Profitul Agricol nr. 32, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 32 din 30 august 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 32/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Cum så adaugi ni¡icå plusvaloare cerealelor

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

România este a cincea ¡arå agricolå din UE, dar nu contextul UE ne define¿te din punctul de vedere al exporturilor, ci spa¡iul Mårii Negre. Aici, lângå noi, Turcia are 21 de milioane de hectare de teren agricol, Bulgaria, 3 milioane, Grecia, 1 milion, Ucraina, 32 milioane, iar Rusia, 123 de milioane de hectare. Cu 10 milioane, România reprezintå pu¡in mai mult de 5% din terenul cultivat în jurul Mårii Negre ¿i are ¿anse foarte mici så fie competitivå. ªi, dacå ne cramponåm doar så exportcm cereale, så nu le transformåm în carne, în produse procesate, råmânem un jucåtor mic care se mândre¿te cå e pe locul 1 în statisticile europene. De pildå, România este singura ¡arå care exportå semin¡e de floareasoarelui, observå Florin Constantin, fondatorul Agxecutive. Cei din Occident vând floarea-soarelui la con¡inut de ulei brut.

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Soarele ¿i solul României ajutå ca floarea-soarelui de la noi så aibå un mare con¡inut de ulei, comparativ cu floarea din alte ¡åri. De ce la noi fermierii sunt încânta¡i cå vând floarea la tonå?

Abonamente ¿i difuzare

“E incredibil, spuneau odatå ni¿te francezi, voi face¡i 49% con¡inut de ulei ¿i nu ¿ti¡i. Indiferent ce hibrid folosi¡i, voi ave¡i con¡inut mare de ulei.” ¥n Fran¡a, fermierii primesc bonusuri la procentul de ulei. Prin compara¡ie, cei români ar putea så vândå tona de floare cu 30% mai scump.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Ucraina, cel mai mare exportator de ulei brut din lume, vinde, subliniez, ulei brut, nu semin¡e. În acest fel, ¿i fermierii primesc un bonus, iar comer¡ul capåtå alt sens. Iar ucrainenii nu au fåcut decât un singur pas, cel al transformårii primare.

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 32/2023

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Recolta de grâu: în medie sunt 5 tone/ha Catastrofa de la Crevedia nu a afectat fermele de pui Se dubleazå tranzitul de cereale ucrainene

Salvarea industriei porcului

Fenomenele extreme au devenit noua normalitate

Ru¿ii au distrus 270.000 de tone de cereale

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Mai multå floarea-soarelui

Scade produc¡ia de semin¡e oleaginoase

Culturi vegetale Rezerva de apå s-a diminuat în sud ¿i sud-est Noutå¡ile companiilor pentru FarmConect 2023 Iluzia unui baraj care nu se mai face Corteva ¿i Bioceres accelereazå spre produsele biologice SUA se a¿teaptå så recolteze mai pu¡in porumb

O premierå: Un nou terminal de cereale pe Dunåre

Heineken vinde filiala ruså pentru un euro

El Nino provoacå o secetå severå în India

Porumb de siloz fårå boabe

Amalgerol Essence, partener de nota 10 pentru rapi¡å

Alin Luculeasa face toate tratamentele cu drona

Informa¡ii, pur ¿i simplu

Ma[ini & utilaje

Recordul mondial de cultivare a fost stabilit în România

Amazone Condor, o apari¡ie în premierå

Tractoare Deutz-Fahr cu finan¡are avantajoaså

Companii de top la FarmConect

Syngenta: Un eveniment dedicat exclusiv porumbului Wuxal Sulphur la rapi¡å, siguran¡a productivitå¡ii

Bani, afaceri, credite 20

ROCA Agri lanseazå un instrument de finan¡are

Raiffeisen ¿i BCR împrumutå Ameropa Hobby cu 550 milioane de euro 38 Cu gândul la... ra¡e

Cre[terea animalelor

Adeverin¡e de credit pentru crescåtorii de animale O inven¡ie care Porumbul ¿i floarea aratå spectaculos 26 ar aduce mai mul¡i bani în Câmpia de Vest 24

Tyson Foods închide patru abatoare de pui din SUA 42

40 41

Licurici, un sat bogat cu oameni såraci

Vietnamul profitå de blocajul din India

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Recolta de grâu> în medie sunt 5 tone/ha România a înregistrat o recoltå bunå la grâu în acest an, cu o medie de 5.000 de kg/ha, ceea ce înseamnå cå produc¡ia totalå este mai mare decât cea ob¡inutå anul trecut, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu. “Este un an agricol bun. Avem la grâu o medie de 5.000 kg pe hectar, ceea ce înseamnå o produc¡ie un pic mai mare fa¡å de anul trecut. Este o realitate, toatå lumea ¿tie cå a fost un an agricol bun la grâu. Sunt produc¡ii bune la culturile de toamnå, mai mari ca în anul 2022”, a precizat Barbu. În ceea ce prive¿te culturile însåmân¡ate în primåvarå, seceta a afectat culturile de porumb ¿i floarea-soarelui, pânå în prezent raportårile din teritoriu consemnând doar o suprafa¡å de 4.500 ha. “Seceta a fost mult mai puternicå în aceastå perioadå, iar culturile însåmân¡ate în primåvarå au fost afectate. În momentul de fa¡å avem o raportare de aproape 4.500 de hectare afectate de secete, la culturile de primåvarå, prin

procese-verbale încheiate de cåtre autoritå¡ile competente care fac evaluarea. Deocamdatå nu este o suprafa¡å mare la nivelul României. Acum a¿teptåm, dar noi vom comunica toate datele, nu ¡inem lucrurile acestea secrete. Încercåm så gåsim resursele financiare, så-i ajutåm pe ace¿ti fermieri. Mai mult, a¿teptåm procesele-verbale ¿i pe partea de legumiculturå, acolo unde fenomenele extreme au produs anumite ravagii.

Vorbim de zonele Matca, vorbim de Olt, zona Streje¿ti, a¿teptåm evaluårile ¿i bineîn¡eles cå vom veni în sprijinul fermierilor ¿i al legumicultorilor români. I-am rugat pe prefec¡i ¿i pe primari ca valoarea sprijinului pentru despågubiri så fie transpuså direct prin procesul -verbal de constatare, astfel încât så nu se mai facå diferen¡e pe anumite zone”, a adåugat Barbu.

Arin DORNEANU

Profitul Agricol 32/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Catastrofa de la Crevedia nu a afectat fermele de pui Marele complex de påsåri de la Crevedia nu a avut de suferit din cauza exploziilor de la sta¡ia GPL. Distan¡a este mare pânå la fermele de pui, iar vântul a båtut în direc¡ie opuså. "Eu må ocup de sånåtatea animalelor din jude¡ul Dâmbovi¡a ¿i am discutat cu medicul veterinar de acolo. Nu a fost niciun pericol pentru påsåri. Incendiul a fost stins ¿i primejdia a dispårut pentru ferme", spune Ileana Båilå, medic veterinar la DSVSA Dâmbovi¡a. Director general la Fermele Crevedia este acum Mådålin Enescu, patronul Grupului Vitall din Dolj, care a prelu-

at fermele în 2017, aflate atunci în faliment. Cu o cifrå de afaceri de peste 65 de milioane de euro, Grupul Vitall a reconstruit cele 10 ferme moderne de pui la Co¿oveni, Dârza ¿i Crevedia, de¡ine 4 fabrici de nutre¡uri combinate la Co¿oveni (Dolj), Vulcan (Bra¿ov), Crevedia (Dâmbovi¡a) ¿i Lehliu (Cålåra¿i). În jude¡ul Ilfov nu mai existå ferme de påsåri, a¿a cå medicii veterinari de acolo au scåpat de grijå.

Viorel PATRICHI

Se dubleaz\ tranzitul de cereale ucrainene Premierul Marcel Ciolacu a confirmat, într-un interviu pentru Financial Times, cå România î¿i va dubla capacitatea portului Constan¡a ¿i culoarele de naviga¡ie pe Dunåre pentru a ajuta Ucraina så-¿i transporte cerealele. “Ucraina va avea aproximativ 40 de milioane de tone de cereale pentru export în 2023. Pentru a facilita acest lucru, am sporit capacitatea atât în portul Constan¡a, cât ¿i pe cåile cåtre portul Constan¡a. Ne-am mobilizat cât de bine am putut”, a spus Ciolacu. Deschiderea de noi rute va permite cre¿terea exporturilor de cereale ucrainene prin România la 4 milioane de tone pe lunå. Sunt în desfå¿urare investi¡ii în canalul Sulina, principalul bra¡ navigabil din Delta Dunårii. Profitul Agricol 32/2023

¥ncepând din octombrie, va fi permis tranzitul navelor ¿i în timpul nop¡ii ¿i cre¿terea traficului cargo la cel pu¡in 14 nave pe zi. De asemenea, România va deschide mai multe puncte rutiere de trecere a frontierei ¿i î¿i va îmbunåtå¡i infrastructura feroviarå în sta¡iile de la frontiera cu Ucraina pentru a accelera transferul încårcåturilor.

Arin DORNEANU

Iulian Bucur nu mai este secretar de stat Prim-ministrul a semnat, luni, 28 august, decizia privind eliberarea din func¡ia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii a lui Iulian Bucur. Acesta venise la minister din pozi¡ia de ¿ef serviciu APIA, în martie 2022, în mandatul lui Adrian Chesnoiu. ¥n ultimele luni, se ocupase de coordonarea ADS, ANIF ¿i de zootehnie. Adrian Pintea a fost numit secretar de stat Adrian Pintea, directorul general al APIA, a fost numit secretar de stat în Ministerul Agriculturii, prin decizia prim-ministrului Marcel Ciolacu. Pe holurile ministerului se spune cå de fapt ministrul Florin Barbu l-a avansat secretar de stat doar ca så scape de el de la APIA. Subven¡ie de 50% din consumul de motorinå de anul trecut Ministrul Florin Barbu a explicat cå are în lucru o schemå de ajutor de stat sub forma unei subven¡ii de 50% din consumul de motorinå din anul 2022. Aceasta, spune el, înseamnå cå fermierii vor primi, pe lângå 1,56 lei din accizå, ¿i câte 2 lei pe litru, ceea ce ar duce la un sprijin de 3,56 lei pe litru. Dar doar pentru jumåtate din consumul total de carburant de anul trecut. Ministrul sus¡ine cå pânå la 30 septembrie actul normativ va fi aprobat, iar banii vor intra în conturi pânå la sfâr¿itul anului. Doar câteva milioane s-au gåsit pentru secetå Comisia Europeanå a propus un sprijin financiar de 33,9 milioane de euro pentru România. Banii vor veni din Fondul de Solidaritate al Uniunii ¿i vor fi acorda¡i pentru seceta din vara anului 2022. Deocamdatå, ace¿ti bani sunt la nivel de declara¡ii politice între ministru ¿i comisarul european pe agriculturå. “Dacå se va întâmpla, e un lucru foarte bun, ¿i m-a¿ bucura foarte mult ca aceastå sumå så fie acordatå pe hectar”, a declarat Barbu. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Salvarea industriei porcului Dupå apari¡ia PPA în România, importul de carne de porc a crescut de la 290.000 de tone (2017) la 750.000 de tone (2022). De aceea, spune ministrul Florin Barbu, Guvernul ¿i-a propus salvarea sectorului suin ¿i så ajungå la o balan¡å comercialå zero pe produsele din carne de porc în maxim 5 ani. Aståzi, deficitul comercial pe carne de porc este în jur de 750 de milioane de euro.

În

momentul de fa¡å, confirmå ministrul, sunt contracte semnate în finan¡are ¿i în execu¡ie pentru 56.000 de locuri de cazare pentru scroafe, toate în ferme noi. Asta înseamnå cå în urmåtorii doi ani dupå finalizarea lor se vor produce în România 1,6 - 1,8 milioane de purcei. “Aståzi, un purcel importat pentru a fi bågat într-o fermå de gras este aproape 128 de euro. Costul de produc¡ie pentru un purcel crescut în România este de 60 euro”, a declarat Florin Barbu. A¿a cum a mai declarat ¿i în ziua venirii la minister, ¡inta este så se producå în România toatå cantitatea necesarå de purcei, circa 9 milioane de capete. “Practic, sunt 9 milioane de purcei de care România are nevoie pentru a fi integra¡i în fermele de gras. Este un sector prioritar ¿i v-am spus: atât timp cât voi fi ¿i voi de¡ine aceastå func¡ie de ministru al Agriculturii vreau ca sectorul suin din România så fie salvat. Vreau ca balan¡a comercialå så fie «0» pe produsele din carne de porc.”

De asemenea, ministrul a men¡ionat cå a luat decizia de a schimba modul de accesare a fondurilor europene din Planul Strategic 2023-2027, iar cei care vor investi în zootehnie vor merge pe axe separate. “Am luat o decizie în ceea ce prive¿te pe måsurile de accesare a fondurilor europene din Planul Strategic 2023-2027: le-am împår¡it pe deficitul din balan¡a comercialå. Cei care vor investi în zootehnie vor merge pe axe separate, pentru a nu se mai întâmpla ca în 2024, så avem 70% numai proiecte pe parte de bovine, iar pe partea de porcine, pe care avem deficit, så nu putem face investi¡ii. Fiecare beneficiar care vrea så dezvolte în partea de zootehnie va avea axå separatå. Vrei så-¡i faci fermå de porc, fermå de vacå, fermå de ovine, fermå de påsåri, nu vor fi amestecate aceste proiecte. Totul a fost creat pentru a îndrepta balan¡a comercialå în România.”

Ministerul Agriculturii va finan¡a partea de reproduc¡ie, iar prin Planul Strategic oamenii vor putea accesa fonduri pentru partea de cre¿tere. “Reproduc¡ia nu mai are ce cåuta în Planul Strategic 2023-2027”, spune Florin Barbu. “Pe acest program, oamenii trebuie så acceseze proiecte pentru cre¿terea de porcului, atât timp cât Ministerul Agriculturii face partea de purcel. Practic, så se dezvolte concomintent ¿i partea de cre¿tere, de gras, iar purceii pe care îi producem în aceste ferme så meargå pe cre¿tere. Vrem så nu ajungem în situa¡ia så producem purcei ¿i så fim nevoi¡i så-i exportåm, pentru cå nu avem ferme de gras. Toate au fost gândite cu cap, în a¿a fel încât så producem 1,8 milioane de purcei în 2 ani de zile, iar prin banii aloca¡i prin Planul Strategic pe cre¿tere så fie acoperit efectivul de porci”, a explicat Florin Barbu.

Arin DORNEANU

România a solicitat o subven¡ie de 30 de euro/tona de cereale exportate România a solicitat Comisiei Europene prelungirea restric¡iilor pentru importurile de cereale din Ucraina pânå la sfâr¿itul acestui an, introducerea de douå noi produse în listå (miere ¿i ulei), dar ¿i acordarea unui sprijin de 30 euro/pe tonå pentru exportul cerealelor din România. “Putem vedea pe burså cå pre¡ul unei tone de cereale este de 200 de euro, dar aproape 50-60 euro reprezintå costuri cu transportul, diferen¡a fiind foarte mare fa¡å de anii preceden¡i, a argumentat ministrul Barbu. El dore¿te så reia cererea ¿i în Consiliul de mini¿tri, din 17 -18 septembrie.

De asemenea, Bucure¿tiul va încerca så convingå Bruxellesul så prelungeascå derogårile cu privire la rota¡ia culturilor (GAEC 7) ¿i asigurarea zonelor neproductive (GAEC 8) ¿i pentru anul 2024, având în vedere cå România se încadreazå în standardul Uniunii Europene de 4%, cu aproape un milion de hectare neproductive ¿i încå 850.000 de hectare existente de-a lungul canalelor de iriga¡ii ¿i de desecare. ¥mpreunå cu ASAS, ministerul va elabora un studiu cu care så convingå Comisia cå trebuie modificat regulamentul european. Profitul Agricol 32/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Fenomenele extreme au devenit noua normalitate Organiza¡ia Meteorologicå Mondialå (WMO) a avertizat cå fenomenele meteo extreme au devenit normale, iar vremea imprevizibilå va continua cel pu¡in pânå la sfâr¿itul lunii august. “Frecven¡a ¿i intensitatea acestor fenomene, cum sunt valurile de caniculå sau ploile toren¡iale, au crescut în ultimele decenii. Este destul de clar cå principala cauzå este activitatea umanå, care provoacå schimbårile climatice prin emisii de gaze cu efect de serå. Ne putem a¿tepta ca evenimentele extreme så se producå tot mai des ¿i så fie tot mai severe”, se aratå în comunicatul organiza¡iei. Organiza¡ia sus¡ine cå încålzirea globalå va avea un efect devastator asupra securitå¡ii alimentare globale, în

special din cauza modificårii curen¡ilor atmosferici. “Existå mai multe studii care sugereazå o legåturå între încålzirea acceleratå din zonele arctice ¿i fenomenele meteorologice din atmosferå, dar momentan nu avem destule informa¡ii ca så în¡elegem ¿i så explicåm pe deplin extremele din aceastå varå”, spune Alvaro Silva, expert al WMO. ¥n acest moment sunt alerte de caniculå în aproape toatå Europa, din Elve¡ia pânå în unele provincii din Italia, Croa¡ia ¿i Portugalia, acolo unde meteorologii au emis avertizåri cod ro¿u. În acela¿i timp, Norvegia se aflå sub cod ro¿u de precipita¡ii, iar ploile au produs deja inunda¡ii ¿i alunecåri de teren în sudul ¡årii.

Ru[ii au distrus 270.000 de tone de cereale Atacurile cu rachete ¿i drone asupra porturilor ucrainene au distrus 270.000 de tone de cereale în ultima lunå, sus¡in oficiali de la Kiev. Conform vicepremierului Oleksandr Kubrakov, ru¿ii au atacat de opt ori infrastructura portuarå în ultima lunå, în

Profitul Agricol 32/2023

încercarea de a opri complet exporturile ucrainene de cereale. Pe 22 august, drone ruse¿ti au lovit din nou silozurile din portul Izmail, din apropierea frontierei cu România. Au fost distruse 13.000 de tone de grâu care urmau så fie livrate în România ¿i Egipt, mai multe spa¡ii de depozitare au fost avariate ¿i capacitatea de încårcare a portului s-a redus cu 15%. “Acesta este un atac contra statelor din Africa ¿i Asia care sunt deja în pericol så råmânå fårå alimente, dar ¿i un atac asupra pie¡ei globale a cerealelor, pentru a provoca scumpirea alimentelor”, a declarat Kubrakov.

