Profitul Agricol nr. 16, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 16 din 26 aprilie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

Când capra vecinului o omoarå pe a noastrå “Eu cred cå guvernan¡ii actuali nu gândesc ¿i nici nu ascultå de cei care gândesc încå”, spune sarcastic europarlamentarul Eugen Tomac, pre¿edintele Partidului Mi¿carea Popularå. Omul lui Traian Båsescu cum ar veni... A stat pu¡in ¿i a socotit: este oare suficientå måsura sigilårii tirurilor care intrå în România din Ucraina, a¿a cum ne asigurå ministrul Petre Daea? Cine verificå numårul mijloacelor de transport care vin din ¡ara vecinå cu cereale, dar ¿i cu produse alimentare? Ucraina este o problemå europeanå, nu româneascå, fiindcå Uniunea Europeanå a ridicat taxele vamale, crede Tomac. “A¿a cum ne pun pe noi så preluåm cote de imigran¡i, a¿a trebuie så le cerem ¿i noi: când marfa ucraineanå intrå în ¡arå, trebuie så aibå destina¡ie verificabilå. Nu poate gestiona nimeni altfel 12 milioane de tone de cereale. Este singura måsurå valabilå.” Tomac ¿tie cå marii jucåtori de pe pia¡å, când au våzut anul trecut cå s-a fåcut 1,9 lei kilogramul de grâu, în loc så vândå grâul adunat, au cumpårat repede altul de la ucraineni ¿i i-au fåcut acte române¿ti. În paralel cu cerealele, intrå în România mari cantitå¡i de carne, de pui, de ouå ¿i lapte. Aceste produse nu se verificå ¿i Ucraina nu respectå nici pentru ele legisla¡ia europeanå. Intrå aflatoxinå, viru¿i de pestå porcinå africanå sau de gripå aviarå. Problemele produselor alimentare nu au fost abordate la întâlnirea dintre Petre Daea ¿i ministrul Agriculturii din Ucraina. “La solicitarea polonezilor, se va discuta ¿i aceastå chestiune”, spune Eugen Tomac. Pânå gåsim solu¡ii, chestiunea trebuie abordatå pe cote. Cât permite pia¡a românå så intre ¿i så se vândå rapid? Altå solu¡ie nu existå. Altfel, se vor pråbu¿i ramuri întregi din economia agricolå a ¡årii noastre. Din Ungaria ¿i din Polonia vine lapte ieftin. La noi, lan¡ul este foarte lung între producåtor, procesator ¿i magazin. Marii jucåtori Danone, Friesland, Delaco iau lapte ieftin ¿i îl aduc în România. În Belgia, unde salariul minim este 1.600 de euro, laptele este sub 1 euro litrul. La noi a ajuns 8-9 lei.” Eugen Tomac sus¡ine cå se poate rezolva numai prin controale suplimentare la vamå. Pentru ANSVSA, este o conjuncturå foarte bunå så cearå bani de la Uniunea Europeanå pentru dotarea cu laboratoare omologate pentru produse alimentare. Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 16/2023

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 16/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Comisia în¡elege, dar nu renun¡å la plan

Se fac controale în våmi, dar nu se opresc importurile

Problema îngrå¿åmintelor în viziunea Comisiei Europene 10

FNC-urile din Ungaria vor cereale din Ucraina Cerealele din Ucraina divizeazå Europa Apicultorii români cer ¿i ei interzicerea mierii din Ucraina Greva blocheazå cerealele din Argentina

Naturevo, un partenerde nådejde

Spectaculoasele utilaje din portofoliul Dicor Land

Evenimentele s\pt\m=nii UE a încheiat 2022 cu o balan¡å agroalimentarå pozitivå Vaca de lapte, o prioritate pentru ASAS Bani pentru acoperirea cheltuielilor de depozitare

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Click Pro, careu de avantaje pentru un porumb profitabil

Gr\dina, via [i livada

Comer¡ul ¿i consumul de rapi¡å ating niveluri-record în UE

Closer, excep¡ional în combaterea afidelor

Digitalizarea fertilizårii cu Amazone AmaSpread 2

Scade recolta de floarea-soarelui

Culturi vegetale La Turda, semånatul porumbului a întârziat cu o såptåmânå

Culturi mai sånåtoase cu Agrii

BASF Smart Technology, solu¡ia pentru protec¡ia legumelor

Agricultura digital\ Comisia se stråduie¿te så legifereze datele... fårå date

Scade produc¡ia mondialå de semin¡e oleaginoase

Opinii 31

Decenii mai calde ¿i mai bolnave!

