisia a avut dreptate så foloseascå concluziile Autoritå¡ii Europene pentru Siguran¡a Alimentarå (EFSA), chiar dacå acestea nu au fost încå validate de statele membre ale UE. Despre concluziile EFSA am vorbit destul în acest material ¿i nu mai revin, dar justificarea CJUE ar trebui så ne punå pe gânduri pentru precedentul care îl creeazå (vå aduce¡i aminte cå v-am aten¡ionat asupra principiului precau¡iei în material), în sensul cå de aici încolo, oricând “cineva care ¡ipå tare” ¿i are bani så facå gålågie cât så se

creadå cå el este majoritatea, poate så invoce principiul “precau¡iei” ¿i så interzicå folosirea unui pesticid, aliment, aditiv, medicament etc. Apropo, ce s-ar fi întâmplat dacå intervenea CJUE pe baza aceluia¿i principiu ¿i suspenda vaccinurile anti-Covid, unde, între noi fie vorba, chiar puteau fi invocate astfel de principii, mai ales în perioada de început a folosirii acestora, când existau numeroase suspiciuni? Mai mult, articolul francez mai aratå o frazå introduså de CJUE: “Curtea confirmå aici cå orice nouå lucrare ¿tiin¡ificå poate fi folositå pentru a interzice un pesticid. Acest lucru este fericit, deoarece poate dura între 10 ¿i 15 ani pânå când statele membre convin så înåspreascå normele de evaluare a pesticidelor. Acest lucru va oferi, cu siguran¡å, EFSA ¿i Comisiei Europene mai multå libertate de a accelera interzicerea celor mai toxice pesticide”, adaugå Dermine. (07 mai 2021 - Laurent Radisson - ActuEnvironnement.com - Néonicotinoïdes: la justice européenne valide définitivement les interdictions). Acest paragraf, de fapt, deschide o cutie a Pandorei care deocamdatå nu

putem så o evaluåm, în sensul cå orice cercetåtor, indiferent de capacitatea ¿i onestitatea acestuia, dacå scoate o lucrare unde afirmå cå un pesticid/ medicament/aliment poate fi dåunåtor pentru om/ animal /plante, aceea lucrare nu necesitå nici validarea altor cercetåri ¿i nici o analizå a autoritå¡ilor de reglementare, putând fi folositå în mod automat de Comisia Europeanå pentru a o interzice. Oare acest sistem a fost certificat ca så stea pe viitor la baza unor decizii “interpretabile” ¿i care så eludeze o validare a statelor membre, astfel încât orice opinie rebelå în raport cu “decizia bruxellezå” så nu mai creeze o piedicå? Îmi place så îl parafrazez pe prietenul Datcu Vasile, care spunea: “Europa a fost locomotiva dezvoltårii umanitå¡ii, dar a fost în acela¿i timp ¿i un Cronos (zeul care ¿i-a devorat copiii), care a produs douå råzboaie mondiale nemaiîntâlnite prin cruzime ¿i distrugeri, neegalate nicåieri altundeva pe glob”. Oare agricultura europeanå este unul din fiii devora¡i ai lui Cronos, zeul timpului? Greu de spus, dar argumentele încep så se strângå.

Profitul Agricol 4/2022

MA{INI & UTILAJE Tratamente eficiente cu sprayerele John Deere M700 Sprayerele tractate John Deere din seria M700 sunt eficiente, compacte, robuste ¿i, datoritå designului cu linie joaså a rezervorului ¿i centrului de greutate aproape de sol, foarte stabile chiar ¿i atunci când au rezervoarele pline, inclusiv pe terenuri cu denivelåri. Cele trei modele din seria M700 au câte douå versiuni, cu sau fårå sistemul i-Solutions integrat, ¿i rampe de pulverizare pliabile (cu douå sau trei segmente) ce pot opera pe lå¡imi de lucru de 18 - 28 metri. Rampele duble pliabile au o lå¡ime reduså de transport, de doar 2,55 m. Rampele triple pliabile au o lå¡ime de transport de 3 m. Sunt echipate cu linii de pulverizare ¿i fitinguri de inox, pentru a asigura o duratå mare de via¡å. Acestea nu se degradeazå nici dupå ani de utilizare, datoritå utilizårii lagå-