Egiptul a cumpårat încå 60.000 de tone de grâu românesc Autoritatea Generalå pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt a cumpårat 60.000 de tone de grâu din România. Grâul va fi livrat în perioada 5-20 octombrie, dar GASC nu a oferit mai multe detalii despre furnizor sau pre¡ul per tonå. Surse neoficiale au declarat înså pentru agen¡ia de preså Reuters cå Rusia a impus recent un pre¡ minim de export pentru grâu de 270 de dolari per tonå, în timp ce cerealele române¿ti au avut un pre¡ mai competitiv. Se ¡ine Târgul Na¡ional al Mierii Asocia¡ia Crescåtorilor de Albine organizeazå, în perioada 1-3 septembrie, Târgul Na¡ional al Mierii. Acesta va avea loc la Bucure¿ti, pe platforma apicolå din Båneasa, în B-dul Ficusului nr. 42. Cea de-a 25-a edi¡ie a acestui târg va gåzdui peste 100 de expozan¡i. USDA investe¿te în infrastructura ruralå de internet Departamentul pentru Agriculturå al Statelor Unite ale Americii (USDA) va investi 667 milioane de dolari în dezvoltarea re¡elei de internet de mare vitezå din zonele rurale. Finan¡area face parte dintr-un plan mai amplu de investi¡ii în infrastructurå promulgat de pre¿edintele Joe Biden, care are o valoare totalå de1.200 de miliarde de dolari. Toate companiile de internet care vor så participe la program trebuie så garanteze o vitezå minimå de 100 megabi¡i pe secundå, dar ¿i så scadå pre¡ul abonamentelor. Turcia face lobby pentru redeschiderea coridorului Pre¿edintele turc Recep Erdogan se declarå optimist cå-i va convinge pe ru¿i så accepte reluarea coridorului prin Marea Neagrå. Erdogan a spus cå va discuta personal cu Vladimir Putin dacå pre¿edintele rus va participa la reuniunea G20, care are loc în India în luna septembrie. Mai mult, îl va trimite într-o vizitå oficialå în Rusia pe ministrul de Externe. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII România este cel mai mare exportator de grâu moale din UE Exporturile UE de grâu moale, în sezonul 2023/2024, au fost, în luna august, de 4,06 milioane tone metrice, în scådere fa¡å de cele 5,12 milioane de tone exportate în aceea¿i lunå a anului trecut. Conform datelor statistice UE, România este cel mai mare exportator de grâu moale din UE în acest sezon, cu 1,17 milioane tone metrice, urmatå de Polonia, cu 833.000 tone. Pe locurile urmåtoare se situeazå, în ordine, Bulgaria, cu 758.000 tone, Fran¡a, cu 682.000 tone, ¿i Germania, cu 432.000 tone. ¥n schimb, importurile UE de grâu moale au urcat cu 69%, la 793.000 tone metrice, Ucraina fiind cel mai mare furnizor de grâu moale al blocului comunitar, cu 488.000 tone. De asemenea, UE a importat 2,12 milioane tone de porumb. Spania råmâne cel mai mare cumpåråtor, cu 743.000 tone, urmatå de ºårile de Jos, cu 350.000 t, ¿i Italia, 289.000 t. O nouå lege a organismelor modificate genetic în Ucraina Parlamentul ucrainean a adoptat o nouå lege care reglementeazå regimul organismelor modificate genetic, pentru a completa cadrul legislativ al ¡årii. Legea interzice pe o perioadå de cinci ani importul ¿i cultivarea de porumb, rapi¡å ¿i sfeclå de zahår modificate genetic, iar înregistrarea oricårei plante modificate devine obligatorie. Vidul legislativ de pânå acum a permis importul ¿i cultivarea mai multor plante modificate, care erau comercializate fårå nici un fel de controale. Elve¡ienii se oferå voluntari så protejeze oile de lupi Sute de elve¡ieni s-au oferit voluntari så protejeze turmele din Alpi de atacurile lupilor ¿i pentru a-i opri pe fermieri så ucidå animalele de pradå. Peste 400 de voluntari echipa¡i cu binocluri cu infraro¿u î¿i petrec nop¡ile pe på¿unile alpine ¿i sperie lupii prin zgomote puternice atunci când se apropie de turme. 10

O premier\> Un nou terminal de cereale pe Dun\re

La început acestei såptåmâni a fost inaugurat un terminal de încårcare de cereale pe Dunåre, la Chiscani, Bråila. Vorbim practic de un port la Dunåre, singurul inaugurat ¿i utilizat pentru aceastå destina¡ie în ultimele decenii. Investi¡ia, în valoare de aproximativ 3 milioane de euro, apar¡ine companiei Survcontrol Agro, din Însurå¡ei, Bråila, administratå de Dan Gutium, ¿i are ca obiect de activitate comer¡ul cu cereale. Investi¡ia a fost demaratå în 2018, când vechiul terminal de încårcare de påcurå a fost scos la licita¡ie. “Am avut nevoie de doi ani pânå când am reu¿it så dezafectåm acest port de vechile instala¡ii, ca så ne apucåm efectiv de treabå ¿i så facem acest terminal operabil. Am început construc¡ia în 2021, iar azi, dupå aproape trei ani de muncå, l-am pus în

func¡iune. Avem barje la încårcare ¿i sunt foarte mul¡umit cå întreaga investi¡ie func¡ioneazå perfect, începând de la cântarul electronic, laboratorul dotat cu cele mai performante echipamente de verificare a calitå¡ii cerealelor, continuând cu buncårul de colectare a cerealelor, sistemul complex de benzi transportoare ¿i punctul de golire în barjå, toate asistate digital, automat, sunt controlate radio de cåtre un singur tehnician”, ne-a spus Dan Gutium, proprietarul terminalului. El a precizat cå în ceea ce prive¿te capacitatea de descårcare, aceasta este de 250 tone pe orå ¿i poate ajunge la 300 de tone pe orå, în func¡ie de tipul de cereale. Detalii, în edi¡ia urmåtoare.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 32/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Libia respinge un transport de grâu din Rusia Libia a refuzat så primeascå un transport de 26.300 de tone de grâu din Rusia, pentru cå cerealele erau infestate cu insecte. Statul african consumå 1,25 milioane de tone de grâu anual, iar produc¡ia internå furnizeazå doar 10% din cantitatea necesarå. Înainte de invazia din Ucraina, Libia cumpåra aproximativ 50% din importurile de grâu ¿i 65% din cele de porumb din regiunea Mårii Negre, iar råzboiul a afectat grav aprovizionarea cu cereale a ¡årii. Ministerul Economiei a anun¡at înså cå stocurile de grâu sunt suficiente pentru ¿ase luni, iar morile vor continua så furnizeze fåinå popula¡iei. Finlanda sacrificå 120.000 de animale din cauza gripei aviare Epidemia de gripå aviarå din Finlanda s-a extins la 25 de ferme, iar autoritå¡ile au sacrificat pânå acum 120.000 de animale pentru a o controla. În mod surprinzåtor, majoritatea animalelor sacrificate nu sunt påsåri, ci nurci ¿i vulpi care sunt crescute pentru blana lor. Luna trecutå, finlandezii au ucis 30.000 de nurci ¿i 40.000 de vulpi, iar organiza¡iile de mediu au cerut guvernului så punå capåt produc¡iei de blånuri din ¡arå. O peti¡ie în acest sens care a fost trimiså ¿i Comisiei Europene a adunat pânå acum peste un milion ¿i jumåtate de semnåturi. Produc¡ie-record de pepeni ro¿ii într-o fermå britanicå O fermå din apropierea ora¿ului Cambridge din Marea Britanie a ob¡inut în acest an o recoltå de 11.000 de pepeni ro¿ii. Pepenii nu sunt o culturå tradi¡ionalå în Regat din cauza climei nefavorabile, dar cre¿terea temperaturii din ultimii ani a fåcut posibilå cultivarea lor. Ferma mai recolteazå dovlecei la sfâr¿itul primåverii ¿i bostani toamna, iar pepenii ro¿ii sunt cultura perfectå în perioada liberå din timpul verii. 12

Heineken vinde filiala rus\ pentru un euro Grupul Heineken a vândut toate opera¡iunile din Rusia în schimbul sumei simbolice de un euro ¿i ¿i-a asumat pierderi de 300 de milioane de euro. Noul proprietar al celor ¿apte fabrici de bere pe care Heineken le de¡inea în Rusia este compania Arnest, care s-a angajat så nu concedieze niciunul dintre cei 1.800 de angaja¡i în urmåtorii trei ani. Cumpåråtorul va mai putea produce bere sub brandul Amstel timp de ¿ase

luni, în timp ce produc¡ia de Heineken a fost opritå încå de anul trecut. Tot în aceastå såptåmânå, Domino Pizza a anun¡at închiderea tuturor restaurantelor din Rusia ¿i lichidarea filialei locale. Luna trecutå, Vladimir Putin a na¡ionalizat activele din Rusia ale Danone ¿i Carlsberg, iar pu¡inele companii interna¡ionale care mai erau active pe pia¡a localå au realizat cå nu mai au nici o ¿anså så-¿i recupereze investi¡iile.

El Nino provoac\ o secet\ sever\ în India Meteorologii indieni au avertizat cå luna august va fi cea mai secetoaså din ultimii o sutå de ani, din cauza efectului fenomenului global El Nino. În mod normal, sezonul musonic asigurå 70% din precipita¡iile de care au nevoie fermierii indieni, iar ploile toren¡iale refac nivelul apei din lacurile de acumulare ¿i pânza freaticå. “Musonul pare cå nu-¿i revine, a¿a cum ne a¿teptam noi. Pânå la finalul lunii, vom avea un deficit major de apå în provinciile din sudul, vestul ¿i centrul ¡årii”, a declarat un oficial al Serviciului Meteorologic din India, sub protec¡ia anonimatului. În primele 17 zile ale lunii august, precipita¡iile din India au ajuns

doar la 90,7 mm, cu 40% mai pu¡in fa¡å de nivelul normal. Exper¡ii estimeazå acum cå precipita¡iile medii din aceastå lunå nu vor depå¿i 180 mm, sub precedentul minim înregistrat în anul 2005, atunci când ploile au totalizat 191,2 mm. Ploile din timpul verii sunt esen¡iale pentru agricultura indianå, pentru cå peste jumåtate dintre terenurile agricole nu sunt irigate. Fermierii locali planteazå în aceastå perioadå orez, porumb, bumbac, soia, trestie-de-zahår ¿i alune, dar recolta din acest an va fi grav afectatå dacå seceta continuå.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 32/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e ale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 18 august, a fost de 243 dolari/tonå (1.118 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 21 august.

România FOB Constan¡a 229 euro/t (=) 1.145 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.08.2023, pre¡ cu livrare în sept. 2023. ¥n perioada 21 - 25 august pre¡ul grâului pe pie¡ele mondi-

Principalele destina¡ii: Japonia 100.200 tone, Mexic

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

91.700 tone, Coreea de Sud 55.000 tone, Chile 27.300 tone ¿i Taiwan 22.200 tone.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 305 dolari/tonå (1.403 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 21 august. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 222 euro/tonå (1.110 lei). Nu a înregistrat nici o modificare fa¡å de pre¡ul de deschidere. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 256 euro/tonå (1.280 Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 21.08 22.08 23.08 24.08 25.08 Sept 217 221 225 221 223 Oct 227 230 235 232 234 Nov 235 239 244 241 243 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 21.08 22.08 23.08 24.08 25.08 Sept 273 276 282 282 283 Oct 269 271 277 276 278 Nov 285 274 280 280 282

Porumb România FOB Constan¡a 213 euro/t (=) 1.065 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.07.2023, pre¡ cu livrare în sept. 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 25 august 2023, a fost de 204 dolari/tonå (938 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Sept Oct Nov

21.08 22.08 23.08 24.08 25.08 181 183 187 185 187 183 188 193 192 194 191 194 198 198 200

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Nov

$/t

21.08 22.08 23.08 24.08 25.08 213 209 213 212 214 214 210 214 214 216

crescut cu 13 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie, este de 191 euro/tonå (955 lei).

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 25 august, a fost de 217 euro/tonå (1.085 lei). Nu a avut nici o schimbare fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 21 august 2023. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 217 euro/tonå (1.085 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

€ - 5 lei $ - 4,6 lei lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 21 august. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 228 euro/t (1.140 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna septembrie 2023 este de 193 euro/t (965 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna august, a fost de 185 dolari/t (851 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 21.08 22.08 23.08 24.08 25.08 Sept 301 303 303 303 305 Oct 300 296 301 298 300 Nov 300 293 298 296 298 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

de 218 euro/tonå (1.090 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 214 dolari/tonå (984 lei). A crescut cu 1 dolar/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 21 august.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 230 euro/tonå (1.150 lei). A crescut cu doar 1 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

21.08 22.08 23.08 24.08 25.08 Rouen 226 224 224 227 230 Dunquerque 224 222 222 225 228 Pallice 224 224 223 225 228 Creil FOB 226 224 224 224 227 Moselle FOB 222 220 220 220 222 Rouen FOB 252 250 250 252 256

euro/t

21.08 22.08 23.08 24.08 25.08 217 218 217 217 217 217 217 217 217 217 219 216 216 216 218 Bordeaux FOB 222 223 222 222 223 Pontivy 230 231 230 229 230 Bordeaux Pallice Rhin FOB

PROFITUL AGRICOL 32/2023

$/t

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 21 - 25 august 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 523 dolari/tonå (2.406 lei). A crescut cu 62 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: GerCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov

$/t

21.08 22.08 23.08 24.08 25.08 437 496 499 501 503 425 494 499 503 505 421 498 503 508 510

Orz FOB Constan¡a 201 euro/t (=) 1.055 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.08.2023, pre¡ cu livrare în sept. 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 210 euro/tonå (1.050 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

PREºURI

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 469 euro/tonå (2.345 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 21 august. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 465 euro/tonå (2.325 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 25 august 2023, a fost de 537 dolari/tonå (2.470 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 467 dolari/tonå (2.148 lei). A crescut cu 60 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 21.08 22.08 23.08 24.08 25.08 Sept 1.491 1.437 1.458 1.445 1.447 Oct 1.437 1.392 1.418 1.404 1.406 Nov 1.407 1.388 1.413 1.371 1.373

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

21 - 25.08.2023

mania 142.200 tone, Spania 108.000 tone, Olanda 85.300 tone, Mexic cu 54.900 tone ¿i Indonezia 16.400 tone.

euro/t

21.08 22.08 23.08 24.08 25.08 Rouen 208 206 206 208 210 Dunquerque 207 205 205 208 210 Pontivy 210 210 210 212 215 Orz bere: Creil** 211 210 210 213 216 Moselle** 196 195 195 195 197

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 197 euro/tonå (985 lei). A crescut cu doar 1 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în sept. 2023, pre¡ul orzului furajer este 207 dolari/tonå (952 lei). Este acela¿i pre¡ ca la licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina $/t 21.08 22.08 23.08 24.08 25.08 21.08 22.08 23.08 24.08 25.08 407 447 455 465 467 Sept 539 533 481 535 537 Nov 535 530 469 535 537 409 438 445 458 460

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Oct Nov

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 21 - 25 august 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 460 euro/t (2.300 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 21 august. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

21.08 22.08 23.08 24.08 25.08 Dieppe 465 460 455 460 460 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Oct

$/t

21.08 22.08 23.08 24.08 25.08 431 440 450 450 452

A avut o scådere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.325 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 465 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

21.08 22.08 23.08 24.08 25.08 Rouen 473 463 458 465 465 Dunquerque 473 463 458 465 465 Moselle 473 467 463 470 469

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 21.08 22.08 23.08 24.08 25.08 Sept 577 587 595 598 600 Oct 585 592 600 603 605 Nov 587 592 600 603 605

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 25 august 2023, a fost de 452 dolari/tonå (2.079 lei). A înregistrat o cre¿tere de 21 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 21 august. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în septembrie, este 337 euro/t (1.685 lei). Nu are nici o schimbare fa¡å pre¡ul de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în sept. 2023, este 407 dolari/t (1.872 lei).

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 21.08 22.08 23.08 24.08 25.08 Oct 217 284 284 284 286 Nov 207 284 284 284 286

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 21 - 25 august, a fost de 286 dolari/tonå (1.316 lei). A crescut cu 69 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

245 dolari/t

PROFITUL AGRICOL 32/2023

204 dolari/t

+ 13

523 dolari/t

+ 62

286 dolari/t

+ 69 15

Pre]uri [i pie]e

Mai mult\ floarea-soarelui Principalii produc\tori de floarea-soarelui. Total> 56 milioane tone

La nivel mondial, produc¡ia de floarea-soarelui pentru anul de pia¡å 2023/24 este prognozatå de USDA la 56 milioane tone, în cre¿tere cu 3,4 milioane tone fa¡å de anul trecut. Marii producåtori sunt:  Rusia (17,5 milioane tone);  Ucraina (13,5 milioane tone);  UE (11 milioane tone);  Argentina (4 milioane tone);  China (2,2 milioane tone);  Turcia (1,7 milioane tone). Consumul mondial este prognozat så råmânå cam la acela¿i nivel cu anul trecut, de aproape 60 milioane tone. Marii consumatori sunt: Rusia (17 milioane tone), Ucraina (13 milioane tone), UE (11 milioane tone), Argentina (4 milioane tone). La importatori, avem UE, cu 2,6 milioane tone, ¿i Turcia, cu 0,8 milioane. Stocurile mondiale vor scådea la 16

5,2 milioane tone, fa¡å de 5,6 milioane tone în 2022/23.

La importatori avem UE (2 milioane tone) ¿i Turcia (1,1 milioane tone).

Ulei de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 21,5 milioane tone, aproape egalå cu cea din 2022/23. ºårile mari producåtoare sunt:  Rusia (6,6 milioane tone);  Ucraina (5,5 milioane tone);  UE (4,2 milioane tone);  Argentina (1,5 milioane tone);  Turcia (1,1 milioane tone).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozatå så ajungå la 23 milioane tone, în cre¿tere cu 1 milion de tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt:  Rusia (6,6 milioane tone);  UE (5,4 milioane tone);  Ucraina (5,2 milioane tone);  Argentina (1,5 milioane tone);  Turcia (1,4 milioane tone).

Consumul de ulei de floarea-soarelui este prognozat cu 0,5 mil. tone mai mare în acest an, la 19,7 milioane tone. ºårile mari consumatoare sunt:  UE (5,4 milioane tone);  Rusia (2,4 milioane tone);  Ucraina (1,4 milioane tone). Cei mai mari exportatori sunt Ucraina (5 milioane tone), Rusia (4 milioane tone) ¿i UE (0,8 milioane tone).

Consumul mondial de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozat la 22,3 milioane de tone. ºårile mari consumatoare sunt:  UE (7 milioane tone);  Rusia (4 mil. tone);  Turcia (2 mil. tone);  Ucraina (1 mil. tone). Stocurile finale vor scådea la 1,2 milioane tone. Profitul Agricol 32/2023

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia de semin]e oleaginoase Produc]ia de semin]e oleaginoase. Total> 663 mil. tone

Astfel, pentru 2023/2024 se anun¡å o produc¡ie de semin¡e oleaginoase reduså cu 3,6 milioane tone ¿i ajunge la 663 milioane. Se prognozeazå o scådere a produc¡iei de soia în SUA (-2,5 mil. t), de rapi¡å din Canada (-1,3 mil. t) ¿i de floarea-soarelui din UE (-0,6 mil. t). Sunt estimate înså cre¿teri la produc¡ia de floarea-soarelui din Rusia (+1 mil. t) ¿i Ucraina (+1 mil. t), ¿i de rapi¡å din Belarus (+0,3 mil. t). Comer¡ul mondial cu semin¡e oleaginoase va scådea, cu exporturi mai mici de soia din SUA ¿i rapi¡å din Canada. ªi importurile de rapi¡å sunt reduse în China ¿i Mexic. Marii exportatori de oleaginoase råmân Brazilia, cu 97 milioane tone, SUA, cu 51 milioane tone, Canada (13 milioane tone), Ucraina (7 milioane tone), Paraguay (6 milioane tone), Ar18

gentina (6 milioane tone). La importatori avem China, cu 104 milioane tone (- 1 mil. tone), UE, cu 21 milioane tone, Mexic (8 milioane tone)

Uleiuri ¿i ¿roturi Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va cre¿te la 223 milioane tone, cu 7 milioane tone mai mare fa¡å de 2022/23. Structura sortimentalå: ulei de palmier (79,5 mil. tone); soia (62 mil. tone); rapi¡å (33 mil. tone); floarea-soarelui (21,5 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6,4 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3,8 mil. tone). Marii consumatori sunt China (40 milioane tone), UE (25 mil. tone), In-

¿i Japonia (6 milioane tone). Stocurile mondiale de semin¡e oleaginoase au scåzut cu 1 milion de tone, la 137 milioane tone. donezia (24 mil. tone), India (24 mil. tone), SUA (20 mil. tone), Brazilia (11 mil. tone). Produc¡ia mondialå de ¿roturi va fi de 370 milioane tone, în cre¿tere cu 15 milioane tone fa¡å de 2022/23. Structura sortimentalå:  soia (259 mil. tone);  rapi¡å (47 mil. tone);  floarea-soarelui (23 mil. tone);  semin¡e de bumbac (15 mil. tone);  nuci de palmier (11 mil. tone);  arahide (8 mil. tone). Marii consumatori sunt China (103 milioane tone), UE (50 mil. tone), SUA (42 mil. tone), Brazilia (23 mil. tone). Profitul Agricol 32/2023

CULTURI

VEGETALE

Rezerva de ap\ s-a diminuat în sud [i sud-est Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, intervalul 21 - 27 august s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii mai însemnate din punct de vedere agricol, izolat în sudul ¿i nordul ¡årii.  Banat 0,0 - 2,2 litri/mp,  Dobrogea 0,0 - 10,6 l/mp,  Transilvania 0,0 - 19,2 l/mp,  Cri¿ana 0,0 - 15,5 l/mp,  Muntenia 0,0 - 22,6 l/mp, Profitul Agricol 32/2023

 Oltenia 0,0 - 44,4 l/mp,  Moldova 0,0 - 11,9 l/mp,  Maramure¿ 0,1-28,3 l/mp.

