Profitul Agricol nr. 14, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 14 din 12 aprilie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Un miting prea mare pentru un ministru tot mai mic Ai zice cå, dupå acea lungå zi de vineri, când, în toatå ¡ara convoaiele de tractoare nu mai conteneau, o så îl vedem pe Petre Daea ie¿ind sâmbåtå, nedormit ¿i obosit, de la lungile consultåri interne, de minister ¿i partid. Ei a¿, sâmbåtå, la Ploie¿ti, la o chermezå cu produse tradi¡ionale, ministrul era fre¿ ¿i agil ca în vremurile lui bune. Vreo zece mii de oameni în stradå ¿i câteva mii de tractoare nu au fost suficiente så-l îngrijoreze. La ceasul când Polonia deja rezolvase problema cerealelor din Ucraina (Kievul a ales så se poarte cu gentile¡e ¿i a interzis exportul în Polonia, iar Var¿ovia a garantat cå nu obstruc¡ioneazå coridoarele de tranzit), ministrul nostru nu schi¡ase nici måcar umbra unui plan. Ba chiar s-a invitat pe la televiziuni, rostogolind promisiunea unor bani pentru cei care mai au cereale pe stoc. Vorbea mai mult så lini¿teascå orå¿enii decât agricultorii. Cåci agricultorii ¿tiau, vorbea despre cele 10 milioane de euro acordate de Comisie...

anul XXVI, nr. 14/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

Abia târziu, luni, pe 10, a scos din mânecå promisiunea despågubirilor la culturile de primåvarå lovite de secetå. 869 de milioane de lei pentru 1,1 milioane de hectare, nu mai mult de 1.000 de lei pe hectar pentru cei calamita¡i de tot. Pentru restul, suma se diminueazå, a ¡inut så zicå. Oare n-o avea numårul lui Solskyi Mykola, så îl sune, så îl roage de o în¡elegere cum a primit polonezul Robert Telus, abia numit ministru? Cât despre organiza¡iile profesionale, vineri, 7 aprilie, råmâne ziua când au dovedit ce pot cu adevårat. Marea descoperire este uria¿a mobilizare a oamenilor, în toatå ¡ara. Pentru toate cele 4 asocia¡ii, acum este momentul så atragå noi membri. Cu cât vor fi mai mari, cu atât vor impune mai bine agenda politicii agricole. De acum, cine nu e cu una dintre aceste asocia¡ii cade în irelevan¡å, oricât l-ar ¡ine proptelele politice.

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 14/2023

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Drulå cere demiterea lui Petre Daea

Numårul fermelor din Europa a scåzut

Cum så aducem agricultura mai aproape de tineri

India ar putea importa produse lactate

Ucraina ¿i Polonia au gåsit o solu¡ie 12

Despågubiri pentru culturile de primåvarå

AAC cere interzicerea tranzitului ¿i importurilor din Ucraina

Protestul Na¡ional al Agriculturii. O mobilizare exemplarå

Unii fermieri americani acceptå restric¡iile impuse de Mexic

Biden men¡ine prin veto legea apelor

Bayer va investi încå 60 de milioane de euro în unitatea de produc¡ie de semin¡e din Ucraina 16

Auditul speciali¿tilor britanici la ANSVSA

Banca Mondialå vede agricultura ca pe o surså de poluare

Mospilan 20 SG - insecticid cu eficien¡å doveditå la rapi¡å

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Gr\dina, via [i livada

Rezerva de apå

Starea câmpului în zonele cele mai afectate de secetå

Irys, eficien¡å ¿i randament în orice condi¡ii

Pachetul erbicid Cuter ¿i Talisman

Cooperativa Bunåtå¡i Locale a primit utilajele pentru fabricå

Promo¡ii ¿i oferte de ma¿ini agricole la Agraria 2023 44

Cre[terea animalelor

Utilaje pentru prelucrarea biomasei 48

Reducerea carantinei pentru oile exportate

Cre¿te cererea de sprayere Amazone 48

EFSA recomandå adåposturi pentru grupuri mici de vi¡ei

Importan¡a controlului postemergent al buruienilor 26 Adrian Balaban î¿i reface fermele

Azo-Speed Amino la cereale. 5 avantaje

Ma[ini & utilaje

BASF Smart Technology, solu¡ia pentru Valentin Mårginean ¿i-a luat utilaje protec¡ia legumelor 34 cu bani din Ungaria 42

Culturi vegetale

Saaten-Union ¿i ameliorarea la cultura de floarea-soarelui

Combinele Deutz-Fahr C6 38

Opinii

Costuri ridicate, venituri scåzute, siguran¡a alimentarå suspendatå

Cum se ob¡ine certificatul de înso¡itor pentru animale 40 Hobby ªoldanii de mâine 53 Bani pentru 30 registrele genealogice 40 USV a deschis o båcånie pe principiul “De la fermå la furculi¡å!” 54 28

EVENIMENTELE FMC doneazå pentru deminarea terenurilor agricole din Ucraina În cadrul campaniei Cultivating Freedom (Cultivåm Libertatea), FMC va dona 3% din vânzårile realizate anul acesta Ucrainei pentru a stimula eforturile de a elimina minele din fermele ucrainene. “Acest proiect nu numai cå le oferå fermierilor ucraineni posibilitatea de a se întoarce în siguran¡å pe câmpurile lor, dar contribuie ¿i la îmbunåtå¡irea securitå¡ii alimentare pe tot globul”, a declarat Mark Douglas, pre¿edinte FMC. Protestul cu tractoare al fermierilor sloveni Mii de fermieri sloveni au blocat centrele ora¿elor cu coloane de tractoare pentru a protesta contra politicilor de mediu ale Uniunii Europene. Slovenii sus¡in cå numårul rezerva¡iilor Natura 2000 este prea mare, pentru cå cele 355 de zone protejate acoperå mai mult de o treime din suprafa¡a ¡årii. Fermierii contestå ¿i o decizie a unui tribunal care interzice folosirea pesticidelor într-o zonå din apropierea capitalei Ljubljana, dar ¿i planul guvernului de a permite cre¿terea numårului de ur¿i ¿i lupi în sud-vestul ¡årii. Modernizarea sectorului agricol într-un mod ecologic Ministrul Mediului, Barna Tánczos, a semnat un acord de împrumut cu Banca Mondialå, pentru modernizarea sectorului agricol într-un mod ecologic. Este un împrumut pe 5 ani în valoare de 60 milioane de euro. “Vom moderniza 70 de ferme care vor sta la baza unor re¡ele na¡ionale de transfer de cuno¿tin¡e ce se vor implementa prin intermediul organiza¡iilor de fermieri”, a anun¡at Barna Tánczos. Salaria¡ii APIA din ¡arå vor salarii ca la Bucure¿ti Sindicatul angaja¡ilor din APIA amenin¡å cu proteste pe perioadå nedeterminatå dacå nu se trece la uniformizarea salarizårii lor în toatå ¡ara. Ei cer ca personalul din teritoriu så aibå acelea¿i salarii cu personalul din aparatul central. 6

S|PT|MÂNII Drul\ cere demiterea lui Petre Daea ¥n urma protestului na¡ional de vineri, 7 aprilie, liderul USR Cåtålin Drulå (foto) i-a solicitat lui Marcel Ciolacu så-l demitå pe ministrul agriculturii Petre Daea. Zicându-i “bufonul de la Agriculturå, Nea Petricå”, Drulå îl acuzå cå nu a fost în stare så negocieze cu Comisia mai mul¡i bani pentru fermieri. “Cu toate astea, PSD ¿i PNL îl ¡in în func¡ie. Îl ¡in în func¡ie pentru cå råspunde la comenzile unor baroni cu afaceri în agriculturå, cum este chiar secretarul general al PSD, Paul Stånescu. Îl ¡in în func¡ie pentru cå unica sa calitate este så angajeze oamenii ceru¡i de PSD ¿i PNL prin minister. E momentul ca Marcel Ciolacu så îl demitå pe Petre Daea! Lea fåcut destul råu fermierilor”.

Desp\gubiri pentru culturile de prim\var\ La 3 zile de la protestul fermierilor din toatå ¡ara, Ministerul Agriculturii a dezvåluit un proiect de OUG prin care va plåti despågubiri pentru culturile agricole de primåvarå afectate de seceta din 2022. Suma totalå a ajutorului ar fi de 869.600.000 lei. Pentru agricultor este mai pu¡in importantå suma totalå, ajutorul va fi de 1.000 de lei pe hectar, sumå plåtitå în cazul unei calamitåri de 100%. Pentru alt procent, mai mic, ¿i ajutorul se diminueazå propor¡ional. Vor fi despågubite doar porumbul, floarea-soarelui, soia ¿i mazårea. Potrivit datelor oficiale, este vorba

despre 148.000 de fermieri cu o suprafa¡å totalå de peste 1.110.000 ha, din care 705.000 ha cu porumb, peste 360.000 ha cu floarea-soarelui, peste 47.300 ha cu soia ¿i peste 8.100 ha cu mazåre. Sumele se plåtesc pânå la data de 31 decembrie 2023. Direc¡iile pentru agriculturå jude¡ene reprezintå autoritatea competentå responsabilå cu implementarea schemei. Deocamdatå, proiectul se aflå în consultåri publice. pagin\ de

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 14/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Protestul Na]ional al Agriculturii>

O mobilizare exemplar\ Vreo 200 de fermieri din partea de sud a României au protestat pe 7 aprilie la Reprezentan¡a Comisiei Europene din Bucure¿ti. Majoritatea erau din LAPAR ¿i APPR. Au venit înarma¡i cu pancarte prin care î¿i manifestau revolta: “Ne obliga¡i så producem scump! Vindem ieftin!”, “Separarea fluxurilor”, “Calculele voastre, falimentele noastre!”, “Voi gre¿i¡i, noi plåtim!”, “Vrem så ajutåm, dar nu cu orice pre¡!”, “Pe aici NU se mai trece!”. Profitul Agricol 14/2023

L-am våzut pe Alexandru Baciu cu o lozincå mai discretå: “Acum ori niciodatå”. La picior mai avea una, în englezå. “Noi respectåm regulile UE, dar UE nu ne respectå pe noi. “ Lângå el se agita Victor Chivu, cu o talangå de gât ¿i cu vechiul lui tricolor gåurit de la Revolu¡ia din decembrie 1989. Purtând mereu mascå, înso¡it de Alina Cre¡u ¿i de Cristina Cionga, Nicolae Sitaru a urcat în clådire så discute cu mårimile europene. Spre surprinderea lui ¿i spre stupoarea fermierilor, Ramona Chiriac, ¿efa Reprezentan¡ei Comisiei Europene în România, s-a volatilizat. “Comisia Europeanå nu discutå cu fermierii din România!”, au strigat cu mânie fermierii. “Vrem så muncim, nu så cer¿im!”

“Noi vom continua så proteståm civilizat”, i-a îndemnat Nicolae Sitaru. “N-au vrut så venim cu utilaje? Ei bine, de-acum eu voi negocia cu ei ¿i vom stabili traseele pe unde vom trece, a strigat Victor Chivu. Eu am fost amendat de multe ori pentru tulburarea lini¿tii publice, pentru rele tratamente aplicate animalelor, am venit cu mågarul, cu vaca, ¿i m-am judecat cu ei. Am câ¿tigat! Ce ne mai pot face? Alo! Comisia Europeanå! Noi suntem România! Trata¡i-ne cu respect!” Am våzut oameni realmente preocupa¡i de viitorul lor, chiar dacå nu mai sunt demult ¡årani. Gheorghe Deleganu de la Bragadiru, jude¡ul TeleorF man, lucreazå 1.200 de hectare.

Viorel PATRICHI 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Bucure¿ti - Reprezentan¡a Comisiei Europene

Este dezamågit ¿i el de mersul lucrurilor. “Nu ne ia nimeni în seamå. Nu contåm pentru ei. Cunosc bine lucrurile, am fost ¿i primar, am avut 100 de vaci ¿i leam vândut de nevoie. Noul primar nu mi-a dat på¿une, am fåcut memorii mai departe ¿i - nimic. Ne-au omorât acum cu Ucraina. Au oprit cerealele din România la vânzare. Au cumpårat din Ucraina cereale cu 60 de bani ¿i le-au vândut aici cu 1,20 lei kilogramul. Români de-ai no¿tri în combina¡ie cu ucraineni. Nu au controlat våmile. Orå¿enii nu în¡eleg cå nu fermierii scumpesc pâinea, banii ajung foarte pu¡ini la fermieri pentru munca lor. Samsarii,

procesatorii ¿i retailerii ne omoarå pe to¡i.” Marius Vlase din Colelia, Ialomi¡a, lucreazå 3.000 de hectare. “Am 3.000 de tone de grâu pe stoc ¿i nu mai am ce face cu el din cauza samsarilor ucraineni ¿i români. Så-l dau cu un leu kilogramul? Când l-am treierat, era 1,60-1,70 lei kilogramul. Mai bine îl dådeam atunci, dar de unde så ¿tiu ce fac å¿tia? Floarea-soarelui a ajuns la 2 lei kilogramul, de la aproape 4 lei. Când s-a recoltat rapi¡a, era 4 lei kilogramul ¿i acum e 2. În Ucraina, totul e ieftin: au motorina lor, au îngrå¿åmintele lor. Am 40 de angaja¡i. Cu ce så le må-

resc salariile dacå eu nu pot så vând grâul? O tonå de îngrå¿åminte må costå 7.000 de lei. ªi am nevoie de mecanicii mei, cå am adus utilaje noi, americane, ca lumea, de la John Deere...” Într-un târziu, câ¡iva fermieri au mers la Petre Daea la minister ¿i el i-a primit pe to¡i la vorbå. “Chiar nu v-a¡i gândit cå nu putem face nimic cu cei 10 milioane de euro despågubiri pentru atâ¡ia fermieri?, i-a repro¿at Victor Chivu. Ne da¡i bani de colivå?” Petre Daea nu mai avea ce spune. “Eu voi fi mereu alåturi de problemele fermierilor...” Alåturi de problemele lor... Profitul Agricol 14/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII ISACCEA - CONSTANºA

GIARMATA - TIMIª

CENAD - TIMIª

Târgu Mure¿ BUCUREªTI - MADR NÅDLAC - ARAD

BUZÅU Profitul Agricol 14/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Vineri, 7 aprilie, la ora 9.30, un convoi de 20 de ma¿ini, majoritatea de teren, purtând steaguri ale Bulgariei, au intrat în România, prin punctul de trecere a frontierei de la Negru Vodå. Peste 50 de fermieri bulgari veneau så se alåture colegilor români din Dobrogea, pentru marele protest. Dincolo de grani¡å, la Iovkovo, o sutå de fermieri bulgari au blocat drumul, cu 50 de ma¿ini ¿i utilaje, iar la Stara Zagora, Plovdiv, Ruse, alte sute de fermieri din ¡ara vecinå au ie¿it cu ma¿ini ¿i utilaje, în semn de solidaritate cu fermierii români. “Problemele voastre sunt ¿i ale noastre. Cauza noastrå este comunå”, explicå Simion Stoicev, apicultor din regiunea Dobrici. Vorbe¿te româna ¿i este translatorul grupului de fermieri cultivatori de cereale. Majoritatea au ferme mari, de 500-2.000 ha. “Avem în stocuri un milion ¿i jumåtate de tone de grâu nevandabil la un pre¡ decent ¿i un milion de tone de porumb. Pierderile noastre însumate sunt de peste un miliard de euro”, spune Constantin Kostov, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor Agricoli din Bulgaria, liderul grupului. Convoiul s-a deplasat, mai întâi, la Negru Vodå, unde, pe un câmp de la 10

marginea ora¿ului, fermierii din zonå, majoritatea membri APAD (Asocia¡ia Producåtorilor Agricoli din Dobrogea, membrå a Forumului APPR), au adunat vreo 30 de tractoare, alte ma¿ini ¿i utilaje agricole ¿i mijloace de transport. Un cameraman tocmit de Forumul APPR, al cårui vicepre¿edinte este Theodor Ichim, pre¿edintele APAD, îi roagå pe fermierii bulgari så iaså din perimetru, så dea un mic ocol ¿i så reintre, pentru cå nu apucase så ridice drona la sosirea lor. Spre surprinderea noastrå, fermierii bulgari se executå cu zâmbetul pe buze: “Orice pentru victorie!”. Îi rog ¿i eu apoi, pe to¡i ce prezen¡i, så se urce în vehiculele lor, pentru a le verifica mijloacele de semnalizare sonorå. Zgomotul care a ie¿it cred cå putea fi auzit din avionul care a trecut pe deasupra, la un moment dat. Era mult nåduf exprimat prin claxoane... Se då semnalul de plecare spre Agigea. Ajungem cu doar câteva minute înainte de 12, ora începerii protestului. Abia mai gåsim loc în uria¿a coloanå de ma¿ini agricole ¿i non-agricole aduse de fermierii din Alian¡å, majoritatea din APAD-FAPPR. Tractoarele acestora din urmå sunt u¿or de recunoscut, fiindcå poartå ban-

nere påstrate de la protestul din 2020, inscrip¡ionate cu revendicåri legate de gestionarea secetei: “Vrem iriga¡ii!”. Camioanele TIR ¿i unele tractoare poartå bannere noi, cu mesaje de actualitate, inclusiv traduse în englezå, precum: “Stop grâne GMO din Ucraina! Dacå tot consumåm, vrem så ¿i producem!”, “Calculele voastre - pierderile noastre!”. Coloana de vehicule participante la protest s-a pus în mi¿care la ora 9, pe un traseu care a plecat din douå direc¡ii. Grupul Constan¡a Sud a plecat din Amzacea, a trecut prin Techirghiol ¿i s-a oprit sub Podul din Agigea. Fermierii din Tulcea ¿i Constan¡a Nord au plecat din Lumina, Mihail Kogålniceanu, Poarta Albå, Valul lui Traian ¿i, dupå gruparea în Valul lui Traian, sau îndreptat spre Podul Agigea. La ora 12, to¡i cei strân¿i la Podul Agigea au mers spre port. Traseul a fost repetat, în buclå, pânå la ora 15. În sensul giratoriu de la Poarta 9, fete frumoase, îmbråcate festiv, tocmite de Unigrains, firma lui Theodor Ichim, le-au împår¡it protestatarilor ¿i ¿oferilor care treceau prin zonå flori ¿i guståri.