relor cu bilå, ce se pot înlocui de la punctele-pivot. ¥n plus, sunt prevåzute cu un ¿asiu robust, bine echilibrat ¿i suspensie axialå cu legåturå dublå (op¡ional) pentru performan¡å de lungå duratå ¿i mai pu¡inå tensiune asupra structurii, atât pe terenuri agricole, cât ¿i pe drumuri. Pot fi echipate cu rezervoare de capacitå¡i diferite: de 2.400, 3.200 ¿i 4.000

litri. Designul rezervorului cu linie joaså ¿i mecanismul de reglare a înål¡imii, paralelipipedic cu bara în Z, transferå mai multå greutate tractorului. Aceasta înseamnå o mai bunå distribuire a greutå¡ii, urmårirea exactå a cårårilor tehnologice ¿i o compactare mai micå a solului. IPSO Agriculturå oferå în aceastå perioadå sprayerele M700 la pre¡uri promo¡ionale.

Arpad DOBRE

Ar\turi la viteze mari cu plugul Amazone Teres 300 Amazone recomandå în aceastå perioadå plugul purtat reversibil Teres 300. Acesta are versiuni cu 4, 5 sau 6 trupi¡e, care pot fi operate de tractoare cu puteri de pânå la 300 CP.

Modelele Teres V ¿i Teres VS au un sistem hidraulic de ajustare infinit variabilå a lå¡imii de lucru, iar ultimul model mai dispune ¿i de un sistem de eliberare a bolovanilor, ac¡ionat hidraulic,

pentru a proteja lamele plugului de deteriorare. În plus, noile trupi¡e SpeedBlade sunt rezistente ¿i au o uzurå reduså chiar ¿i la viteze mari de operare, de pânå la 10 km/h. Plugurile Teres realizeazå o degajare mare a brazdei, datoritå conceptului de ultimå genera¡ie a corpului, iar în urma lor råmâne o aråturå uniformå, chiar ¿i pe soluri mai dificile, cu ajutorul sistemului AutoAdapt, de ajustare hidraulicå a lå¡imii brazdei.

Arpad DOBRE 46

Profitul Agricol 4/2022

MA{INI & UTILAJE

Fermierii ies mai ieftin dac\ planific\ achizi]ia utilajelor Continuåm demersul nostru în clarificarea cauzelor care au dus la prelungirea cu pânå la 12 luni a termenelor de livrare a utilajelor agricole. Fermierii le vor, ca de obicei, “ieri”, dealerii le-ar da tot “ieri” dacå producåtorii ar fi avut la timp materii prime ca så le asambleze. Jaydeep Singh, CEO AgroConcept (foto), crede cå întârzierile de pe lan¡urile de aprovizionare ¿i termenele de livrare s-ar putea reduce pânå la sfâr¿itul acestui an, iar din 2023, pia¡a achizi¡iilor de ma¿ini agricole ar urma så revinå la normal. Dar fermierii trebuie så comande din timp utilajele, cu cel pu¡in 6 luni înainte, iar astfel vor ie¿i chiar mai ieftin ¿i vor ob¡ine ¿i o valoare mai bunå pentru ma¿inile agricole date ca avans. Pe pia¡a de profil din România, timp de decenii a fost un fapt obi¿nuit ca fermierii så comande ma¿ini agricole cu cel mult 2-3 luni înainte de campanii, a¿a cå dealerii au avut mai mereu stocuri acoperitoare. De obicei, administrarea lor genera costuri, care se transferau în final la utilaje. A trebuit så vinå pandemia din 2020, care a suspendat luni în ¿ir toate lan¡urile de aprovizionare, de la materii prime, piese, subansamble pânå la produse finite, adicå ma¿ini ¿i utilaje agricole. Aceasta a creat probleme în asigurarea comenzilor plasate pentru 2021, an iarå¿i ie¿it din comun, dar la superlativ în ceea ce prive¿te culturile agricole, pre¡urile la cereale ¿i chiar ¿i vânzårile de ma¿ini agricole. “La începutul anului trecut toatå lumea din domeniul agricol ¿i nu numai, Profitul Agricol 4/2022