Pe 28 august , rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura de porumb neirigat, prezintå valori satisfåcåtoare, pânå la apropiate de optim ¿i izolat optime, în Maramure¿, pe suprafe¡e extinse din Oltenia ¿i Transilvania, local nordul, vestul ¿i sud-vestul Cri¿anei, vestul, nordul ¿i nord-vestul Munteniei, nordul, estul, izolat sudul Moldovei, nordul Dobrogei.

Deficite de apå în sol (secetå pedologicå moderatå, puternicå ¿i extremå) se înregistreazå în cea mai mare parte a Munteniei, Moldovei ¿i a Dobrogei, local în estul, sudul, izolat nordul Transilvaniei, estul ¿i sud-vestul Olteniei, vestul ¿i sudestul Cri¿anei, nord-vestul Banatului. Pe profilul de sol 0-100 cm în cultura de porumb neirigat, pe fondul cantitå¡ilor de precipita¡ii deficitare din punct de vedere agricol, rezerva de umiditate din sol s-a diminuat, deficite de apå în sol men¡inându-se preponderent în zonele sudice, sud-estice ¿i estice ale ¡årii. 19

CULTURI VEGETALE

Nout\]ile companiilor pentru FarmConect 2023 Såptåmâna aceasta, la Slobozia, Forumul Agricultorilor ¿i Procesatorilor Profesioni¿ti din România - FAPPR organizeazå expozi¡ia FarmConect. Ca ¿i anul trecut, când a avut prima edi¡ie, ¡inte¿te mai ales producåtorii de cereale ¿i plante tehnice, companiile din zona inputurilor ¿i a ma¿inilor agricole etc.

ar organizatorii au mers mai departe, pentru a ob¡ine un eveniment agricol complet. De aceea, au adåugat mai multe componente care så atragå ¿i consumatorii neimplica¡i în agriculturå. De pildå, va fi construit un manej unde caii hergheliei Basme cu Cai î¿i vor etala, în spectacole hipice, gra¡ia ¿i talentul acrobatic. ¥n altå parte vor fi expuse ve¿minte mai mult sau mai pu¡in tradi¡ionale, dar adaptate la modernitatea vremurilor. Toate croite ¿i cusute manual, a¿a cum se fåceau hainele odatå. ¥nså FarmConect råmâne, în sufletul såu, o expozi¡ie fåcutå de fermieri pentru fermieri. De aceea, anul acesta, pe lângå colo¿ii din protec¡ia plantelor, vor avea standuri generoase mai toate firmele de ma¿ini din pia¡å. O altå noutate a acestui an va fi sectorul zootehnic. Deocamdatå doar cu vaci Angus ¿i Limousin, aduse prin Asocia¡ia Aberdeen Angus. Organizatorii iau în calcul ¿i un eventual concurs pentru animale, dar chestiunea trebuie tran¿atå de asocia¡ie.

O idee care a prins anul trecut, ce va fi påstratå ¿i anul acesta, este cea a conferin¡elor tematice. ¥n fiecare zi, întrun cort, special amenajat ca o salå de conferin¡e, speakeri cu experien¡å dezbat teme reale, la zi. Spicuiesc câteva teme: Geopolitica fluxurilor agricole ¿i cât de fragile sunt acestea; Next Generation, noua genera¡ie de tineri fermier; Agricultura viitorului ¿i dorin¡a de eficientizare a utilizårii resurselor; Formarea profesionalå ¿i Cât de sigurå este pâinea noastrå cea de toate zilele. Prima edi¡ie a FarmConect a fost un succes. A aråtat o expozi¡ie agricolå altfel, orientatå spre to¡i actorii lan¡ului agricol. Nu este niciun motiv ca cea dea doua edi¡ie så fie mai pu¡in de atât. ¥n paginile 48-49 vå aråtåm cele mai importante noutå¡i ale ma¿inismului agricol. Acum vå vom vorbi despre cele mai interesante propuneri venite din partea companiilor de inputuri, fie ele produse de protec¡ia plantelor, fie geneticå. Adama are multe noutå¡i în portofoliu, iar dintre acestea o vedetå este erbicidul Merkur, ce poate fi utilizat pentru îndepårtarea în special a buruienilor monocotiledonate, dar ¿i a multor dicotiledonate din culturile cerealiere de toamnå. Se aplicå fie preemergent, fie în postemergen¡å, pânå la sfâr¿itul înfrå¡itului. Are trei substan¡e active, ca ¿i Trinity, celålalt erbicid Adama pentru culturile de påioase, care are un spectru mai larg de ac¡iune împotriva buruienilor cu frunza latå ¿i se aplicå în postemergen¡å timpurile. O noutate este ¿i faptul cå erbicidul Modown 4F a fost omologat ¿i pentru cultura de rapi¡å. Se aplicå în faza de 49 frunze (BBCH 14-19), în dozå de 0,6 -

1,5 l/ha, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate. Agrii are o ofertå de tratare a semin¡elor cu ajutorul a douå sta¡ii mobile Dorez, una localizatå în Timi¿, pentru jumåtatea de vest a ¡årii, cealaltå în Gala¡i, pentru jumåtatea esticå. Aceste sta¡ii mobile sunt capabile så proceseze între 5 ¿i 8 tone de semin¡e într-o singurå orå, în func¡ie de dimensiunea ¿i calitatea semin¡elor. De regulå, se proceseazå semin¡ele din produc¡ie proprie. De aceea, se oferå ¿i un serviciu de analizå a calitå¡ii semin¡elor. Clien¡ii pot opta pentru tratamentul såmân¡å oferit de Agrii sau pot opta pentru produsele altor companii, tarifele variind în concordan¡å. Tot op¡ional, se pun la dispozi¡ie ¿i sacii pentru produsul finit. Sta¡iile mobile se deplaseazå pe bazå de comenzi ferme - iar acestea existå, cu prisosin¡å, rezervårile fiind deja fåcute pânå spre sfâr¿itul lunii septembrie, mai ales cå Agrii este autorizatå så trateze semin¡ele de cereale cu insecticid

Profitul Agricol 32/2023

CULTURI VEGETALE neonicotinoid (Nuprid AL 600 FS), în baza derogårii emise de Minister. Alcedo a finalizat laboratorul de analize de sol ¿i lanseazå varianta complet automatizatå a programului MyAlcedoSoil powered by Ogor. Fermierii pot plasa online comenzi pentru analizele de sol, în mai pu¡in de 10 minute, prelevarea se face prin intermediul aplica¡iei mobile MyAlcedoSoil, iar rezultatele sunt geolocalizate în format digital (inclusiv PDF). În plus, clien¡ii vor avea acces la imagini satelitare, date meteo ¿i evolu¡ia culturilor. În curând, se va lansa si MyAlcedoCarbon, un calculator simplificat care face o estimare a impactului pe care îl au practicile agricole din fermå, din punctul de vedere al emisiilor de carbon, precum ¿i al modificårilor tehnologice necesare pentru a reduce emisiile ¿i a cre¿te stocarea de carbon. Ameropa Grains va fi prezentå cu douå pavilioane ¿i trei concepte: grijå pentru recoltele române¿ti, grijå pentru comunitå¡ile rurale, grijå pentru educa¡ie ¿i naturå. O noutate este intrarea pe pia¡a produselor bio, prin conversia unui depozit autorizat pentru produse bio ¿i ob¡inerea licen¡ei de trading pe bio. O altå noutate este programul “ªcoala mea, Natura”. Lansat în iunie 2023, programul presupune crearea unui spa¡iu

de învå¡are ¿i de comunitate în curtea ¿colii prin construirea foi¿oarelor Happy Grains, complet utilate, ca o salå de claså. Ini¡iativa face parte din Happy Grains, cel mai mare program de responsabilitate socialå al companiei, care a ajuns la peste 2.500 de elevi din 17 comunitå¡i din mediul rural. Bayer va lansa insecticidul Sivanto Energy, omologat deocamdatå pentru cultura de rapi¡å, ca înlocuitor al tratamentului såmân¡å cu neonicotinoide. Vor fi prezenta¡i noi hibrizi de porumb ¿i rapi¡å ¿i se va promova agricultura de precizie, cu accent pe platforma Climate FieldView. Corteva va insista pe necesitatea erbicidårii de toamnå. Compania are în curs de omologare un nou erbicid pe bazå de arylex, aplicabil în preemergen¡å în culturile cerealiere de toamnå, completând spectrul de combatere al erbicidului Bizon. KWS se va concentra pe noutå¡ile din portofoliul de semin¡e pentru culturile de primåvarå (porumb, floareasoarelui, soia), având în vedere cå din toamnå încep vânzårile timpurii pentru campania urmåtoare. Lidea Seeds lanseazå un nou concept pentru cultura porumbului, reprezentat prin trei noi hibrizi. De asemenea,

FarmConect 2022 Arhiva Profitul Agricol Profitul Agricol 32/2023

lanseazå o nouå varietate de floareasoarelui, pentru campania de primåvarå 2024, pe segmentul Express. Este o varietate cu rezisten¡å geneticå la manå ¿i poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat. Nufarm va prezenta în premierå na¡ionalå Nucrop, un utilaj de erbicidare hibridå dezvoltat în parteneriat cu startupul german din domeniul agtech crop.zone. Profitul Agricol a prezentat pe larg aceastå tehnologie revolu¡ionarå de erbicidare ¿i desicare, care presupune aplicarea cu un sprayer a unui lichid conductor numit Volt.fuel, urmatå de o plivire electro-fizicå. Timac Agro va prezenta noua gamå de biostimulatori ADN - acronim de la cele trei beneficii pentru plantele de culturå: Ameliorare (maximizarea poten¡ialului genetic de produc¡ie) cu produsele Irys, Genaktis ¿i Kaoris, De-stresare (minimizarea efectului factorilor de stres) cu produsul Seactiv, Nutri¡ie îmbunåtå¡itå cu produsul Astelis. De asemenea, va fi promovatå noua gamå SynerTech, de fertilizan¡i lichizi, produ¿i în România, la Bråila. Unigrains vine cu o noutate semin¡e pentru culturi de acoperire (mu¿tar ¿i mazåre). De asemenea, pe durata târgului, se oferå un discount de 10% la orice achizi¡ie. În plus, semin¡ele, inclusiv cele de cereale, vor fi livrate în fermå, gata tratate cu insectofungicid ¿i sigilate cu adjuvantul Peridiam Activ. Practic, dupå tratare, semin¡ele sunt acoperite cu acest adjuvant care se prezintå sub forma unui lac ro¿u. Acesta, pe lângå rolul de a proteja tratamentul în timpul frecårii boabelor în saci, semånåtori, ¿necuri etc., are ¿i elemente nutritive. Unigrains oferå ¿i semin¡e pentru cultura organicå, în cazul cåreia semin¡ele sunt protejate cu melaså, în loc de adjuvant.

Andrei OSTROVEANU Robert VERESS 21

CULTURI VEGETALE

Iluzia unui baraj care nu se mai face Pentru a construi aduc¡iunea de apå din barajul de la Movileni pe Siret, Gavrilå Tuchilu¿ i-a convins pe to¡i guvernan¡ii cå este vital, nu doar util, pentru partea de sud a Moldovei. To¡i au aprobat, au semnat, au dat verde, au oferit finan¡are. Ba ministrul Barbu a promis în direct cå-l sus¡ine. ¥n realitate, nu se face nimic. Se laså o tåcere vinovatå ¿i ocultå peste strådaniile unui fermier tenace, care a ajuns la exasperare.

“

Mai råmâne så må spânzur în fa¡a lor ca så-i conving cå trebuie fåcut acest proiect, spune cu nåduf Gavrilå Tuchilu¿. To¡i zic «da, da» ¿i nu se întâmplå nimic.” Porumbul lui a fost distrus de secetå în a¿teptarea apei. L-a tocat a¿a, fårå boabe, la fel ca anul trecut. “Dacå nu vor så facå nimic, am så chem toatå presa. Nu au ce så-mi facå. Dacå nu pot så conving cå trebuie construit sistemul local de iriga¡ii, renun¡ la påmânt. Îi las så distrugå tot.” Barajul de la Suhurlui, realizat înainte de 1990, trebuia så acumuleze apå pe timp de iarnå ¿i prin pompare din Dunåre. Prefectul a recunoscut cå s-au dat titluri de proprietate pe fundul barajului, oamenii au pus vii ¿i livezi, deci nu se mai poate face nimic acolo. “Vom da bani ¿i vom repara motoarele de la sta¡ia Vânåtori de la Gala¡i, dar så råmânå a fermierilor. Cine vrea så irige trebuie så dea banii din toamnå pentru repara¡ii, cum am dat noi pentru 22

6.000 de hectare. Stabilim un regulament. Apa vine acum de la Gala¡i în 4 zile, nu mai dureazå 14. Noi vrem ca sta¡ia Vânåtori så råmânå 50% a noastrå, pentru cå avem proiecte europene pe ea, ¿i 50% la ANIF. Nu putem så facem nimic cu un milion de euro pe federa¡ie”, spune Tuchilu¿. În acest an, Agrimat Matca a produs 3.700 kg la grâu, 2.600 kg la rapi¡å, 4.600 la orz. Dupå rapi¡å, a semånat porumb de siloz. “Acolo unde pot iriga. Dau 100 de metri cubi pe orå. Este vorba de 86 de hectare. Cred cå voi ob¡ine 4.000 de tone de porumb siloz în octombrie, doar pentru vaca de lapte. Acum e abia la genunchi. Sunt total dezamågit. Grâul semånat unde e troi¡a a primit o ploaie de 18 litri pe metru påtrat. Acolo am fåcut cu o tonå în plus la hectar - 4.600 kg, fa¡å de 3.700 în restul fermei. Orzul a dat 4.200 kg la hectar, iar la troi¡å, acolo unde a plouat, a dat 6.000. Atât de mult au contat cei 18 litri de ploaie la nevoie. Un fermier vecin a putut iriga ¿i a fåcut 8.500 kg la hectar cu o singurå udare. Iar eu sunt fermier så nu fac nimic, domnule?!” Agrimat Matca a semånat anual 50% culturi de primåvarå, 50% culturi de toamnå. E foarte greu så gåseascå acum alternative la aceste culturi pentru a men¡ine afacerea pe timp de canicule repetate. A semånat 600 ha de floare care a ajuns la 1,20 m înål¡ime ¿i tornada a culcat 70% din culturå. A plouat recent 40 l pe metru påtrat, dar s-a umezit doar pânå la 20 cm. Jos e uscat cåråmidå. “Ca alternativå, a¿ putea cultiva nåut, care se cautå, dar nu avem erbicid care så controleze gramineele în timpul vegeta¡iei. Am pus 5 ani la rând coriandru ¿i a ie¿it bine: 1.900 - 2.200 kg/ha,

cu un pre¡ bun. Profitul a fost mai mare ca la grâu. Acum nu mai vrea nimeni coriandru din România, cumpårå din Ucraina mai ieftin. Fermierul ucrainean då ieftin ca så scape.”

Viorel PATRICHI

Gavril\ Tuchilu[ Profitul Agricol 32/2023

CULTURI VEGETALE

Corteva [i Bioceres accelereaz\ spre produsele biologice Companiile Corteva ¿i Bioceres au confirmat cå au båtut palma pe un comercial exclusiv, pentru a cre¿te disponibilitatea solu¡iilor biologice pe pia¡a din Europa. Astfel, cele douå companii vor lucra împreunå în scopul accelerårii proceselor de reglementare necesare pentru a introduce, pe pia¡a europeanå, un bioinsecticid de ultimå genera¡ie, dezvoltat de subsidiara Pro Farm a Bioceres. Produsul este prezentat ca fiind la

fel de eficient ca ¿i insecticidele conven¡ionale. Culturile ¡intå sunt cele de porumb, cereale, floarea-soarelui ¿i rapi¡å. Odatå omologat, Corteva va deveni distribuitor unic în Europa ¿i va putea aplica aceastå tehnologie ¿i pe genetica marca Pioneer. În plus, Corteva Agriscience va continua så comercializeze Lumidapt, de la Pro Farm, un fertilizant tratament pentru såmân¡å ¿i stimulator de cre¿tere al culturilor.

Oficialii Bioceres cred cå în Europa cererea pentru solu¡ii eficiente, cu un profil de mediu optim, este într-o cre¿tere continuå, pe måsurå ce condi¡iile de reglementare devine din ce în ce mai dificile, iar fermierii cautå produse noi, inovatoare pentru combaterea dåunåtorilor ¿i a bolilor. Pro Farm de¡ine unul dintre cele mai importante portofolii de produse biologice, cu solu¡ii unice, testate în ferme, pentru a råspunde cât mai bine tuturor nevoilor.

SUA se a[teapt\ s\ recolteze mai pu]in porumb Prognozele privind porumbul din SUA pentru 2023/24 publicate în raportul USDA din aceastå lunå anun¡å reduceri de aprovizionare, utilizare internå, exporturi ¿i stocuri finale mai mici. Produc¡ia de porumb pentru anul de comecializare 2023/24 este prognozatå så atingå 15,1 miliarde de busheli, în scådere cu 209 milioane busheli fa¡å de proiec¡ia din iulie ¿i ar fi a doua cea mai mare scådere înregistratå dupå sezonul 2016/17. Prima prognozå de la debutul se-

zonului de porumb, bazatå pe sondaje, de 175,1 busheli/ acru, este cu 2,4 busheli mai micå decât previziunile de luna trecutå. Raportul publicat în aceastå lunå privind produc¡ia de porumb indicå faptul cå recoltele sunt prognozate în cre¿tere în Indiana, Iowa, Nebraska, Ohio ¿i Dakota de Sud. Randamentele din Illinois, Minnesota ¿i Missouri sunt prognozate a fi sub cele de anul trecut. Consumul total de porumb din SUA pentru 2023/24 este redus cu 95 de

milioane de busheli, la 14,4 miliarde busheli. Exporturile au fost reduse cu 50 de milioane de busheli, la 2,1 miliarde busheli. Odatå cu scåderea ofertei mai mult decât utilizarea, stocurile finale sunt reduse cu 60 de milioane busheli ¿i ajung la 2,2 miliarde busheli.

pagin\ de Marilena R|DUCU

Profitul Agricol 32/2023

CULTURI VEGETALE

Porumbul [i floarea arat\ Câmpia de Vest a fost blagoslovitå anul acesta de multe ploi, pe alocuri chiar prea multe. Astfel cå, în a doua jumåtate a lunii august, ¿i porumbul, ¿i floarea aråtau spectaculos. ¥n toatå câmpia Banatului, a plouat în luna mai exact când avea nevoie porumbul så umple bobul. De aceea, cultura s-a dezvoltat foarte bine, la fel floarea-soarelui.

amson Popescu, din Cårpini¿, Timi¿, sperå så ob¡inå 3 4 tone pe ha la floarea-soarelui ¿i peste 10 tone pe ha la porumb. Pe perioada de vegeta¡ie a porumbului ¿i florii-soarelui, în zona Cårpini¿ au cåzut peste 300 de litri de apå lunar. Mai mult, cantitå¡ile au fost repartizate ra¡ional, cu efecte extraordinare asupra plantelor. De exemplu în luna mai au fost 81 de litri/ mp, în iunie, 90,5 litri, în iulie, 52 de litri, iar pânå în 15 august, 34 litri pe metru påtrat. De asemenea, în ianuarie 2023 au cåzut 65,5 litri, în februarie, 46 litri, în martie, 17 litri, în aprilie, 53 de litri pe metru påtrat. în total, din ianuarie pânå în august, nivelul pricipita¡iilor s-a ridicat la 440 de litri pe metru påtrat, în zona Cårpini¿ - Jimbolia - Comlo¿. “Aproape såptåmânal am primit câte o ploaie consistentå. Au mers culturile de parcå au avut iriga¡ii. A fost ¿i cåldurå ¿i ploaie, condi¡ii ideale. Nu au dus lipså de nimic”, spune Samson Popescu. Sunt în ¡arå mul¡i fermieri care ¿tiu så aplice corect tehnologiile moderne, care în¡eleg fine¡ea dezvoltårii culturilor, dar dacå nu au apå, de cele mai multe ori toate celelalte sunt inutile. “Nu e suficient så aplici tehnologia potrivitå, ci apa este factorul limitativ al produc¡iilor în agriculturå”, subliniazå Samson Popescu.