Cre[terea animalelor

Hobby

Laptele binecuvântare sau blestem?

Gustul cafelei s-ar putea schimba

Vindem flori pânå ¿i în Japonia

Coarnele cerbilor

Producåtorii de votcå din Ucraina profitå

Mihai Petcu: Copiii mi-au salvat ferma

Cultura de rapi¡å, sub invazia dåunåtorilor, în Timi¿

Jean Ionescu: va fi un an agricol mediu

Întinerirea utilajelor Claas 25 mai vechi

Såmân¡a certificatå, primul pas spre o produc¡ie sigurå ¿i stabilå

Ma[ini & utilaje 36

Agricultura de precizie este prezentul, 37 nu viitorul

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII UE a încheiat 2022 cu o balan]\ agroalimentar\ pozitiv\ Comer¡ul agroalimentar al UE a totalizat 401,5 miliarde de euro în cursul anului precedent, cu o balan¡å pozitivå de 58 de miliarde de euro. Exporturile au atins 229,8 miliarde euro, o cre¿tere de 31% fa¡å de 2021. În aceste condi¡ii, Uniunea Europeanå råmâne cel mai mare comerciant mondial de produse agroalimentare. Cifrele sunt surprinzåtoare, fiindcå aceste evolu¡ii vin pe un fond de cre¿tere globalå a pre¡urilor. Cerealele, respectiv produsele de morårit ¿i panifica¡ie au crescut cel mai mult în totalul exporturilor europene. Ele au reprezentat 7%, respectiv 10% din exporturile UE. Au crescut ¿i exporturile de grâu cåtre economiile în curs de dezvoltare din nordul Africii ¿i Orientul Mijlociu.

Cele mai importante destina¡ii au fost Algeria (4,9 milioane de tone), Maroc (4,1 milioane de tone), Egipt (2,9 milioane de tone) ¿i Nigeria (2,5 milioane de tone). Lactatele råmân o surså importantå de venituri pentru UE, cu exporturi în valoare de 20,4 miliarde de euro. Între produsele din carne, prima pozi¡ie e ocupatå de carnea de porc, cu exporturi de 13,8 miliarde de euro, în ciuda scåderii cererii din partea Chinei. Regatul Unit este prima destina¡ie pentru mårfurile agroalimentare europene, cu o cincime din totalul exporturilor. Urmeazå Statele Unite, cu 13% din exporturile UE în 2022, ¿i China, cu 7%.

Robert VERESS

Valoarea importurilor Uniunii a crescut cu 32% fa¡å de 2021, ajungând la 172 de miliarde de euro. Prima pozi¡ie la importuri e ocupatå de semin¡ele oleaginoase ¿i proteaginoase, cu 25,8 miliarde de euro. Seceta a determinat o cre¿tere a necesarului de import pentru floarea-soarelui, boabe de soia ¿i porumb. Valoric au crescut ¿i importurile de fructe, nuci, cafea, ceai, cacao, condimente, de¿i volumele au råmas relativ stabile. Brazilia råmâne prima surså de import a produselor agroalimentare pentru UE, cu 12%, urmatå de Regatul Unit cu 9% ¿i Ucraina, care a depå¿it SUA.

Vaca de lapte, o prioritate pentru ASAS

Valeriu Tab\r\, pre[edinte ASAS

Pe 27 aprilie, Academia de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice organizeazå la Ia¿i, în cadrul Sta¡iunii de Cercetare de la Dancu, dezbaterea “Vaca de lapte - o prioritate pentru zootehnie”. Evenimentul începe la ora 10. Oaspe¡ii vor fi primi¡i de profesorul Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, apoi vor vizita laboratoarele de cercetare ale SCDCB Dancu. Gheorghe Vaida, inspector de specialitate ¿i consilier al pre¿edintelui ASAS, va vorbi despre selec¡ia geonomicå - o urgen¡å