la nivel global, era precautå. Nimeni nu a anticipat avalan¿a de comenzi care a venit spre finalul primului trimestru, pentru absolut toate categoriile de ma¿ini agricole”, spune Jaydeep Singh. Cererea uria¿å a pus presiuni foarte mari pe furnizorii de materii prime pentru industria ma¿inilor agricole. Cele mai mari probleme cauzate de lan¡urile de aprovizionare au apårut în trimestrele III ¿i IV din 2021. Dar înainte de aceasta, våzând tendin¡ele de pe pia¡a internå ¿i interna¡ionalå încå din primåvarå, AgroConcept a devansat mult comenzile cåtre producåtori, în special combine, iar în loc de septembrie-octombrie, le-a plasat în varå, pentru a se pregåti de campania de recoltare din 2022. De ce preponderent la combine? În primul rând pentru cå mai to¡i producåtorii de la nivel global ¿i-au prioritizat activitatea ¿i s-au axat pe produc¡ia de combine. Cum spune ¿i Jaydeep Singh, dacå livrarea unui tractor întârzie 3 luni, este un lucru serios, dar în cazul combinelor e mult mai grav, deoarece e periclitatå munca de un an a fermierilor. Iar dupå ce au suferit consecin¡ele dure ale prelungirii termenelor de livrare, unii chiar au tras învå¡åminte pentru viitor ¿i au început så comande încå de anul trecut ma¿ini agricole pentru sezonul agricol din aceastå varå. CEO-ul AgroConcept considerå cå, de¿i neplåcutå, experien¡a a fost totu¿i utilå, în special pentru fermierii medii ¿i mari, care oricum achizi¡ionau combine ¿i tractoare noi ¿i de puteri mari. Pentru contracararea prelungirii termenelor de livrare (care poate apårea oricând în viitorul apropiat sau pe termen mediu), este de dorit ca fermierii så plaseze comenzile ferme pentru combine, de exemplu, în lunile noiembrie-

decembrie. De ce? Simplu, pentru cå ies mai ieftin ¿i mai bine. Mai ieftin, deoarece într-un an normal, producåtorii scumpesc utilajele în ianuarie, deci fermierii ar putea prinde pre¡urile vechi. Mai bine, pentru cå, de regulå, achizi¡ia unei combine noi merge mânå-n mânå cu predarea ca avans a uneia vechi. În acest caz, deoarece are timp s-o promoveze, dealerul poate oferi un pre¡ mai bun pentru vechea combinå, deci fermierul are în final de plåtit mai pu¡in pentru noua combinå. La AgroConcept, printre combinele cel mai bine vândute în anii trecu¡i, cu comenzi deja plasate pentru livrarea în mai-iunie 2022, se numårå modelele TC, ideale pentru ferme mici ¿i mijlocii, precum ¿i CX ¿i CH, eficiente în ferme medii ¿i mari.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE Agri-Alian¡a: Precizie cu semånåtorile Kubota PP Agri-Alian¡a are în aceastå perioadå o ofertå promo¡ionalå la semånåtorile pentru culturi prå¿itoare Kubota PP: 1450V, 1450V-SX, 1601F SX ¿i 1601TF-SX. Acestea pot fi utilizate la viteze de pânå la 18 km/h, pot semåna diverse culturi pe 6,7 sau 8 rânduri la distan¡e de 33-80 cm, cu sec¡ii cu antrenare electricå sau semånat prin împu¿care ¿i pot fi dotate cu buncåre de fertilizare de 1.000-2.000 l. Dicor Land Gala]i