Nu toate culturile au mers a¿a de bine

Samson Popescu, C\rpini[, Timi[

La culturile de toamnå, Popescu a ob¡inut peste 5.000 de kg la hectar la grâu. Cu toate acestea, spune cå a ie¿it în pierdere, ca mul¡i al¡i producåtori, fi-

indcå pre¡ul de 0,85 de lei/kg nu i-a permis så î¿i acopere cheltuielile. ¥n perioada 2022 -2023 a cumpårat ureea cu 5.600 lei tona, iar motorina nu a coborât sub 8 lei litrul. “Când am tras linie, am ie¿it pe minus. Nu mi s-a mai întâmplat de 45 de ani de când fac agriculturå! Pânå la urmå, tot îmi scoteam cheltuielile, chiar dacå erau ani cu probleme, dar nu ¿i 2023 la grâu”, a declarat fermierul.

Speran¡a stå în porumb ¿i floarea-soarelui Ministerul Agriculturii a promis sprijin pentru calamitå¡ile din 2022, la culturile de primåvarå, dar, de la suma de 1.500 de lei promiså, s-a ajuns la 300 lei, pe care oamenii nu i-au primit nici pânå în 20 august. Probabil vom primi 100 ¿i ceva de lei, glume¿te amar Samson Popescu. “Eu må bucur cå totu¿i avem culturi de toamnå foarte frumoase, care vor ajuta agricultorul så se echilibreze din punct de vedere economic, dupå pierderile pe care le-am avut cu culturile din toamnå la cereale, så putem merge mai departe”.

Câteva sfaturi tehnologice “Am observat cå la cei care au întârziat semånatul polenizarea a început într-o perioadå cu ar¿i¡å, iar vârful la ¿tiulete s-a uscat. Atunci se înregistreazå pierdere în produc¡ie. De aceea, este un element foarte important al tehnologiei alegerea perioadei optime de semånat”, aten¡ioneazå Popescu. Pentru cultura de porumb din 2023, el a folosit trei hibrizi foarte productivi semitardivi Dekalb de la Bayer: DK5810, DK5182 ¿i DK5016. Profitul Agricol 32/2023

CULTURI VEGETALE

spectaculos în Câmpia de Vest Erbicidarea a fost realizatå cu Adengo, tot de la Bayer, în postemergen¡å, când plantele aveau douå-trei frunze. Este un erbicid care controleazå excelent buruienile mono ¿i dicotile ¿i ¡ine porumbul curat în prima fazå de vegeta¡ie. A doua erbicidare a fost realizatå când porumbul avea ¿apte opt frunze, tot cu produse Bayer, Equipe sau Mustang, în func¡ie de parcelå ¿i spectrul de buruieni existente. De asemenea, a fost dat ¿i un tratament cu Coragen ¿i Inazuma de la Corteva împotriva dåunåtorilor Ostrinia ¿i Diabrotica. În 2023, cele mai mari probleme au fost cu Ostrinia, care atacå în fiecare an culturile de porumb ¿i se dezvoltå în douå-trei genera¡ii. De aceea trebuie aplicate tratamente foarte exacte. Probleme a cauzat ¿i Diabrotica, care se extinde tot mai mult, iar rota¡ia cul-

Alexander Degianski Profitul Agricol 32/2023

turilor este o metodå foarte eficientå pentru evitarea dåunåtorilor. Adul¡ii de Diabrotica sunt foarte periculo¿i, fiindcå månâncå måtasea porumbului ¿i nu mai are loc polenizarea. Ei rod ¿tiuletele, gåuresc tulpina ¿i cad plantele ¿i formeazå celebru gât de lebådå. Riscul este ¿i atunci când ploile sunt multe ¿i se poate instala Fusarium, care produce aflatoxina. Mai ales dacå ¿tiuletele este atacat de Diabrotica. Din fericire, anul acesta, din punct de vedere fitosanitar, culturile de porumb ¿i floarea soarelui se prezintå foarte bine la mijlocul lunii august, fiindcå ¿i condi¡iile climatice au fost favorabile.

Tehnologia florii-soarelui Fertilizarea la porumb a fost fåcutå de douå ori cu complexe ¿i cu azot cu o

cantitate de 500 de kg substan¡å brutå la hectar, la semånat ¿i la pregåtit terenul. Acelea¿i produse au fost aplicate ¿i la floarea-soarelui, care aratå foarte bine, iar hibrizii utiliza¡i au fost tot de la Bayer Dekalb ¿i de la Corteva. Floarea a fost semånatå, mai devreme, la sfâr¿itul lunii martie ¿i s-a prins foarte bine, fiindcå a avut ploi. În 2023, cea mai mare amenin¡are la floarea-soarelui au fost iepurii, care au distrus mai multe hectare. De aceea a trebuit så semene de douå ori. “Iepurii ne-au dijmuit din plante foarte mult. Când råsare floarea, ei månâncå dicotiledoanele, care le ¡ine de foame ¿i de sete. Nu au consumat toatå cultura, dar e mai bine så o întorci, så o semeni încå o datå”, a concluzionat fermierul din Cårpini¿.

Gheorghe MIRON Alexander Degianski, fermier ,dar ¿i consilier al ministrului Barbu, recunoa¿te ¿i el cå anul acesta este favorabil porumbului în zona Giulvåz, spre deosebire de ultimii doi ani. Anul trecut, 40 de litri de apå pe metru påtrat din iriga¡ii aproape cå au dublat produc¡ia, de la 2,8 tone la peste 5 tone/ha. Diferen¡a între irigat ¿i neirigat e datå de douå rânduri de boabe, spune Degianski. Aparent nu e mult, dar aceastå diferen¡å de la 14 la 16 rânduri de boabe pe ¿tiulete se translocå în urmåtorul calcul: MMB hibrid P9889 - 400 gr (specifica¡ii producåtor), cu 40 de boabe pe rând, înseamnå cå douå rânduri suplimentare conduc la peste 80 de boabe în plus pe ¿tiulete, înmul¡it cu 62.000 de plante densitate, ceea ce duce la un spor de 1.984 kg/ha. 27

CULTURI VEGETALE

Amalgerol Essence, partener De¿i rapi¡a de toamnå ¿i-a påstrat renumele de culturå profitabilå, anumite ac¡iuni de prevenire limiteazå factorii care pericliteazå, în momente-cheie, dezvoltarea plantelor. Toamna, dupå semånat, fermierii sunt nevoi¡i så gåseascå solu¡ii pentru dezvoltarea echilibratå a culturii, care trebuie så parcurgå cu succes toate fenofazele, astfel încât så intre în perioada de vernalizare într-un stadiu cât mai aproape de optim. Înså, a¿a cum reiese din ciclicitatea ultimilor ani, este posibil så ne confruntåm cu o toamnå secetoaså, apoi cu un decalaj al anotimpului rece, cu o iarnå blândå, fårå zåpadå ¿i cu înghe¡uri târzii. Pe scurt, mai multe surse de stres pentru rapi¡å. Ce este de fåcut?

Una dintre solu¡iile care ajutå foarte mult în situa¡ii mai pu¡in favorabile, dar nu numai, este utilizarea unui produs multifunc¡ional, biostimulatorul Amalgerol Essence, capabil så creascå toleran¡a la factorii de stres ai plantelor, cu beneficiul suplimentar al compozi¡iei organice. Care este rezultatul? Amalgerol Essence activeazå via¡a microbianå din sol ¿i ajutå la descompunerea resturilor vegetale. Drept urmare, calitatea solului cre¿te, acesta prezintå un con¡inut mai ridicat de humus, cu impact pozitiv asupra poten¡ialului de absorb¡ie la nivel radicular, chiar ¿i atunci când ne referim la nutrien¡i cu mobilitate limitatå în sol (fosfor, potasiu).

Ce este un biostimulator ¿i prin ce se diferen¡iazå Amalgerol Essence? Biostimulatorii sunt substan¡e ce ajutå dezvoltarea plantelor, fiind diferite ca func¡ie de pesticide, îngrå¿åminte minerale sau fertilizan¡i. În general, pentru a-¿i îndeplini misiunea de impulsionare a dezvoltårii, biostimulatorii sunt necesari în cantitå¡i mai reduse decât alte categorii de substan¡e. Unul dintre avantajele utilizårii acestor produse este cre¿terea produc¡iei, sporul variind în func¡ie de calitatea substan¡elor con¡inute. Amalgerol Essence este un astfel de biostimulator, care se diferen¡iazå prin formularea sa complexå, gama vastå de Impactul pozitiv al utilizårii Amalgerol Essence la rapi¡å a fost måsurat în anumite studii, atingând urmåtorii parametri: l 5,5% spor de produc¡ie; l +25% cre¿terea biomasei rådåcinilor.

Rapi]\ de toamn\ iarna, înghe]

culturi-¡intå, precum ¿i prin dubla aplicare, foliarå ¿i la sol. Produsul ajutå atât cultura curentå, la nivel fiziologic, cât ¿i solul, prin îmbunåtå¡irea structurii acestuia, deoarece, pe lângå decompactare ¿i descompunerea materiei organice, îmbunåtå¡e¿te ¿i reten¡ia superioarå a apei, un plus remarcabil în special în zonele cu profil pedo-climatic arid, din ce în ce mai întâlnit la noi în ¡arå.

Rådåcini mai puternice, culturå de rapi¡å mai performantå Pentru ca rapi¡a så parcurgå perioada de iarnå cu pierderi cât mai mici în densitatea plantelor, este necesarå o înrådåcinare puternicå. Fitohormonii ¿i carbonul organic din compozi¡ia Amalgerol Essence prezintå un impact crescut asupra sistemului radicular al rapi¡ei, care se dezvoltå mai puternic ¿i poate avea acces mai facil la nutrien¡ii din straturile de sol aflate la adâncime, cu un poten¡ial de asimilare de câteva ori mai mare decât în condi¡ii obi¿nuite. S-a dovedit cå tratamentul cu AMALGEROL este benefic pentru activitatea micorizelor, drept urmare, planta este mai rezistentå la factorii biotici ¿i valorificå substan¡ele nutritive la un nivel superior. Profitul Agricol 32/2023

CULTURI VEGETALE

de nota 10 pentru rapi]\ Toamna - un anotimp dificil pentru rapi¡å? Amalgerol Essence cre¿te toleran¡a la stres

Aplicat toamna, Amalgerol Essence este un partener excelent pentru erbicide, reducând riscul de fitotoxicitate al acestora asupra culturii. Fermierii care l-au utilizat au sesizat cå frunzele råmân verzi ¿i sånåtoase, iar cultura de rapi¡å î¿i påstreazå vitalitatea, fårå un stres suplimentar. Produsul este, de altfel, un partener foarte bun în amestecul cu produsele de protec¡ie a plantelor, datoritå gradului ridicat de compatibilitate cu acestea.

Amalgerol Essence. Mix benefic pentru rapi¡å Acest biostimulator con¡ine substan¡e de origine naturalå, având o compozi¡ie complexå, cu numeroase beneficii: l Aminoacizii ¿i antioxidan¡ii cresc toleran¡a la stres ¿i capacitatea naturalå de regenerare a plantelor. l Fitohormonii din alge marine ¿i carbonul organic echilibreazå ¿i intensificå dezvoltarea rådåcinii. l Alginatul, din extractul de alge marine, cre¿te calitatea solului, sporind reten¡ia apei în sol, cu beneficii pentru sezoanele viitoare. l Sursa suplimentarå de azot ¿i potasiu organice, în forme u¿or de absorbit, reprezintå un aport nutri¡ional esen¡ial pentru plantele tinere. Profitul Agricol 32/2023

Fermierii calculeazå perioada optimå de semånat astfel încât - ideal rapi¡a så aibå 6-8 frunze la momentul primului val de frig. Aceasta înseamnå cå însåmân¡area se face cu aproximativ 6 såptåmâni înainte de data estimatå a primului înghe¡. Grija pentru dezvoltarea rapi¡ei în toamnå este esen¡ialå, pentru cå se dezvoltå rådåcinile, coletul ¿i frunzele, dar ¿i pentru cå în aceastå perioadå este determinatå productivitatea viitoare. Unele studii au relevat cå, dupå aplicarea Amalgerol Essence în dozå de 2-3 l/ha dupå stadiul de rozetå, plantele de rapi¡å au emis pânå la 20 de ramifica¡ii, dublu fa¡å de martorul netratat. Extractul de ierburi alpine asigurå un comportament foarte bun al plantelor în condi¡ii climatice extreme, datoritå transferului de toleran¡å la aceste tipuri de stres. Amalgerol Essence sus¡ine plantele de rapi¡å în condi¡ii de mediu nefavorabile, cum sunt seceta, frigul, dar ¿i salinitatea excesivå sau båltirile. În aceste situa¡ii, plantele produc radicali liberi, ce provoacå simptome precum ofilirea frunzelor, pierderea suprafe¡ei foliare, cåderea prematurå a frunzelor,

toate acestea afectând dezvoltarea ¿i productivitatea culturii. Antioxidan¡ii din Amalgerol Essence neutralizeazå aceste molecule specifice situa¡iilor de stres, diminuând pagubele. De asemenea, Amalgerol Essence este foarte util pentru regenerarea ¡esuturilor afectate de secetå, frig sau accidente climatice, astfel încât acestea så¿i reia rapid func¡iile. Aminoacizii din Amalgerol Essence ajutå la crearea unor noi celule ce reparå organele vegetale, la întårirea imunitå¡ii ¿i la cre¿terea toleran¡ei fa¡å de ace¿ti stimuli agresivi cu planta. În acest mod, riscul de atac al patogenilor este redus, men¡inându-se starea de sånåtate a culturii la un nivel superior. Combina¡ia dintre aminoacizi ¿i antioxidan¡i face ca Amalgerol Essence så fie o metodå eficientå de prevenire ¿i limitare a daunelor produse de factorii externi caracteristici sezonului rece. Amalgerol Essence are omologare infoXgen pentru utilizarea în cultura ecologicå, fiind un produs 100% organic, 100% asimilabil ¿i fårå substan¡e provenind din organisme modificate genetic.

Rapi]\ de toamn\ – accident climatic prim\vara

CULTURI VEGETALE

Alin Luculeasa face toate tratamentele cu drona Ca majoritatea tinerilor, Alin Luculeasa (31 de ani) este foarte pasionat de tehnologie, de agricultura de precizie. El lucreazå 70 de hectare la Coste¿ti, Vaslui. ªi-a cumpårat o dronå pentru pulverizarea de produse de protec¡ie a plantelor, cu ajutorul cåreia realizeazå tratamentele.

lin Luculeasa este absolvent de USAMV Bucure¿ti, promo¡ia 2013. Dupå absolvire s-a angajat la ferma Evel-H, 2.200 de ha administrate de unchiul såu, Dan Hurduc, fost pre¿edinte al Clubului Fermierilor Români. Alin s-a dovedit a fi un agronom dibace ¿i un bun mecanizator, iar în prezent executå ¿i supervizeazå lucrårile câmpului pe toate cele 2.200 ha. La ini¡iativa sa, în ferma Evel-H se practicå, de cinci ani, fertilizarea variabilå, în func¡ie de informa¡iile culese de o dronå cu camere multispectrale, care “citesc” culturile ¿i realizeazå o hartå a solelor în func¡ie de gradul lor de fertilitate. Primind 20 de ha de la unchiul såu, tot atâtea de la tatål såu ¿i contractând alte mici suprafe¡e, Alin Luculeasa a pornit la drum ¿i cu ferma sa, fårå a înceta så lucreze pentru Evel-H. Printr-un proiect european ¿i-a achizi¡ionat drona, un model DJI Agras T30 care a costat 21.000 de euro, iar Alin este efectiv încântat de ea. “În 10 minute, cât ¡ine un acumulator, se acoperå 2 - 2,6 ha, în func¡ie de lungimea parcelei, direc¡ia ¿i puterea 30

vântului. Acumulatorul se încarcå în zece minute, iar eu am trei acumulatori, pentru a evita timpii mor¡i. Capacitatea rezervorului e de 30 litri ¿i am reu¿it så fac tratamente pe 80 ha în 8 ore, cu un singur ajutor - un prieten care a umplut rezervorul. Cred cå a¿ putea ajunge chiar la 130 ha, dacå terenul ar fi plat ¿i nu ar fi vânt. Am folosit o normå de 10 l/ha, deci doar 800 de litri de solu¡ie la 80 de ha”. Pe lângå reducerea consumului de apå ¿i de pesticide, de la 200 de litri la 10 litri pe hectar, eficien¡a fiind aceea¿i ca la tratamentele cu autopropulsate, gra¡ie preciziei foarte mari, Luculeasa aratå cå a eliminat consumul de motorinå ¿i tasarea solului. Zona de lucru se poate seta manual sau se poate importa din hår¡ile de la APIA. Singurul impediment este cå drona trebuie operatå de o persoanå calificatå, care de¡ine licen¡a de pilotaj ¿i are

cuno¿tin¡e de cartografie. Asta ar face nefezabilå tehnologia pentru fermele mari, care nu au oameni specializa¡i. Pentru autoriza¡ia de pilotaj, Alin a sus¡inut un examen online, bazat pe cuno¿tin¡e de operare ¿i legislative. Trainingul ini¡ial pentru operarea dronei, oferit de furnizor, a durat 4 ore. În prima zi a lucrat doar 10 ha, înså, odatå ce s-a acomodat cu toate comenzile, performan¡a a crescut rapid. Din påcate, acum trebuie så se confrunte ¿i cu furcile caudine ale birocra¡iei române¿ti. Acum o såptåmânå, la ultima cerere de platå, de 5.000 de euro, a fost încadrat la condi¡ii artificiale. A contestat måsura, dar, dacå inspectorii AFIR î¿i men¡in punctul de vedere, va trebuie så returneze 145.000 de euro, ceea ce ar însemna sfâr¿itul afacerii sale.

Robert VERESS

Alin Luculeasa Coste[ti, Vaslui Profitul Agricol 32/2023

CULTURI VEGETALE

Informa]ii, pur [i simplu Horia-Victor H|LM|JAN Stelian FOLIC| Produc¡ii mari la rapi¡å se pot ob¡ine acum cu densitå¡i ce par mici, între 2030 p/mp, cu condi¡ia ca plantele så fie uniform distribuite. Råsårirea ¿i apoi cre¿terea uniformå sunt avantajate de utilizarea semånåtorilor de precizie. Dacå fermierii nu au semånåtori de precizie care pot lucra cu distan¡e între rânduri de 40-50-60 cm, sunt nevoi¡i så foloseascå variantele cu 70-80 cm, utilizate la porumb ¿i floarea-soarelui.