pentru crescåtorii de taurine. Ceilal¡i speciali¿ti vor prezenta situa¡ia efectivelor ¿i structura bazei furajere la SCDCB Dancu, despre rolul Controlului oficial al produc¡iei (COP) în fermele de taurine, despre ra¡iile furajere utilizate în hrana vacilor de lapte ¿i importan¡a lor. Cunoscând preocupårile acestei sta¡iuni în transferul de embrioni, eu cred cå fermierii vor afla noutå¡i importante la aceastå conferin¡å.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 16/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Bani pentru acoperirea cheltuielilor de depozitare Guvernul a aprobat accordarea unui grant producåtorilor agricoli afecta¡i de cre¿terea importurilor de cereale din Ucraina. Pe scurt, ajutorul va compensa cheltuielile angajate de producåtorii agricoli pentru depozitarea grâului din recolta proprie a anului 2022, atât în magaziile sau silozurile lor, cât ¿i în cele ale ter¡ilor. Valoarea schemei de ajutor este de 99,2 milioane lei, echivalentul a 20,1 milioane euro. 10 milioane vor fi finan-

¡are externå nerambursabilå FEGA, iar 10 milioane de la bugetul de stat, prin MADR, pe anul 2023. Cuantumul unitar al grantului se exprimå în lei/tonå ¿i se calculeazå de cåtre APIA. Schema se aplicå pe întreg teritoriul României pe baza de criterii obiective ¿i nediscriminatorii, iar plå¡ile sumelor reprezentând grantul se efectueazå pânå la data de 30 septembrie 2023.

Comisia în]elege, dar nu renun]\ la plan Pre¿edintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat con¿tientå de cre¿terea importurilor de produse agricole ucrainene, dar cå, în virtutea pie¡ei unice ¿i a uniunii vamale, este nevoie de o abordare europeanå pentru a råspunde preocupårilor. În acest context, a men¡ionat trei propuneri pentru a aborda situa¡ia.

Prima ar fi acordarea unui pachet de sprijin de 100 de milioane de euro dupå cel de 56,3 milioane deja acordat (din care pentru România au ajuns doar 10 milioane de euro). În al doilea rând, Comisia spune cå va adopta måsuri preventive pentru anumite categorii de cereale produse în Ucraina, inclusiv grâu, porumb sau floarea-soarelui. Nu în ultimul rând, va demara o investiga¡ie privind alte posibile “produse sensibile. ¥n paralel cu investiga¡ia, ar trebui så se ac¡ioneze în vederea adoptårii propunerii legislative ce prevede extinderea cu încå un an a måsurilor comerciale autonome, dupå ce acestea expirå în 5 iunie 2023”. “Extinderea acestor måsuri excep¡ionale va consolida ancora de salvare comercialå a Ucrainei”, a informat pre¿edintele CE. pagin\ de

Arin DORNEANU Profitul Agricol 16/2023

Dacian Ciolo¿ a chemat Comisia în Parlamentul European Fostul comisar pentru agriculturå a anun¡at cå, la ini¡iativa sa, grupul Renew Europe a cerut ca subiectul cerealelor din Ucraina så fie dezbåtut în prima ¿edin¡å plenarå a Parlamentului European. Aceasta va avea loc pe 8 mai, la Strasbourg, în Fran¡a. Toate grupurile politice au acceptat. “Este important så audiem Comisia Europeanå pentru a ne explica ce måsuri a luat ¿i pentru a discuta ¿i decide ce måsuri mai sunt necesare”, a mai spus Ciolo¿. Se modificå Legea Laptelui Ministerul Agriculturii a decis så mofice art. 7 din Legea Laptelui (307/2022). Acesta stabile¿tie furnizorii de date pentru Observatorul laptelui ¿i al produselor lactate, respectiv ANSVSA, ANZ, APIA ¿i Autoritatea Vamalå. Modificarea va însemna înlocuirea Autoritå¡ii Vamale cu Ministerul Finan¡elor, întrucât Autoritatea Vamalå nu de¡ine decât date cu privire la importul din ¡åri ter¡e, iar cele privind schimburile intracomunitare sunt gestionate de alte institu¡ii subordonate Ministerului Finan¡elor. G7 ar vrea interzicerea tuturor exporturilor din Rusia Conform unei agen¡ii de preså din Japonia, G7 (Canada, Fran¡a, Germania, Italia, Japonia ¿i Statele Unite) va discuta interzicerea aproape totalå a exporturilor ruse¿ti. Dacå în prezent exporturile din Rusia sunt permise, cu excep¡ia unor produse restric¡ionate, noul sistem va func¡iona invers, prin interzicerea tuturor exporturilor, cu excep¡ia unora autorizate în mod explicit. Primul a reac¡ionat vehement fostul pre¿edinte Dimitri Medvedev, care a declarat cå în acest caz Rusia nu va prelungi acordul care permite exportul de alimente din porturile ucrainene de la Marea Neagrå. “În acest caz, coridorul din Marea Neagrå ¿i multe alte acorduri care îi intereseazå pe ei vor deveni istorie”, a declarat fostul pre¿edinte rus. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Se fac controale în v\mi, dar nu se opresc importurile Dupå Polonia, alte 3 state (Ungaria, Bulgaria ¿i Slovacia) au blocat ¿i ele, unilateral, importurile de cereale din Ucraina. România a decis så respecte legisla¡ia europeanå ¿i så evite procesele care ar putea fi intentate de exportatorii ¿i importatorii afecta¡i de restric¡ii. S-au instituit doar controale în våmi, fiind prelevate probe la fiecare transport.