Dicor Land a vândut

peste 1.200 de utilaje New Holland anun¡å un nou tractor pentru viticulturå New Holland ¿i Pininfarina au prezentat recent conceptul de tractor pentru viticulturå. Botezat Straddle Tractor, este pregåtit så func¡ioneze ¿i cu motor electric, este eficient în vii cu rânduri înguste, asupra cårora se poate înål¡a ¿i î¿i poate lårgi ecartamentul, fiind util la tratamente, tåieri etc. Parbrizul este dintr-o singurå bucatå ¿i are ¿i func¡ia de u¿å. Ro¡ile sunt late ¿i compacteazå mai pu¡in terenul.

BKT: Anvelope rezistente la presiune ¿i cåldurå BKT are în oferta sa douå noi tipuri de anvelope rezistente la cåldurå ¿i presiune. Airomax AM 27 este adecvatå la deplasårile pe ¿osele ¿i autostråzi, are o rezisten¡å ridicatå la uzurå ¿i men¡ine trac¡iunea pe terenurile dure ¿i neuniforme de pe ¿antiere. Airomax AM 543 este adecvatå pentru automacaralele utilizate în sectorul construc¡iilor ¿i garanteazå o trac¡iune optimå ¿i o stabilitate foarte bunå. 48

Cu capital 100% românesc, compania Dicor Land a încheiat anul 2021 cu vânzåri de peste 1.200 de utilaje. Sunt rezultatele pe care compania ¿i le-a propus în 2020 ¿i pentru care toatå echipa, de 102 oameni, a lucrat intens.

vând 67 de angaja¡i în 2020, Dicor Land ¿i-a consolidat pe parcursul anului 2021 pozi¡ia pe pia¡a de comercializare a utilajelor ¿i echipamentelor agricole, precum ¿i pe cea a pieselor de schimb. Numårul angaja¡ilor a ajuns la 102 ¿i îi include pe cei din back-office, mecanicii agricoli ¿i managerii zonali. Dicor Land a ajuns în peste 3.715 de ferme la nivel na¡ional, prin vânzarea a 1.206 de utilaje ¿i echipamente agricole ¿i a peste 150.000 de piese de schimb. Anul 2021 a reprezentat ¿i un an de expansiune teritorialå, Dicor Land deschizând un al treilea punct de lucru în jude¡ul Ialomi¡a, lângå Slobozia, la Bucu. Dicor Land se apropie astfel mult

mai mult de fermierii din sudul ¡årii cu stocuri de utilaje ¿i echipamente agricole, dar ¿i cu un punct de livrare piese de schimb - prin divizia Dicor Parts. Pe de altå parte, oportunitatea de a sus¡ine mediul academic din România este pentru companie o onoare ¿i o responsabilitate pe care ¿i-o asumå an de an. Alåturi de Facultatea de Agriculturå de la Ia¿i, Dicor Land a reu¿it så dezvolte proiecte educa¡ionale pentru tinerii studen¡i, viitori fermieri, ¿i så ofere condi¡ii de studiu mai bune pentru ace¿tia, prin contribu¡ia la renovarea a douå amfiteatre din cadrul facultå¡ii. “Låsåm în urmå un an extraordinar, cel mai bun pânå acum din istoria Dicor Land. Este anul 10, de nota 10, la rezultatele cåruia au contribuit deopotrivå fermierii ¿i colegii din Dicor Land. Ne bucuråm pentru încrederea acordatå ¿i le mul¡umim tuturor celor care s-au numårat printre partenerii no¿tri în anul 2021. Ne lansåm în 2022 cu noi dorin¡e, viziuni ¿i angajamente. Vom fi cu siguran¡å mai buni ¿i mai aproape de fermieri”, a declarat Daniel Auricå, director general Dicor Land.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 4/2022