Cristian Isvoranu a ob¡inut la Sfin¡e¿ti, jud. Teleorman, o produc¡ie de 5,5 t/ha, folosind såmân¡å de la Bayer calibratå, “drajatå”, cu MMB mare, semånatå cu Monosem, 70 cm distan¡a între rânduri (dr), dar numai pe sole bine aprovizionate cu apå ¿i azot. Nelu Voinea remarca faptul cå fermierii care au nevoie de informa¡ii trebuie så caute sfaturi avizate la consultan¡i sau så accepte riscul dat de expunerea printr-o solicitare pe Facebook. De pe re¡elele sociale pot primi rezultate punctuale, ob¡inute în condi¡ii specifice, dar nespecificate, care pot face mai mult råu decât bine. De aceea, informa¡iile trebuie foarte bine selectate. Varianta cu consultan¡i este cea mai sigurå. Dar, din påcate, doar în alte ¡åri. Noi nu suntem încå pregåti¡i mental pentru a plåti consultan¡a profitabilå. În primul rând, pentru cå este poate destul de greu de gåsit, dar ea existå. Din acest motiv ne-am propus så vå oferim filtre de utilizare pentru informa¡iile pe care le consideråm importante. Ele pot aduce profit sau pierderi, în func¡ie de modul în care acestea sunt în¡elese sau aplicate. Vom analiza sumar alegerile tehnoProfitul Agricol 32/2023

logice de anul trecut ale lui Cristian Isvoranu, un tânår agronom, care i-au adus produc¡ii de 4,5 t/ha la neirigat ¿i 5,5 t/ha la irigat, pe o suprafa¡å de ha, în comuna Sfin¡e¿ti, jud. Teleorman. Rota¡ia. A ales grâul. Se recolteazå devreme, ar fi putut semåna o culturå intermediarå, cel pu¡in pe suprafa¡a irigatå. Deocamdatå, experimenteazå pe suprafe¡e mici amestecuri cu leguminoase. Managementul resturilor vegetale, probleme posibile la o cantitate mare de paie, de 9 t/ha. Acestea au împiedicat efectuarea corectå a pra¿ilelor. Nu sunt boli comune ¿i nici acelea¿i specii de dåunåtori, se pot reduce cantitå¡ile de produse pentru protec¡ia plantelor, conform cerin¡elor Pactului verde european. Pregåtirea patului germinativ A folosit o schemå de semånat cu 70 cm între rânduri, care are câteva avantaje, dar are douå cerin¡e foarte restrictive: nu se pot folosi distan¡ele între rânduri de 70 sau 80 cm, dacå sola nu este foarte bine aprovizionatå cu apå ¿i azot. De aceea, patul germinativ a fost pregåtit în iulie ¿i semånatul s-a fåcut în 4 septembrie, la câteva zile dupå o ploaie de 45 l. Pentru a avea umiditate suficientå, ultimele suprafe¡e semånate au fost cele irigate. ¥n noile GAEC uri sunt interzise aråturile de varå ca ogor. În condi¡ii speciale se poate ara pe maxim 15% din suprafa¡a fermei. Aråtura va fi efectuatå cu maxim 2 såptåmâni înainte de semånat, fapt ce poate duce la eventuale probleme legate de uniformitatea patului germinativ în lipsa apei. Decompactare la 30 cm. Rådåcina pivotantå a rapi¡ei poate absorbi cantitå¡i suficiente de apå cu nutrien¡i pe timp de secetå, numai dacå lungimea

rådåcinilor depå¿e¿te 40 cm adâncime. Decompactoarele “scarificå” solul pe o adâncime asemånåtoare cu o aråturå adâncå, favorizând astfel cre¿terea în adâncime a pivotului. Toate lucrårile se încheie cu tåvålugire, inclusiv semånatul, pentru a måri descompunerea paielor ¿i refacerea capilaritå¡ii. Fertilizarea cu azot. La distan¡a între rânduri 70 cm, sola trebuie så fie bine aprovizionatå cu azot. Produc¡ia scontatå este de peste 4, t/ha la neirigat. Azotul necesar pentru 4 t/ha este de cca. 204 kg N/ha (51 kg N/t * 4 t/ha). Aceastå valoare ar putea fi mai mare, deoarece consumul specific este se pare ceva mai ridicat (65 kg N/tonå) decât cel din Codul de bune practici de noi (51 kg N/tonå, Borlan ¿i colab., 1994). Fertilizarea s-a fåcut baza analizelor agrochimice, care au aråtat o bunå aprovizionare cu fosfor mobil ¿i medie cu azot. Doza de îngrå¿åminte aplicate trebuie så completeze aportul solului, pentru a atinge valoarea necesarului de azot. Aportul solului este compus din azotul rezidual, în cantitate de 36 kg N/ha, care a råmas de la cultura premergåtoare de grâu, pentru cå nu a putut fi imobilizat de cåtre microorganisme. Când produc¡ia la planta premergåtoare este mare, cre¿te ¿i azotul rezidual. În timpul vegeta¡iei, din materia organicå a solului se mineralizeazå câteva zeci de kg de humus. Din analizele agrochimice, rezultå cå se pot mineraliza anual câte 40 kg N. Aportul solului în acest caz este de 76 kg N/ha (36 kg N/ha + 40 kg N/ha). Doza aplicatå este alcåtuitå din douå tipuri de fertilizare starter (DAP ¿i microgranulate) ¿i uree, în total 172 kg N/ha. 160 kg/ha de DAP (29 kg N/ha ¿i 74 kg P2O5/ha) au fost pozi¡ion- F ate la 3 cm sub ¿i 3 cm lateral de 31

CULTURI VEGETALE Rota¡ia produselor pentru protec¡ia plantelor

rând, în timp ce 21 kg/ha îngrå¿åminte microgranulate 16:40 (3,36 kg N/ha + 8,4 kg P2O5/ha) au fost aplicate pe rând cu semin¡ele. Cele 140 kg N/ha sub formå de uree au fost aplicate primåvara. De regulå se recomandå ca dozele mai mari de 100 kg N/ha så se aplice frac¡ionat. Plantele de rapi¡å au avut la dispozi¡ie cca 250 kg N/ha (76 kg N/ha din sol ¿i 172 kg N/ha din îngrå¿åminte). Semånatul. Densitatea trebuie så asigure interceptarea a 95% din radia¡ia solarå. Densitatea variazå în limite foarte largi. Datoritå capacitå¡ii mari de ramificare, la soiurile utilizate înainte de 199, nu se ob¡ineau diferen¡e semnificative de produc¡ie în intervalul de densitate cuprins între 35 - 160 plante/mp sau între norme de semånat de 4,5 -11 kg/ha. Într-un material publicat în Oleoscope, nr. 83/2005, speciali¿ti francezi recomandå påstrarea culturii începând cu densitå¡i cuprinse între 5 - 10 plante/mp, iar cei englezi, de la 5 pl/mp. Produc¡iile mari la rapi¡å se ob¡in acum cu densitå¡i mici, dar sigure de 25-35 pl/mp. O regulå generalå pentru rapi¡å. Oricare ar fi densitatea, pe metrul liniar trebuie så fie cel mult 10-15 plante. Uniformitatea råsåririi este esen¡ialå la densitå¡ile (foarte) mici. Depinde

de vreme ¿i de calitatea semånatului. A semånat în 4 septembrie, dupå o ploaie de 45 l/mp. În 4 zile au råsårit toate plantulele. A început cu sola neirigatå. La irigat a aplicat 3 udåri de 280 mc/ha doar toamna. Semånåtoarea. În timp ce în urmå cu 20-30 de ani fermieri din toatå lumea mai semånau încå pânå la 80-100 b.g.l/mp, unii producåtori de rapi¡å francezi semånau 15 boabe/mp cu semånåtoarea de precizie la 50 cm între rânduri. Rapi¡a se poate semåna la 12,537,5 cm între rânduri cu semånåtorile de cereale ¿i nu sunt diferen¡e semnificative. Se mai poate semåna cu distan¡a între rânduri de 45-50 cm cu semånåtori de precizie, folosite ¿i la sfecla pentru zahår sau floarea-soarelui (60 cm distan¡a între rânduri). ªi în ultimul rând, la 70-80 cm, cu semånåtoarea de precizie pentru porumb. Fermierii care au semånat rapi¡a la 70 cm între rânduri au fåcut-o din mai multe motive. Au semånåtori de precizie la care nu se poate varia distan¡a între rânduri ¿i nu doresc så se complice semånând în douå treceri, pentru a reduce distan¡a la jumåtate. Isvoranu are o rela¡ie excelentå cu reprezentan¡ii Monosem, care i-au furnizat discurile speciale pentru semånat rapi¡å ¿i, cu Bayer, care i-a pus la dispozi¡ie semin¡e calibrate ¿i “drajate”.

Trebuie optimizatå rota¡ia erbicidelor, fungicidelor ¿i insecticidelor pe aceea¿i solå. Pentru a nu apårea fenomene de rezisten¡å, se evitå utilizarea produselor din aceea¿i claså ¿i cu acela¿i mod de ac¡iune. Dacå vorbim de glifosat, trebuie folosite dozele recomandate de cåtre producåtor. Subdozårile duc în prima fazå la toleran¡e, ca mai apoi så aparå rezisten¡e la doze normale. Atunci singura solu¡ie este folosirea altor formulåri sau alte substan¡e omologate. Din cauza cantitå¡ii mari de paie nu s-a putut prå¿i, dispårând astfel un argument destul de important pentru utilizarea controlului mecanic al buruienilor. A folosit un erbicid preemergent ¿i un antigramineic cu dozå micå, iar în primåvarå a folosit un alt antigramineic ¿i un produs împotriva buruienilor cu frunzå latå. La revenirea pe aceea¿i parcelå a rapi¡ei, dupå 2-5 ani în cadrul rota¡iei, hibrizii nu trebuie så aibå acela¿i tip de rezisten¡å la Phoma. Azotul necesar pentru o produc¡ie 4 t/ha este de cca 204 kg N/ha (51 kg N/t * 4 t/ha). Aceastå valoare ar putea fi mai mare, deoarece consumul specific la actualele cultivare este, se pare, ceva mai ridicat (65 kg N/tonå) decât cel din Codul de bune practici (51 kg N/tonå), Borlan ¿i colab., 1994). Formula de calcul pentru azotul rezidual este: N rez kg/ha = Pp 9 t/ha * 26,5 kg N/t *0,15 = 36 kg N/ha în care Pp este produc¡ia plantei premergåtoare, Csp, consumul specific al plantei premergåtoare, grâul în cazul de fa¡å este de 26,5 kg/tonå, Iar krem are valoarea 0,15 pentru neleguminoase ¿i 0,35 pentru leguminoase: (Cod bune practici 2005).

Profitul Agricol 32/2023

CULTURI VEGETALE

Syngenta> Un eveniment La sfâr¿itul lunii august, Syngenta a organizat un eveniment special, un tur al centrului de teståri pentru porumb din Verne¿ti, Buzåu. Intitulat Field Seeds Academy (Academia Solului ¿i a Semin¡elor, i-am spune noi), a fost o veritabilå zi a por¡ilor deschise dedicatå culturii de porumb. Evenimentul Syngenta a reunit peste 150 de fermieri, unii veni¡i ¿i din Republica Moldova.

Verne¿ti, Syngenta are o platformå de 50 de hectare, în interiorul unei sole de 850 de hectare irigate. În mijlocul platformei, sigla companiei se vede de la mare înål¡ime, fiind “desenatå” cu semånåtoarea cu ratå variabilå. Field Seeds Academy a luat fiin¡å acum trei ani, ca centru de învå¡are ¿i perfec¡ionare pentru echipa Syngenta. Anul acesta s-a luat decizia ca ¿i clien¡ii companiei så vadå ce cursuri se predau la aceastå academie în aer liber. “Probabil cå mul¡i dintre invita¡i se a¿teaptå så audå azi cât de buni sunt hibrizii Syngenta, ce poten¡ial de produc¡ie au. Dar nu e vorba despre asta. De câ¡iva ani de zile ne reorientåm cåtre provocårile din ferme”, explicå Iulian Ciobanu, director general Syngenta România ¿i R. Moldova. Pânå la produc¡ia finalå, spune el, sunt o sumedenie de ac¡iuni necesare ¿i foarte importante, factori pe care fermierii îi pot controla. De pildå, adâncimea de semånat în func¡ie de calibrele semin¡elor - loturile cu mai multe calibre necesitå aten¡ie sporitå la setarea semånåtorilor. 34

Apoi, densitatea de semånat ¿i interdependen¡a între aceasta ¿i cantitatea de azot necesarå plantelor. Momentul aplicårii azotului ¿.a.m.d. Toate acestea, bine cunoscute ¿i aplicate, pot influen¡a pozitiv produc¡ia. Acesta e motivul pentru care Syngenta a înfiin¡at centrul de învå¡are pentru propria echipå. Iar un tur al unui astfel de centru este un eveniment rar. În completarea experimentelor prezentate de speciali¿tii Syngenta ¿i a sfaturilor acestora, evenimentul a beneficiat ¿i de aportul partenerilor. Companii ca Titan Machinery, Väderstad ori Michelin au solu¡ii tehnice care se pliazå pe tehnologiile recomandate de Syngenta. De exemplu, Syngenta recomandå semånatul la adâncimea de 5-6 cm, în special în cazul semin¡elor de calibre diferite, pentru a se asigura uniformitate la råsårire. Apoi, programul Crop Wise Planting realizeazå un top al hibrizilor pretabili pe sola analizatå, în func¡ie de productivitatea lor în condi¡ii de secetå. Se ia în considerare ¿i textura solului, se analizeazå datele NDVI culese de satelitul Sentinell cu precådere în perioada înfloritului, ba chiar se pot adåuga hår¡ile de produc¡ie date de combine, pentru a se genera hår¡i de semånat cu ratå variabilå. Pentru a se pune în practicå aceste hår¡i ¿i pentru a se planta, cu precizie, toate semin¡ele la aceea¿i adâncime, evident cå e nevoie de o semånåtoare avansatå, precum Väderstad Tempo, cu control pe fiecare sec¡iune, precum ¿i control de ratå atât pentru semin¡e, cât ¿i pentru granulele de fertilizant.

Ce mai recomandå Syngenta? Foarte important: tehnologiile conservative de prelucrare a solului. Lucråri minime pe solurile grele, no-till pe

solurile u¿oare ¿i nisipoase. “Lucrårile conven¡ionale duc la pråfuirea solului, iar pråfuirea scade capacitatea de re¡inere a apei, reduce numårul de microorganisme din sol, provoacå scurgerea apei ¿i substan¡elor nutritive de pe versan¡i în urma precipita¡iilor. Pe solele lucrate agresiv, dacå plouå dupå semånat se formeazå crustå ¿i cultura trebuie întoarså”, explicå Gabriel Ghi¡å, manager portofoliu porumb regiunea Mårii Negre. El înså admite dezavantajele conversiei de la clasic în special la no-till: costuri însemnate (trebuie schimbatå tehnica), cre¿terea rezervei de buruieni ¿i dåunåtori, scåderea produc¡iei în primii doi pânå la cinci ani. Înså men¡ine recomandarea, pentru sustenabilitatea afacerii pe termen lung. Tot Ghi¡å recomandå semånatul timpuriu, în anumite condi¡ii. Pentru cå, spune el, semånatul cu o zi mai devreme înseamnå douå zile câ¿tigate la înflorit. Dacå o zonå este constant afectatå de ar¿i¡å într-o anumitå perioadå, care coincide cu cea a înfloritului, prin semånatul cu o såptåmânå mai devreme se câ¿tigå douå såptåmâni ¿i se

Cum face diferen¡a în caz de Baris Uckesen, administrator portofoliu de porumb pentru Europa de Est, a explicat foarte plastic cum se manifestå rezisten¡a la secetå a noilor hibrizi Syngenta din gama Artesian, în câteva momente cheie. În timpul polenizårii, în caz de ar¿i¡å plantele transpirå, fapt care genereazå un microclimat ce descre¿te temperatura în jurul plantei, asemenea unui aparat biologic de aer condi¡ionat. Astfel, se previne inactivarea polenului la peste 32 de grade C. Asta e o caracteristicå generalå. Înså diferen¡a dintre hibrizi se face prin eficien¡a consumului de apå în acest proces - iar noii hibrizi Syngenta sunt Profitul Agricol 32/2023

CULTURI VEGETALE

dedicat exclusiv porumbului

evitå ar¿i¡a în perioada sensibilå. Pentru a se evita fenomene precum clocirea semin¡elor, se recomandå un hibrid cu vigoare sporitå la råsårire ¿i toleran¡å la temperaturi scåzute în prima perioadå a vegeta¡iei. Trebuie ¡inut cont de faptul cå solul lucrat no-till nu se preteazå pentru semånatul timpuriu. Se preteazå, în schimb, parcelele cu soluri u¿oare, cu expunere sudicå, care se vor încålzi mai devreme.

Pe de altå parte, dacå în unele zone semånatul timpuriu poate duce la evitarea atacului de Tanymecus, în altele poate genera necazuri. De exemplu, în experien¡a Syngenta de anul acesta, plantele semånate la 24 martie au fost atacate de viermi sârmå, care au provocat o pierdere de produc¡ie de 15% în compara¡ie cu plantele semånate la 13 aprilie (epoca optimå pentru zonå) ¿i 9 mai. O recomandare clarå este legatå de

corelarea între densitatea la semånat ¿i norma de fertilizare. Dacå la o densitate de 90.000 sau 75.000 de boabe germinabile/ha se preteazå o normå de 120-160 de kg de azot substan¡å activå/ha, la densitate scåzutå, de 55.000 de boabe, plusul de fertilizare nu se mai vede fa¡å de o normå de 80 de kg N sa/ha.

Robert VERESS

secetå gama Artesian extrem de economico¿i. În plus, un hibrid Artesian ¿tie så opreascå polenizarea în timpul zilei, la temperaturi de peste 32 de grade, ¿i så o reia diminea¡a, când temperaturile sunt mai scåzute. Mai mult, fiecare gråuncior de polen al hibrizilor Artesian con¡ine între 90 ¿i 98% apå, fåcându-l mai viabil în condi¡ii de secetå. Dezvoltarea rådåcinilor este alt moment vital. Lungimea totalå a rådåcinilor de porumb este de 2,5 km. A¿adar, e vital ce reu¿esc så facå rådåcinile ce exploreazå solul în cåutarea apei. Profitul Agricol 32/2023

“Hibrizii din grupa Artesian au rådåcini puternice, cu “turbocompresor”, pentru a prelua apa mai bine. Umplerea boabelor este ultimul moment capital. “Existå un strat negru care func¡ioneazå ca o u¿å de intrare în bob. Dacå hibridul nu este tolerant la secetå, va închide «u¿a» ¿i nutrien¡ii nu vor mai intra. Fiindcå scopul plantei nu este de a cre¿te produc¡ia, ci de a securiza perpetuarea speciei. Înså hibrizii Artesian au un proces încetinit de închidere a Baris Uckesen, administrator portofoliu de porumb pentru Europa de Est «u¿ii»”. 35

CULTURI VEGETALE

Wuxal Sulphur la rapi]\, Rapi¡a este o culturå cu cerin¡e nutritive foarte ridicate, atunci când ne referim la necesarul de sulf. Cercetårile dedicate aratå cå deficien¡ele în acest macroelement secundar sunt tot mai întâlnite în multe zone de cultivare la nivel global, principalele cauze sesizate fiind: utilizarea pe scarå largå a hibrizilor avansa¡i, cu un consum intensiv de sulf, mobilitatea ridicatå a sulfului în sol ¿i gradul redus al mineralizårii acestuia în materia organicå sau accelerarea rota¡iei culturilor din asolamente. Un produs de top, care vine så completeze necesarul de sulf al culturii de rapi¡å, este fertilizantul foliar Wuxal Sulphur, indicat a fi utilizat înainte de vernalizare, în vederea asigurårii unei nutri¡ii corecte ¿i complete ¿i, bineîn¡eles, a securizårii elementelor de produc¡ie viitoare.