Robert VERESS Profitul Agricol 14/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII ªi agronomii aleargå, uneori Sâmbåtå, pe 8 aprilie, a doua zi dupå marele miting, 1.000 de participan¡i au luat startul la cea de-a doua edi¡ie a Crosului USAMV, în Campusul Universitå¡ii de ªtiin¡e Agronomice din Bucure¿ti. A fost cea de-a doua edi¡ie. ªi, pentru cå organizatorii au umor, a fost ¿i o curså paralelå, de 5 kilometri, pentru cine a vrut så alerge înso¡it de partrupedul de acaså. A participat chiar ¿i Gabriela Szabo, acum ambasadoare a Federa¡iei Române de Atletism. Ce mai aruncå lumea: 100 de piei de oaie gåsite într-o pådure Direc¡ia Regionalå de Drumuri ¿i Poduri Timi¿oara a anun¡at cå, între Co¿evi¡a ¿i Ohaba, în jude¡ul Hunedoara, drumarii bånå¡eni care desfå¿urau activitå¡i de salubrizare ¿i igienizare în parcåri au descoperit aruncate în apropierea carosabilului peste o sutå de piei de oaie. Aum cautå vinova¡ii, pentru a le da amenzi de 6.000 de lei. Premierul se întâlne¿te cu agricultorii Protestul na¡ional al agricultorilor l-a determinat pe premierul Nicolae Ciucå så aibå o întrevedere cu reprezentan¡i ai fermierilor, ai procesatorilor ¿i ai marilor re¡ele comerciale. ¥ntâlnirea a fost stabilitå pentru ziua de mar¡i, 11 aprilie, la ora 17:30. Rusia se a¿teaptå la o recoltå de 120 milioane de tone de cereale Moscova previzioneazå o recoltå de cereale de 120 milioane de tone în 2023, dupå nivelul record din 2022, a anun¡at agen¡ia ruså de preså. Aeasta reprezintå un declin de 5% fa¡å de estimarea din decembrie a Ministerului Agriculturii. Conform datelor oficiale, Rusia a recoltat anul trecut 157,7 milioane de tone, inclusiv 104,2 milioane de tone de grâu. Este cel mai bun rezultat înregistrat vreodatå de sectorul agriculturii din Rusia, precedentul record fiind de 135 milioane de tone. 12

Ucraina [i Polonia au g\sit o solu]ie Såptåmâna trecutå fåcea vâlvå demisia ministrului polonez al Agriculturii, dupå ce nu a reu¿it så rezolve nici problema importurilor de cereale din Ucraina, nici så primeascå despågubiri mai mari din rezerva de crizå a Comisiei Europene. ¥n doar câteva zile, noul ministru, Robert Telus, ob¡inea o rezolvare chiar de la pre¿edintele ucrainean Volodimir Zelenski. Venit în vizitå la Var¿ovia, acesta a declarat cå în zilele urmåtoare vor fi anun¡ate decizii care så calmeze furia provocatå fermierilor polonezi. ¥n doar douå zile, noul ministru polonez anun¡a suspendarea importurilor de cereale din Ucraina, decizie luatå în deplin acord cu ministrul ucrainean al Agriculturii, Mykola Solsky (foto). Telus a explicat cå tranzitul cerealelor prin Polonia spre alte pie¡e de ex-

port va continua, dar vânzarea lor în Polonia este temporar interziså. La rândul lui, Solsky a declarat cå în¡elege situa¡ia în care se aflå fermierii polonezi ¿i Ucraina este de acord så interzicå exportul de grâu, porumb, rapi¡å ¿i floarea-soarelui în Polonia pânå la sfâr¿itul acestui sezon. Råmâne de våzut dacå ¿i România ¿tie så cearå ¿i va primi o în¡elegere asemånåtoare.

Banca Mondial\ vede agricultura ca pe o surs\ de poluare Agricultura råmâne o surså principalå de poluare a mediului în zonele rurale din România, afectând calitatea solului, a apei ¿i a aerului ¿i, în cele din urmå, sånåtatea cetå¡enilor ¿i a mediului înconjuråtor, a afirmat Anna Akhalkatsi, manager de ¡arå al Båncii Mondiale în România. “Agricultura råmâne o surså principalå de poluare a mediului în zonele rurale din România, afectând calitatea solului, a apei ¿i a aerului ¿i, în cele din urmå, sånåtatea cetå¡enilor ¿i a mediului înconjuråtor. Sectorul agricol este, de asemenea,

a doua cea mai mare surså de emisii de gaze cu efect de serå din ¡arå, împiedicând eforturile României de a-¿i îndeplini cu succes obiectivele de reducere a schimbårilor climatice”, a declarat Anna Akhalkatsi, potrivit unui comunicat al Ministerului Finan¡elor. Banca Mondialå finan¡eazå un proiect al Ministerului Mediului care va monitoriza poluarea din sectorul agricol ¿i adoptarea de cåtre fermierii români a practicilor agricole durabile. pagin\ de

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 14/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Ultima or\! AAC cere interzicerea tranzitului [i importurilor din Ucraina Cu o mobilizare nemaintâlnitå, de peste 10.000 de fermieri ¿i 3.500 de tractoare în stradå pe 7 aprilie, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a cerut oficialilor români så interzicå tranzitul ¿i importul de produse agricole din Ucraina în perioada 15 iunie 2023 - 15 martie 2024. Dacå acest lucru nu se întâmplå, Alian¡a va organiza un nou miting, pe 7 iunie, un protest na¡ional mai amplu decât cel din 7 aprilie, ¿i care nu se va încheia decât dupå ce li se va îndeplini cererea.

Pentru cå pia¡a agricolå a fost deja puternic distorsionatå în defavoarea fermierilor din România, AAC spune cå în anul de recoltå 2023, existå riscul ca majoritatea producåtorilor agricoli så fie pu¿i în situa¡ia så-¿i închidå fermele din cauza costurilor mari de înfiin¡are a culturilor ¿i nici perspectiva unei produc¡ii bune nu îi va salva, din cauza preului de vânzare mic, sub costuri. Iar suma de 10 milioane de euro alocatå drept despågubiri este insuficientå, chiar ¿i în varianta dublatå de la bugetul României, cum a promis Daea.

De aceea, cele 4 organiza¡ii mari din Alian¡å îi cer pre¿edintelui, premierului, pre¿edin¡ilor celor douå partide mari, PSD ¿i PNL, ba chiar ¿i ministrului Petre Daea så întreprindå toate demersurile legale ¿i diplomatice pentru interzicerea tranzitului ¿i importurilor de produse agricole din Ucraina, în perioada 15 iunie anul acesta - 15 martie anul viitor.

Andrei OSTROVEANU

Unii fermieri americani accept\ restric]iile impuse de Mexic În timp ce oficialii americani încearcå så blocheze planurile guvernului mexican de a interzice total importul de organisme modificate genetic, unii fermieri locali se declarå pregåti¡i så cultive porumb nemodificat pentru export. Fermierii americani cultivå de mul¡i ani varietå¡i modificate de porumb pentru cå acestea sunt rezistente la erbicide ¿i atacurile dåunåtorilor, asigurând o productivitate mai mare. Unii sunt acum dispu¿i så cultive din

Profitul Agricol 14/2023

nou varietå¡i conven¡ionale de porumb pentru export în Mexic ¿i sperå så ob¡inå în acest mod profituri mai mari. Al¡i fermieri locali cred cå administra¡ia Biden nu încearcå de fapt så-i protejeze pe ei, ci interesele marilor companii care produc semin¡e modificate, ¿i sunt gata så cultive porumb normal dacå pre¡ul este mai mare. “Trebuie så ne convinå ¿i nouå. Eu a¿ cere un pre¡ cu cel pu¡in 20% mai mare, dacå Mexicul nu vrea porumb

modificat”, explicå fermierul Dave Kestel din statul Illinios. Guvernul mexican a anun¡at în luna februarie cå vrea så restric¡ioneze doar importul de porumb pentru consum uman, dar americanii au refuzat propunerea ¿i au deschis o procedurå de arbitraj în cadrul Acordului de Liber Schimb Nord-American (USMCA).

Drago[ B|LDESCU

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Un ministru turc cere popula¡iei så consume mai multå carne de oaie decât de vitå Ministrul turc al Economiei, Nureddin Nebati, a gåsit o solu¡ie ineditå pentru scumpirea acceleratå a pre¡urilor la alimente, pe fondul infla¡iei galopante din ¡arå. El le-a sugerat cetå¡enilor så renun¡e la carnea de vitå ¿i så consume mai multå carne de oaie, care este mai ieftinå. Nebati sus¡ine cå oaia este un aliment tradi¡ional în Turcia datoritå geografiei ¡årii, dar tinerii nu mai sunt obi¿nui¡i cu mirosul ei specific. Carnea de vitå s-a scumpit cu 20% doar în luna martie, iar infla¡ia alimentarå ar putea juca un rol important în alegerile preziden¡iale programate în luna mai. Danone investe¿te într-un startup israelian Startup-ul israelian Wilk, care produce în laborator lapte de sintezå, a primit o finan¡are totalå de 3,5 milioane de dolari. Cea mai mare contribu¡ie, de 2 milioane de dolari, vine din partea grupului Danone, care sperå så foloseascå tehnologia companiei pentru a multiplica celule de lapte matern, care ar putea fi incluse într-o formulå inovativå de lapte pentru bebelu¿i. Danone va primi cel pu¡in 2% din ac¡iunile companiei în urma rundei de finan¡are, la care au mai contribuit investitori importan¡i ca Steakholder Foods ¿i Coca Cola. Louis Dreyfus î¿i anun¡å ie¿irea de pe pia¡a ruså Filiala din Rusia a traderului de alimente Louis Dreyfus a notificat oficial Moscova cå va înceta opera¡iunile la începutul lunii iulie. Compania urmeazå astfel exemplul altor mari intermediari de produse agricole care au anun¡at recent cå abandoneazå pia¡a ruså, din cauza restric¡iilor tot mai mari impuse companiilor stråine. Louis Dreyfus cautå acum un cumpåråtor pentru activele pe care le de¡ine, printre care ¿ase silozuri ¿i un terminal de cereale în portul Azov. 14

Biden men]ine prin veto legea apelor Pre¿edintele american Joe Biden a respins prin veto o lege promulgatå de Congres care ar fi anulat Legea Apelor Curate, care este în vigoare din 2015. De¿i opozi¡ia liderului de la Casa Albå nu este o surprizå, principalele organiza¡ii ale fermierilor americani au reac¡ionat vehement ¿i l-au acuzat pe Biden cå nu le protejeazå interesele. Veto-ul lui Biden poate fi anulat doar dacå douå treimi dintre membrii Congresului ¿i Senatului SUA voteazå în acest sens.

Legea Apelor Curate impune reguli de protec¡ie a lacurilor ¿i a cursurilor de apå la nivel federal ¿i a fost puternic contestatå încå de la început de cåtre fermieri, care sus¡in cå împiedicå activitatea în zonele umede care se aflå în proprietate privatå. Curtea Supremå de Justi¡ie a SUA, care este dominatå de judecåtori conservatori care se opun politicii lui Biden, ar putea înså decide în curând anularea legii.

Num\rul fermelor din Europa a sc\zut Cele mai recente date ale Uniunii Europene aratå cå numårul total de ferme a scåzut cu 37%, de la 14,4 milioane în anul 2005 la 9,1 milioane în 2020. Cel mai mare declin s-a înregistrat în sectorul fermelor mixte (-2,6 milioane), al celor specializate în cre¿terea animalelor (-1,6 milioane) ¿i al fermelor vegetale (-0,9 milioane). Conform datelor din anul 2020, 58% dintre fermele din Europa se ocupå exclusiv cu cultivarea plantelor, 22% cresc doar animale, iar 19% sunt

ferme de tip mixt. Un numår mic de ferme (1%) nu pot fi clasificate pentru cå sunt strict de subzisten¡å sau au o activitate specialå. Fermele vegetale ocupå ¿i cea mai mare parte din suprafa¡a de teren, 52%, în timp ce cre¿terea animalelor folose¿te 33% iar fermele mixte exploateazå 15% din terenul disponibil. Statisticile aratå ¿i o propor¡ie mult mai mare a fermelor vegetale în ¡årile din estul Europei, care ajunge la 73% în Bulgaria, 72% în Ungaria ¿i 67% în România. În unele ¡åri din vestul ¿i nordul continentului, cele mai multe ferme sunt specializate în cre¿terea animalelor, mai ales în Luxemburg (82% din totalul fermelor), Irlanda (79%) ¿i Olanda (58%). Profitul Agricol 14/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Cum s\ aducem agricultura mai aproape de tineri ¥n luna martie, Corteva a invitat peste 150 de studen¡i ¿i elevi din învå¡åmântul agricol så ia parte la un tur al fabricii de producere semin¡e din Afuma¡i ¿i så discute cu exper¡ii agronomi despre profesiile din sfera de agriculturå. Tinerii au råmas cu informa¡ii pre¡ioase despre ¡årile în care Corteva activeazå ¿i exportå produse, dar ¿i despre date tehnice din fluxul tehnologic atât din sta¡ie, cât ¿i din câmp. Ei au putut vedea zona de recep¡ie porumb, depånu¿are, uscare ¿i batozare. De asemenea, li s-a prezentat sta¡ia nouå de condi¡ionare ¿i linia de tratament, dar au putut face ¿i un tur prin magazii. Participan¡ii s-au putut interesa ¿i despre oportunitå¡ile de angajare oferite de companie direct de la angaja¡ii Corteva. “Consider cå aceste evenimente sunt foarte utile atât pentru companie, cât ¿i pentru tinerii noilor genera¡ii, care pot primi informa¡ii direct de la surså”, spunea Jean Ionescu (foto), Country Leader România ¿i Moldova Corteva Agriscience.

Poli¡ia englezå ia måsuri pentru a proteja oile de atacurile câinilor Poli¡ia din regiunea Cumbria din Anglia a format o unitate specialå care va patrula traseele rurale cele mai populare în rândul ståpânilor de câini, dupå zeci de cazuri în care animalele de companie au atacat ¿i au ucis oile fermierilor din zonå. Poli¡ia le-a amintit proprietarilor cå fermierii au dreptul legal så împu¿te câinii care le atacå turmele, în timp ce ståpânii pot primi o amendå de pânå la o mie de lire sterline. Conform datelor Uniunii Na¡ionale a Fermierilor Britanici, incidentele de acest tip produc pagube anuale de 180.000 de lire fermierilor din nordvestul Angliei.

India ar putea importa produse lactate India este cel mai mare producåtor de lapte ¿i produse lactate din lume, dar, cu toate acestea, statul asiatic ar putea recurge la importuri dupå ce pre¡urile de pe pia¡a internå au ajuns la un nivel record. Un oficial guvernamental a explicat cå stocurile au crescut în ultimele douå luni, dar anumite produse ar putea fi importate fårå taxe vamale pentru cå urmeazå o perioadå în care consumul cre¿te. “Vom permite importuri de produse lactate doar dacå este cu adevårat necesar. Importurile îi ajutå pe consumatori, dar nu ¿i pe fermierii no¿tri”, a Profitul Agricol 14/2023

Gambia confirmå descoperirea unui focar de gripå aviarå La doar o såptåmânå dupå raportarea unui focar de gripå aviarå în Senegal, un altul a fost descoperit în statul vecin Gambia ¿i existå riscul ca boala så se råspândeascå rapid în statele din vestul Africii. În urma rapoartelor cå existå un numår anormal de mare de påsåri moarte în rezerva¡ia Tanji, la doar 20 de kilometri de capitala Bangui, testele au confirmat prezen¡a virusului. Autoritå¡ile au impus måsuri de biosecuritate fermelor din apropierea rezerva¡iei.

declarat Rajesh Kumar Singh, secretar în Departamentul de Lactate ¿i Cre¿terea Animalelor. Conform datelor oficiale, stocul de lapte praf a fost de 109.000 de tone în luna februarie, cu 27.000 de tone mai mult fa¡å de decembrie, dar cel de unt ¿i ghee a scåzut pânå la 36.000 de tone, de la 75.000 de tone la sfâr¿itul anului trecut. Laptele ¿i produsele lactate sunt foarte importante în dieta aproape exclusiv vegetarianå din India pentru cå asigurå calciu, proteine ¿i vitamine. pagini de

Drago¿ BÅLDESCU

Japonezii lanseazå un automat care vinde carne de urs O ma¿inå automatå care vinde diverse sortimente de carne de urs a fost instalatå în ora¿ul Semboku din Japonia, iar pre¡urile încep de la 17 dolari pentru 250 de grame. În statul asiatic existå deja automate care oferå alte alimente bizare, printre care carne de balenå, melci sau diverse insecte comestibile. Ursul negru asiatic este considerat o specie vulnerabilå la nivel global, dar legile din Japonia permit vânarea anualå a 12% din efectivul total din ¡arå, care este estimat la 15.000 de exemplare. 15

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Bayer va investi înc\ 60 de milioane de euro în unitatea de produc]ie de semin]e din Ucraina Bayer s-a angajat la o nouå investi¡ie de 60 de milioane de euro, începând cu 2023, în unitatea sa de produc¡ie de semin¡e de porumb din Pociukî, Ucraina. Anun¡ul a fost fåcut de Matthias Berninger, ¿eful Bayer pentru Afaceri Publice, ªtiin¡å ¿i Sustenabilitate, care a vizitat Kievul såptåmâna trecutå, în cadrul unei delega¡ii de oameni de afaceri germani ¿i a vicecancelarului Robert Habeck.

ayer a investit pânå acum 200 de milioane de euro la Pociukî. Fabrica a fost inauguratå în 2018 ¿i func¡ioneazå cu aproximativ 100 de angaja¡i permanen¡i ¿i aproximativ 250 pânå la 300 de lucråtori sezonieri. Noua investi¡ie include construirea a douå adåposturi anti-bombe pentru angaja¡ii ucraineni, pe lângå un uscåtor de semin¡e, echipamente agricole de ultimå genera¡ie, spa¡ii de depozitare. “Suntem alåturi de Ucraina. A¿a a fost cazul înainte de izbucnirea råzboiului ¿i cu atât mai mult de atunci. Ne vom aduce contribu¡ia pentru a sprijini planul de reconstruc¡ie al Ucrainei ¿i pentru a proteja securitatea alimentarå pentru regiune ¿i pentru lume”, a declarat Berninger. Bayer este unul dintre cei mai mari investitori din regiunea Jîtomîr. Taxele sale asigurå aproximativ 25% din buge-

tul comunei Pociuikî. În plus, Bayer investe¿te în construc¡ia unui nou drum ¿i a spitalului local, sprijinind financiar continuu ¿coala, grådini¡a ¿i biblioteca localå. De la începutul invaziei ruse, Bayer a donat Ucrainei 40.000 de saci de semin¡e de porumb ¿i semin¡e de legume, ¿ase ambulan¡e ¿i 44 de defibrilatoare pentru Crucea Ro¿ie Ucraina, medicamente pentru peste 30.000 de pacien¡i, inclusiv consumabile Xarelto, antibiotice, terapii oncologice ¿i vitamine. În plus, printr-o dona¡ie Bayer de 825.000 de euro, ONG-ul Fondation Suisse de Déminage (FSD) a achizi¡ionat o ma¿inå mecanicå de deminare de dimensiuni mari (ma¿inå MV10) care este capabilå så proceseze suprafe¡e mari de teren, cum ar fi terenurile agricole.