MA{INI & UTILAJE

Cum preg\ti]i corect utilajele pentru prim\var\ Ne aflåm deja în februarie, iar utilajele care au fost stocate peste iarnå urmeazå så fie scoase în curând la lucrul în câmp. Sunt o serie de gre¿eli care pot apårea în procesul de pregåtire a utilajelor pentru campania urmåtoare, care pot genera costuri suplimentare ¿i chiar pagube mari pentru fermieri.

ntre¡inerea ¿i pregåtirea corectå a utilajelor pot avea efect benefic asupra bugetului, iar buna func¡ionare a tehnicii agricole din fermå poate aduce un spor în randamentul culturilor. Dealerii au o serie de programe de mentenan¡å, între¡inere ¿i repara¡ii în aceastå perioadå ¿i oferå ¿i sfaturi fermierilor în acest sens. Conform speciali¿tilor, primul lucru care trebuie så se facå este schimbarea filtrelor ¿i a uleiului la tractoare. Dacå nu se efectueazå aceste schimbåri de consumabile, existå riscul så aparå probleme la motor, la transmisie. De asemenea, trebuie verificat nivelul de AdBlue, eventual trebuie curå¡at ¿i rezervorul de motorinå. În ceea ce prive¿te între¡inerea utilajelor ce vor fi puse la lucru în primåvarå, Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, spune cå, de exemplu, pânå ¿i banalul plug trebuie reglat corespunzåtor. Dacå nu e reglat bine, apare o frecare suplimentarå ¿i o uzurå exageratå a cormanei, ceea ce duce la cre¿terea consumului de combustibil, dar ¿i la 50

patinarea tractorului. Trebuie reglatå bine pozi¡ia primei trupi¡e fatå de tractor ¿i trebuie regla¡i ¿i tiran¡ii, în func¡ie de producåtor ¿i de tipul plugului. Una dintre gre¿elile care se fac la pregåtirea patului germinativ este folosirea de grape cu discuri, ceea ce duce la pierderea apei din sol, se scot bolovani ¿i terenul se pregåte¿te neuniform, la adâncime diferitå. Este recomandat så se foloseascå un cultivator sau combinator, care au organe elastice ce prelucreazå solul la adâncimea de semånat, unde bobul se a¿azå “pe pat tare ¿i cu plapumå moale”, cum spun fermierii, iar solul prelucrat cu combinatoare sau cultivatoare asigurå o bunå germinare ¿i o pierdere reduså de umiditate. O opera¡iune importantå la pregåtirea cultivatoarelor este reglarea adâncimii de lucru, raportatå la pozi¡ia tåvå-

lugului sau combina¡ia dintre pozi¡ia tåvålugului ¿i pozi¡ia tiran¡ilor tractorului sau pozi¡ia ro¡ilor de sprijin fa¡å de vârfurile organelor de lucru, la cultivatoarele cu lå¡imi de lucru mai mari. La semånåtori, dacå sec¡iile au transmisie cu lan¡uri, acestea trebuie så fie curå¡ate, så nu fie ruginite sau blocate. Distribuitoarele trebuie så fie curate, så nu aibå umezealå, urme de praf lipite pe distribuitor sau semin¡e råmase de la semånatul anterior, care pot så germineze în distribuitor ¿i împiedicå curgerea boabelor pentru semånat. Tuburile de aer (de depresiune sau presiune, în func¡ie de tipul semånåtorii) så fie verificate så nu aibå depuneri ¿i så nu fie sparte.

Sprayerele ¿i distribuitoarele de îngrå¿åminte trebuie så fie curå¡ate ¿i gresate, toate componentele så fie stare bunå de func¡ionare. La sprayerele care au fost stocate pentru iarnå cu antigel în pompå sau pe anumite conducte, acestea trebuie curå¡ate, spålate cu apå curatå, ca antigelul så fie scos complet. Duzele trebuie verificate, så nu fie uzate, deoarece pot apårea picåturi cu dimensiuni diferite fa¡å de cele pulverizate normal. În mod normal se vede cu ochiul liber dacå sunt picåturi mari, scurgeri, iar conductele, furtunurile trebuie så fie verificate så nu fie sparte, så nu fi înghe¡at peste iarnå ¿i så aibå ulterior scurgeri de lichid, deoarece asta înseamnå pierderi de substan¡å ¿i de bani, tratament necorespunzåtor ¿i în final un randament scåzut la culturi, deci venituri diminuate pentru fermieri.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 4/2022