Sulful - element mineral asociat dezvoltårii intense Sulful este considerat, de unii cercetåtori, ca fiind al doilea nutrient semnificativ pentru plantå, dupå azot, prezen¡a sau absen¡a sa în ¡esuturile vegetale având rol definitoriu pentru productivitate. Guy Sela, în lucrarea “Fertilizare ¿i irigare. Teorie ¿i bune practici”, sus¡ine cå o concentra¡ie optimå a sulfului în ¡esuturile plantei trebuie så fie între 0,2 ¿i 0,6%. 36

Din analiza ¡esuturilor ¿i semin¡elor de rapi¡å, s-a constatat cå aceastå plantå prezintå o propor¡ie ridicatå de aminoacizi, în molecula cårora se gåse¿te majoritar sulf - cisteinå ¿i metioninå. De asemenea, prezintå glucozinola¡i, care sunt implica¡i în sistemele de apårare contra anumitor factori biotici. Drept urmare, necesarul de sulf în cazul rapi¡ei este ridicat: sunt speciali¿ti care sus¡in cå rapi¡a are nevoie de sulf de 3 pânå la 10 ori mai mult decât alte culturi (de ex. orzul). De asemenea, cre¿terea poten¡ialului de produc¡ie a hibrizilor de rapi¡å disponibili pe pia¡å, precum ¿i a ¡intelor de productivitate pe care ¿i le propun fermierii, face ca ¿i necesarul de sulf så fie ridicat. Unele cercetåri aratå cå hibrizii cu geneticå avansatå råspund mai bine fertilizårii cu sulf, fiind capabili så o valorifice sub forma unor sporuri de produc¡ie.

Fertilizarea foliarå ¿i momentul optim de aplicare Pentru ob¡inerea unei produc¡ii superioare, sulful poate fi aplicat atât în toamnå, cât ¿i în primåvarå. Fertilizarea foliarå cu sulf este de preferat celei realizate cu îngrå¿åminte la sol, deoarece, în cazul unor perioade ploioase, îngrå¿åmântul de sol poate leviga la un nivel subteran la care sistemul radicular nu are acces, având un impact neînsemnat asupra culturii. Pe de altå parte, sulful este un element foarte mobil în sol, de aceea, cele mai mari concentra¡ii din acest element se gåsesc la adâncimi relativ mari. Astfel, deficien¡ele de sulf apar, cu precådere, la plantele tinere, deoarece sistemul radicular, încå nedezvoltat, nu are acces la aceste niveluri.

În cazul în care deficien¡ele sunt observate în timpul perioadei de cre¿tere, aplicarea sulfului este beneficå pânå la înflorire. Cu toate acestea, s-a constatat cå aprovizionarea cu sulf a culturii de rapi¡å are cele mai bune rezultate atunci când acest element este disponibil încå de la începutul dezvoltårii plantelor în vegeta¡ie. Un alt motiv pentru care recomandåm fertilizarea în toamnå cu Wuxal Sulphur este faptul cå o cantitate suficientå de sulf cre¿te toleran¡a la stresul termic din timpul iernii, pentru ca rapi¡a så aibå un comportament favorabil în perioada de vernalizare. Absorb¡ia radicularå de sulf este încetinitå de temperaturile scåzute, de aceea culturile de toamnå, cum sunt rapi¡a ¿i cerealele, sunt predispuse la aceastå caren¡å. Aplicarea Wuxal Sulphur reprezintå o solu¡ie sigurå pentru a le oferi plantelor resursele necesare de-a lungul perioadei reci, cu men¡inerea unei densitå¡i optime în primåvarå ¿i asigurarea unui restart puternic ¿i viguros în vegeta¡ie. Doza recomandatå este de 3-5 l/ha, odatå cu tratamentele fitosanitare, în stadiul de 4-6 frunze ale rapi¡ei ¿i, a doua aplicare, în aceea¿i dozå, în timpul elonga¡iei tulpinii. Sulful prezintå o mobilitate reduså în plantå, de aceea, la plantele de rapi¡å, caren¡a de sulf se poate diagnostica ¡inând cont de semne precum cloroza frunzelor tinere, urmatå de învine¡irea acestora, în cazuri mai grave. Tot la nivelul frunzelor se observå modificarea formei, mai ales a celor superioare, acestea cåpåtând aspect de cupå. În general, frunzele plantelor afectate de caren¡a de sulf tind så fie mai mici. Butonii florali nu au culoarea galbenå cunoscutå, ci au o nuan¡å mai spålåcitå, spre alb. De asemenea, înflorirea este Profitul Agricol 32/2023

CULTURI VEGETALE

siguran]a productivit\]ii

Stânga> caren]\ de sulf la frunzele tinere. Dreapta> fertilizare corespunz\toare cu sulf vs fertilizare insuficient\ cu sulf (planta din dreapta)

reduså, iar numårul de ramifica¡ii ¿i silicve este mai mic decât poten¡ialul hibridului, cu o scådere în greutate a boabelor ob¡inute. Sunt ¿i situa¡ii în care deficien¡a de sulf nu prezintå simptome de la început.

imediat absorbit de cåtre plante, disponibilitatea sa nefiind dependentå de umiditate, temperaturå sau perioadå de descompunere. Drept urmare, fertilizarea de toamnå se poate face cu u¿urin¡å, chiar ¿i în cazul înfiin¡årii târzii a culturii.

Sulf din sulfat contra sulf elementar. Nu toate formulårile sunt eficiente

Beneficiile fertilizårii rapi¡ei cu Wuxal Sulphur

Wuxal Sulphur are o formulare de ultimå genera¡ie, deosebindu-se de alte produse prin cea mai mare concentra¡ie de sulf, azot ¿i microelemente complet dizolvate ¿i chelatate EDTA. Sulful din Wuxal Sulphur are drept surså sulfatul, fiind 100% solubil în apå ¿i complet disponibil pentru plante. În plus, SO3 nu acidifiazå solul. Fa¡å de sulful elementar, care prezintå disponibilitate limitatå, trioxidul de sulf din Wuxal Sulphur (SO3) este

În primul rând, Wuxal Sulphur completeazå necesarul de sulf toamna, atunci când sistemul radicular este în formare ¿i nu are acces la anumi¡i nutrien¡i fårå ajutor suplimentar. Sulful este un component al clorofilei, fiind implicat în stimularea proceselor de fotosintezå. Din acest motiv, produsul sus¡ine o dezvoltare optimå a culturii de rapi¡å încå din primele stadii de vegeta¡ie, beneficiu datorat ¿i aportului optim de microelemente (Cu, Mn, Mo,

Profitul Agricol 32/2023

Fe, Zn), care asigurå, în plus, o toleran¡å ridicatå la boli. De asemenea, mixul azot - sulf din compozi¡ia produsului este util pentru sinteza proteinelor ¿i aminoacizilor, care stau la baza unor elemente de produc¡ie superioare calitativ (numår mai mare de boabe pe silicvå, MMB crescut, con¡inut mare de ulei). Wuxal Sulphur îmbunåtå¡e¿te absorb¡ia azotului în plantå, contribuind la optimizarea eficacitå¡ii fertilizan¡ilor granula¡i pe bazå de azot. Wuxal Sulphur este compatibil cu produsele de protec¡ie a plantelor, iar selec¡ia de adjuvan¡i specifici gamei WUXAL asigurå o aplicare sigurå, cu efect de duratå.

BANI. AFACERI, CREDITE

ROCA Agri lanseaz\ un instrument de finan]are ROCA Agri RDF, holdingul de agriculturå lansat de ROCA Investments, î¿i continuå strategia de dezvoltare prin lansarea unei IFN. Aflatå, deocadatå, în plin proces de autorizare de cåtre BNR, aceasta va deservi finan¡area sectorului agricol.

IFN-ul va avea ca obiect de activitate creditarea ¿i acordarea de împrumuturi pentru sectorul agricol. Prin intermediul acesteia, holdingul de agriculturå î¿i propune så completeze ¿i så diversifice produsele pentru a veni în sprijinul fermierilor, continuând, totodatå, direc¡ia strategicå de a deveni un jucåto-cheie la nivel na¡ional. Serviciile de finan¡are vor fi destinate nevoilor specifice fermie-

rilor: credite pe termen scurt pentru finan¡area produc¡iei agricole, cu acordare facilå ¿i un plan de rambursare adaptat activitå¡ii sezoniere.

Alexandru Savin, CEO Roca Agri RDF

“Prin finan¡area sectorului agricol, un domeniu esen¡ial pentru economia României, ne propunem asigurarea prosperitå¡ii comunitå¡ilor agricole din România, cårora le vom pune la dispozi¡ie solu¡ii diversificate de sprijinire a fermierilor”, a declarat Alexandru Savin, CEO Roca Agri RDF. Prezent pe pia¡å din luna iulie 2022, holdingul a generat afaceri de peste 156 milioane de euro la nivelul anului trecut ¿i ¿i-a dublat suprafa¡a agricolå, ajungând la 4.000 de hectare. Pe viitor, Roca agri RDF urmåre¿te o abordare integratå în segmentul agriculturii sustenabile, propunându-¿i så devinå un jucåtor de tip one-stop-shop pentru fermieri ¿i så aducå inova¡ie în agricultura româneascå, prin intermediul unei abordåri digitalizate, cu productivitate crescutå!

Gheorghe MIRON

Raiffeisen [i BCR împrumut\ Ameropa cu 550 milioane de euro Douå bånci, Raiffeisen ¿i BCR, au acordat un credit de 550 milioane de euro grupului Ameropa. Facilitatea sindicalizatå a fost semnatå alåturi de ING, UniCredit, Alpha, Banca Transilvania, în calitate de Mandated Lead Arrangers, ¿i BRD, GarantiBank ¿i Intesa Sanpaolo, în calitate de Original Lenders. Båncile au fost asistate de firma de avocaturå Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen. Ameropa este un grup interna¡io38

nal cu sediul în Elve¡ia. A fost fondat în 1948, fiind specializat în distribu¡ia de fertilizatori, cereale, semin¡e oleaginoase ¿i alte produse agricole. Grupul este prezent în 28 de ¡åri ¿i 5 continente, având o echipå de peste 2.500 de angaja¡i. ¥n România de¡ine, printre altele, ¿i Azomure¿.

Laurent Bogaert, director financiar al Ameropa: spunea cå “Finalizarea completå a refinan¡årii principalelor noastre facilitå¡i în România

este o realizare extraordinarå pentru Ameropa. Confirmå încrederea pe care partenerii no¿tri din domeniul bancar o au în compania noastrå ¿i le mul¡umim sincer pentru sprijinul neclintit. Acest succes ne oferå o pozi¡ie puternicå pentru a naviga pe o pia¡å dinamicå, aflatå într-o permanentå evolu¡ie ¿i ne permite urmårirea strategiilor de cre¿tere în mod eficient.”

Arin DORNEANU Profitul Agricol 32/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Adeverin]e de credit pentru cresc\torii de animale APIA anun¡å cå elibereazå adeverin¡e pentru solicitan¡ii schemei de ajutor de stat reglementate de OUG nr. 61/2023 în sectorul cre¿terii animalelor, aferentå perioadei 1 iulie - 31 decembrie 2023. Crescåtorii care inten¡ioneazå så acceseze credite în vederea finan¡årii activitå¡ilor curente, de la institu¡iile bancare ¿i nebancare ce au încheiat conven¡ii cu APIA, pot folosi aceste adeverin¡e. Pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie, APIA a încheiat conven¡ii cu institu¡iile bancare ¿i nebancare, respectiv cu douå fonduri de garantare - Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA (FGCR) ¿i Fondul Na¡ional de Garantare a Creditului pentru ¥ntreprinderi Mici ¿i Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM), pentru a veni în sprijinul fermierilor care inten¡ioneazå så acceseze credite în vederea finan¡årii activitå¡ilor curente. Astfel, potrivit conven¡iilor, la solicitarea scriså a fermierului, APIA elibereazå o adeverin¡å prin care confirmå cå acesta a depus cererea ini¡ialå de solicitare a ajutorului de stat în sectorul cre¿terii animalelor, aferentå perioadei 1 iulie - 31 decembrie 2023. Prin adeverin¡å se confirmå valoarea de 85% din valoarea ajutorului determinat, aferent cererii ini¡iale, iar valoarea creditului va fi de pânå la 90% din suma înscriså în adeverin¡a cuvenitå solicitantului. FGCR ¿i FNGCIMM garanteazå maxim 80% din valoarea fiecårui credit 40

acordat de bånci fermierilor. APIA le reaminte¿te fermierilor cå dobânda aferentå acordårii creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%, în conformitate cu Ordinul ministrului Agriculturii nr. 703/2013, cu modificårile ¿i completårile ulterioare, prin care sunt stabilite condi¡iile privind încheierea conven¡iilor dintre institu¡iile financiarbancare ¿i nebancare ¿i APIA, în vederea finan¡årii de cåtre acestea a activitå¡ilor curente ale beneficiarilor plå¡ilor derulate de institu¡ia noastrå în baza adeverin¡elor eliberate. În ce prive¿te comisioanele practi-

cate de institu¡iile finan¡atoare, APIA atrage aten¡ia fermierilor care doresc så acceseze credite pentru finan¡area capitalului de lucru în vederea desfå¿urårii activitå¡ilor curente, så analizeze cu aten¡ie sporitå solu¡iile de finan¡are propuse de institu¡iile financiar-bancare ¿i nebancare în ceea ce prive¿te costul acestora, astfel încât så aleagå modalitå¡ile de finan¡are care råspund cel mai bine necesitå¡ilor proprii.

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 32/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

O inven]ie care ar aduce mai mul]i bani

Dan Gr\dinaru, Izvoare, jud. Neam]

¥n satul Izvoare din Neam¡, Dan Grådinaru cre¿te 80.000 de gåini Lohmann Brown. Cultivå cereale pe 650 de hectare. “Eu nu cumpår cereale de la ucraineni, dar îl în¡eleg pe cel care trebuie så vândå carnea foarte ieftin pentru cå a¿a vrea supermarketul. Îl în¡eleg cå nu poate så cumpere cereale scumpe de la mine ¿i cumpårå din Ucraina mai ieftine.” Pentru a-¿i cre¿te profitabilitatea, Grådinaru a realizat, în ferma lui de la Izvoare, o inven¡ie, Ideea-Fertil, un îngrå¿åmânt granular produs din gåina¡ul de gåinå. A scåpat de noxele din hale ¿i vinde un fertilizant excelent. “Produsul este în perioada de brevetare ¿i am interdic¡ie så dau date tehnice despre produs, despre modul cum se granuleazå. Trebuie så mai am råbdare câteva luni. Inven¡ia se realizeazå în ferma mea, dupå care pot så cedez mai departe licen¡a.

“Pânå în 2012, fermierii au avut ni¿te cu¿ti dupå un proiect gândit de zootehni¿ti ¿i medici veterinari. De exemplu, au stabilit o distan¡å a cu¿tii de la pardosealå de 20 de centimetri. Apoi, a apårut legea volierelor, ca så ne oblige så stricåm cu¿tile. Fermierii au acceptat. Au stricat u¿ile cu¿tilor, au recuperat fierul vechi ¿i le-au dat drumul gåinilor. Cineva de la Big Dutchman a spus atunci cå nu ar mai fi suficient doar 20 cm înål¡imea la care este cu¿ca pentru bunåstarea gåinilor. Trebuie 70 cm de la sol. Fermierii au acceptat iar. Au renun¡at la primul nivel de cu¿ti populate ¿i au populat nivelurile 2 ¿i 3. Atunci Big Dutchman a mai mårit înål¡imea cu 5 centimetri. Deja gåina trebuie så sarå 75 de centimetri. Pânå acum, gåina trebuia så sarå 20 cm, 25, 45, apoi 47. Dan Grådinaru nu face reproduc¡ie Profitul Agricol 32/2023

“

Cu¿tile gåinilor trebuie schimbate pentru ca profitul unor aranjori din Uniunea Europeanå så creascå, spune Dan Grådinaru, crescåtor din satul Izvoare, comuna Dumbrava Ro¿ie, jude¡ul Neam¡.

“

proprie pentru ferma lui, chiar dacå legea îi permite. “Gåina de ouå Lohmann Brown, pe care o am eu, provine din 4 bunici din America, iar cei doi pårin¡i sunt din Austria. Nu este eficient så-i reproduc eu. Suntem nevoi¡i så cumpåråm produse cu adaos peste 1.000%. Doar un exemplu. Toate trata-

Fiind vorba de un proiect european, am avut drept condi¡ie realizarea unui produs nou, inovator. Pe baza unui contract de cercetare, Ion Neculcea (Romchim Protect) a formulat re¡eta. Am formulat mai multe re¡ete, am fåcut mai multe probe în câmp, am constatat care re¡etå este aplicabilå pe mai multe tipuri de sol ¿i la mai multe plante. A¿a am ales o re¡etå pe care am trimis-o la Institutul de la Fundulea ¿i la brevetare. Dupå ce primim buletinul de analizå, putem spune cum am ob¡inut produsul, ce re¡etå ¿i ce utilaje am folosit. Altfel, nici nu am avea voie så vindem”, explicå Dan Grådinaru. Ideea-Fertil poate fi un proiect salvator pentru fermele de påsåri. Utilajul l-a conceput cu o firmå din Germania ¿i produce granule de tipul 15/15/15. Pu¡in mai mari decât ureea.

Viorel PATRICHI mentele contra påduchilor la påsårile de ouå au fost interzise prin lege. Existå un singur tratament aprobat de la o firmå din Fran¡a, care cumpårå substan¡a activå din China, cu adaos de peste 1.000%. Amestecå substan¡a activå cu un dizolvant, rezultå singurul produs acreditat în UE ¿i costå 1.000 de euro pentru 5.000 de gåini. Au calculat exact profitul la ou ¿i o parte din profit o plåtim pentru påduchi, o parte din profit îl dåm în Germania pentru cel care schimbå cu¿tile. Mai råmâne pu¡in pentru bancå ¿i o bucå¡icå pentru pasiunea noastrå. Orice produs patentat este bun pânå când împline¿te 10 ani ¿i î¿i pierde patentul. Din acea clipå, devine cancerigen. Cel mai slab insecticid de pe planetå pentru påduchi ajunsese la 50 de lei litrul. L-am aplicat 30 de ani. A devenit penal dacå îl folose¿ti.” 41

CRE{TEREA ANIMALELOR

Porumb de siloz f\r\ boabe Pentru al doilea an consecutiv, mul¡i fermieri din partea de sud a României fac siloz din cocenii usca¡i de ar¿i¡å pe câmp. Fårå gråun¡e, adicå fårå de proteina atât de necesarå pentru animale din ¿tiule¡ii de porumb. “Ce era så fac dacå a venit seceta ¿i a topit tot? Am cumpårat 50 de hectare de la Doroban¡u din jude¡ul Constan¡a ¿i am tocat 4.000 de tone de porumb pentru siloz. Fårå boabe, dar voi interveni cu lucernå, cu triticale...”, spune Mihai Petcu, proprietarul fermei din satul Pantelimon. Ministerul Agriculturii a anun¡at cå nu acordå despågubiri de secetå pentru porumbul de siloz, a¿a cum a procedat pe timpul lui Petre Daea ¿i cu lucerna care a pierit din cauza secetei. “ªi când te gânde¿ti cå litrul de lapte a ajuns la poarta fermei de nivelul unui ou!... Ce face gåina pentru un ou ¿i ce face vaca pentru un litru de lapte? Este o diferen¡å uria¿å între pre¡urile de produc¡ie, este o diferen¡å enormå de energie transformatå, dar cui så mai zici asemenea lucruri în România?”, spune fermierul. Are înså o mare bucurie: vacile lui au råmas frumoase datoritå geneticii vechi din grajduri ¿i datoritå aten¡iei cu care le îngrije¿te. Acum are 100 de juninci gestante - prea multe pentru rata lui de înlocuire ¿i vrea så mai vândå o parte. “Le dau cu câte 2.000 de euro + TVA. Dacå ia mai multe, ne în¡elegem...”, spune Mihai Petcu.