utoritå¡ile de la Bucure¿ti nu au cedat cererilor celor de la AUR, de a interzice importurile de cereale din Ucraina, ¿i nici nu s-au aliniat statelor din estul Europei care au blocat deja achizi¡iile din ¡ara vecinå. A fost o mi¿care surprinzåtoare, pentru cå premierul Nicolae Ciucå a semnat ¿i el scrisoarea prin care, alåturi de omologii din Polonia, Ungaria ¿i Slovacia ¿i de pre¿edintele Bulgariei, solicitå Comisiei Europene måsuri urgente pentru eliminarea distorsiunilor din pia¡å cauzate de importurile din Ucraina. Scrisoarea a fost transmiså pe data de 31 martie, iar råspunsul Comisiei s-a låsat a¿teptat pânå miercuri, 19 aprilie. A fost un råspuns par¡ial pozitiv, ce pare o måsurå de temporizare: se vorbe¿te de o oprire scurtå, pânå pe 5 iunie 2023, a importurilor de grâu, porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å în cele cinci ¡åri, cu condi¡ia ca Polonia, Ungaria, Bulgaria ¿i Slovacia så ridice restric¡iile impuse unilateral. Nu putem ¿ti care ar fi fost decizia lui Petre Daea, dacå soarta importurilor de 8

cereale ucrainene ar fi depins strict de el. Dar, în Guvernul Ciucå, gestionarea importului de cereale din Ucraina sunt o “afacere turisticå”, pentru cå politicile comerciale ¿i afacerile europene intrå în atribu¡iile Ministerului Antreprenoriatului ¿i Turismului. Acesta gestioneazå inclusiv aplicarea prevederilor Regulamentului european 2022/870, care a instituit liberalizarea comer¡ului cu Ucraina pânå la 5 iunie 2023. Imediat dupå Pa¿ti, Ministerul Turismului s-a plâns, printr-un comunicat de preså, cå nu a primit de la cel al Agriculturii, informa¡ii legate de impactul aplicårii Regulamentului 2022/870 în România. Scandalul nu a degenerat, reprezentan¡ii MAT fiind implica¡i de ministrul Daea, ulterior, în demersurile pe care le-a fåcut legat de importurile din Ucraina. Acestea au fost numeroase, såptåmâna fiind plinå de demersuri diplomatice pe acest subiect. Miercuri, 19 aprilie, Daea a avut trei videoconferin¡e. Prima, cu omologul ucrainean Mikola Solski. A început la 14:30 ¿i a durat o jumåtate de orå. Solski a fost informat despre inten¡ia de instituire a verificårii calitå¡ii produselor importate din Ucraina în våmi, începând chiar din ziua urmåtoare, ¿i despre måsuri de securizare suplimentarå pentru transportul produselor care tranziteazå teritoriul României. Ministrului ucrainean i s-a solicitat så foloseascå toate mijloacele pe care le are la dispozi¡ie pentru reducerea exportului de cereale ¿i plante oleaginoase cåtre România. S-a stabilit o întrevedere directå între cei doi oficiali, pentru vineri, ora 9, la Bucure¿ti.