LOCURI DE MUNC|

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Valu lui Traian, cu sediul în Valu lui Traian, str. Calea Dobrogei nr. 460, jud. Constan¡a,

Organizeazå concurs pentru ocuparea unui post de:

ªEF DE FERMÅ producere såmân¡å de cereale ¿i plante tehnice Condi¡ii: - studii universitare la zi, cu diplomå de licen¡å în specializarea Agriculturå - vechime minimå - 5 ani în fermå vegetalå - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå Detaliile privind condi¡iile specifice, tematica, bibliografia, termenul de depunere a dosarelor sunt disponibile la secretariatul SCDA Valu lui Traian, în intervalul 8.00 - 15.00,

telefon: 0241. 234.383, 0767.619.712, 0723.407.0173 Profitul Agricol 4/2022

LOCURI DE MUNC|

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS REPREZENTANT TEHNICO-COMERCIAL: BUZÅU Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

REPREZENTANT VÂNZÅRI: MOLDOVA Companie multina¡ionalå producåtoare de CPP

REPREZENTANT TEHNICO-COMERCIAL: BIHOR Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

PRODUCT MANAGER CEREALE PÅIOASE: loca¡ia BUCUREªTI Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

REGIONAL SALES MANAGER: CLUJ ¿i MUREª CCompanie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro 52

Profitul Agricol 4/2022

PAGINA DE HOBBY

V=natul ;n bucate (3) Potârnichea Cenu¿ie ¿i modestå, credincioaså ba¿tinei ¿i perechii liber alese, adeptå a orizonturilor largi ¿i a deplasårii per pedes, potârnichea pare så fie elogiul viu al devo¡iunii pânå la jertfa de sine. Faptul cå apelativul generic al speciei este de genul feminin este urmarea fireascå a firi voluntare ce caracterizeazå mai cu seamå femela atât în alegerea perechii, cât ¿i în apårarea puilor. Am våzut-o în repetate rânduri mimând vreun bete¿ug, pentru a atrage pe urme-i câinele de vânåtoare convins cå se va pricopsi cu o pradå u¿or de dobândit. Când gåsea de cuviin¡å cå l-a atras destul de departe, în vreme ce pråsila i se camuflase instinctiv prin ierburi, ingenioasa mamå prindea brusc aripi ¿i se mistuia în zare, revenind, dupå un ocol larg, în sânul familiei nevåtåmate. Stolurile familiale traverseazå iarna în catacombele pe care ¿i le rostuiesc prin omåtul din zonele cu expozi¡ie sudicå, pânå când primåvara reface armonia cuplurilor. Interesant este cå femelele preferå parteneri din alt stol, ca ¿i cum ar de¡ine informa¡ii privind pericolul consangvinizårii. În perioada împerecherii, comportamentul, altfel lipsit de striden¡å, al acestei påsåri suferå muta¡ii uimitoare: masProfitul Agricol 4/2022