Pe tot parcursul råzboiului, Bayer a continuat så plåteascå angaja¡ilor salariul integral ¿i îi sprijinå cu beneficii suplimentare, inclusiv relocare ¿i adåpost. “Suntem foarte mândri de ceea ce colegii no¿tri din Ucraina au realizat în aceste vremuri fårå precedent, pentru a contribui nu numai la aprovizionarea ¿i rezisten¡a cu alimente a ¡årii, ci ¿i la apårarea valorilor universale ale libertå¡ii ¿i democra¡iei. Vom continua så-i sprijinim pe ei ¿i ¡ara în viitor”, a spus Oliver Gierlichs, directorul Bayer Ucraina. În anul fiscal 2022, Grupul Bayer a avut aproximativ 101.000 de angaja¡i ¿i a înregistrat vânzåri globale de 50,7 miliarde de euro.

Robert VERESS

Profitul Agricol 14/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e FOB Constan¡a 217 euro/t (- 6) 1.063 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 3 - 7.04.2023, pre¡ cu livrare în mai 2023.

avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 7 aprilie, a fost de 273 dolari/tonå (1.256 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 3 aprilie.

n perioada 3 - 7 aprilie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a

Principalele destina¡ii: Mexic 77.770 tone, Taiwan

Grâu România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

77.700 tone, Coreea de Sud 57.170 tone, Vietnam 37.770 tone, Filipine 33.700 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 327 dolari/tonå (1.504 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 3 aprilie. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 247 euro/tonå (1.210 lei). Nu a avut nici o schimbare.

$/t

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 285 euro/tonå (1.396 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 3 aprilie. Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 03.04 04.04 05.04 06.04 07.04 Mai 243 247 249 251 250 Iulie 249 253 255 257 255 August 253 257 259 261 259 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 03.04 04.04 05.04 06.04 07.04 Mai 310 315 317 319 317 Iulie 309 311 313 315 310 August 305 307 309 313 309

de 267 dolari/tonå (1.228 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai 2023, este de 177 euro/tonå (867 lei).

FOB Constan¡a 197 euro/t (=) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 3 - 7.04.2023, pre¡ cu livrare în mai 2023.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 7 aprilie 2023, a fost Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago 03.04 Mai 249 Iulie 241 August 217

04.04 253 245 219

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

$/t

05.04 06.04 07.04 255 257 255 247 249 247 223 225 223 $/t

03.04 04.04 05.04 06.04 07.04 277 279 283 285 283 279 283 285 291 285

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

(1.249 lei). A crescut cu 4 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 7 aprilie 2023, a fost de 252 euro/tonå (1.235 lei). A crescut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 3 aprilie. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

€ - 4,9 lei $ - 4,6 lei La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 247 euro/t (1.210 lei). A crescut cu 6 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna mai 2023 este de 201 euro/t (985 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna mai, a fost de 197 dolari/t (906 lei). A scåzut cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 03.04 04.04 05.04 06.04 07.04 Mai 331 333 335 337 327 Iulie 329 331 333 335 329 August 329 333 335 337 329 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

03.04 04.04 05.04 06.04 07.04 Rouen 247 250 251 253 251 Dunquerque 247 250 251 253 247 Pallice 251 255 257 259 252 Creil FOB 257 261 263 265 255 Moselle FOB 247 249 251 253 247 Rouen FOB 283 285 287 289 285

de 239 euro/tonå (1.171 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 283 dolari/tonå (1.302 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 3 aprilie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 255 euro/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

03.04 04.04 05.04 06.04 07.04 249 251 253 255 250 251 253 255 257 252 241 245 247 249 239 Bordeaux FOB 253 257 259 261 257 Pontivy 251 253 255 257 255 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 14/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 3 - 7 aprilie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 565 dolari/tonå (2.599 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

03.04 04.04 05.04 06.04 07.04 Mai 533 537 539 541 539 Iulie 511 517 519 521 520 August 485 491 493 495 493

Orz

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 243 euro/tonå (1.191 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru be-

Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 455 euro/tonå (2.229 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 3 aprilie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 437 euro/tonå (2.141 lei).

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 497 dolari/tonå (2.286 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 03.04 04.04 05.04 06.04 07.04 Mai 1.203 1.207 1.209 1.217 1.215 Iulie 1.201 1.207 1.211 1.217 1.211 August 1.197 1.205 1.207 1.211 1.209

euro/t

03.04 04.04 05.04 06.04 07.04 Rouen 241 245 247 249 243 Dunquerque 241 245 247 249 243 Pontivy 221 225 227 229 223 Orz bere: Creil** 245 249 250 251 244 Moselle** 247 257 259 261 253

FOB Constan¡a 181 euro/t (- 4) 887 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 3 - 7.04.2023, pre¡ cu livrare în mai 2023.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 7 aprilie 2023, a fost de 585 dolari/tonå (2.691 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå.

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

PREºURI 3- 7.04.2023

377.770 tone, Mexic cu 117.770 tone, Olanda 109.770 tone, Germania 107.970 tone ¿i Indonezia 77.770 tone.

re, FOB-Moselle, a închis la 253 euro/tonå (1.240 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iulie

03.04 04.04 05.04 06.04 07.04 501 505 507 509 497 497 501 503 507 493

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 3 - 7 aprilie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 430 euro/t (2.107 lei). A crescut cu 13 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 3 aprilie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

Australia: pentru livrare în aprilie 2023, pre¡ul orzului furajer este 191 dolari/t (879 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

03.04 04.04 05.04 06.04 07.04 Dieppe 417 423 425 427 430

A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.171 lei). A înregistrat o cre¿tere de 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 443 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

03.04 04.04 05.04 06.04 07.04 Rouen 429 433 435 439 437 Dunquerque 437 441 443 445 443 Moselle 447 453 455 457 455

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

03.04 04.04 05.04 06.04 07.04 337 339 341 343 355

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 03.04 04.04 05.04 06.04 07.04 Mai 559 563 565 567 563 Iulie 547 549 551 553 551 August 517 527 529 531 527

Mai Iulie

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 7 aprilie 2023, a fost de 355 dolari/tonå (1.633 lei). A înregistrat o cre¿tere de 18 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 3 aprilie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2023, este 393 euro/t (1.926 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2023, este 437 dolari/t (2.010 lei). A crescut cu 20 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 03.04 04.04 05.04 06.04 07.04 Mai 271 277 279 281 279 Iulie 277 283 285 287 285

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 3 - 7 aprilie, a fost de 279 dolari/tonå (1.283 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

273 dolari/t

Profitul Agricol 14/2023

267 dolari/t

565 dolari/t

+ 10

$/t

03.04 04.04 05.04 06.04 07.04 593 597 599 607 585 595 599 601 603 597

279 dolari/t

+8 19

CULTURI

VEGETALE

Rezerva de ap\ Daniel ALEXANDRU

[ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Perioada 1 - 9 aprilie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii însemnate în Moldova, Dobrogea, Transilvania, Muntenia, Oltenia ¿i Banat. Reparti¡ia pe regiuni geografice a fost:  Banat 3,5-66,5 l/mp,  Dobrogea 1,3-29,2 l/mp,  Transilvania 12,2-66,7 l/mp,  Cri¿ana 5,2-28,3 l/mp,  Muntenia 2,1-53,9l/mp,  Oltenia 26,9-52 l/mp,  Moldova 9,5-84,9 l/mp,  Maramure¿ 0,8-20,1 l/mp. 20

La data de 10 aprilie, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm se situeazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Transilvania, Cri¿ana, Oltenia, cea mai mare parte a Banatului ¿i a Munteniei, local în nordul, estul, izolat nord-vestul, centrul ¿i sud-vestul Moldovei. În Dobrogea, pe suprafe¡e extinse din Moldova, local în nordul, nord-estul, estul ¿i sudul Munteniei, izolat nordvestul Banatului se înregistreazå deficite de apå în sol, seceta pedologicå fiind moderatå, puternicå ¿i extremå. Pe adâncimea de sol 0-100 cm, cantitå¡ile de precipita¡ii înregistrate în

ultima såptåmânå nu au adus modificåri importante ale con¡inutului de umiditate. Aprovizionarea cu apå în stratul de sol 0-20 cm (ogor) prezintå valori satisfåcåtoare pânå la apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Cri¿ana, Banat, Transilvania ¿i Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei ¿i a Moldovei, izolat sud-vestul Dobrogei. Dar se încadreazå în limite scåzute ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå moderatå, puternicå ¿i izolat extremå), pe suprafe¡e extinse din Dobrogea, local în nordul, nord-estul ¿i estul Munteniei, vestul, centrul ¿i izolat sud-estul Moldovei. Profitul Agricol 14/2023

CULTURI VEGETALE

Starea câmpului în zonele cele mai afectate de secet\ Ploile cåzute în prima decadå a lunii aprilie au rezolvat, temporar, problema deficitului de apå din stratul superficial al solului, în cea mai mare parte a ¡årii. Culturile de toamnå au primit un respiro, iar cele de primåvarå pot fi înfiin¡ate cu succes, acolo unde acest lucru nu s-a realizat deja. Înså deficitul cumulat în profunzime persistå, a¿a cå suntem departe de situa¡ia în care am putea spune cå suntem “cu sacii în cåru¡å”. Am discutat despre aceste aspecte ¿i altele cu cinci fermieri din zonele aride din sudul ¿i sud-estul ¡årii. În general, råmân optimi¿ti, profitul mai e posibil chiar ¿i în condi¡iile vitrege de anul acesta.

Zona costierå a Constan¡ei råmâne între cele mai aride din ¡arå. Dacå în alte regiuni au cåzut 30-40-50 l/mp, în primele zile ale lunii aprilie aici abia sau adunat 8 l, care au avut ceva mai mult decât un efect de rouå. Iar aceste mici ploi vin dupå precipita¡ii de doar 120 l/mp cumulate între 1 septembrie 2022 ¿i 31 martie 2023 - 6 luni!

“Din påcate, nu scåpåm de al¡i dåunåtori. Avem atac de påsåri ¿i de rozåtoare. Perdelele agro-forestiere pe care le-am înfiin¡at au clar un rol benefic, dar ne oferå ¿i un surplus de biodiversitate...”

Vasile Datcu, lucreazå 250 de ha la Måxineni, în jude¡ul Bråila. Acum, cå nu mai conduce APA, are mai mult Totu¿i, Dumitru Manole, fermierul timp pentru proiectele personale. E mul¡umit cå a plouat, de¿i cu o din Amzacea (800 ha), jude¡ul Conumbrå de regret, fiindcå precipita¡iile stan¡a, se declarå mul¡umit ¿i cu atât. “Så nu-l mâniem pe Atotputernic. au fost înso¡ite de temperaturi foarte Mai sunt anun¡ate ni¿te ploi ¿i, deocam- scåzute, astfel cå pomii din curtea casei sale sunt afecta¡i ¿i e improbabil cå datå, situa¡ia e încå bunå”. Manole a început campania de vor mai lega. Au cåzut peste 20 de litri ¿i mai erau semånat în prima decadå a lunii martie, anun¡ate ploi în zilele urmåtoare (discu floarea-soarelui ¿i soia, care au råsårit ¿i au trecut cu bine peste zilele cu¡ia a fost joi, 6 aprilie). “Fårå aceste ploi, situa¡ia ar fi fost cu temperaturi scåzute. Ulterior, a semånat ¿i porumbul, care a început så mai proastå decât cea din 2020. Sungermineze. Mai sunt câteva zile reci, tem la un deficit de 400 l/mp, cumulat în dar apoi vremea se va încålzi. Având ultimii doi ani”. Nu a semånat nimic ¿i se bucurå cå culturile a¿a de avansate (în compara¡ie cu ale fermierilor din alte n-a fåcut-o, fiindcå la ultima testare regiuni ale ¡årii), Manole le-a pus la avea minus trei grade în påmânt. Înså culturile de toamnå se adåpost de atacul de Tanymecus, care F ar fi putut produce pagube chiar ¿i în prezintå bine, iar dacå va mai condi¡iile în care semin¡ele au putut fi tratate cu neonicotinoide. Robert VERESS Profitul Agricol 14/2023

IRYS

eficien]\ [i randament în orice condi]ii

În ultimii ani, culturile de primåvarå întâlnesc condi¡ii climatice din ce în ce mai grele în primele faze de vegeta¡ie. În acest context, Timac Agro România sprijinå productivitatea culturilor cu un biostimulator de ultimå genera¡ie din gama ADN.

Produsul Irys este creat printr-un proces industrial unic ¿i patentat care constå în încapsularea a 3 principii active cu rol în stimularea proceselor fiziologice din plante, într-o “moleculå cåråu¿”. Se ob¡ine astfel o supermoleculå care conservå ¿i protejeazå integritatea substan¡elor active pânå în momentul în care planta le poate utiliza. Acest proces industrial unic garanteazå eficien¡a produsului, chiar ¿i în condi¡ii mai pu¡in favorabile, deoarece “supermolecula” permite conservarea ¿i integritatea substan¡elor active încapsulate pânå în momentul în care intrå în contact direct cu planta. Eliberarea ingredientelor active se face doar în momentul în care molecula cåråu¿ intrå în contact direct cu ceara de pe cuticula frunzelor. În timp ce ceara se solubilizeazå, aceasta del Irys stimuleazå fotosinteza ¿i

produc¡ia de energie l Irys stimuleazå apårarea plantelor împotriva stresurilor l Irys stimuleazå dezvoltarea radicularå, capacitatea de absorb¡ie ¿i transformare a nutrien¡ilor

gradeazå molecula ¿i elibereazå substan¡ele active în interiorul frunzelor. Odatå ajunså pe sol, molecula cåråu¿ protejeazå componentele active pânå în momentul în care este translocatå la nivel radicular ¿i intrå în contact cu exuda¡ii radiculari. Ace¿tia au capacitatea de a degrada molecula ¿i de a elibera compu¿ii activi pentru a fi absorbi¡i la nivel radicular.

Fii cu un pas înainte cu Timac Agro! Cultivå viitorul! Solu¡ii performante adaptate fiecårei culturi. Contacta¡i cu încredere speciali¿tii Timac Agro România. Dispunem de toate instrumentele necesare pentru a vå sprijini în teren ¿i a vå oferi solu¡iile cele mai potrivite în vederea cre¿terii profitabilitå¡ii fermei dumneavoastrå! ro.timacagro.com

CULTURI VEGETALE ploua o datå spre sfâr¿it de aprilie ¿i o datå în mai, anticipeazå produc¡ii bune. Înså Datcu e tipul de fermier care se mul¡ume¿te cu 4 tone de grâu/ha. “Prefer så-mi dråmuiesc investi¡iile la hectar spre 1.000-1.200 de euro. Må refer la calculele fåcute anul trecut, cu pre¡urile de atunci ale îngrå¿åmintelor, fiindcå atunci m-am aprovizionat. Nu for¡ez produc¡iile cu mai multe îngrå¿åminte tocmai fiindcå nu pot controla toate elementele pie¡ei ¿i nu le pot corela cu cele ale naturii. Dacå dau peste 300 de kg de azot/ha ¿i må trezesc ¿i cu lipså de apå ¿i cu probleme de valorificare a produc¡iei, faliment scrie pe mine. Cu 200 de kg/ha am alt control. La o produc¡ie de grâu de 4 t/ha må înscriu în profit. N-am pierit nici când am scos 1 t/ha, a¿a cå la 4 t/ha sunt boier. Nici nu câ¿tig mult, dar nici nu risc pråbu¿irea. Le recomand ¿i colegilor så nu joace la loteria plusårii de îngrå¿åminte”.

Silviu Mihai, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a, administreazå 1.500 ha la Iazu, Ialomi¡a. Arareori se plânge de ceva, dacå nu i-o cer colegii din Asocia¡ie. ªi de data asta se declarå foarte mul¡umit de starea câmpului. “În ultima såptåmânå au cåzut 30 l/mp. Mai e nevoie de apå, fiindcå sezonul åsta am cumulat undeva la doar 250 l/mp, dar la momentul acesta culturile aratå foarte bine”. Ce-i drept, are ¿i lini¿tea oferitå de iriga¡ii. Într-o såptåmânå va avea apå pe canal ¿i va iriga culturile de toamnå. 24

E nevoie de apå ¿i la grâu, fiindcå la 4 sau chiar 5 t/ha nu face bani. A apucat så semene 60 de ha de floarea-soarelui, care e încol¡itå.

Marius Botea este directorul tehnic al Holde Agri, administrând cele cinci ferme ale trustului, totalizând peste 14.000 de ha: douå în Teleorman, una în Cålåra¿i, alta în Dâmbovi¡a, ¿i, mai nou, o suprafa¡å de 800 de ha în Bråila, care, de la anul, va cre¿te la 2.300-2.400 ha. A contabilizat precipita¡iile cåzute anul acesta (ianuarie-martie) ¿i au ie¿it destul de uniforme: între 150 ¿i 165 de l/mp. În tot sezonul au depå¿it 250 l/mp. În martie au fost, în general, precipita¡ii sub 7 l/mp, care s-au evaporat rap-

id. În schimb, în prima såptåmânå din aprilie au cåzut trei-patru ploi care, cumulat, variazå de la 20 la 30 l/mp. “Tocmai am determinat umiditatea în ferma de la Ro¿iori ¿i e bine în stratul de 30 cm. Mai jos încå se simte lipsa”. Pe de o parte, ¿i-ar mai dori ploi pentru rezerva de apå din sol. Pe de altå parte, ploile îl ¿i încurcå: ar intra la tratamente ¿i la semånat. A înfiin¡at înainte de ploi cam 30% din suprafa¡a de floare (2.000 ha), începând cu 27 martie. A început încol¡irea. Culturile de toamnå aratå conform a¿teptårilor optimiste. Botea e specializat pe rapi¡å, nu a dat rateuri în cei patru ani de când existå Holde Agri. ªi sezonul åsta a întors doar 20 ha din 3.000. ªi cele 2.980 de ha aratå “de la foarte bine în sus”. De la 2,5 t/ha începe profitul ¿i se a¿teaptå, ca de obicei, la produc¡ii de peste 3 t/ha, dacå vor fi ceva precipita¡ii la înflorit. ªi grâul ¿i-a revenit ¿i s-a uniformizat. Înså e mai greu så sco¡i profit din el când costurile directe, fårå salarii, arendå, amortismente, se cifreazå la 3.500-4.000 de lei/ha. “Ne-am fåcut socotelile când grâul se vindea cu 1,4 lei/kg, cå vom avea nevoie de o produc¡ie de 5,5 t/ha. Acum, dacå am ajuns la un leu/kg...”