Dupå discu¡ia cu Solski, Daea a intrat în videoconferin¡å cu omologii din Polonia, Ungaria, Bulgaria ¿i Slovacia, pentru a se pune de acord asupra con¡inutului unei scrisori destinatå comisarului responsabil de comer¡ exterior, Valdis Dombrovskis, ¿i comisarului pentru agriculturå, Janusz Wojciechowski, cu “måsuri pe termen scurt mediu ¿i lung necesare pentru protejarea fermierilor”. La ora 17, reprezentan¡ii celor cinci ¡åri au intrat în videoconferin¡å cu Dombrovskis ¿i Wojciechowski. Din partea României, alåturi de Daea, au participat Hora¡iu Clepan, secretar de stat din MAT, Alexandru Bociu, pre¿edintele ANSVSA, ¿i 3 consilieri de stat din Cancelaria prim-ministrului. Dombrovskis a aten¡ionat cå måsurile unilateral luate de Polonia, Ungaria, Bulgaria ¿i Slovacia sunt ilegale ¿i le-a somat så le retragå, întrucât contravin Tratatelor de Aderare ¿i Acordului de Asociere încheiat între UE ¿i Ucraina. Mai mult, Comisia are în plan un set de trei måsuri care înså nu se vor aplica pânå când cele patru state “rebele” nu se vor conforma. Prima este un nou sprijin financiar, de 100 de milioane de euro, pentru cele cinci ¡åri.

Profitul Agricol 16/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII A doua måsurå este activarea mecanismelor de salvgardare excep¡ionalå, care înseamnå oprirea importurilor, în cele cinci ¡åri, pânå în data de 5 iunie, pentru grâu, porumb, semin¡e de floarea -soarelui ¿i semin¡e de rapi¡å. Aceastå måsurå poate fi luatå în 48 de ore dupå ce statele care au luat måsuri unilaterale ¿i le retrag. A treia måsurå este o investiga¡ie legatå de impactul altor produse de import, cu posibilitatea extinderii mecanismului de salvgardare ¿i în cazul lor. Propunerile Comisiei nu au fost imediat acceptate. Reprezentan¡ii celor cinci state au solicitat atât includerea, de la bun început, a mai multor produse în lista celor pentru care se interzic importurile, precum ¿i extinderea perioadei, dincolo de data de 5 iunie. Dombrovskis a cerut ca statele membre så se punå de acord în privin¡a revendicårilor, pânå la finalul såptåmânii trecute. Acest lucru, înså, nu s-a întâmplat. Vineri, la ora 9, conform în¡elegerii de miercuri, Daea ¿i omologul ucrainean, Mikola Solski, s-au våzut la MADR. Dupå discu¡ii, într-o conferin¡å de preså comunå, Daea a reiterat cå måsurile luate de Polonia, Ungaria, Bulgaria ¿i Slovacia sunt ilegale, iar România va a¿tepta decizia Comisiei, pânå în data de 25 aprilie, înainte de a ac¡iona. “Vrem så ne protejåm fermierii, dar så ¿i dåm curs cerealelor din Ucraina. (...) Când Comisia va hotårî så se opreascå importul, nu se va mai face

Profitul Agricol 16/2023

aceastå verificare în våmi”. În privin¡a mårfurilor aflate în tranzit, Daea a anun¡at cå toate mijloacele de transport vor fi sigilate, chiar dacå intrå sigilate. “Încercåm så aplicåm måsura ¿i la barje. Sigiliul va fi urmårit prin sistem, confirmat la destina¡ie ca fiind neviolat”, declara ministrul. Daea ¿i Solski au convenit så-¿i comunice, reciproc, såptåmânal, datele referitoare la cantitå¡ile care intrå în România pentru import, respectiv tranzit. “Såptåmâna viitoare va veni din nou Mikola. Ai på¿it pragul la prieteni, privirile umezite de lacrimile durerii ne-a determinat så cântårim atent, exact, echilibrat, lini¿tit ¿i sigur un drum al colaborårii. Pentru cå aståzi nu-i de azi pe mâine. E un drum al colaborårii noastre”, a încheiat Daea, cu patosul caracteristic. Mar¡i, 25 aprilie, probabil dupå închiderea edi¡iei, Comisia este a¿teptatå så-¿i comunice råspunsul final la solicitarea liderilor celor cinci ¡åri. Momentul este foarte interesant, fiindcå, pe de o parte, Comisia vrea o solu¡ie comunå. Pe de altå parte, întrucât Polonia, Ungaria, Bulgaria ¿i Slovacia nu au renun¡at la måsurile unilaterale, conform afirma¡iilor comisarului Dombrovskis ar urma så se respingå solicitårile celor cinci state sau så se amâne sine die aplicarea måsurilor anun¡ate. O asemenea decizie ar pedepsi, înså, ¿i România, care a respectat la literå legisla¡ia europeanå.