culul, de pildå, devine de nerecunoscut – mânios, alergic la intru¿i, certåre¡ ¿i båtåu¿, adicå din cale afarå de gelos. Se spune cå, pe timpul clocitului, pasårea de¡ine secretul reprimårii mirosului corporal, ceea ce o pune la adåpost de sim¡ul olfactiv al lungului ¿ir de prådåtori care bat câmpii cu inten¡ii deloc prietenoase. Faptul nu a fost demonstrat ¿tiin¡ific, a¿a cå este luat doar cu titlu de inventar, scepticii punând ¿ansa clo¿tii de a-¿i duce pânå la capåt osânda de a cuibåri pe sol pe seama penajului marmorat, în ton cu vegeta¡ia cu care se confundå. Cu pu¿ca în mâini, atent la semnele prepelicarului care ¡ese miri¿tea, påi¿ul ori porumbi¿tile cu nasul în påmânt, pe urme doar de el tålmåcite, e imposibil så nu ai o micå tresårire când stolul de potârnichi abandoneazå stilul pedestru ¿i explodeazå realmente în zbor, la rasul câmpului, cu inconfundabil råpåit de aripi. Manevrele simultane ale escadrilei sunt demne de mirare ¿i pot în¿ela vânåtorul necumpåtat, ce sloboade plumbii fårå så ocheascå o singurå pasåre, socotind cå, trågând la întâmplare în vålmå¿agul de aripi din fa¡å-i, va face o mai mare ispravå. De regulå, un asemenea ra¡ionament nu laså decât un gust amar, zburåtoarele conti-

nuându-¿i drumul, cu totul nevåtåmate. ªi încå o pova¡å, mai mult de bunsim¡: odatå deprins me¿te¿ugul tirului la aceastå specie (ceea ce nu presupune decât concentrare, îndemânare ¿i cumpåtare), limita¡i-vå la doar trei-patru exemplare. Ciochinarul are el opt sau zece noji¡e, dar nu trebuie folosite în totalitate la o singurå ie¿ire în teren. Tenta¡ia e mare, mai ales cå stoli¿oarele ridicate în våzduh au tendin¡a de a se låsa în apropiere. Nu se cuvine så fie dijmuite pânå la epuizare… Trei potârnichi sunt exact câte ne sunt necesare pentru o micå, dar memorabilå capodoperå culinarå.

Cålugåreascå Se laså påsårile la fezandat (curå¡ate, dar în pene) cel mult trei zile. Se taie în patru o varzå mijlocie ¿i se fierbe timp de zece minute. Separat, potârnichile tran¿ate ¿i o curea de slåninå din piept de porc, afumatå, tåiatå bucå¡i, se rumenesc într-un vas de tuci, în ¿ase linguri de unt, coco¿ate. Când devin aurii, se adaugå varza, trei morcovi tåia¡i rondele, douå cepe tocate, un ciot de cârnat felii, o ramurå de cimbri¿or ¿i o foaie de dafin. Dupå gust – sare ¿i piper. Acoperite, vor fierbe toate vreme de douå ceasuri, la foc moale. Fundul unei tåvi pentru cozonac se tapeteazå cu feliu¡ele de cârnat ¿i cu cele de morcov, dupå care se adaugå întreaga compozi¡ie, îndesatå bine, fårå sfialå. Dupå un sfert de orå de cuptor, se råstoarnå pe un platou. Se presarå verdea¡å, ca så dea obraz mâncårii. Consumatå fierbinte, cu o salatå de sfeclå ro¿ie ¿i hrean alåturi, se poate înveseli cu un Sauvignon de Drågå¿ani, catifelat, dar ferm, legånat în pahar ca o câmpie hibernalå ce î¿i înclinå tipsia în crepuscul. Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 16 februarie APPR organizeazå Congresul De la fermieri pentru fermieri. Tot atunci se vor decerna ¿i trofeele Porumbul de Aur, pentru cele mai bune produc¡ii în culturå irigatå ¿i neirigatå. 5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei. Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini. 12 - 15 mai 2022 Are loc a XXIX-a edi¡ie a ExpoAgroUtil, eveniment organizat de Camera de Comer¡, Industrie, Naviga¡ie ¿i Agriculturå Constan¡a. 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole. 9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå între expozi¡iile agricole de la noi. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier.