Mihai Inge, administratorul fermei de 2.000 de ha Ningea din Låstuni, jude¡ul Tulcea, se bucurå de cei 30 de litri care au cåzut începând de sâmbåtå, 1 aprilie. Culturile de toamnå aratå foarte bine. În schimb, culturile de primåvarå nu sunt înfiin¡ate. “De semånat nici vorbå pânå acum. Am tot avut temperaturi negative, nu au fost condi¡ii de råsårire”. E ultimul an în care în structura culturilor predominå påioasele, pe 70% din suprafa¡å. De la anul, trebuie så diversifice, ajungând la 60% culturi de primåvarå, crescând suprafe¡ele de floare, porumb, introducând ¿i leguminoase în asolament. Nu mai poate merge cu grâul doi ani, fiindcå e culturå dublå ¿i ar pierde plata pentru respectarea condi¡iei specifice A din ecoschema PD-04. Îl întreb dacå nu s-a gândit så renun¡e la subven¡ie, pentru a påstra structura de culturi. “Fårå subven¡ii nu facem profit. Vând ferma ¿i må apuc de altceva”. Ca mul¡i al¡i fermieri gospodari, ¿i-a cumpårat din iarnå îngrå¿åmintele pentru campania de primåvarå, constatând, ulterior, cå ar fi fost mult mai câ¿tigat dacå amâna securizarea inputurilor. A¿a, cu pre¡urile de valorificare în scådere, ¿ansele så iaså pe plus cu grâul sunt tot mai mici. “Dacå nu ob¡inem måcar 5 t/ha, este exclus så ne scoatem cheltuiala”. Profitul Agricol 14/2023

CULTURI VEGETALE

Pachetul erbicid Cuter Importan]a controlului Erbicidele cu aplicare postemergentå reprezintå cea mai puternicå verigå în controlul buruienilor termofile, care apar, de regulå, dupå stadiul de 2-3 frunze ale porumbului. Deloc surprinzåtor, acestea sunt, în mare parte, buruienile problemå.

otiva¡ia erbicidårii în aceastå perioadå derivå din douå aspecte: pe de o parte, se asigurå o dezvoltare rapidå a plantelor de culturå, fårå concuren¡å pentru apå ¿i pentru substan¡e nutritive, pe de altå parte, existå buruieni greu de combåtut, care råsar dupå tratamentul din preemergen¡å ¿i se dezvoltå accelerat, de exemplu costreiul din rizomi (Sorghum halepense), buruianå monocotilå perenå cu sistem radicular foarte viguros, sau spanacul sålbatic (Chenopodium album), buruianå dicotilå cu poten¡ial de råsårire în valuri. O aten¡ie sporitå trebuie acordatå solelor cu deficit hidric, unde porumbul poate înregistra o evolu¡ie dezastruoaså, dacå nu se eliminå concuren¡a buruienilor. În aceste cazuri, fermierii vor ajusta momentul ¿i dozele luând în calcul acest factor ¿i, în plus, în cazuri extreme, un anumit risc de fitotoxicitate induså plantelor de culturå prin erbicidare. În cazul opus, când regimul pluviometric este favorabil, chiar dacå plantele de culturå vor beneficia de apå ¿i nutrien¡i, buruienile vor avea o cre¿tere 26

explozivå, evident, în defavoarea porumbului. Mai mult, aceste zone puternic îmburuienate reprezintå gazde perfecte pentru insecte dåunåtoare (gândacul pocnitor, adultul viermilor sârmå, molia adultå de buha semånåturilor, afide etc.).

bolismul diferen¡iat ¿i absorb¡ia foliarå u¿oarå se numårå printre avantajele majore ale erbicidului Cuter. Chiar ¿i în cazuri extreme de supradozare sau aplicare în condi¡ii nefavorabile, singurele semne de fitotoxicitate au fost albirea u¿oarå a frunzelor, un efect tranzitoriu, care a dispårut dupå 45 såptåmâni de la tratament ¿i nu a produs efecte negative asupra produc¡iei.

For¡a lui 2 - Asocierea celor douå erbicide, Cuter ¿i Talisman

Rezultatele excelente s-au ob¡inut în controlul unor dicotile pågubitoare, precum cornu¡i (Xanthium strumarium), tei¿orul (Abutilon theophrasti), spanacul sålbatic (Chenopodium album), ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), hri¿ca urcåtoare (Polygonum convolvulus), dar ¿i ¿tirul sålbatic (Amaranthus retroflexus).

Pachetul erbicid format din Cuter ¿i Talisman aduce împreunå douå substan¡e active recunoscute pentru combaterea buruienilor problemå din cultura de porumb: mesotrione ¿i nicosulfuron, al cåror efect cumulat are rezultate excelente în stadiul de 2-8 frunze al porumbului pentru boabe ¿i siloz. Erbicidul Cuter, sub formå de suspensie concentratå (SC), are la bazå substan¡a activå mesotrione (100 g/l), recunoscutå ca una dintre cele mai selective ¿i eficace substan¡e active pentru controlul buruienilor dicotile. Meta-

De ce Cuter are un efect erbicid foarte bun? Produsul are absorb¡ie foliarå ¿i radicularå, cu translocare acropetalå ¿i bazipetalå. Modul de ac¡iune al substan¡ei active este inhibarea enzimei 4-HPPD, responsabilå cu sinteza carotenoizilor.

Cornuti (Xanthium strumarium) Profitul Agricol 14/2023

CULTURI VEGETALE

[i Talisman postemergent al buruienilor

Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia)

Care este rolul acestora? Carotenoizii sunt pigmen¡i auxiliari genera¡i de plante, care absorb lumina generatå pe diferite lungimi de undå ¿i care protejeazå clorofila atunci când energia luminoaså este produså în exces. Din acest motiv, ei sunt implica¡i în procesul de fotosintezå în plante, având ¿i efect antioxidant. Atunci când activitatea lor este blocatå, clorofila se deterioreazå, iar energia necesarå dezvoltårii plantelor nu se mai produce. Rezultatul în cultura de porumb este vizibil prin albirea frunzelor buruienilor, urmate, la scurt timp, de necrozarea vârfurilor de cre¿tere. Erbicidul Talisman, sub formå de dispersie în ulei (OD), are la bazå substan¡a activå nicosulfuron (40 g/l), din

Spanacul s\lbatic (Chenopodium album)

grupa sulfonilureice, care poate fi utilizatå cu succes ¿i la temperaturi sub 15°C. Nicosulfuron reprezintå, în continuare, etalonul în combaterea costreiului din rizomi (Sorghum halepense). Talisman ac¡ioneazå sinergic împreunå cu Cuter, aceastå asociere mårind eficacitatea ¿i asupra spectrului de buruieni dicotile. Datoritå formulårii OD, solu¡ia de tratat se distribuie uniform pe frunzå ¿i este caracterizatå de o rezisten¡å sporitå la spålare, avantaj major în perioadele cu precipita¡ii sau pentru terenurile care beneficiazå de iriga¡ii. Dar cum ac¡ioneazå Talisman? Substan¡a activå nicosulfuron inhibå enzima ALS (acetolactat sintetazå), conducând la stoparea diviziunii celu-

Modul de aplicare ¿i doze Cuter se utilizeazå în dozå flexibilå de 0,75 - 1,5 l/ha, iar Talisman în dozå de 1 - 1,5 l/ha. Eficacitatea maximå asupra dicotilelor se ob¡ine atunci când acestea sunt în stadiul de 2-6 frunze. Pentru monocotile din såmân¡å se ia în calcul aplicarea într-un stadiu incipient, înål¡ime de pânå la 10 cm, iar pentru monocotilele din rizomi, momentul optim de aplicare este când acestea ating 15 - 25 cm înål¡ime. În Profitul Agricol 14/2023

stabilirea dozelor, se va ¡ine cont de gradul de îmburuienare, dimensiunea buruienilor, specificul solei ¿i condi¡iile climatice. Ambele produse se aplicå în intervalul BBCH 12 - BBCH 18, când porumbul este în stadiul de 2-8 frunze. Este recomandatå utilizarea adjuvantului DRILL, pe bazå de ulei vegetal, pentru a cre¿te suprafa¡a de contact dintre picåturile din solu¡ia de stropit ¿i pentru o reten¡ie mai bunå pe frunze.

Teișor (Abutilon theophrasti)

lare în buruieni. Aceastå enzimå ALS este comunå biosintezei unor aminoacizi cu lan¡ ramificat (valinå, leucinå ¿i izoleucinå), cu rol în formarea proteinelor din plante. Produsul se translocå rapid prin xilem ¿i floem cåtre ¡esutul meristematic, unde inhibå aceastå biosintezå, oprind cre¿terea buruienilor în câteva ore de la aplicare. Specificå erbicidului Talisman este rezisten¡a acestuia la ac¡iunea radia¡iilor UV ¿i reducerea levigårii, precum ¿i faptul cå nu formeazå reziduuri. Pe parcursul unui sezon, este suficientå o singurå aplicare pe aceea¿i suprafa¡å, evitându-se culturile tratate cu un insecticid organo-fosforic. În condi¡ii de stres hidric, poate provoca fitotoxicitate, de aceea se recomandå evitarea utilizårii acestui produs în perioadele secetoase. Pentru cå prezintå un nivel ridicat de activitate, este indicatå evitarea driftului pe culturile învecinate, mai ales când sunt specii diferite. Sursa foto> www.alamy.com

Costrei (Sorghum halepense)

CULTURI VEGETALE

Saaten-Union [i ameliorarea la ing. Valentin Mandache Departament Ameliorare Floarea-soarelui, Saaten-Union România

Cultura florii-soarelui se încadreazå perfect în condi¡iile actuale din ¡ara noastrå; are toleran¡å foarte bunå la secetå ¿i ar¿i¡å ¿i are cerin¡e scåzute fa¡å de fertilizarea cu azot. Nu este de mirare cå suprafa¡a acestei culturi se aflå la cote destul de mari în ¡ara noastrå, depå¿ind frecvent 1.000.000 ha. În orice caz, pentru aceastå suprafa¡å este nevoie permanent de hibrizi noi de floarea-soarelui, adapta¡i la condi¡iile climatice ¿i mai productivi care så se comporte mai bine în fermele agricole. Ameliorarea florii-soarelui a început acum mai bine de 100 de ani, din totalul suprafe¡ei cultivate cu flaorea-soarelui la nivel global, douå treimi sunt în Europa. ºara noastrå a fost prima ¡arå din lume care a creat ¿i cultivat hibrizi de floarea-soarelui cu rezultate remarcabile în ceea ce prive¿te poten¡ialul de produc¡ie. Saaten-Union România este o companie cu o lungå tradi¡ie în ameliorarea, producerea, prelucrarea ¿i comercializarea semin¡elor, fiind prezentå de peste 30 de ani în România ¿i de peste 100 ani în Europa. Cerin¡ele pentru agriculturå ¿i pentru cultura florii-soarelui în special s-au schimbat de-a lungul anilor în func¡ie de specificul fiecårei ¡åri. Obiectivele principale de ameliorare a florii-soarelui sunt: produc¡ia ridicatå pe ha; cantitate mare de ulei/ha; rezisten¡å la orobanche, manå ¿i sclerotinia ¿i toleran¡å la factorii biotici ¿i abiotici. Ca în cazul oricårei culturi, produc¡ia este prioritatea numårul 1, chiar ¿i 28

când condi¡iile sunt nefavorabile. Agen¡ii patogeni cum sunt Plasmopara hastedii (mana florii-soarelui) ¿i Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb) joacå un rol important în cultivarea floriisoarelui. Dezvoltarea acestor patogeni poate fi un factor restrictiv, de aceea este important ca noile varietå¡i så încorporeze rezisten¡a geneticå în procesul de ameliorare. Parazitul Orobanche cumana, lupoaia, afecteazå cultura florii-soarelui în ¡årile din bazinul Mårii Negre, dar ¿i în ¡åri din Fran¡a, Turcia, Spania, Ungaria, Republica Moldova, China etc., provocând pagube însemnate care pot duce chiar la pierderea produc¡iei. Lupoaia este un parazit care are nevoie neapårat de o plantå gazdå pentru a cre¿te ¿i a se dezvolta. O plantå poate produce 20.000-50.000 de semin¡e care pot fi foarte u¿or råspândite de vânt, utilaje agricole, apå, insecte ¿i pot rezista în sol 5-10 ani. Rezisten¡a la lupoaie este unul din cele mai importante caracteristici urmårite în ameliorare; virulen¡a acestui patogen este ridicatå, ca urmare de-a lungul timpului apar mereu rase noi. Ciuperca Botrytis cinerea (putregaiul cenu¿iu) produce pagube însemnate în anii cu sezonul de toamnå ploios. Cu toate cå multe dintre obiectivele

de ameliorare sunt atinse, este nevoie de dezvoltarea continuå a toleran¡ei la secetå, ar¿i¡å, la temperaturi scåzute, rezisten¡å la boli, dar ¿i a caracteristicilor de calitate (con¡inut de ulei, proteinå, timpurietate, procent de coji).

Floarea-soarelui cu con¡inut ridicat de acid oleic (HO), parte a nutri¡iei moderne Produc¡ia de nectar ¿i polen în raport cu produc¡ia de semin¡e ¿i de miere, împreunå cu varietå¡ile cu maturare timpurie vor juca un rol important în viitor, deoarece arealul de culturå a florii-soarelui se extinde cåtre zone atipice. Uleiul din soiurile cu con¡inut ridicat de acid oleic (de exemplu hibridul Sun-

Principalele diferen¡e de compozi¡ie a acizilor gra¿i din cele trei uleiuri de floarea-soarelui utilizate în gåtit acaså (unitatea de måsurå o lingurå de 15 mL) High linoleic (LL)

Mid-oleic (NuSun)

High oleic (HO)

Calories

120

Total Fat

14 grams

Saturated

1 gram

Monounsaturated (Omega 3)

3 grams

8 grams

11 grams

Poliunsaturated (Omega 6)

9 grams

4 grams

0.5 grams Profitul Agricol 14/2023

CULTURI VEGETALE

cultura de floarea-soarelui

tec HO CL) este clar diferit în ceea ce prive¿te compozi¡ia acizilor gra¿i, comparativ cu uleiul de floarea-soarelui “clasic”. Uleiul de floarea-soarelui cu con¡inut ridicat de acid oleic con¡ine mai mult de 80% acid oleic, în timp ce floarea soarelui conven¡ionalå con¡ine aproximativ 20% din ace¿ti acizi gra¿i (vezi tabel). Uleiurile de floarea-soarelui cu con¡inut ridicat de acid oleic ¿i produsele alimentare care îl con¡in îndeplinesc cerin¡ele consumatorilor cu un regim de via¡å sånåtos. Uleiurile sunt, de asemenea, potrivite pentru o dietå de scådere a colesterolului. Pentru a îndeplini cerin¡ele de calitate, se recomandå o distan¡å de izolare de minim 200 metri fa¡å de alte soiuri conven¡ionale. Rezisten¡a la erbicide face cultivarea mult mai u¿oarå. Un moment important în cultura florii-soarelui a fost dezvoltarea hibrizilor cu rezisten¡å la erbicide, deoarece face cultivarea acesteia semnificativ mai u¿oarå. Combaterea buruienilor este necesarå pentru a asigura o dezvoltare rapidå, uniformå ¿i sånåtoaså a plantelor. În cazul varietå¡ilor conven¡ionale, erbicidele se pot aplica numai preemergent, deoarece în postemergen¡å culturå ar putea fi distruså. La varietå¡ile rezistente la erbicide, Profitul Agricol 14/2023

se poate aplica un tratament postemergent fie cu erbicide de inhibare a acetolactat sintazei (ALS), având ingredientul activ imazamox (de exemplu varietå¡ile Victory CL, Marquesa CL, Subella CL, Toreador CL), fie cu erbicide pe bazå de tribenuron metil, care apar¡ine clasei sulfoniluree (se poate folosi împreunå cu hibrizii Alexa SU, Davero SU, Netå SU, Nestor SU, Doloris SU).

Selec¡ia noilor varietå¡i pentru România Saaten-Union de¡ine un program de ameliorare în vestul României. Aici se testeazå peste 10.000 de parcele de floarea-soarelui, din care cele mai bune vor deveni noi varietå¡i ¿i se vor înregistra într-o ¡arå din Europa. Ca ¿i la porumb, liniile parentale la floarea-soarelui sunt dezvoltate separat una de cealaltå printr-un sistem special de înmul¡ire ¿i reunite din nou în lotul de hibridare. Se depun eforturi foarte mari în dezvoltarea ¿i puritatea liniilor parentale. Puritatea se realizeazå prin izolare în tuneluri închise, în care polenizarea se face manual. Astfel, sunt selectate pânå la 20.000 de linii noi pe an. Câmpurile de înmul¡ire din Argentina contribuie la ob¡inerea de semin¡e cât mai rapid posibil din liniile ¿i hibrizii selecta¡i, pentru sezonul

de semånat care urmeazå în primåvarå. Cu toate acestea, pentru a descoperi hibrizii potrivi¡i pentru fiecare microclimat este nevoie de o vastå re¡ea de testare. Prin urmare, Saaten-Union analizeazå ¿i testeazå combina¡ii hibride din stadii foarte timpurii în numeroase localitå¡i din România ¿i din Europa. În urma rezultatelor ob¡inute din teståri, se pot determina anumite varietå¡i pentru diferite zone împreunå cu recomandårile de cultivare. Pe lângå produc¡ia de semin¡e ¿i calitatea acestora, este foarte important pentru fermierii din ¡ara noastrå ca hibridul cultivat så se matureze timpuriu ¿i uniform (tulpinile så fie puternice ¿i så stea drept pentru a putea fi recoltat) ¿i så fie sånåtos (fårå mucegaiuri pe tulpina sau capitul). Cercetårile companiei Saaten-Union România sunt axate pe obiective care iau în calcul viitorul agriculturii din România ¿i, ca orice companie care se respectå, punem baza pe ameliorarea florii-soarelui în aceste schimbåri climatice care ne afecteazå din ce în ce mai mult, iar sloganul “Amelioråm pentru viitor”! înseamnå cantitate, stabilitate, calitate ¿i performan¡å cu marca Saaten-Union.

CULTURI VEGETALE

Azo-Speed Amino la cereale

5 avantaje Azo-Speed Amino prezintå câteva beneficii care îl eviden¡iazå în seria produselor ce oferå azot cerealelor: prezintå o formulare bine echilibratå, datoritå cercetårii ¿i experien¡ei speciali¿tilor Agronutrition, ¿i un grad relativ mare de independen¡å la aplicare fa¡å de condi¡iile climatice. Datoritå ureei formaldehidå con¡inutå, spre exemplu, spålarea de cåtre ploaie este diminuatå. De asemenea, aplicarea foliarå face ca azotul så nu fie în pericol de levigare sau de volatilizare, cum e cazul îngrå¿åmintelor cu aplicare la sol. În plus, azotul de foarte bunå calitate ajutå la cre¿terea cantitå¡ii de proteine ¿i îmbunåtå¡irea semnificativå a indicilor de panifica¡ie, determinând cre¿terea pre¡ului de vânzare.