Viorel PATRICHI

Mihai Petcu, Pantelimon

Tyson Foods închide patru abatoare de pui din SUA Gigantul Tyson Foods a anun¡at cå va închide patru abatoare care proceseazå carne de pui, ca parte a unei strategii de eficientizare a opera¡iunilor. Abatoarele din Corydon (statul Indiana), Dexter (Missouri), Noel (Missouri) ¿i North Little Rock (Arkansas) vor înceta activitatea pânå în prima parte a anului 2024, iar produc¡ia va fi transferatå spre alte fabrici ale grupului. “Continuåm så evaluåm impactul financiar al acestei decizii asupra costurilor legate de rezilierea contractelor de muncå sau plå¡i compensatorii. Pe 42

baza analizei noastre preliminare, estimåm cå aceste costuri vor ajunge la 300-400 de milioane de dolari”, sus¡ine un raport al companiei. Tyson Foods a raportat pierderi opera¡ionale de 350 de milioane de dolari în al doilea trimestru al anului, din care 314 milioane de dolari au fost doar pierderile diviziei de carne de pui, dar managerii grupului sunt optimi¿ti. “De¿i condi¡iile actuale de pe pia¡å råmân dificile, Tyson Foods nu va renun¡a la strategia de cre¿tere sustenabilå a vânzårilor ¿i profitului”, a declarat

pre¿edintele ¿i directorul executiv al companiei, Donnie King. “Decizia dificilå de a închide cele patru abatoare demonstreazå determinarea noastrå de a lua måsuri imediate pentru reducerea costurilor, utilizarea eficientå a resurselor ¿i continuarea unei strategii care va face compania noastrå mai puternicå pe termen lung”, explicå King.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 32/2023

MA{INI & UTILAJE

Recordul mondial de cultivare a fost stabilit în România 769,36 hectare. Aceasta este suprafa¡a cultivatå cu Bednar Swifterdisc XE 18400 Mega în timpul unui test de func¡ionare continuå de 24 de ore, din care 23 de ore ¿i 36 de minute timp de func¡ionare netå a ma¿inii. Aceasta înseamnå un plus de 125,36 hectare fa¡å de recordul din anul 2007.

cest rezultat a fost atins în timpul evenimentului “24 Hours Record”, organizat de Bednar în colaborare cu IPSO Agriculturå. A fost utilizat un tractor John Deere 9RX 640 ¿i cultivatorul Swifterdisc XE 18400 Mega. Testul a început în 11 iulie, la ora 15. În 12 iulie, la ora 11:11 precis, vechiul record, de 644 ha, a fost depå¿it, iar ansamblul John Deere 9RX ¿i Swifterdisc Mega a continuat så lucreze pânå la ora 15, când, dupå 24 de ore de lucru, a trecut linia de fini¿ cu un total de 769,36 ha. 44

Dupå 24 de ore de lucru, tractorul John Deere 9RX 640 în tandem cu cultivatorul Bednar Swifterdisc XE 18400 Mega au trecut linia de fini¿ cu un total de 769,36 ha. Evenimentul a avut loc în România, în partea de sud, lângå Slatina, la ferma Olt Piess Slatina, de aproape 5.000 ha. Proprietarul, Ilie Popescu, a pus la dispozi¡ie terenul pentru încercarea de doborâre a recordului. Pentru a demonstra utilizarea realå ¿i poten¡ialul ansamblului, proba a avut loc pe ¿ase terenuri diferite de pe care s-a recoltat recent grâu, rapi¡å ¿i mazåre. Cel mai mare teren pe care l-a prelucrat agregatul tractor + cultivator în timpul testului a avut o suprafa¡å de 161,36 hectare. Performan¡a medie a fost de 32,6 hectare pe orå, cu o vitezå maximå de lucru 21 km/h. Consumul de combustibil a fost de 3,1 litri pe hectar în timpul net de 23 de ore ¿i 36 de minute. În acest timp a fost parcurså o distan¡å de 450,7 kilometri, iar consumul total de combustibil a atins 2.355,6 litri.

Adâncimea de lucru setatå la grapa cu discuri a fost de 7 centimetri. Timpul de inactivitate al ansamblului, necesar pentru între¡inerea esen¡ialå ¿i alimentare, a fost de doar 24 de minute. Conducåtorii au fåcut schimb în timpul lucrului, atunci când ma¿ina întorcea la capåt de rând. Pentru a doborî recordul, modelul Swifterdisc XE 18400 Mega a fost echipat cu discuri agresive cu formå specialå, cu un diametru de 560 × 5 mm, ¿i cu ruloul posterior V-RING cu un diametru de 630 mm dotat cu råzuitori. În varianta standard, ma¿ina oferå reglare hidraulicå în mod confortabil a adâncimii de lucru, utilizând cleme hidraulice. ¥ntoarcerea la capåt de rând cu acest cultivator este rapidå, datoritå ridicårii sec¡iei de discuri. Utilajul se întoarce utilizând rulourile posterioare, ro¡ile de sprijin din fa¡å ¿i osia de transport. În timpul lucrului, prima osie este ridicatå pentru a ob¡ine o presiune descendentå mai mare pe discuri.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 32/2023

MA{INI & UTILAJE

Amazone Condor, o apari]ie în premier\ Amazone România a organizat o demonstra¡ie în câmp, la ferma Agro Oliver Trans, din Poene¿ti, Vaslui. Speciali¿tii companiei au pus la lucru semånåtorile Condor, Precea, Primera ¿i Cirrus, ultimele trei fiind deja în topul preferin¡elor multor fermieri din România.

el mai important, semånåtoarea Condor a fost prezentatå în premierå în România. Poate semåna direct în teren nepregåtit, pe lå¡imea de 12 metri, rapi¡å, grâu, orz, mazåre ¿i culturi de acoperire. Condor vine cu câteva atuuri pentru fermierii care o utilizeazå: - reconsolidarea fiabilå a solului dupå închiderea brazdei, care asigurå un contact excelent între såmân¡å ¿i solul umed aflat la adâncimea de lucru,

Profitul Agricol 32/2023

chiar ¿i în cele mai aride condi¡ii; - consum redus de combustibil datoritå tractårii u¿oare; - eficien¡å ridicatå, prin semånatul în perioada optimå, chiar ¿i atunci când ferestrele de timp sunt scurte; - fertilizarea directå cu såmân¡a ajutå la dezvoltarea rapidå a plantelor pentru o mai bunå stabilire a culturilor. Pentru modelele Condor 12001-C ¿i Condor 15001-C, buncårul de 8.000 litri este tricameral: douå camere de câte 2.500 ¿i una de 3.000 litri, aceasta din urmå fiind destinatå special pentru îngrå¿åminte. Dozarea îngrå¿åmântului se realizeazå prin unitatea de dozare ¿i prin ajustarea tamburilor de dozare. Din construc¡ie, fiecare camerå poate fi ac¡ionatå individual prin unitatea de dozare, iar buncårul este în totalitate sub presiune. Sistemul de semånat func¡ioneazå pe principiul brazdei deschise. Materialul organic este eliminat din brazda

semin¡elor. Solul uscat este mutat în zona dintre rânduri. Adâncimea de semånat corespunde înål¡imii acoperirii semin¡elor cu sol umed, måsuratå de la baza brazdei în jos. Datoritå construc¡iei bråzdarelor se realizeazå un a¿a-numit micro-relief, care, împreunå cu materialul organic, asigurå protec¡ie împotriva eroziunii ¿i reduce la minimum evaporarea apei. Bråzdarul este tip ConTeC pro, Condor având control individual pe fiecare bråzdar în timpul lucrului. ConTeC pro asigurå o adaptare perfectå la conturul solului pe toatå lå¡imea de lucru, for¡a de apåsare este de pânå la 120 kg pe fiecare bråzdar, iar viteza de lucru poate fi de peste 15 km/h, în func¡ie de structura solului. Bråzdarele ConTeC pro sunt ideale pentru semånatul în miri¿te, dar se comportå foarte bine ¿i în teren pregåtit sau semi-pregåtit.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Tractoare Deutz-Fahr cu finan]are avantajoas\ NHR Agropartners deruleazå în aceastå perioadå o campanie de finan¡are pentru achizi¡ia de tractoare eficiente în ferme mici ¿i medii, inclusiv în ferme zootehnice, din seriile Deutz-Fahr 5GS ¿i 6C. Au consumuri reduse de carburant, pot fi comandate ¿i cu încårcåtoare frontale ¿i cu echipåri pentru agricultura digitalå.

Seria 5GS Seria 5GS de tractoare Deutz-Fahr este echipatå cu motoare FARMotion 45, cu 4 cilindri, pentru a måri manevrabilitatea ¿i, respectiv, trac¡iunea. Motoarele respectå standardele de emisii Stage V. Designul cu un profil înclinat al capotei, vizibilitate externå excelentå de pe scaunul operatorului ¿i un unghi mare de virare sunt alte atuuri ale acestei serii. În plus, consumul de combustibil ¿i nivelul de zgomot sunt optimizate. Vorbim de modelele 5095GS (putere maximå 95 CP), 5105GS (106 CP),

5115GS (116 CP) ¿i 5125GS (126 CP). Au un ampatament de 2,4 m ¿i o capacitate de ridicare maximå de 4.525 kg (primele douå modele), respectiv de 4.855 kg ¿i 5.410 kg (urmåtoarele douå modele). Cabina TopVision asigurå niveluri ridicate de confort, garantate de introducerea inovatoarelor Hydro SilentBlocks, capabile så reducå nivelul vibra¡iilor cu pânå la 40% (comparativ cu Silent-Blocks tradi¡ionale). Vizibilitatea externå de pe scaunul operatorului este excelentå atât în timpul zilei, cât ¿i pe întuneric, datoritå celor 12 lumini LED de lucru (6 fa¡å + 6 spate), instalate pe plafon ¿i pe capotå.

Seria 6C Seria Deutz-Fahr 6C include 3 modele (6115C, 6125C ¿i 6135C), care pot fi echipate cu 3 transmisii diferite (PowerShift, RVShift ¿i TTV). Au motoare Deutz Stage V cu 4 cilindri, cu puteri de la 120 CP, la 6115C, pânå la 136 CP, la 6135C. Pentru performan¡å suplimentarå în timpul lucrårilor care necesitå prizå de putere ¿i transport, toate modelele genereazå un plus de putere al motorului de pânå la 7 CP mai mult, astfel cå modelul 6135C dezvoltå o putere maximå de 143 CP. Seria 6C oferå o capacitate de ridicare pe fa¡å de 3.000 kg ¿i poate fi echipat cu prizå de 1.000 rpm, iar pe spate, de pânå la 7.000 kg ¿i, în func¡ie de transmisie, pânå la 4 tura¡ii la prizå. Tractoarele sunt disponibile din fabricå cu un kit pregåtit pentru încårcåtor frontal, complet integrat pe tractor, iar clientul poate alege så-l opereze cu un joystick mecanic sau electronic amplasat pe cotierå. Noua serie 6C este, de asemenea, pregåtitå pentru agricultura 4.0, iar terminalul iMonitor permite operatorului så controleze toate func¡iile tractorului. Arpad DOBRE

Profitul Agricol 32/2023

MA{INI & UTILAJE

Companii de top la FarmConect FarmConect are loc în perioada 31 august - 3 septembrie, la Slobozia, Ialomi¡a, ¿i este organizat de Forumul APPR. Aflatå la a doua edi¡ie, expozi¡ia a atras un numårul impresionant de companii din toate domeniile conexe agriculturii. Noi ne vom apleca asupra ma¿inilor ¿i utilajelor agricole de ultimå orå care pot fi våzute acolo.

AgroConcept Importator al mårcilor New Holland ¿i Kverneland, AgroConcept expune tractoarele T7.165 S, T7.300, T6.160, T5.100 S ¿i T4S.75. Acestea vor fi “acompaniate” de utila-

je precum plugul 150B, semånåtoarea UDrill Plus 6001 ¿i sprayerul Exacta Cl 2800 Geospread, toate de la Kverneland. Tractoarele din gama New Holland T5 au puteri de la 100 CP în sus, pot fi utilizate la o gamå largå de activitå¡i în

ferme mici ¿i mijlocii, atât în câmp, cât ¿i la transport, în anexele agricole. De asemenea, sunt performante la lucrårile care necesitå priza de putere, la utilizarea încårcåtoarelor frontale sau a utilajelor purtate ori tractate.

Amazone Amazone este prezentå cu sprayerul autopropulsat Pantera 4504 H+, un plug Teres, o semånåtoare Cirrus ¿i un echipament de împrå¿tiat îngrå¿åminte ZA-TS. Principalele atuuri ale sprayerului Pantera 4504 H+ sunt: o lå¡ime de lucru de 36 de metri, sistemul Amaselect de închidere duzå cu duzå pe întreaga lå¡ime de lucru, cu reglare hidraulicå a înål¡imii 1,2 - 1,7 m, controlul activ al rampelor ContourControl ¿i func¡ia de amortizare activå a vibra¡iilor SwingStop. 48

Profitul Agricol 32/2023

MA{INI & UTILAJE

NHR Agropartners NHR Agropartners are numeroase ma¿ini ¿i utilaje agricole pe care speciali¿tii companiei le prezintå vizitatorilor târgului FarmConect: - combina Deutz-Fahr 6305 cu heder de porumb de 6 rânduri de la Olimac, - tractoarele Deutz-Fahr 7205, 6135C Gruezi ¿i 5100 Keyline, - încårcåtorul cu bra¡ telescopic JCB 532-70, - ma¿ina de fertilizat Bogballe M35W Plus de 3.300 l, - tocåtoarea de resturi vegetale Muething MUL/S, de 2,5 m, - grapa Terradisc 3001 de la Poettinger, - sprayerul Hardi Ranger 2500 l, - cultivatorul Einboeck Chopstar EMS 8 cu Row Guard. Încårcåtorul JCB 532-70 poate fi comandat cu echipårile Agri ¿i Agri Super, iar noua cabinå CommandPlus oferå vizibilitate maximå, inclusiv datoritå geamului curbat din plafon. Nivelul de zgomot este redus, de numai 69 dBA. Motorul dezvoltå 150 CP, iar încårcåtorul poate ridica pânå la 3.200 kg, la 7 m înål¡ime, fiind astfel foarte util atât în ferme vegetale, cât ¿i în cele zootehnice.

Tehnoland Tehnoland expune, împreunå cu Serv Class, o combinå Claas Trion 640, echipatå cu heder MaxFlex, un tractor Arion 630 ¿i un tambur de irigat Hidrofolia. Seria de combine Claas Trion de ultimå genera¡ie cuprinde atât combine cu 5 sau 6 cåi¿ori, cât ¿i combine de recoltat hibride, cu rotoare simple sau duble. Sunt disponibile, de asemenea, mai multe versiuni Terra Trac (cu ¿enile pe puntea fa¡å) ¿i Montana (pentru recoltare în pantå). Trion 640 are motor Cummins B6.7, care îndepline¿te standardul Stage V, ¿i o capacitate cilindricå de 6,7 l. Are 6 cåi¿ori ¿i sistem de treierat APS Walker. Profitul Agricol 32/2023

Dicor Land: Mentenan¡å la hederele Olimac Dicor Land oferå un pachet de mentenan¡å complet pentru hederele Olimac, înainte de recoltarea culturilor prå¿itoare. Acesta începe de la 850 lei (fårå TVA) ¿i cuprinde verificarea organelor de asamblare ¿i a gradului de uzurå al tuturor elementelor în mi¿care, verificarea etan¿eitå¡ii sistemelor de lubrifiere ¿i a func¡ionårii acestora, precum ¿i a tensionårii lan¡urilor, a integritå¡ii tuturor cu¡itelor tocåtorului de tulpini ¿i a stårii instala¡iei electrice. Se vor utiliza exclusiv piese OlimacDragotec originale. IPSO Agriculturå: Încårcåtorul performant Manitou MLT 733 IPSO Agriculturå are în portofoliu încårcåtorul Manitou MLT 733, cu înål¡ime maximå de lucru de 7 m, 3300 kg capacitate maximå de ridicare, motor economic ¿i fiabil de 116 CP. Are transmisie cu convertizor de cuplu, frâne cu discuri imersate în baia de ulei, pompå hidraulicå cu debit de 104 l/min, rezervor de ulei hidraulic de 135 litri. Cabina e ergonomicå, cu un nivel redus al zgomotului, echipare standard cu furci ¿i cupå de mare capacitate, gamå extinså de ata¿amente ¿i 2 ani sau 2.000 de ore garan¡ie incluså. Agri-Alian¡a: Productivitate cu tractorul Kubota M7 Agri-Alian¡a a livrat recent la o fermå din jude¡ul Neam¡ un tractor Kubota Seria M7-173 Premium KVT, acesta are un motor Kubota cu o putere nominalå de 165,8 CP, transmisie KVT, sistem hidraulic closed centre cu load sensing (monitorizarea încårcåturii), este pregåtit pentru echiparea cu încårcåtor frontal, cabinå cu suspensie pneumaticå, ridicåtor frontal, suspensie pe puntea fa¡å, monitor isobus cu diagonala 12 inch, autosteer ready, 5 distribuitoare electrohidraulice cu joystick, greutate frontalå de 1.000 kg. 49

PAGINA DE HOBBY clondit colbuit din gama Burgund – Pinot Noir – cabernet – Feteascå Neagrå, un asemenea vânat, atunci scos de pe gura ¿i Letca, ¿i ne-am a¿ezat la cumpåna cuptorului, face minuni. Cu asemenea gânduri cucernice am dintre apa Sabarului ¿i Neajlov. ªtiam cå pe acolo se ¡es rutele de zbor ale poposit, de curând, la buza unui stufåri¿ rå¡årimii ce alimenteazå, de o vreme în- din preajma imensului lac, salvat de la coace, ¿i popula¡iile devenite stabile, ratare, în precarå compensa¡ie, de câtesedentare ¿i aproape domestice pe sal- va viviere flotante, în numele acvaculba lacurilor bucure¿tene hrånite de Co- turii. Se spune cå, în adâncuri, ar lentina ¿i Dâmbovi¡a, din Herestråu sålå¿lui mon¿tri. Poate cå acest mit îi pânå în insolita deltå a Våcåre¿tilor. mobilizeazå ¿i pe cei care, dupå Chiar ¿i în microclimatul „ligheanului” cåderea serii, în ambarca¡iuni gonfla-