Ceapa care nu te mai face s\ l\crimezi

O companie britanicå (ce ne-am face fårå ingeniozitatea cercetåtorilor britanici?) ne anun¡å cå a pus în vânzare ceapa Sunion, o specie maronie, care nu provoacå lacrimi ¿i este dulce. Ochii ro¿ii ¿i lacrimile din timpul tåiatului cepei vor fi de domeniul trecutului, promit reclamele britanicilor ¿i toatå presa din regat îi ia în serios. Ceapa “fårå nicio lacrimå” a avut nevoie de 30 de ani pentru a ajunge la perfec¡ie. În timp ce un alt lan¡ de magazine, John Lewis, vinde “ochelari de protec¡ie pentru ceapå” cu lentile anti-aburire pentru 23 de lire sterline, Waitrose vrea så facå ace¿ti ochelari depå¿i¡i. Cu toate cå

ORIZONTAL: 1) Îngropatå de vie sub un copac; 2) A primit credit cu buletinul – Doamna de francezå; 3) Scåpat printre degete – O 9 10 au între ele! 4) Târâ¡i pe plajå – Drum printre peri; 5) Evolueazå în retur – Mårun¡i¿ la debit; 6) A pune în vedere – Fåcut cu ¡ârâita; 7) Poezii pentru partide – Ni¿te începåtoare! 8) Cuplate la tensiune – Transmis în direct; 9) Lipsitå de cunoa¿tere; 10) Locul întâi ocupat la feminin.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

15 - 17 septembrie Forest este o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 54

ceapa Sunion propriu-zis v-ar proteja de lacrimi, pre¡ul acesteia nu ar putea-o face. Un pachet cu trei cepe Sunion costå 1,50 lire sterline (aproape 9 lei). Este de trei ori mai mult decât cea mai ieftinå ceapå de marcå proprie a lui Waitrose. Cursa pentru a dezvolta o ceapå care så nu provoace lacrimi a fost una lungå, oamenii de ¿tiin¡å din întreaga lume lucrând la prototipuri de zeci de ani. Soiul Sunion a fost lansat în SUA în urmå cu patru ani. A ajuns anul trecut în Europa continentalå, când marca a fost preluatå de un numår de retaileri spanioli.

Solu¡ia careului din Nr. 3/2022 ORIZONTAL: SEMANARE - S; INTRE - OMAT; RO - CASTIGA; ARCA - TANAR; MANSETE - P; M - DEPRINSI; APA - AGITAT; CIVILA - ATU; HORNARI - UR; INESTETICI.

VERTICAL: 1) Degajare în spa¡iu – Apreciabil ca volum; 2) Acordå o consolare; 3) Prins la înghesuialå – Acoperit de ghiocei; 4) Mai mare peste oi – Undå de ¿oc; 5) Cer iertare pårin¡ilor; 6) A da o replicå – Firul covorului; 7) Nu se pot de¿tepta – Cremå din mirt! 8) Då så se întoarcå... în grådinå! – Noroc porcesc – Vorbå de spirit; 9) Prinså în ac¡iune; 10) E tot un drac. Profitul Agricol 4/2022

Profitul Agricol nr. 4 din 2022

Articles inside

Vânatul în bucate (3

Ceapa care nu te mai face så låcrimezi

Cum pregåti¡i corect utilajele pentru primåvarå

Fermierii ies mai ieftin dacå planificå achizi¡ia utilajelor Dicor Land a vândut peste 1.200 de utilaje

Neoinicotinoidele, între ¿tiin¡å, justi¡ie ¿i politic

Cum ne pregåtim pentru primul tratament la cereale?

Picador 1,6 MG, împotriva dåunåtorilor din sol

Fertilizarea foliarå la cereale cu Wuxal Sulphur

Investi¡iile se fac cu precau¡ie, dar se fac

Provalia - o nouå tehnologie

În ¡ara ho¡ilor de lemne, Daniel Nica måre¿te arenda cu 50

Ultima ¿anså pentru iriga¡ii

“Vânatul” face ravagii pe câmp

Pledoarie pentru neonicotinoide

Verben, fungicid pentru combaterea bolilor la påioase

Promisiunea unor iriga¡ii prin PNS

Vânåtoare de adeverin¡e pentru fonduri UE

Februarie va fi cald ¿i secetos

Predic¡iile lui Cezar: România, locul 1 în UE la exportul de grâu