1. Azo-Speed Amino con¡ine douå tipuri de uree, pentru aport optim de azot Acest fertilizant foliar con¡ine azot ureic cu absorb¡ie rapidå, precum ¿i uree formaldehidå, cu absorb¡ie lentå, având un alt proces de descompunere ¿i asimilare în frunzå. De ce este important så oferi¡i culturilor de cereale aceste 2 tipuri de azot? Pentru cå ureea cu absorb¡ie rapidå asigurå o nutri¡ie imediatå culturii, pentru dezvoltare intenså, iar ureea 30

formaldehidå înseamnå nutri¡ie progresivå, pe o perioadå mai mare de timp, pentru sus¡inerea constantå a vitalitå¡ii plantelor în vegeta¡ie. Asocierea acestor 2 tipuri de azot a fost formulatå special pentru aplicarea foliarå. Studiile realizate de Agronutrition pe diferite tipuri de azot cu aplicare foliarå au aråtat cå aceastå formulare este cea mai eficientå pentru a asigura nutri¡ia optimå plantelor, cu un randament crescut al aplicårii ¿i o cantitate însemnatå de azot asimilat prin frunze.

2. Ureea formaldehidå prezintå proprietå¡i de adjuvant Datoritå includerii acestei substan¡e în compozi¡ie, biostimulatorul Azo-Speed Amino prezintå beneficii suplimentare la aplicare:

- Ureea formaldehidå nu permite uscarea rapidå a azotului ureic din compozi¡ie, fa¡å de alte produse ce con¡in azot ureic. În cazul acestora, se constatå cristalizarea pe frunze, într-o formå ce nu mai este disponibilå pentru plante. Datoritå acestei calitå¡i, de umectare, putem vorbi de o reducere importantå a pierderilor cauzate de volatilizarea azotului amoniacal. - Proprietå¡ile ridicate de umectare conduc la scåderea tensiunii superficiale a picåturii pe frunze, ceea ce înseamnå cå suprafa¡a foliarå este acoperitå uniform cu substan¡å, pentru o absorb¡ie mai bunå. - Ureea formaldehidå asigurå aderen¡a mai bunå a substan¡ei de tratare pe frunzå, precum ¿i o mai bunå penetrare în frunzå.

Teste experimentale în sole cu grâu – fertilizare cu azot vs lipsă fertilizare azot (zonele mai puțin dezvoltate) Profitul Agricol 14/2023

foto> Alamy

Azo-Speed Amino se aplicå înainte de înflorire, la apari¡ia frunzei stindard; la acest moment, planta este capabilå så absoarbå azotul ¿i så-l converteascå în proteinå, cu avantajul cre¿terii echilibrate a plantelor ¿i, implicit, ob¡inerea unei produc¡ii calitative. Acest produs se prezintå sub formå de solu¡ie pe bazå de azot lichid, destinatå aplicårii foliare, cu un con¡inut ridicat de substan¡e benefice: 23% azot total (300 g/l), 2,55% oxid de magneziu (33 g/l), 5,08% trioxid de sulf (67 g/l), 5% aminoacizi (65 g/l). Astfel, la aplicarea dozei de 20 l/ha, Azo-Speed Amino poate substitui cu succes ultima trecere cu azot solid, având un efect independent fa¡å de precipita¡ii.

foto> Adobe Stock Photos

CULTURI VEGETALE

Fertilizare foliară la grâu

3. Azo-Speed Amino con¡ine aminoacizi, utili pentru dezvoltare ¿i cre¿terea toleran¡ei la stres Aminoacizii încorpora¡i în acest produs poten¡eazå asimilarea de azot în plantå, stimuleazå fotosinteza ¿i cresc toleran¡a plantelor la stresul biotic ¿i abiotic. Datoritå aplicårii de aminoacizi, planta î¿i poate orienta energia cåtre dezvoltare, ¿i nu cåtre men¡inerea echilibrului fiziologic, amenin¡at de situa¡ia stresantå. Desigur, pentru teritoriul României, dar nu numai, principala amenin¡are la adresa culturii de cereale este reprezentatå de secetå. Estimårile la nivel mondial aratå cå încålzirea va continua så se producå, cu o cre¿tere de peste 4°C pânå la sfâr¿itul secolului ¿i o frecven¡å mai mare a valurilor de cåldurå severe. Speciali¿tii aratå cå o cre¿tere cu 1°C a temperaturii conduce la o scådere a produc¡iei agricole între 4,1 ¿i 6,4%. Aceastå diminuare se datoreazå faptului cå seceta afecteazå numeroase procese ale plantelor: germinarea, dezvoltarea, fotosinteza ¿i fertilitatea propriuziså. Stresul termic se produce atunci când temperatura cre¿te cu 5-15°C peste media optimå, iar impactul este determinat de intensitatea valului de cåldurå, durata ¿i dinamica temperaturilor. În aceste perioade, sunt afectate respiProfitul Agricol 14/2023

ra¡ia, fotosinteza, activitatea membranelor, acumularea de radicali liberi, se constatå denaturarea proteinelor etc. De asemenea, reproducerea este afectatå, mai ales prin scåderea fertilitå¡ii polenului. Dar aplicarea aminoacizilor din surse de bunå calitate conduce la o ameliorare a råspunsului la stres, ace¿tia fiind capabili så regleze echilibrul hidric ¿i så diminueze procesele de deteriorare a plantelor, declan¿ate de cåtre factorii de stres. Iatå din ce motiv, aplicarea Azo-Speed Amino ajutå culturile så ¡inå sub control efectele perioadelor nefavorabile, cu consecin¡e mai reduse asupra productivitå¡ii.

4. Ureea con¡inutå de Azo-Speed Amino are un grad ridicat de puritate Azo-Speed Amino prezintå o cantitate de biuret ce tinde la zero. Cantitatea extrem de reduså de biuret înseamnå aplicare sigurå. Astfel, nu apare fenomenul de ardere a culturii, când plantele devin clorotice, fiind afectate de aplicarea îngrå¿åmântului. Ce este biuretul? Un compus organic, solid, de culoare albå, solubil în apå caldå, care se formeazå în timpul proceselor de preparare a ureei ¿i care provoacå toxicitate plantelor de culturå,

atunci când este prezent în produsele pe bazå de azot.

5. Nutrien¡ii con¡inu¡i de Azo-Speed Amino îmbunåtå¡esc indicii de calitate ai produc¡iei Nutrien¡ii con¡inu¡i - azotul, sulful, magneziu - au o sinergie naturalå, iar aplicarea în concentra¡iile necesare ¿i în cantitå¡i suficiente, cum este cazul Azo-Speed Amino, conduce la ob¡inerea unei produc¡ii de succes. Astfel, utilizarea acestui produs contribuie la un numår ridicat de boabe/m2, cre¿terea cantitå¡ii de proteine ¿i ob¡inerea unor boabe cu MMB foarte bun (când produsul este aplicat de la fenofaza de apari¡ie a frunzei stindard). Fotosinteza impulsionatå de aminoacizi ¿i prezen¡a magneziului prelunge¿te perioada de umplere a bobului, ceea ce înseamnå parametri superiori de produc¡ie.

CULTURI VEGETALE

Mospilan 20 SG - insecticid ing. Ionu] MOCANU director vânz\ri, Summit Agro România

Modificårile climatice din ultima perioadå, tehnologiile minime de lucru ale solului ¿i retragerea unor substan¡e active de la utilizare sunt o temå ¿i o provocare foarte serioaså în orice fermå agricolå din punctul de vedere al combaterii dåunåtorilor. Importan¡a cunoa¿terii biologiei ¿i a modului în care insectele dåunåtoare provoacå pagube în culturile de câmp sau horticole ¿i alegerea cu grijå a produselor de protec¡ie omologate devin azi o necesitate pentru sånåtatea plantelor de culturå, protejarea recoltei ¿i sustenabilitatea din punct de vedere economic a fermelor din ¡ara noastrå.

ompania Summit Agro România, parte a grupului japonez Sumitomo Cor poration, leader Top Fortune Global 500, pune la dispozi¡ia fermierilor un portofoliu consacrat de insecticide ¿i acaricide, dintre care amintim: Mospilan 20 SG, Wizard, Trika Expert, Yagos ¿i NoFly, precum ¿i Nissorun 10 WP, Kanemite SC. Calitatea produselor ¿i expertiza speciali¿tilor companiei, dobânditå de-a lungul timpului în utilizarea ¿i în¡elegerea modului de ac¡iune al produselor de protec¡ia plantelor, asigurå premisele necesare protejårii plantelor ¿i a rodului acestora. 32

Mospilan 20 SG este un insecticid sistemic dezvoltat ¿i creat de speciali¿tii japonezi, în “ºara Soarelui Råsare”. Este omologat în România pentru controlul dåunåtorilor din culturile de rapi¡å, grâu, porumb, cartof, vi¡å-de-vie, pomiculturå ¿i legumiculturå, ¿i controleazå foarte bine 19 dåunåtori majori. Este condi¡ionat sub formå de granule dispersabile în apå, omogene, fårå tendin¡å de sfårâmare, de culoare albastrå, ¿i con¡ine 200 g/kg acetamiprid - substan¡å activå aprobatå pentru utilizare pânå în 2033, în Uniunea Europeanå. Condi¡ionarea produsului sub formå SG (granule dispersabile în apå) constituie un avantaj major în utilizarea produsului. Substan¡a activå este rapid absorbitå ¿i transportatå în plantå, ceea ce conduce la o protec¡ie îndelungatå a plantelor de culturå. Mospilan 20 SG are efect de contact ¿i sistemic, asigurând un control eficient al dåunåtorilor prezen¡i în culturile agricole în toate stadiile de dezvoltare (adult, larvå ¿i ou). Eficacitatea produsului Mospilan 20 SG nu este influen¡atå de varia¡iile de temperaturå. Acest atu este ilustrat de

graficul alåturat, care eviden¡iazå eficacitatea acetamipridului într-o culturå de ridichi, aplicat pentru controlul påduchelui verde (Myzus persicae). Observåm cå, în intervalul de 5-35°C, Mospilan 20 SG are aceea¿i eficacitate la aceea¿i dozå, comparativ cu alte produse care necesitå cre¿terea dozei de produs la unitatea de suprafa¡å, cu mult peste doza economicå. Acest grafic ne aratå cå, indiferent de fluctua¡iile de temperaturå întâlnite în culturile agricole (rapi¡å, grâu, vi¡å-de-vie, livezi, legume etc.), produsul Mospilan 20 SG are aceea¿i eficacitate aplicat la doza omologatå ¿i în momentul oportun. Condi¡iile climatice din perioada octombrie 2022 - februarie 2023 au fost fa-

Profitul Agricol 14/2023

CULTURI VEGETALE

cu eficien]\ dovedit\ la rapi]\

vorabile apari¡iei unor dåunåtori specifici culturii de rapi¡å (viespea rapi¡ei Athalia rosae ¿i gårgåri¡a tulpinilor Ceuthoryncus napi), dåunåtori care vor produce pagube însemnate plantelor de culturå. Mospilan 20 SG este omologat pentru controlul dåunåtorilor din cultura de rapi¡å, cum ar fi: gårgåri¡a tulpinilor (Ceuthorinchus napi) în dozå de 0,2 kg/ha, viespea rapi¡ei (Athalia rosae) ¿i gândacul lucios (Melighetes aeneus) în dozå de 0,15 kg/ha. Recomandarea companiei Summit Agro România este de a monitoriza prezen¡a dåunåtorilor în culturå folosind capcanele galbene montate în parcelå ¿i aplicarea produsului Mospilan 20 SG atunci când este depå¿it PED-ul (Pragul Economic de Dåunare) pentru fiecare dåunåtor în parte. Stabilirea momentului optim aplicårii insecticidului Mospilan 20 SG pentru controlul gårgåri¡ei tulpinilor este un element extrem de important, astfel cå recomandåm aplicarea tratamentului cu Mospilan 20 SG la aproximativ 10-14 zile dupå apari¡ia primilor adul¡i, moment în care î¿i fac apari¡ia ¿i femelele. Profitul Agricol 14/2023

Având prezen¡i în culturå atât femela, cât ¿i masculul, prin aplicarea tratamentului cu Mospilan 20 SG asiguråm un control foarte bun al dåunåtorului, prin efectul imediat asupra adul¡ilor, cât ¿i al viitoarei genera¡ii (ponta depuså devenind sterilå în contact cu produsul). În ultimul timp, din cauza primåverilor capricioase, existå riscul så nu se poatå aplica la timp un insecticid de contact - la apari¡ia primilor adul¡i masculi în culturå, iar temperaturile så creascå brusc. De aceea utilizarea insecticidului Mospilan 20 SG, gra¡ie efectului rapid, asigurå o protec¡ie mult mai sigurå pe organele verzi ale plantei la momentul aplicårii ¿i, datoritå sistemiei, va proteja din interior ¿i cre¿terile noi. Pentru evitarea apari¡iei formelor rezistente, se vor alterna tratamentele cu insecticide cu mod diferit de ac¡iune (insecticide de contact etc.). În cazul unor infeståri puternice, cât ¿i pentru extinderea spectrului de combatere, Mospilan 20 SG poate fi aplicat în amestec cu alte insecticide de contact. Pentru ob¡inerea unei eficacitå¡i

maxime, se recomandå utilizarea unor cantitå¡i de solu¡ie adaptate culturii ¿i fenofazei aferente acesteia: în cazul culturilor de câmp 250-350 l/ha, iar la culturile horticole 1.000-1.500 l/ha. În¡elegând importan¡a protec¡iei ¿i sånåtå¡ii plantelor din agricultura româneascå, raportate la costurile pe suprafa¡å, Summit Agro România a întreprins eforturi considerabile în men¡inerea acestora la nivelul anului 2022.

Pentru mai multe detalii despre Mospilan 20 SG, cât ¿i despre întreg portofoliul de produse, apela¡i cu încredere la reprezentan¡ii din teritoriu ai Summit Agro România sau vizita¡i site-ul nostru: www.sumi-agro.ro. 33

Cau¡i solu¡ii u¿or de integrat într-o schemå completå de protec¡ie fitosanitarå a legumelor? Atunci, hai så vorbim despre Smart Technology! Legumicultura este extrem de importantå pentru dezvoltarea sectorului agro-alimentar, atât din perspectiva consumatorilor, cât ¿i din perspectiva industriei. În acest context, BASF a dezvoltat Smart Technology, tehnologia inteligentå de protec¡ie a culturilor de legume, cu scopul de a oferi solu¡ii personalizate fermierilor.

BASF Smart Technology, solu]ia pentru protec]ia legumelor Dificultå¡ile cu care se confruntå fermierii în ultima perioadå includ: • Pierderi de produc¡ie; • Apari¡ia formelor de rezisten¡å la fungicide; • Infec¡ii greu de controlat în momente cheie; • Calitate ¿i vandabilitate scåzutå a legumelor. Smart Technology oferå 4 beneficii care rezolvå problemele apårute în timpul vegeta¡iei cu care se confruntå legumicultorii, contribuind la ob¡inerea unor legume sånåtoase, de bunå calitate.

atunci când sunt utilizate conform instruc¡iunilor de pe etichetå. Pe parcursul ciclului de dezvoltare, culturile legumicole pot fi supuse atacului diferi¡ilor agen¡i patogeni, ce pot afecta iremediabil calitatea acestora ¿i, implicit, profitul fermierilor. Prin intermediul Smart Technology, BASF oferå o gamå variatå de produse, atât pentru speciile de legume cultivate în câmp, cât ¿i pentru cele cultivate în sere sau solarii. Un produs recomandat pentru combaterea buruienilor înainte de plantarea råsadurilor este:

Stomp® Aqua Substan¡a activå: 455 g/l pendimetalin. Pendimetanil face parte din clasa dinitroaniline. Este un produs care se aplicå la sol, pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale, dar ¿i a unor buruieni dicotiledonate. Produsul inhibå atât diviziunea celulei, cât ¿i alungirea acesteia în meristemul rådåcinilor.

În aceastå edi¡ie a revistei vom discuta despre cel de-al doilea beneficiu Smart Technology, ¿i anume solu¡ii de încredere pentru culturi de încredere.

Beneficiul 2: Solu¡ii de încredere Fermierii trebuie så respecte cu stricte¡e modul ¿i momentul de utilizare a produselor pentru protec¡ia plantelor, pentru a garanta utilizarea lor în deplinå siguran¡å ¿i a eficacitå¡ii acestora. Protec¡ia mediului ¿i a utilizatorilor reprezintå preocupåri constante ale societå¡ii în zilele noastre. BASF vine în sprijinul agricultorilor, oferind produse ¿i solu¡ii inovatoare, dezvoltate în conformitate cu cele mai noi standarde de reglementare în domeniu, prietenoase cu mediul ¿i sigure pentru utilizatori, 34

Profitul Agricol 14/2023

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Avantaje • Formulare inovatoare sub formå de microcapsule; • Spectru larg de combatere a buruienilor; • Cantitate mai micå de produs la hectar; • Eliberarea treptatå a substan¡ei active; • Compatibilitate ridicatå; • Efect pe termen lung; • U¿or de utilizat.

Dezvoltarea buruienior este stopatå direct, ca urmare a absorb¡iei prin vârfurile de cre¿tere coleoptil ¿i hipocotil. Buruienile mor imediat dupå germinare sau råsårire, fiind eliminate timpuriu. Culturi: Cartof, ceapå din arpagic, ceapå semånatå direct (culturi irigate), usturoi, tomate, vinete, ardei, planta¡ii de vi¡å de vie, livezi pe rod, tutun, floarea soarelui, porumb, soia, grau, orz, secarå.

Dozå recomandatå:

Se aplicå în doze cuprinse între 1,5 – 4 litri/ha, în func¡ie de culturå ¿i patogenul ¡intå.