Cu g=ndul la... ra]e Dintre cele unsprezece spi¡e de anatide care se pot vâna, aståzi, la noi, doar ¿apte privesc cu teamå cåtre praznicul Sântåmåriei Mari: ra¡a fluieråtoare, ra¡a-cu-cap-castaniu, ra¡a pestri¡å, ra¡a sunåtoare, ra¡a lingurar, ra¡a suli¡ar ¿i ra¡a-cu-cap-negru. De la 1 septembrie, se poate ridica pu¿ca asupra ra¡ei mari, ra¡ei mici ¿i ra¡ei cârâitoare, numai ra¡a mo¡atå bucurându-se de încå douå såptåmâni de tihnå. Atâta doar cå, sub pavåza întunericului, când aurora sau crepusculul dinamizeazå palmipedele, ridicându-le în våzduh, ochiul vânåtorului, oricât de versat ar fi el, izbute¿te cu greu så se decidå, într-o frac¡iune de secundå, dacå e slobod sau nu så dea poruncå degetului aråtåtor, crispat pe trågaci. În caz cå zburåtoarele dau ¿i glas, atunci îi vine în ajutor ¿i urechea, spre a-i u¿ura misiunea.Un måcåit salvator înclinå balan¡a, între focul cinstit ¿i pasul gre¿it. Doar un incon¿tient azvârle focul la întâmplare. Cu atâtea mijloace de informare, ar fi ¿i påcat så te faci de râs, mai ales dacå ai petrecut pe baltå multe dimine¡i ¿i seri, fårå så fi fost orb ¿i surd la cele din jurul tåu. Una dintre por¡ile dinspre miazåzi ale Capitalei se deschide cåtre marele lac de acumulare de la Buda-Mihåile¿ti, cåruia i se întrezårea, acum mai bine de un sfert de secol, destinul måre¡ de a deveni port al Bucure¿tilor la Dunåre, cu acces pe cursul inferior al râului Arge¿. Ca multe altele dupå 1990, ideea a încremenit în proiect. Dupå demolåri ¿i defri¿åri masive, tot ce s-a ales din uria¿a investi¡ie se reduce la exuberan¡a pe¿tilor ¿i a påsårilor acvatice, care, ¿i ele, la rândul lor, fac deliciul pescarilor ¿i vânåtorilor „båltåre¡i”. Pe drumul Alexandriei, bråzdând vechiul ¡inut cunoscut din vechime sub numele de Vla¿ca, parte a Vlåsiei, cu pådurile ei legendare, am trecut de Bragadiru, Buda ¿i Cornetu, cåtre Ghimpa¡i Profitul Agricol 32/2023

cu nuferi galbeni din Parcul Circului, ra¡ele fraternizeazå cu copiii ¿i cu practican¡ii joggingului, dedulcite la pufule¡i ¿i biscui¡i. Bobocii lor nu ¿tiu ce e acela bubuit de pu¿cå ¿i, chiar dacå ar auzi vreunul, ar crede cå provine de la o ma¿inå „tunatå” ori de pe ¡eava de e¿apament a vreunei motociclete „Harley Davidson”, ce se nåpustesc întruna prin preajmå, pe ªoseaua ªtefan cel Mare sau pe Bulevardul Lacul Tei, care le mårginesc habitatul. Nici acum nu pricep de ce, dintre toate speciile de ra¡e, numai cea mare a gåsit de cuviin¡å så împartå cu noi universul cenu¿iu de beton ¿i asfalt, devenind, în câ¡iva ani, mai citadinå chiar ¿i decât mul¡i dintre semenii no¿tri. Ai putea crede cå s-a nåscut ¿i evolueazå odatå cu ora¿ul. Probabil, nu întâmplåtor, ra¡a noastrå comunå de curte coboarå din Anas platyrhynchos, ra¡a mare ce ne înaripeazå dintotdeauna elanul cinegetic ¿i fanteziile epicureice. Pot så ¿i jur cå, alåturi de un

bile coborâte din vehicule de teren cu numere spoite cu noroi, întind în apå re¡ele dese, pentru a le ridica, în zori, doldora de pe¿ti de toate calibrele, fårå nicio alegere. Buc¿i¡i în saci de rafie, ei vor poposi, cu siguran¡å, pe tarabele pie¡elor bucure¿tene sau în hala Obor, sub eticheta „de Dunåre”. A¿a ne-am petrecut noi „deschiderea” la ra¡e: påzind fårå glorie plasele braconierilor, în a¿teptarea unor zburåtoare iluzorii. E drept, a mai trecut câte un stârc råtåcit, mustrându-ne cu glas rågu¿it, ne-au ocårât vreo trei stoluri de cormorani ¿i o liotå de pescåru¿i. Dormitul în ma¿inå nu ne-a fost, zåu, deloc confortabil. Cât despre ra¡e, pentru cå ne-a mai råmas câte ceva din merinde, sunt convins cå le voi putea vedea mâine, ¿i încå foarte de aproape, de pe una din aleile Parcului Titan. Vinul se reporteazå.

Gabriel CHEROIU 51

MAGAZIN

Licurici, un sat bogat cu oameni s\raci Cea mai bogatå comunå din România este Licurici, din jude¡ul Gorj. Nu e bogatå doar în licurici, de unde îi vine ¿i numele. Aici func¡ioneazå sonda cea mai puternicå din România, dar oamenii sunt såraci lipi¡i påmântului ¿i se încålzesc cu lemne scumpe. Sonda Regina, a doua ca debit din Europa, scoate zilnic 4,5 milioane de metri cubi de gaze, dar såtenii merg în stråinåtate ca îngrijitori sau culegåtori. Ei au totu¿i un mare noroc: primarul Vasile Måciucå, un edil cum rar po¡i så vezi prin ¡ara noastrå. El conduce o comunå cu patru sate: Licurici, Frumu¿ei, Negreni ¿i Totea. “Eu mai ¿i muncesc. Chiar ¿i acaså”, ne dezvåluie primarul tot secretul reu¿itelor lui.

“

Când am ajuns eu primar, satul nu avea apå, nu avea nimic. Aici a fost zonå necolectivizatå din cauza reliefului. Comuna are aproximativ 2.000 de locuitori. OMV-Petrom de¡ine aici mai multe sonde petroliere de 30 de ani. Aici este sonda cu cea mai mare produc¡ie de gaze din România. OMV plåte¿te redeven¡ele la stat, dar noi nu primim nimic, cu excep¡ia impozitului pe câteva clådiri ¿i pe terenuri, ni¿te sume neglijabile. Când pun câte o conductå, mai încheie contracte cu proprietarii de 52

terenuri. Paradoxul cel mai mare este cå noi nu avem totu¿i gaze în comuna Licurici. Am venit de patru ani la primårie ¿i am fåcut toate demersurile, iar acum avem proiectul de gaze aprobat. L-am depus pe ni¿te fonduri europene, am fost eligibili fårå finan¡are ¿i acum proiectul a fost trecut cu prioritate pe programul Anghel Saligny,” spune Vasile Måciucå. Licita¡ia s-a fåcut ¿i constructorul a fost desemnat. Investi¡ia a ajuns la 5 milioane de euro în toatå comuna Licurici. Vor fi 1.150 de bran¿amente. “Noi ducem gazele la limita proprietå¡ii. Le montåm contorul, apoi este treaba proprietarilor.” Ar vrea ca o cotå parte din profitul companiei OMV så revinå comunei unde se face exploatarea sau måcar din redeven¡å så revinå primåriei ni¿te bani, cum se întâmplå în lumea civilizatå. Dar la noi redeven¡å primesc numai comunele cu exploatåri miniere de suprafa¡å. Gazele sunt bogå¡ii ale subsolului ¿i såtenii de deasupra nu primesc nimic. Comuna Licurici are peste 5.900 de hectare, din care suprafa¡a arabilå este de 2.900 de hectare. Restul e pådure. O familie de¡ine de la un hectar-douå, pânå la 10-15 hectare. “Oamenii sunt reticen¡i când vine vorba de comasare. Când eram copil, fiecare familie avea douå-trei vaci ¿i o pereche de boi pentru lucrårile grele. Mai avem în coomunå maxim 275 de vaci, dar erau o mie de vaci în 1990. Un singur om din Totea mai are doi boi. Avem 80 de hectare de på¿une. Un om are 200 de oi ¿i vrea på¿une. Singura solicitare. Dealurile, pe care erau vii altådatå, acum sunt pline de måråcini ¿i de salcâmi. Nu avem nici obiective tur-

istice ca så facem pensiuni.” OMV nu ajutå comuna. “Singura sponsorizare de când sunt primar este de 50.000 de lei pe an. O nimica toatå. Mai avem 120 de copii în toatå comuna ¿i i-am adus pe to¡i la ¿coala din Negreni. Majoritatea tinerilor au plecat din ¡arå, fac un copil, maxim doi, dar acolo. Este o problemå na¡ionalå. Am montat 7 spa¡ii de joacå în comunå. Când au våzut toboganele, copiii m-au pupat”, spune trist primarul. L-am întrebat cum î¿i imagineazå acest sat peste 50 de ani. “Dacå le oferim toate utilitå¡ile, speråm cå unii se vor întoarce. Dacå nu are apå, gaz, drum, omul fuge. Nu må întreabå nimeni de la Prefecturå, de la Consiliul Jude¡ean ce se întâmplå în comunitate. To¡i banii se pompeazå în comunele care ¿i-au rezolvat problemele. Cum så dai bani într-o comunå så facå ¿trand când nu are cine så facå baie ¿i nici nu are satul apå? Ei dau douå milioane de euro så faci cåmin cultural, dar cu atâ¡ia bani po¡i så asfaltezi toate drumurile din comunå. Omul e sårac. Cu ce bani så facå foså septicå? Nu mai bine construim canalizare? Avem un dispensar veterinar al Agen¡iei Domeniilor Statului. Nu vine niciun medic veterinar.” Pre¡ul apei este neglijabil: 7 lei un metru cub. O bere este 7 lei, renun¡i la ea ¿i cumperi o tonå de apå, spune primarul. “Î¡i scoate cineva cu ciutura o tonå de apå din fântânå pentru 7 lei?” Måciucå are douå sere, în care munce¿te cu so¡ia, ¿i 3 hectare de porumb. Nu prime¿te subven¡ii conform programului “Tomata” pentru cå are doar 200 de metri påtra¡i. “APIA cere prea mult oamenilor. Cum så pretinzi så am 1.000 de metri påtra¡i de solarii? Då-i så facå 100 de Profitul Agricol 32/2023

Vasile M\ciuc\, primarul din Licurici

metri påtra¡i pânå prinde gustul. Ajutå-l så facå solarul ¿i îl verifici. Nu-i dai bani så-¿i cumpere vacå; då-i vaca! De ce nu-mi då mie acel ajutor ca så pot så-i ajut? ªi så controleze ce am fåcut în sat. De ce nu aleg calea simplå cåtre oameni”, întreabå primarul. Dar câ¡i ar face ca primarul din Licurici? ºåranii nu mai seamånå porumb pe dealuri din cauza mistre¡ilor. Pesta porcinå africanå mai omoarå mistre¡i prin pådure, dar turmele lor par inepuizabile. Dacå boala ar fi fost a¿a de fatalå, cum sus¡in medicii veterinari, trebuiau så disparå mistre¡ii, dar nu s-a întâmplat a¿a. Atacå porumbul ¿i ¡åranii erau revolta¡i. Ferme nu existå ¿i nimeni nu ¿tie pe unde ar putea fi cea mai apropiatå exploata¡ie de vaci, de gåini, de porci sau de oi. Unii oameni mai lucreazå terenul, dar mul¡i au låsat pådurea så vinå peste sat. De fapt, în tot jude¡ul Gorj situa¡ia este la fel. De la Cårbune¿ti la Târgu-Jiu ¿i pânå la Stroe¿ti, nu am våzut atâta pârloagå în toatå ¡ara, încât te ¿i întrebi din ce tråiesc ace¿ti oameni. Ideea asocierii nu se prinde de ei din cauza suspiciunii. Gospodåriile ¡åråne¿ti mai au 15-20 de porci, dar nu-i pot vinde nicåieri din cauza legisla¡iei incoerente, care blocheazå circula¡ia animalelor. Primarul însu¿i este în aceastå situa¡ie: porcii lui au ajuns la 300-400 de kilograme ¿i Profitul Agricol 32/2023

nu are unde så-i vândå, iar abatoarele nu primesc animale de la persoane fizice. Iatå un motiv de medita¡ie pentru Guvernul României. Cum så stimulåm dezvoltarea fermei de familie dacå închidem târgurile ¿i blocåm animalele în ogradå? Primarul a plantat 1.000 de pomi altoi¡i. Se scoalå din noapte ¿i udå grådina de legume, då mâncare la animale, la påsåri ¿i apoi pleacå la serviciu. Îl våd pornind de diminea¡å din primårie. Trebuie så vadå ce face echipa care asfalteazå drumurile. Seara, când coboarå soarele la chindie, cine ståtea lângå un pode¡ ca så vadå ce a fåcut echipa toatå ziua? Drumul na¡ional trece prin Licurici, care a devenit sat de tranzit. De ani de zile tot fac licita¡ii ¿i se chinuie så-l repare. În ce må prive¿te, eu am terminat cu asfaltatul..., spune primarul. Câ¡i primari din România pot face o asemenea afirma¡ie. ªi totu¿i, a¿a este. Vasile Måciucå a asfaltat orice uli¡å care duce la ultima caså din fiecare sat, pânå în marginea pådurii. El îi salutå pe to¡i oamenii din sat ¿i oamenii zâmbesc ¿i îl întreabå binevoitor: “Dar apa, domnu’ primar?” “Vine ¿i apa...” Albinåritul pare så se dezvolte la Licurici, dar ¿i aici apar piedici de tot felul. În plus, prin magazine vedem miere contrafåcutå din alte ¡åri. “Un consåtean

are câteva tone de miere, dar mierea lui nu are pre¡. Nu are unde s-o dea. S-au înscris în Federa¡ia na¡ionalå a crescåtorilor, dar nu-i ajutå cu nimic. Au fost accesate 15 proiecte pe albinårit. Este un blocaj undeva. Dacå toatå lumea renun¡å, ce facem?”, întreabå primarul. Gigi este înscris în Asocia¡ia Crescåtorilor de Albine din Gorj ¿i a primit un pre¡ mai mic decât cei care nu s-au înscris. “Ne-au dat 8 lei pânå la 16 lei pe kilogramul de miere. O sticlå de suc - un kil de miere... Vine miere ¿i din Ucraina.” “Cel mai important la un primar este så-l laude oamenii, nu så se laude singur cå a fåcut, spune Vasile Måciucå. Pentru mine a fost o provocare cå am candidat la primårie. Am vrut så demonstrez cå se poate face ceva ¿i în comuna Licurici. “Crede¡i-må cå n-am somn noaptea. Azi-noapte, la ora 24, s-a terminat termenul de contesta¡ie. Din cinci firme, au råmas douå. Trebuie atâtea aprobåri pentru gaze, pentru apå ¿i birocra¡ia este îngrozitoare. ªi totu¿i, eu m-am mi¿cat repede. Am dat drumul la proiectare înainte de a semna contractul de finan¡are. Am mers la Ministerul Dezvoltårii så semnez contractul de finan¡are, cu avize, cu tot. Trebuie bani din bugetul local ¿i bani nu avem...”

Viorel PATRICHI 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate

31 august - 3 septembrie La Slobozia va avea loc FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. 7 - 10 septembrie La Arad are loc cea de-a 33-a edi¡ie a expozi¡iei Agromalim. 12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale. 3 - 6 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Élevage, una dintre cele mai importante expozi¡ii zootehnice. 7 octombrie Are loc Parada taurilor organizatå de Semtest-BVN Mure¿. 25 - 29 octombrie La Bucure¿ti are loc Indagra. Se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo. 12 - 18 noiembrie La Hanovra are loc Agritechnica, cel mai important târg mondial de tehnologie agricolå. 54

Vietnamul profit\ de blocajul din India Pre¡ul orezului exportat de Vietnam a explodat, dupå ce India a interzis majoritatea exporturilor luna trecutå, pentru a stabiliza pre¡urile de pe pia¡a internå. În delta fluviului Mekong, care asigurå 90% din produc¡ia de orez a Vietnamului, fermierii ob¡in un profit tot mai mare, dar nu reu¿esc så facå fa¡å cererii. Fermierul Le Thanh Ben spune cå toatå produc¡ia fermei lui de 26.000 de metri påtra¡i a fost deja vândutå, de¿i orezul va fi recoltat abia în luna octombrie. La doar câteva zile dupå ce India a interzis exportul, un intermediar i-a oferit un pre¡ cu mult mai mare fa¡å de cel obi¿nuit. Între timp, pre¡ul orezului a crescut cu 50% pe pia¡a localå pânå la cel mai ridicat nivel din istorie, în timp ce pre¡ul de export este acum cu 35% mai mare. “Dupå decizia Indiei, valoarea orezului a explodat pur ¿i simplu. Pre¡ul a crescut la fiecare câteva ore, nu doar zilnic”,

spune Pham Phuoc Huu, directorul exportatorului de orez Hoang Minh Nhat Food. Fermierii vietnamezi nu reu¿esc înså så acopere cererea tot mai mare ¿i se estimeazå cå 90% dintre vapoarele care acosteazå în porturile ¡årii pentru a cumpåra orez pleacå fårå încårcåturå. Vietnamul a exportat aproape 4,9 milioane de tone de orez în primele ¿apte luni ale anului, cu 20% mai mult fa¡å de perioada similarå a anului trecut.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Limitå de dezvoltare a sectorului silvic – Magazin gol! 2) Câinele din bra¡e – A urmåri concertul; 3) A pierdut cheful – 9 10 Dat afarå din caså; 4) Råspunde la acela¿i apel – Intratå în contact; 5) Informa¡ii proaspete; 6) Ia via¡a la modul serios – Mo¿ul cu coco¿ul; 7) Partide pe înserate; 8) A fi ståpân – Când era bunica fatå; 9) Ofertå fårå protocol – Ne aduce lumina; 10) Are multe filme deja våzute.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 31/2023 ORIZONTAL: OSPATARI - R; ATATA - OARA; ZE - ARPACAS; ENORIAS - TP; IMN - SERAL; ICOANA - OCA; NEPREGATIT; T - LITERATI; AIA - ORATOR; ISTET - CARI.

VERTICAL: 1) Promo¡ie care a expirat – Deloc superficial; 2) Prins la brâu – O formå de plâns; 3) Podoabe depreciate; 4) A se înfiin¡a – Lipsite de dificultå¡i; 5) Pårinte dezmierdat – Diminea¡a pe scurt; 6) Soare la piramide! – Semea¡å la umblet; 7) Poleit scump – Tratat cu picåturi; 8) Noroi aruncat; 9) Frumoaså între frumoase – Cu mult timp în urmå; 10) Un sårman cu duhul. Profitul Agricol 32/2023

Profitul Agricol nr. 32, din 2023

Articles inside

Licurici, un sat bogat cu oameni s\raci

Cu g=ndul la... ra]e

Companii de top la FarmConect

Tractoare Deutz-Fahr cu finan]are avantajoas\

Amazone Condor, oapari]ie în premier\

MA{INI & UTILAJE Recordul mondial de cultivare a fost stabilit în România

Tyson Foods închide patru abatoare de pui din SUA

CRE{TEREA ANIMALELOR Porumb de siloz f\r\ boabe Porumb de siloz f\r\ boabe

O inven]ie care ar aduce mai mul]i bani

CRE{TEREA ANIMALELOR Adeverin]e de credit pentru cresc\torii de animale

Raiffeisen [i BCR împrumut\ Ameropa cu 550 milioane de euro

BANI. AFACERI, CREDITE ROCA Agri lanseaz\ un instrument de finan]are

siguran]a productivit\]ii

Wuxal Sulphur la rapi]\,

dedicat exclusiv porumbului

Syngenta> Un eveniment

Informa]ii, pur [i simplu

Alin Luculeasa face toate tratamentele cu drona

de nota 10 pentru rapi]\

Amalgerol Essence, partener

spectaculos în Câmpia de Vest

Porumbul [i floarea arat\

SUA se a[teapt\ s\ recolteze mai pu]in porumb

Corteva [i Bioceres accelereaz\ spre produsele biologice

Iluzia unui baraj care nu se mai face

Nout\]ile companiilor pentru FarmConect 2023

VEGETALE Rezerva de ap\ s-a diminuat în sud [i sud-est

Scade produc]ia de semin]e oleaginoase

Soia

Pre]uri [i Pie]e

El Nino provoac\ o secet\ sever\ în India

Heineken vinde filiala rus\ pentru un euro

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

O premier\> Un nou terminal de cereale pe Dun\re

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Ru[ii au distrus

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII Fenomenele extreme au devenit noua normalitate

Salvarea industriei porcului

Se dubleaz\ tranzitul de cereale ucrainene

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII Catastrofa de la Crevedia nu a afectat fermele de pui

S|PT|MÂNII Recolta de grâu> în medie sunt 5 tone/ha

Cum så adaugi ni¡icå plusvaloare cerealelor