Recomandare de aplicare pe suprafe¡e mici: Dacå luåm în calcul o dozå de 4 L de produs comercial la hectar, în cazul aplicårii cu pompa de spate, se vor folosi 80 ml de Stomp® Aqua în 10 L apå, pentru o suprafa¡å de 200 metri påtra¡i. În urmåtoarele edi¡ii vom prezenta ¿i celelalte douå beneficii ale conceptului Smart Technology la legume: Produc¡ii de calitate ¿i Timp de pauzå favorabil. Profitul Agricol 14/2023

Cooperativa Bun\t\]i Locale a primit utilajele pentru fabric\ Cooperativa Bunåtå¡i Locale din Doroban¡i, jude¡ul Arad, a primit utilajele pentru dotarea fabricii de procesare legume ¿i a început implementarea proiectului, în valoare de 560.000 de euro.

ste vorba de linii de sortare, de ambalare, de etichetare sucuri ¿i paste de ro¿ii, dar ¿i pentru deshidratare legume, desâmburizator, modular frig cu agregat de 60 de metri påtra¡i cu temperaturå controlatå ¿i magazin la poarta fabricii. Utilajele au ajuns la începutul lunii aprilie, iar speciali¿tii au început montarea pentru a fi puse în func¡iune. Totul trebuie så fie gata pânå când va începe cultivarea ro¿iilor. Fabrica trebuie så ob¡inå toate autoriza¡iile ¿i så înceapå procesarea legumelor pânå la începutul lunii august 2023. Obiectivul este închiderea cercului, producere - procesare. “E un proiect dezvoltat exact pe acest principiu ¿i are prevåzut ¿i existen¡a unui magazin online”, a spus Marian Rotaru, administratorul fermei pomicole Curtici, unul dintre membrii cooperativei. Fabrica va fi dotatå cu panouri fotovoltaice, pentru iluminare ¿i ob¡inerea energiei necesare punerii în func¡iune a utilajelor din surse naturale (soarele). Astfel, se va ¡ine sub control cre¿terea cheltuielilor cu energia. Cooperativa Bunåtå¡i Locale are

¿ase membri, iar cultura predominantå este ro¿ia, apoi cele de ardei, cartofi, castrave¡i, ceapå, usturoi, morcovi etc. Cooperativa mai de¡ine ¿i livezi de mår ¿i de pruni. Un alt proiect, dar destinat procesårii fructelor, va fi dezvoltat pe viitor. Membrii cooperativei cultivå ro¿ii 100% române¿ti, întrucât såmân¡a este achizi¡ionatå de la Institutul de Cercetare din Buzåu. Ro¿iile sunt extraordinar de bune, au gust aromat dulce-acri¿or, autentic, påstreazå gustul tradi¡ional al ro¿iei, iar acestea s-au adaptat perfect bazinului legumicol Doroban¡i Curtici - Macea din jude¡ul Arad. Pe lângå, suc de ro¿ii brut ¿i pastå de tomate, în fabricå vor fi preparate ¿i muråturi asortate dupå re¡ete tradi¡ionale ardelene¿ti, fårå conservan¡i sau alte substan¡e chimice. Mai mult, cooperativa are o colaborare cu o altå fabricå producåtoare de ketchup, care va cumpåra pastå brutå de ro¿ii, pentru a produce ketchup dupå re¡etele proprii. Îi va oferi 23 de tone de pastå de tomate pe sezon.

Gheorghe MIRON 35

CRE{TEREA

ANIMALELOR Reducerea carantinei pentru oile exportate ANSVSA a solicitat Iordaniei så reducå perioada de carantinå pentru oile importate din România de la 21 la 14 zile. Aceastå måsurå i-ar ajuta pe crescåtorii români de animale. Iordania reprezintå unul din partenerii foarte importan¡i ai crescåtorilor de ovine din România, pentru cå, anual, acolo ajunge un numår important de ovine, ¿i vorbim de ordinul sutelor de mii, spune Ioan Oleleu, vicepre¿edintele ANSVSA. “Noi am solicitat încå din cursul anului trecut o reducere a perioadei de carantinå de la 28 la 14 zile ¿i am ob¡inut o reducere ini¡ialå de 21 de zile, dar, urmare a discu¡iilor pe care le-am avut din punct de vedere tehnic cu domnul ministru al Agriculturii din Iordania (Khaled Al-Hneifat - n.r.), care a fost prezent în România, în perioada 13-16 martie 2023, am ob¡inut promisiunea de a reduce perioada de carantinå de la 21 la 14 zile, iar 14 zile este cea mai scurtå perioadå care poate fi ob¡inutå. De ce este importantå aceastå reducere a perioadei de carantinå? În primul rând, din punct de vedere economic, pentru cå, atunci când un efectiv important de animale råmâne o perioadå mai scurtå în fermele de carantinå, respectiv în centrele de colectare a ovinelor de unde pleacå apoi în Iordania, ¿i costurile agen¡ilor economici din România sunt mai mici”. Ioan Oleleu spune cå aceastå reu¿itå cu Iordania poate så ofere României posibilitatea de a redeschide discu¡iile ¿i cu alte state, unde existå pe36

rioade destul de lungi de carantinå în centrele de colectare, respectiv perioada maximå de 28 de zile. “Arabia Sauditå este o altå destina¡ie de unde a¿teptåm un råspuns, tot a¿a pentru o reducere a perioadei de carantinå. Apoi, în Emiratele Arabe Unite, Iran, unde ne dorim tot o reducere la 14 zile. Este foarte important så reu¿im în cât mai multe ¡åri. Pe de o parte, acolo unde nu avem în momentul de fa¡å certificatele sanitare veterinare agreate, ele trebuie så fie agreate, iar ANSVSA a fåcut demersurile în absolut toate ¡årile unde ar exista poten¡ial de export. Urmeazå så primim ¿i din partea celorlalte ¡åri atât deschiderea, cât ¿i reducerea perioadei de carantinå, acolo unde avem deja stabilitå perioada”, a explicat reprezentantul Autoritå¡ii. Un argument pentru reducerea carantinei l-a constituit ¿i prezentarea

tehnicå, realizatå la Institutul de Diagnostic ¿i Sånåtate Animalelor (IDSA). Oleleu a precizat cå ministrul iordanian al Agriculturii a propus organizarea unor sesiuni de instruire în domeniul sanitar veterinar pentru medicii veterinari iordanieni în cadrul IDSA sau la nivelul DSVSA-urilor, acesta fiind un proces sus¡inut pe componenta financiarå ¿i de cåtre ministrul Agriculturii din România. Alte oportunitå¡i pentru exportul de animale vii, unde sunt în curs de negociere condi¡iile sanitare veterinare, sunt în Libia ¿i Liban, în timp ce cu China se poartå încå negocieri pentru exportul de animale vii, România fiind prezentå doar cu produse procesate, respectiv miere, lactate, dar în cantitå¡i destul de reduse.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 14/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Adrian Balaban î[i reface fermele Dupå ce a trecut prin co¿marul provocat de pesta porcinå africanå, Adrian Balaban î¿i reface fermele de porci cu multå trudå. ANSVSA anun¡a recent cå mai avem doar 10 focare ¿i lucrurile par så reintre pe fåga¿ul normal.

“

Så nu vå amågi¡i, spune doctorul Balaban. Atâtea focare avem acum, dar boala revine dupå ploile de varå. Eu nu ¿tiu dacå efectivele de mistre¡i s-au redus, cum spune¡i. Am îmbunåtå¡it toate måsurile de securitate, am diversificat procedurile de protec¡ie în ferme. O preocupare aparte o reprezintå rozåtoarele. Nu existå fermå în câmp care så nu aibå ¿obolani. Ei pot fi purtåtori de viru¿i. Noi distrugem rozåtoarele ¿i din jurul halelor. Trebuie eliminatå orice surså posibilå de boalå.” Fermierul de la Cåzåne¿ti, jude¡ul

Ialomi¡a, sperå så ajungå într-un an la efectivul de 7.000 de scroafe, câte avea în 2018. Afacerea lui a avut mult de suferit din cauza focarelor de pestå porcinå africanå din gospodåriile ¡åråne¿ti, situate pe o razå de 10 kilometri. Toate pierderile provocate prin blocarea fermelor cu animale sånåtoase nu se despågubesc. Adrian Balaban nu mai vinde purcei. Îi folose¿te deocamdatå pentru repopularea halelor proprii, distruse de boalå.

Un purcel importat din ¡årile vecine a ajuns la un pre¡ prohibitiv: 120 de euro. Dacå ar avea de unde, ar putea vinde la un pre¡ sub 100 de euro. Porcul viu se vinde acum cu 9 lei kilogramul la poarta fermei. Adrian Balaban nu crede cå este un pre¡ acoperitor pentru cheltuielile lui. El este ¿i patronul societå¡ii Fatrom Aditivi Furajeri. Produce uleiuri ¿i ¿roturi de soia pentru fermele de porci ¿i de påsåri. “Eu lucrez numai cu soia din produc¡ie internå. Fabrica lucreazå la capacitate maximå ¿i avem vânzåri bune”. El nu cumpårå cereale din Ucraina ¿i nu ¿tie în ce måsurå aceste cereale venite la un pre¡ de dumping ar putea afecta pia¡a internå. “Noi speråm cå pia¡a î¿i va reveni, cå va scådea ¿i pre¡ul la energie ¿i la combustibili”. Adrian Balaban este director executiv la “Cooperativa Sili¿tea Produc¡ie Suine, Pork& Co.” De¡ine ¿i func¡ia de director la societatea “Fermeplus”, care este propria afacere.

Viorel PATRICHI

EFSA recomand\ ad\posturi pentru grupuri mici de vi]ei Vi¡eii de carne trebuie adåposti¡i în grupuri mici în primele såptåmâni de via¡å, urmând a fi evitatå utilizarea ¡arcurilor individuale, conform recomandårile publicate såptåmâna trecutå de Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå (EFSA). Recomandårile sunt parte a unui aviz ¿tiin¡ific solicitat de Comisia Europeanå, înainte de revizuirea legisla¡iei europene privind bunåstarea animalelor, a¿teptatå în a doua jumåtate a 38

anului. La rândul ei, revizuirea este parte a strategiei “De la fermå la consumator” (Farm to Fork). EFSA a publicat deja evaluåri privind bunåstarea porcilor în crescåtorii, a puilor de carne, gåinilor ouåtoare ¿i a animalelor în timpul transportului. Conform EFSA, vi¡eii au nevoie de spa¡iu suficient pentru a se odihni ¿i a se juca. De asemenea, fermierii trebuie så se asigure cå beneficiazå de un a¿ternut confortabil.

Vi¡eii cu contact limitat cu mama lor suferå frecvent de stres de izolare ¿i incapacitate de alåptare. De aceea, ar trebui ca în¡årcarea så nu se realizeze mai devreme de o zi dupå fåtare, preferabil o såptåmânå. Hrana fibroaså precum fânul ar trebui så fie furnizatå vi¡eilor încå de la vârsta de douå såptåmâni, pentru a acoperi nevoile de ruminare ¿i fier.

Robert VERESS Profitul Agricol 14/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Bani pentru registrele genealogice APIA anun¡å cå a alocat suma de 1.367.503,24 lei pentru presta¡iile necesare în påstrarea cår¡ilor de raså, pentru controlul oficial al performan¡elor ¿i pentru registrele genealogice. Sprijinul este solicitat prin cererile de platå, aferente serviciilor prestate în luna ianuarie 2023, în conformitate cu prevederile Hotårârii de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul cre¿terii animalelor, cu modificårile ¿i completårile ulterioare. Ajutoarele sunt furnizate sub formå de servicii subven¡ionate întreprinderilor individuale ¿i familiale, persoanelor

fizice autorizate, persoanelor fizice care de¡in certificat de producåtor/atestat de producåtor, dupå caz, precum ¿i persoanelor juridice care î¿i desfå¿oarå activitatea în domeniul cre¿terii animalelor. Sprijinul se acordå în felul urmåtor: a) pânå la 100% din costurile administrative aferente întocmirii ¿i men¡inerii registrelor genealogice; b) pânå la 70% din costurile aferente testelor efectuate de ter¡i sau în numele unor ter¡i pentru determinarea calitå¡ii genetice sau a randamentului genetic al ¿eptelului.

Solicitan¡ii ajutorului de stat sunt asocia¡ii sau organiza¡ii de crescåtori de animale care presteazå serviciile men¡ionate anterior, acreditate de cåtre Agen¡ia Na¡ionalå pentru Zootehnie pentru întocmirea ¿i men¡inerea registrelor genealogice ale raselor de animale ¿i/sau pentru determinarea calitå¡ii genetice a raselor de animale. Solicitan¡ii acestor ajutoare trebuie så încheie cu fermierii crescåtori de animale contracte care så prevadå specia, rasa ¿i numårul de animale, serviciile prestate ¿i tariful acestora.

Viorel PATRICHI

Cum se ob]ine certificatul de înso]itor pentru animale Pe data de 3 aprilie a fost publicat în Monitorul Oficial ordinul pre¿edintelui ANSVSA, în care este aprobatå procedura de eliberare a certificatului de competen¡å profesionalå pentru conducåtorii ¿i înso¡itorii de pe vehiculele rutiere care transportå animale. Conform regulamentelor europene, referitoare la transportul animalelor, o persoanå poate conduce sau ac¡iona în calitate de înso¡itor pe un vehicul rutier care transportå cai, vaci, oi, capre, porci sau påsåri de curte numai în cazul în care de¡ine un certificat de competen¡å profesionalå, avertizeazå ANSVSA. Entitå¡ile care organizeazå cursuri de formare profesionalå în domeniul protec¡iei animalelor în timpul transportului trebuie så respecte cerin¡ele din Regulamentul (CE) nr. 1/2005; modalitatea de includere a furnizorilor de formare profesionalå recunoscu¡i de 40

cåtre ANSVSA într-o listå care se publicå pe pagina web a institu¡iei; cerin¡ele privind aprobarea examenului de cåtre ANSVSA, precum ¿i cele necesare pentru asigurarea impar¡ialitå¡ii examinatorilor; documentele necesare în vederea

eliberårii certificatului de competen¡å profesionalå pentru conducåtorii ¿i înso¡itorii de pe vehiculele rutiere care transportå animale vii; situa¡iile în care ANSVSA poate dispune anularea certificatului de competen¡å profesionalå pentru conducåtorii ¿i înso¡itorii de pe vehiculele rutiere care transportå animale vii; cazurile în care se poate elibera un duplicat al certificatului de competen¡å profesionalå pentru conducåtorii ¿i înso¡itorii de pe vehiculele rutiere care transportå animale vii, precum ¿i documentele necesare în vederea eliberårii acestuia. Certificatul de competen¡å profesionalå se emite de cåtre ANSVSA, în limbile românå ¿i englezå, semnate de pre¿edintele institu¡iei.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 14/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Auditul speciali[tilor britanici la ANSVSA Autoritatea Na¡ionalå Sanitarå Veterinarå ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor informeazå cå a fost auditatå în perioada 28 - 29 martie, de o misiune din partea serviciilor veterinare din Marea Britanie, în ceea ce prive¿te eficien¡a måsurilor de prevenire, detectare ¿i control a pestei porcine africane.

omânia a fost selectatå dintre statele membre, alåturi de Fran¡a ¿i Germania, pentru a fi evaluatå în ce prive¿te eficien¡a måsurilor implementate în Uniunea Europeanå în cazul pestei porcine africane. Selec¡ia s-a fåcut pe baza diferitelor situa¡ii epidemiologice existente în Din 2017 ¿i pânå la data de 22 martie au fost stinse 5.979 de focare de pestå porcinå africanå. În prezent, mai existå doar 10 focare de pestå porcinå africanå în România. De la prima semnalare a prezen¡ei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, ¿i pânå în prezent, au fost diagnosticate 7.171 de cazuri la mistre¡i în 41 de jude¡e. “În conformitate cu prevederile europene, cazurile de PPA la mistre¡i se sting dupå cel pu¡in 2 ani de la apari¡ia lor”, sus¡ine din nou ANSVSA. N-am în¡eles de ce pesta porcinå africanå s-ar stinge “în conformitate cu prevederile europene”, dar crescåtorii de porci din ¡ara noatrå nu manifestå acela¿i entuziasm. Mary-Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i ExportaProfitul Agricol 14/2023

aceste state, în vederea dezvoltårii rela¡iilor comerciale între Uniunea Europeanå ¿i Marea Britanie. ªedin¡a de deschidere a misiunii de audit a avut loc în data de 28 martie, la sediul ANSVSA, unde exper¡ii britanici au asistat la prezentåri despre strategia de combatere a pestei porcine africane ¿i a modului în care aceasta este implementatå de serviciile veterinare din România. Auditul a urmårit evaluarea organizårii autoritå¡ilor competen¡e ¿i sistemul de control oficial ale statelor membre auditate. În acest sens, au inspectat mi¿cårile ¿i trasabilitatea animalelor vii, produc¡ia, procesarea ¿i distribu¡ia cårnii de porc ¿i a produselor din carne de porc. S-au supravegheat atât porcii domestici, cât ¿i mistre¡i, s-au efectuat controale asupra subproduselor de

origine animalå de la porci domestici ¿i mistre¡i ¿i procedura de certificare au fost, de asemenea, auditate. Auditul s-a încheiat cu o ¿edin¡å online, sub patronajul Comisiei Europene DG-SANTE, la care au participat reprezentan¡ii statelor auditate. “România a primit aprecieri din partea exper¡ilor britanici pentru modul în care serviciile veterinare ac¡ioneazå pentru a combate pesta porcinå africanå, ¡inând cont de specificul sistemului de cre¿tere a porcului. Un proiect al raportului misiunii va fi elaborat în termen de 60 de zile ¿i, dupå finalizare, va fi transmis statelor membre auditate pentru analizå ¿i comentarii. Raportul final va fi publicat pe site-ul www.gov.uk”, precizeazå ANSVSA.

torilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România (ACEBOP), aratå cå asocia¡iile profesionale nu au fost informate de cåtre ANSVSA cu privire la acest audit britanic.

ANSVSA nu a anun¡at ce s-a discutat. DEFRA va trimite în maxim 6 luni un draft ¿i România va fi sau nu de acord. Ei dau ni¿te termene pentru remedierea neajunsurilor. România trimite observa¡iile despre draft ¿i DEFRA va retrimite raportul final. “Toate asocia¡iile am fost invitate o singurå datå la un audit pentru pesta porcinå africanå pe timpul pre¿edintelui Chioveanu. De când s-a schimbat conducerea, nu am mai fost invita¡i la niciun audit cu toate cå eu fac parte din grupul de exper¡i pe ¡arå în pestå porcinå africanå. Acest grup s-a întrunit doar de douå ori de când a început pesta porcinå aficanå. Este o activitate benevolå, nu e remuneratå.” La fel ca în toate domeniile, politicienii din România nu ¡in seama de expertizele speciali¿tilor no¿tri.

“Speciali¿tii au venit de la DEFRA (Department for Environment, Food & Rural Affairs - Departamentul pentru Mediu, Alimenta¡ie ¿i Afaceri Rurale din Marea Britanie). Este un organism vechi, care ac¡ioneazå cu mult înainte ca Marea Britanie så se retragå din UE. Este independent tocmai ca så nu aparå conflicte de interese. Statele membre au posibilitatea så-i invite pe speciali¿tii de la DEFRA sau Comisia Europeanå apeleazå la DEFRA ca så facå audit într-un stat membru”, explicå Mary Panå.

Viorel PATRICHI

MA{INI & UTILAJE Valentin M\rginean [i-a luat utilaje cu bani din Ungaria Valentin Mårginean ¿i-a început activitatea de fermier împreunå cu tatål såu, pe la mijlocul anilor 90, cu un tractor U650, un plug ¿i o grapå cu discuri, cu care prestau servicii. În perioada 1995-96 au mai achizi¡ionat douå semånåtori române¿ti, SUP 29 ¿i SPC 6, iar din 1997, mai mult la cererea vecinilor, au început så ia în arendå terenuri, iar cei doi fra¡i ai såi s-au alåturat muncii în ferma din Dâmbåu, în apropiere de Târnåveni, Mure¿. “Pe måsurå ce se mårea suprafa¡a arendatå noi trebuia så luåm tot mai multe utilaje. Acum lucråm 1.450 ha cu utilaje Kuhn ¿i Horsch. Avem 3 combine, 9 tractoare ¿i un sprayer autopropulsat - toate John Deere, toate performante!” Iar toate acestea, atât cu fonduri europene, cât ¿i cu bani proprii. În 2009 a accesat un proiect mai mare pe fonduri europene, care a inclus un tractor John Deere 7730 de 200 CP, plug Kuhn, grapå rotativå, semånåtoare pneumaticå Kuhn, o remorcå de 18 tone, o combinå John Deere, de pantå, 4x4, model W540. “Tractorul e func¡ional ¿i acum, are 11.000 de ore de func¡ionare, nu am umblat nici la motor, nici la cutia de viteze. E calitatea John Deere!”

Finan¡åri de la guvernul maghiar În ultimii ani, în Transilvania au apårut finan¡åri cu fonduri europene în forin¡i, derulate de funda¡ia guvernamentalå Pro Economica din Ungaria, prin care ¿i Valentin Mårginean a accesat un proiect de 800.000 de euro, din care pu¡in peste 50% reprezintå con42

tribu¡ia proprie. Iar asta, spune el, doar cu 5% din totalul documentelor cerute în România, în vreme ce utilajele i-au ajuns în curte în 5-6 luni. Cu banii de la Guvernul Ungariei, fermierul mure¿ean a achizi¡ionat un tractor de 410 CP, un heder MacDon cu benzi transportoare ¿i o vitezå mare de înaintare (pentru recoltarea de grâu, rapi¡å ¿i soia cu pierderi foarte mici), un scarificator Gaspardo de 4 m, o semånåtoare Horsch de 6 m cu fertilizare, o grapå cu discuri Horsch Joker de 6 m, un heder Geringhof pentru porumb. În prezent fermierul mure¿ean asambleazå un uscåtor de cereale, în regie proprie, împreunå cu cei doi fra¡i ¿i cu cei 7 angaja¡i permanen¡i. “Ar fi costat montajul 130.000 euro, a¿a cå îl asamblåm noi. În fermå noi suntem ¿i sudori, ¿i magazioneri, ¿i constructori, ¿i mecanici, ¿i operatori pe tractoare, combine sau sprayer.

Toatå lumea munce¿te, toatå lumea prime¿te salariu, chiar ¿i noi, fra¡ii.” Valentin Mårginean a investit ¿i în digitalizare, are GPS pe aproape toate tractoarele, combinele ¿i utilajele din fermå, inclusiv la cele de erbicidat ¿i fertilizat, pentru utilizarea ratei variabile. La acestea se adaugå softurile de fermå de la John Deere ¿i Nextfarm, prin care are direct pe smartphone toate informa¡iile despre mi¿carea utilajelor: ce, cât ¿i unde au lucrat, cât au fost folosite în sarcinå maximå ¿i cât carburant au consumat, cât au mers la ralanti, cât au sta¡ionat cu motorul oprit etc. “Digitalizarea în fermå pare scumpå, dar este absolut necesarå, pentru cå astfel reducem costurile ¿i ob¡inem tona de cereale mai ieftin ¿i la o calitate mai bunå”.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 14/2023

MA{INI & UTILAJE

Promo]ii [i oferte de ma[ini Agraria 2023, cel mai important târg agricol al Ardealului ¿i una dintre cele mai mari expozi¡ii de ma¿ini ¿i utilaje agricole, zootehnie ¿i produse ¿i servicii conexe, va avea loc în perioada 21-24 aprilie 2023, în parcul Tetarom III de la Jucu, Cluj.

rganizator al târgului este DLG Intermarketing, partener oficiali fiind NHR Agropartners, iar pentru Zootehnica Show, Purina Furaje. Vor avea loc demonstra¡ii cu tractoare ¿i utilaje agricole ata¿ate, iar fermierii le pot testa zilnic, în cadrul sec¡iunii “Tractor ¿i tractorist”. La Zootehnica Show va fi un adevårat spectacol pentru crescåtorii de animale, dar nu numai pentru ei, deoarece vor fi prezentate într-o “arenå” special amenajatå cele mai productive rase de vite, cu tauri foarte valoro¿i ¿i vaci care dau zeci de litri de lapte de douå ori pe zi. În cortul Forum vor avea loc zilnic conferin¡e ¿i dezbateri pe teme legate de cultura mare ¿i tehnologii inovative în acest domeniu, despre cre¿terea animalelor ¿i rela¡ia fermierilor cu autoritå¡ile ¿i multe altele.

Agri Alian¡a Agri-Alian¡a oferå o gamå completå de tractoare, combine, semånåtori, ma¿ini de fertilizat, pluguri, dezmiri¿titoare, recoltare furaje, selectare ¿i tratare semin¡e, încårcåtoare frontale ¿i telescopice, sprayere, sisteme pentru iriga¡ii, remorci, cisterne, GPS. În standul Agri-Alian¡a vor fi expuse tractoare Kubota M7173, M5002 Narrow, M644

111, EK1-261. O noutate în oferta companiei este vehiculul utilitar Kubota RTV, pe patru ¿enile ¿i echipat cu o benå, util în deplasarea în pantå sau pe teren alunecos. Vor mai fi expuse o ma¿inå de cârnit ERO (eficientå în viticulturå), un plug Kubota Seria RM2000, o semånåtoare de precizie Kubota Seria PP1450V (pe 6, 7 sau 8 rânduri), precum ¿i un atomizor Kubota XTA2110 (pentru tratamente în viticulturå).

Agrocomer¡ Compania este dealer Claas în România, cu 8 puncte de lucru pe partea de vest ¿i sud-vest a ¡årii, ¿i are în portofoliu ¿i alte branduri: Lemken, Amazone, Siptec, Oehler etc. Agrocomer¡ oferå flexibilitate în finan¡area achizi¡iei de utilaje agricole, inclusiv prin buy-back. Fermierii vor beneficia ¿i de servicii postvânzare, piese de schimb ¿i service de calitate. Pe perioada Agraria vor avea oferte promo¡ionale la gama de tractoare Arion 400-500 ¿i Axion 800-900, precum ¿i la achizi¡ia de combine Claas Trion 750.

AgroConcept AgroConcept va avea un stand foarte generos, poate cel mai bogat de pânå acum. De la combine ¿i tractoare New Holland de toate dimensiunile, pentru ferme mici medii ¿i mari, la utilaje Kverneland, remorci, echipamente de construc¡ii ¿i accesorii. Vor fi expuse în premierå 2 noi modele de tractoare New Holland, din gamele mici ¿i medii, ¿i un nou dezmiri¿titor de la Kverneland. AgroConcept are oferte de finan¡are ¿i pachete de reduceri pe perioada târgului. Pentru a sublinia aten¡ia deosebitå pe care o acordå fermierilor, întreaga echipå AgroConcept - localå ¿i centralå - va fi prezentå la Agraria ¿i va råspunde întrebårilor fermierilor legate de utilajele din portofoliu.

Amazone Amazone România va expune atât o serie de utilaje pentru prelucrarea solului minimum till, cât ¿i echipamente pentru pregåtirea patului germinativ prin aråturå, discuire ¿i reconsolidarea solului prelucrat. Profitul Agricol 14/2023

MA{INI & UTILAJE

agricole la Agraria 2023

Printre utilajele pe care speciali¿tii de produs ai companiei le vor prezenta cu lux de amånunte fermierilor se numårå cultivatorul Ceus 3000-TX, pentru cultivarea miri¿tilor, a solului în general, afânarea în profunzime, pregåtirea patului germinativ, mai ales pentru suprafe¡ele cu multå materie organicå.

Dicor Land Dicor Land oferå fermierilor numeroase utilaje pentru prelucrarea solului, iar la Agraria va prezenta în stand un plug Lemken Diamant 16 M, cu 7+1 trupi¡e, ideal pentru aråtura de toamnå

Profitul Agricol 14/2023

sau de primåvarå, ¿i un cultivator Lemken Heliodor 9 400 DRF, optim pentru prelucrarea miri¿tii. Vor fi expuse ¿i remorci Pronar, modelele PDT 340, NV161/1 ¿i VMP 10S. Tot de la producåtorul Pronar va fi în stand ¿i grebla rotativå ZKP 350. Va fi prezentat ¿i hederul Olimac Drago II, pe 6 rânduri, pentru recoltarea porumbului ¿i florii-soarelui. Fermierii vor putea vedea un tambur de la Irtec ¿i vor putea cere detalii ¿i despre alte sisteme de irigat aflate în portofoliul companiei. Va fi expuså ¿i presa de balotat Maschio Gaspardo Entry 150 ¿i va fi prezen-

tatå ¿i semånåtoarea Maschio Gaspardo MTE - R 300 pe ¿ase rânduri, pentru culturi prå¿itoare.

IPSO Agriculturå John Deere tocmai a sårbåtorit fabricarea tractorului cu numårul 2.000.000 la fabrica din Mannheim, Germania, iar IPSO Agriculturå, importator autorizat al acestei mårci, va prezenta o serie de tractoare din gama asamblatå la F fabrica respectivå. Fermierii vor

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

putea cere detalii despre modelele de tractoare John Deere 6155M ¿i 6R230, precum ¿i 7R290. Va fi prezentat ¿i modelul 5100M echipat cu încårcåtor frontal. În stand va fi expuså ¿i combina John Deere T670 HM cu motor de 450 CP, cu 6 cåi¿ori ¿i buncår de 11.000 l. Vor mai fi expuse ¿i alte utilaje: un mixer de furaje Kuhn Euromix 1270, grebla rotativå GA 3201, semånåtoarea de plante prå¿itoare Kuhn Maxima 3 RT E, cultivatorul Optimer 403R, scarificatorul TN 4000 D9R Profi, cultivatorul Swifter SN 3000, presa de balotat F441M MultiCrop, tamburi de iriga¡ii Rainstar ¿i Bauer ProRain.

IRUM Atrac¡ia principalå a standului IRUM vor fi, desigur, tractoarele TAGRO fabricate de firma mure¿eanå. Tractorul agricol TAGRO, echipat cu motor Stage V, de 3,6 l, 102 CP, trac¡iune 4x4, va fi prezentat în premierå în trei culori diferite (ro¿u, negru ¿i verde militar), alåturi de alte tractoarele agricole de dimensiuni mai mici - TAG 24R, TAG 50C, TAG 50CH ¿i TAG 60C. Va fi expuså ¿i o gamå largå de utilaje agricole: preså de balo¡i, semånåtoarea de prå¿itoare MT6, semånåtoarea de påioase Nina ¿i o cositoare de 2,4 m, toate produse de Maschio Gaspardo. Pe lângå acestea vor mai fi prezentate un încårcåtor cu cupå Croco de 1,2 m, încårcåtor frontal IRUM S900, 46

tocåtor Zanon TFZ 2500, plug Alpler DPH 123, remorcå Marpol, grapå cu disc Alper ¿i grapå cu discuri Euro-Masz.

Maschio Gaspardo Producåtorul de utilaje de la Chi¿ineu Cri¿ va avea în stand o gamå variatå de utilaje pentru prelucrarea solului, semånat ¿i tratarea culturilor, echipamente de cosit ¿i pentru fân. Iatå câteva dintre acestea: scarificator Artiglio 300/7A, plug purtat Unico Passo L 5+1 D95 MP4WD, grapå cu discuri Veloce 300 cu rulou packer, semånåtoare de påioase mecanicå Nina 400 / 31 DS, semånåtoare de precizie MTE-R 6 pentru plante prå¿itoare. Vor fi expuse ¿i prese de balotat: Mondiale 120 Combi, cu camera fixå combinatå cu înfoliator, Extreme 266 HTC cu camerå variabilå, pentru balo¡i rotunzi, Entry 120 cu camerå fixå, pentru balo¡i rotunzi. Vor mai fi prezentate o tocåtoare lateralå model Giraffa L DX 170 SE ¿i model Barbi, cositoarea lateraltå Debora ProDisc 300, ma¿ina de împrå¿tiat îngrå¿åminte Primo ISO EW, un sprayer tractat Campo ¿i o greblå Golia Pro 470.

Sigma România Importator autorizat al mårcii Massey Ferguson, Sigma România va expune numeroase tractoare, proiectate så sporeascå productivitatea atât în ferme vegetale sau zootehnice mici ¿i

medii, cât ¿i în cele mari. În stand vor fi aliniate modele de tractoare cu puteri de la 105 CP la 400 CP. De asemenea, va fi expuså ¿i o combinå Ideal, precum ¿i încårcåtorul cu bra¡ telescopic MFTH 8043 Standard Stage 5 Efficient, de 135 CP, cu capacitate de ridicare de 4,3 tone, la înål¡imea de pânå la 7,5 m. La unele tractoare ¿i la combinå vor fi afi¿ate pre¡uri promo¡ionale.

Tehnofavorit Compania româneascå producåtoare de ma¿ini ¿i echipamente agricole prezintå la târg ma¿ini de erbicidat, cu pulverizatoare ¿i cu rampe de erbicidat, dotate cu sisteme de control al debitului, duze reglabile ¿i alte caracteristici pentru eficien¡å ¿i precizie în aplicarea erbicidelor. Vor fi expuse instala¡ii de tocat balo¡i pentru procesarea furajelor în ferme, iar în portofoliul Tehnofavorit se mai aflå ¿i fabrici de nutre¡uri combinate care cuprind o varietate de modele de mori, amestecåtoare, tehnici de transport ¿i dozatoare de premix. Ca noutate, va fi prezentatå drona D30 cu o capacitate de 30 litri, care poate lucra la temperaturi de la -10°C la 70°C, dotatå cu camerå video ¿i ghidatå prin telecomandå cu ecran. Pe perioada târgului se aplicå discount de 5% la toate echipamentele ¿i produsele pentru tratarea culturilor. Profitul Agricol 14/2023

MA{INI & UTILAJE AgroConcept: Recoltare eficientå cu New Holland CR AgroConcept propune fermierilor pentru sezonul de recoltare a cerealelor gama de combine New Holland CR. Acestea au cabinå Harvest Suite Ultra cu suprafa¡å vitratå de 6,3 mp ¿i nivel de zgomot de numai 73 dBA ¿i dispun de tehnologia Dynamic Feed Roll (avertizare de la heder la apari¡ia blocajului la alimentare). La acestea se adaugå sistemul Twin Rotor de batere ¿i separare cu douå rotoare, echipament de cernere OptiClean, cu copierea pantei Self Leveling, ¿i sistem Intellisense pentru setåri automate ale recoltårii. Dicor Land: Hedere performante Olimac Dicor Land are în portofoliu o serie de hedere performante, marca Olimac, care asigurå o recoltare rapidå a culturilor prå¿itoare ¿i cu pierderi minime. Drago Gold pentru 6, 8, 12, 16, 18 rânduri se poate instala pe orice tip ¿i marcå de combinå. Drago 2 are plåci depånu¿åtoare, ce permit o recoltare completå, fårå pierderi, inclusiv a culturilor culcate la påmânt. Drago GT dispune de plåci depånu¿åtoare reglate automat, pentru evitarea pierderilor de boabe între plåci, ¿i are ¿i tocåtoare tip foarfecå pentru coceni. Amazone: AutoTS pentru o fertilizare inteligentå Sistemul de împrå¿tiere la limita solei AutoTS integrat în disc, cu care sunt dotate echipamentele Amazone de împrå¿tiat îngrå¿åminte, asigurå o fertilizare mult mai eficientå la marginea terenului. Îngrå¿åmântul este distribuit fårå a fi deteriorat, prin palete de împrå¿tiere mai scurte, ¿i nu depå¿e¿te marginea câmpului. Activarea modului AutoTS se face din cabinå, iar plantele sunt fertilizate ¿i se dezvoltå uniform inclusiv pe marginile tarlalelor. 48

Cre[te cererea de sprayere Amazone Partener al Amazone România, AgroWest a livrat såptåmâna trecutå în localitatea Cernat, Covasna, primul dintre cele 6 sprayere Amazone Pantera 4504 W pregåtite spre a fi aduse în zonå. Acoperå lå¡imi de lucru de pânå la 40 m ¿i oferå productivitate ¿i performan¡e sporite pentru protec¡ia preciså a culturilor ¿i operarea facilå.

Rampele ContourControl asigurå o ghidare verticalå a bra¡ului ¿i pot fi înclinate în jos ¿i astfel se men¡ine întotdeauna cu precizie distan¡a fa¡å de suprafa¡a-¡intå. SwingStop optimizeazå pozi¡ia orizontalå. Ghidajul hidraulic al bra¡elor func¡ioneazå foarte rapid ¿i precis ¿i permite viteze de deplasare mai mari la aplicarea tratamentelor. Precizia pulverizårii poate fi sporitå prin comutarea electricå individualå a duzelor AmaSelect care echipeazå Amazone Pantera 4504.

Arpad DOBRE

Utilaje pentru prelucrarea biomasei ASFOR - Asocia¡ia Forestierilor din România a prezentat recent, într-o platformå forestierå de lângå Sinaia, câteva utilaje pentru prelucrarea biomasei rezultate din exploatarea lemnului. De regulå, în timpul acestor opera¡iuni, masa lemnoaså sub¡ire (crengile, vârfurile arborilor) råmâne în pådure, fårå a fi utilizatå. MIGAB Forest, o companie licen¡iatå de ASFOR så exploateze lemnul, are în dotare o serie de utilaje de prelucrare primarå, printre care o remorcå de colectare ¿i presare a resturilor lemnoase (biomaså), un utilaj de tocare a acestora, precum ¿i echipamente de curå¡are de crengi a arborilor. Tocåtura rezultatå din prelucrarea biomasei este foarte utilå pentru cei care au centrale termice pe lemn, precum ¿i în legumiculturå, la încålzirea

serelor ¿i solariilor. Ciprian Dumitru Muscå, pre¿edinte ASFOR, spune cå aceste centrale termice automate pot fi achizi¡ionate ¿i cu fonduri europene, prin Programul Opera¡ional Infrastructurå Mare (POIM) - Axa prioritarå 6.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 14/2023

MA{INI & UTILAJE

Combinele Deutz-Fahr C6, performante în orice ferm\ vegetal\ Deutz-Fahr C6205 este o combinå cu multe dotåri interesante. Un astfel de model a fost livrat recent unui fermier giurgiuvean de cåtre NHR Agropartners, care oferå modele ¿i configura¡ii pentru orice tip de fermå ¿i pentru orice tip de culturi de påioase ori prå¿itoare. Gama C6 include modelele C6205 ¿i C6205TS, cu 5 cåi¿ori ¿i echipate cu motor Deutz TCD L6 de 6,1 litri, 6 cilindri, cu sistem turbo. Acesta are o putere nominalå de 230 CP (maximum 250 CP) ¿i corespunde cerin¡elor normei de poluare Tier V, fiind echipat cu sistem de reducere cataliticå selectivå (SCR). Speciali¿tii NHR Agropartners spun cå aceste combine au cel mai bun consum de combustibil din clasa lor ¿i au cabine confortabile, cu comenzi ergonomice ¿i intuitive, reglajele se fac u¿or, iar gresarea este centralizatå.

Båtåtorul cu diametrul de 600 mm este format din 8 bare robuste ¿i are viteze de rota¡ie de la 420 la 1250 rpm, cu performan¡e foarte bune pe toatå gama de viteze. Contrabåtåtorul are bare amplasate într-un un unghi de înfå¿urare larg, pentru a folosi suprafa¡a de separare cât mai eficient posibil. La acestea se adaugå turboseparatorul, care måre¿te capacitatea de lucru a combinei de recoltat cu aproximativ 20%, chiar ¿i la recoltarea culturilor foarte dense sau în condi¡ii dificile, precum cu paie verzi ¿i cu cantitå¡i mari de buruieni. Buncårul de cereale are o capacitate de 7.000 de litri, iar capacitatea de descårcare de 75 l/m asigurå descårcarea rapidå chiar ¿i din mers, datoritå tubului de evacuare amplasat la înål¡imea de de 4,5 m.

Arpad DOBRE

Dotåri op¡ionale NHR Agropartners oferå o serie de dotåri op¡ionale pentru combinele C6205 ¿i C6205TS: - kit conversie pentru porumb, inclusiv cilindru suplimentar pentru elevatorul central, plåci acoperire båtåtor, contrabåtåtor porumb (distan¡å între bare de 20 mm), - sitå superioarå reglabilå (cu fante de 44 mm), - multiplicator tura¡ie melc încårcare buncår, - func¡ia de Autocontrol (pentru flotare lateralå a hederului ¿i controlul înål¡imii de tåiere), - trapå de pietre cu balamale, - cuplå rotativå la cåruciorul pentru heder, - 2 girofaruri care se pornesc automat când buncårul de boabe este plin etc.

Recoltare eficientå chiar ¿i în condi¡ii dificile Sistemul de treier al modelului C6205 oferå acelea¿i performan¡e ridicate ca ¿i “fra¡ii” såi mai mari (din gamele C7 ¿i C9) cu orice tip de recoltå ¿i calitate foarte bunå a cerealelor ¿i a paielor.

Profitul Agricol 14/2023

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila

Costuri ridicate, venituri sc\zute, siguran]a alimentar\ suspendat\ Mai deunåzi vorbeam cu colegul Andrei Ostroveanu despre costurile de înfiin¡are a culturilor agricole din acest an ¿i îi spuneam cå acestea variazå în jurul a cca 6.500-7.500 lei/ha, în func¡ie de culturå ¿i tehnologia adoptatå. Deci la 1 leu/kg grâul, foarte mul¡i vor fi în colaps, mai ales cå seceta “rânje¿te” pe mari pår¡i din ¡arå. Prima oarå când am fåcut publicå cifra, destul de mul¡i colegi fermieri, mai ales persoane fizice care nu ¡in contabilitate sau o ¡in în partidå simplå, au contestat valoarea pe principiul “scump, la noi este mai ieftin”. Asta pentru cå nu au luat în calcul ¿i costurile indirecte. Rapid dacå adunåm, îngrå¿åmintele sunt vreo 1.500-2.000 lei/ha, asta depinde ce ¿i cât vrei så dai, semin¡ele vreo 500-1.000 lei în func¡ie de culturå ¿i ce alegi så folose¿ti ca soi sau hibrid, tratamentele fitosanitare plus îngrå¿åmintele foliare se duc ¿i ele spre 500700 lei/ha, apoi mai pui lucrårile mecanice plus salarii ¿i plus piesele de schimb ¿i uite a¿a ajungi u¿or la 4.0004.500 lei/ha.

La aceastå cifrå mai adaugi ¿i arenda, care este ¿i ea echivalentul a 1.0001.500 kg grâu/ha în func¡ie de zonå ¿i teren, adicå vreo 1.000-1.500 lei/ha, ¿i când crezi cå ai scåpat, mai aduni ¿i impozite locale, dobânzi, amortisment sau alte costuri indirecte. Veniturile fermierilor, în schimb, sau diminuat cu cca 30-40% la cereale, iar la oleaginoase s-a înjumåtå¡it pre¡ul destul de repede în ultimele 2-3 luni. În plus, så nu mai vorbim cå subven¡iile pe suprafa¡å, în loc så creascå, chiar au scåzut u¿or cu noul PNS, care prevede înså mult mai multe condi¡ionalitå¡i, cum ar fi ecoschema, care anul acesta aduce obliga¡ia de a cultiva un plus de 5% culturi leguminoase, unde mazårea este un pariu pierdut la profitabilitate, cum este ¿i situa¡ia în care ai crede cå Dinamo ar bate pe Real Madrid. Iar la anul vom vorbi foarte probabil ca cei 5% så fie låsa¡i pârloagå, adicå situa¡ie în care fermierul nu va semåna nimic, dar prime¿te o subven¡ie mai micå, plåte¿te arendå, are costuri indi-

recte la fel, suportå amortisment ¿i în final are o pierdere mai mare, doar fiindcå a¿a cere UE împreunå cu ¡årile membre. Are cineva o explica¡ie pentru ce se întâmplå? Primele explica¡ii asupra scåderii pre¡urilor sunt ale celor care sus¡in pia¡a liberå, care pânå la un punct sunt corecte, în sensul cå aceste scåderi se manifestå global, dar oare scåderea este relativ la fel? ªi argumentele fermierilor sunt corecte, în sensul cå astå toamnå li s-a cerut de autoritå¡ile europene ¿i na¡ionale så accepte boicotul împotriva gazelor ¿i a îngrå¿åmintelor ruse¿ti, fapt ce a adus o triplare a costului îngrå¿åmintelor chimice, iar acum acelea¿i autoritå¡i închid ochii complice ¿i permit ca Rusia så poatå exporta îngrå¿åminte unde ¿i cum dore¿te, la pre¡uri mult scåzute, fårå så mai conteze cå astfel se alimenteazå financiar ma¿inåria de råzboi. În plus, nu trebuie uitate ipocrizia ¿i la¿itatea Comisiei Europene, ale autoritå¡ilor na¡ionale ¿i ONG-urilor verzi la culoare, inclusiv ale celor române¿ti, care au aprobat sau au tåcut mâlc când produsele ucrainene, în loc så fie tranzitate cåtre ¡årile africane cum a fost în¡elegerea ini¡ialå, au fost vândute pe pia¡a comunitarå. Vorbim de produse agricole ucrainene importate în UE, care au fost ob¡inute cu costuri mult reduse datoritå cultivårii de organisme modificate genetic, dar ¿i cu folosirea de produse fitosanitare ieftine, dar interzise în comunitate pe motive de siguran¡å alimentarå. Oare acum nu mai este importantå siguran¡a alimentarå a Europei? În rest, numai de bine.

Profitul Agricol 14/2023

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 14/2023

PAGINA DE HOBBY {oldanii de m=ine Antologicul „¿oldan cât un vi¡el” al lui George Topârceanu, evocat în savuroasa poezie „La vânåtoare”, î¿i are îndeob¿te sorgintea în prima serie de pui pe care iepuroaica îi aduce pe lume primåvara, astfel ca iarna ace¿tia så ajungå a nu mai putea fi, la prima vedere, deosebi¡i de pårin¡i. Întâia genera¡ie anualå de iepuri-decâmp este cea mai importantå pentru economia speciei. Dacå ies cu bine din confruntarea cu inerentele capricii ale vremii, cu prådåtorii ¿i cu tot mai sofisticatele lucråri agricole, urechea¡ii vernali (de primå mânå, cum ar spune un podgorean), ajung ei în¿i¿i matcå, suplinind astfel pagubele pe care iarna le va fi produs în contingentul seniorilor. Al doilea ¿i, uneori, al treilea rând de urma¿i dintr-un an au mai mult valoare asiguratorie: pierderile sunt consistente, în condi¡iile în care to¡i du¿manii naturali î¿i sporesc nevoile trofice, având ei în¿i¿i pui de hrånit. Câinii ciobåne¿ti supranumerari, cei hoinari ¿i ogarii braconierilor au, la rândul lor, un cuvânt greu de spus în aceastå ecua¡ie. ºin minte cât ne intrigau, cu ani în urmå, pârloagele. Bogate în vânat datoritå extraordinarei biodiversitå¡i vegetale, le socoteam un afront adus eficien¡ei în utilizarea ra¡ionalå a påmântului. Dar, de când s-au împu¡inat pânå la dispari¡ie, noi, vânåtorii, pot spune cå le sim¡im lipsa. Fårå îndoialå cå ¿i sålbåticiunile. Toamna târziu ¿i iarna, citind urmele de pe zåpadå, intram în câte un desi¿, cu ochii la evolu¡ia câinilor no¿tri scotocitori. Partenerii no¿tri patrupezi ori råmâneau în aret, iar acest lucru îl intuiam prin nemi¿carea îndelungatå a vegeta¡iei înalte ¿i încâlcite, ori stârneau pur ¿i simplu vietatea destinså ca un resort din culcu¿. La Negoie¿ti, în Prahova, cu pu¡in înainte de Cråciun, parcurgând ca flanc înaintat o pârloagå îngustå ¿i lungå, am dat peste cap numai Profitul Agricol 14/2023

eu cinci urechea¡i, nemaivorbind de performan¡ele celorlal¡i trei camarazi. Pe loc, am ¿i decis cu to¡ii încheierea partidei, dupå nici o orå de când intraseråm în teren… Vânarea iepurelui „la sårite” sau „la picior” are dichisul ei, ca, de altfel, ¿i cea „la goanå” cu båtåia¿i (gonaci ori håita¿i), pu¿ca¿ii fiind a¿eza¡i în preala-

bil, de cåtre organizatori, în standuri. Este ¿tiut cå râvnitul „mågar în miniaturå”, vorba aceluia¿i poet adorator al Dianei, se bazeazå îndeosebi pe auz, apoi pe våz ¿i pe sim¡ul olfactiv. Mårimea urechilor sale este elocventå, cåci ele sunt menite så capteze sunete dintre cele mai discrete. De aceea, orice zgomot îi capteazå aten¡ia, alertându-l. Niciodatå nu e sigur dacå un fo¿net abia perceptibil poate fi pus pe seama vântului, iscat din senin, sau dacå deconspirå apropierea vreunui neprieten, tiptil, furi¿at, cu toatå precau¡ia. De mic, instinctiv, puiul de iepure ¿tie så se fereascå de primejdii, fåcându-se una cu påmântul. Cu timpul, înva¡å cå nu trebuie så stea în pådure când plouå ori când, topindu-se, zåpada sau chiciura cade de pe crengile arborilor. Pe vânt, nu îl gåse¿ti nicicum în porumbi¿te: frunzele uscate ¿i tåioase

fo¿nesc continuu: îl bruiazå. Pe zåpadå scrobitå de ger sare departe, pentru cå, oricâte precau¡ii ¿i-ar lua vânåtorul, ecoul pa¿ilor såi se amplificå incredibil de mult. Chiar mergând ca pisica pe omåtul sticlos, omul va avea decep¡ia simplei urmåriri cu privirea a ¿oldanilor profila¡i în zare, în fugå nåprasnicå, mult peste båtaia pu¿tii. Am asistat la acest spectacol de nenumårate ori, singurul avantaj al zilei petrecute astfel råmânând doar men¡inerea condi¡iei fizice, a noastrå ¿i a iepurilor.

De regulå, aråtura veche, cu brazde adânci – pavåzå împotriva vântului –, este imbatabilå ca de prilej întâlnire a vânåtorului cu mica sålbåticiune care sare cu totul nea¿teptat, nu doar înainte sau lateral, dar ¿i în urmå, dupå ce a fost depå¿itå. Acolo, în aråtura veche, î¿i aflå såla¿ul pe timpul zilei iepurii toamnei târzii ¿i ai iernii. Numai cå stârnirea lor din culcu¿ul ca o covatå necesitå efort ¿i tenacitate, uneori pânå la epuizare. Cheta scurtå a câinelui este aici obligatorie ¿i trebuie descurajat cu fermitate apetitul unor „atle¡i” pentru urmåriri inutile ¿i interminabile. Altfel, putem exclama, din timp în timp, asemenea lui mo¿ Zuza, pitorescul personaj al scriitorului Traian Ulea: „Ptiu, drace! Ia uita¡i-vå cum trece dealul bor¿ul meu…”

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate

21 - 24 aprilie La Jucu, în inima Transilvaniei, î¿i deschide por¡ile Agraria. Organizatå de aceea¿i echipå inimoaså (DLG Intermarketing) care organizeazå ¿i AgriPlanta, se anun¡å deja o expozi¡ie pe cinste. 23 mai La Dude¿tii Noi, lângå Timi¿oara, se organizeazå Ziua Câmpului Merpano. Este o platformå cu 15 hectare de loturi demonstrative ¿i peste 150 de soiuri ¿i hibrizi.

USV a deschis o b\c\nie pe principiul “De la ferm\ la furculi]\!” Universitatea de ªtiin¡ele Vie¡ii Regele Mihai I al României Timi¿oara a inaugurat, în 6 aprilie, o båcånie cu produse agroalimentare locale, în cadrul Sta¡iunii Didactice. Proiectul a avut sus¡inerea speciali¿tilor de la cele 6 facultå¡i, iar adresa se aflå pe drumul ce leagå calea Torontalului de calea Aradului. Rectorul Cosmin Popescu a explicat: “Am vrut så respectåm principiul dorit de

25 - 26 mai La Bucure¿ti are loc RALF, a VII-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå. 25 - 28 mai La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta - RomAgroTec.

Uniunea Europeanå intitulat «Din fermå direct pe masa consumatorului» (Farm to fork - De la fermå la furculi¡å). Am vrut så aråtåm cå se poate pune în aplicare un asemenea principiu la Timi¿oara, deschizând o båcånie cu produse agroalimentare locale, proaspete, venite direct de la producåtorii autohtoni din regiunea Banatului. Astfel, am scurtat distan¡a pânå la consumator”. Multe dintre produse provin din fermele USV, dar ¿i de la producåtorii locali din jude¡ele Timi¿, Cara¿-Severin ¿i Hunedoara. În magazin existå ¿i produse sub marca brandului “Produs în Banat”. Pe etichete se aflå toate informa¡iile cu privire la produs: provenien¡a sa ¿i calitå¡ile specifice. Pe viitor cetå¡enii î¿i vor putea comanda produsele dorite ¿i le vor primi acaså.

Gheorghe MIRON 28 iunie - 3 iulie La Jupiter se va ¡ine forumul Sate Inteligente. Se va vorbi despre energie verde, inova¡ie în mediul rural ¿i alte cuvinte frumoase.

de Dinu-Ioan Nicula

1 1

31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului!

ORIZONTAL: 1) Merge cu sacul la pescuit – Cap sec! 2) Cea fårå pereche – Inelul din ocean; 3) Unitate de maså – Transmiså cåtre 9 10 un cititor; 4) Garniturå iute – Dat în ciudå; 5) Strâng pe margini! – Baze de selec¡ie; 6) Li se acceptå så dea båtaie – Aripi de ¿oiman! 7) Ma¿inå de ridicat – Admis fårå demonstra¡ie; 8) Ei i s-a pus pecetea; 9) Spune adevårul de acum înainte; 10) Porniri spre o cale de acces.

CAREUL AGRICOL

2 3 4 5 6

7 8 9

12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare. 54

Solu¡ia careului din Nr. 13/2023 ORIZONTAL: RECOLTARE; ORATII - AXE; IOLE - PAVAT; DALAILAMA; BA - ISCUSIT; URS - CANINI; CIUCURE - AZ; I - POTECUTA; UMEZI - ONOR; MARITISURI.

VERTICAL: 1) Soi de pår pitic – A avea reflexe bune; 2) Asimilate cu for¡a – Scrise în carnet! 3) Unul dintre tonurile viorii – Formå de tipar; 4) Micul spårgåtor – A trece la inamic; 5) Unitate de transport pentru nisip – Dat pe datorie; 6) Prima la semånat; 7) Prinde miros – Tåia ¿i spânzura; 8) Ramuri de brad – Gurå de foc; 9) A întrecut orice måsurå; 10) Umplu foile rând pe rând. Profitul Agricol 14/2023

Profitul Agricol nr. 14, din 2023

Articles inside

Promo]ii [i oferte de ma[ini

MA{INI & UTILAJE Valentin M\rginean [i-a luat utilaje cu bani din Ungaria

Auditul speciali[tilor britanici la ANSVSA

Cum se ob]ine certificatul de înso]itor pentru animale

Bani pentru registrele genealogice

EFSA recomand\ ad\posturi pentru grupuri mici de vi]ei

Adrian Balaban î[i reface fermele

CRE{TEREA ANIMALELOR Reducerea carantinei pentru oile exportate

Cooperativa Bun\t\]i Locale a primit utilajele pentru fabric\

BASF Smart Technology, solu]ia pentru protec]ia legumelor

cu eficien]\ dovedit\ la rapi]\

Mospilan 20 SG - insecticid

Azo-Speed Amino la cereale 5 avantaje

cultura de floarea-soarelui

Saaten-Union [i ameliorarea la

[i Talisman postemergent al buruienilor

Pachetul erbicid Cuter Importan]a controlului

C U LT U R I V E G E TA L E

eficien]\ [i randament în orice condi]ii

Starea câmpului în zonele cele mai afectate de secet\

VEGETALE Rezerva de ap\

Pre]uri [i Pie]e

Bayer va investi înc\ 60 de milioane de euro în unitatea de produc]ie de semin]e din Ucraina

India ar putea importa produse lactate

Cum s\ aducem agricultura mai aproape de tineri

Num\rul fermelor din Europa a sc\zut

Biden men]ine prin veto legea apelor

Unii fermieri americani accept\ restric]iile impuse de Mexic

Ultima or\! AAC cere interzicerea tranzitului [i importurilor din Ucraina

Banca Mondial\ vede agricultura ca pe o surs\ de poluare

Ucraina [i Polonia au g\sit o solu]ie

Protestul Na]ional al Agriculturii> O mobilizare exemplar\

Desp\gubiri pentru culturile de prim\var\

Drul\ cere demiterea lui Petre Daea

Un miting prea mare pentru un ministru tot mai mic