Robert VERESS

Cereali¿tii s-au întâlnit la Bucure¿ti Såptåmâna aceasta, la Bucure¿ti s-a desfå¿urat una dintre cele mai ample întâlniri dedicatå pie¡ei cerealelor, EuroGrainHub. Desfå¿urat timp de 3 zile (prima zi a fost de fapt o vizitå în Portul Constan¡a), evenimentul a reunit fermieri mari, comercian¡i, operatori logistici, procesatori, depozitari ¿i mul¡i, mul¡i al¡ii. Cheia de boltå a discu¡iilor, modul în care exporturile de cereale din Ucraina au schimbat pia¡a în Europa de Est. Cristina Cionga, director adjunct al FAPPR, a sus¡inut o prezentare a pie¡ei porumbului în România ¿i a vorbit despre oportunitå¡ile, dar ¿i provocårile recente, PNS ¿i cre¿terea randamentelor la hectar. S-a disputat finala Cupei Fermierilor Echipa Maria Group este câ¿tigåtoarea celei de-a III-a edi¡ii a Campionatului Na¡ional de Fotbal al Fermierilor, dupå un meci greu cu ºinutul Buzåului. Organizat de FAPPR, Campionatul de Fotbal al Fermierilor începe încet, încet så aibå prizå în lumea agricolå, poate ¿i datoritå premiilor substan¡iale ¿i excursiilor în America, cu care sunt råsplåti¡i câ¿tigåtorii. Consiliul Concuren¡ei discutå cu procesatorii de lapte Autoritatea de concuren¡å discutå cu retailerii ¿i procesatorii care inten¡ioneazå så facå parte din acordul voluntar pentru reducerea pre¡ului laptelui de consum, îndrumând companiile pentru a respecta regulile de concuren¡å. Acordul pentru reducerea pre¡ului pentru laptele de consum a fost convenit pentru o perioadå de ¿ase luni ¿i urmeazå så se aplice de la 1 mai. Reducerea de minimum 20% a pre¡ului la raft se va aplica laptelui de provenien¡å româneascå care costå peste 7 lei/litru ¿i se va împår¡i între retaileri (minimum 10%) ¿i procesatori (minimum 10%). Dupå aceasta, consiliul va discuta ¿i cu reprezentan¡ii Guvernului noi måsuri. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Problema îngr\[\mintelor în viziunea Comisiei Europene Panica instalatå în birourile Comisiei, la intrarea în iarnå, când pre¡urile îngrå¿åmintelor erau "la cer", s-a risipit, chiar dacå industria europeanå a fertilizan¡ilor minerali råmâne în regres. Acum, oficialii europeni care gestioneazå domeniul jubileazå: în absen¡a unor noi ¿ocuri majore pentru pie¡e, îngrå¿åmintele nu se vor mai scumpi. Iar asta înseamnå cå ¿i cerealele vor continua så fie ieftine ¿i, pe lan¡, alimentele.

“

Am reu¿it så ne adaptåm la dublul ¿oc al crizei energetice ¿i al invaziei ruse¿ti. Pre¡urile fertilizan¡ilor ar trebui continue så scadå sau în cel mai råu caz så se stabilizeze. E aproape sigur cå pre¡ul produselor agricole va continua så scadå. Vom avea o infla¡ie negativå peste un an”, spune un oficial al Comisiei. Aceasta a prezentat o serie de date despre situa¡ia europeanå a pie¡ei de îngrå¿åminte, admi¡ând cå acurate¡ea cifrelor e chestionabilå, neajuns ce se sperå a fi corectat prin activitatea Observatorului Pie¡ei. Conform aproximårilor Comisiei, ¡årile UE produceau 115.000 tone de îngrå¿åminte azotoase în luna ianuarie 2020, 2021, 2022. Uzual, produc¡ia scade în februarie, cre¿te iar în martie, 10

apoi scade din nou, treptat, pânå la 90.000 t în august; mai urcå la 100 mii în octombrie ¿i noiembrie, dar scade iar în decembrie. Ei bine, în august 2022 ¿i decembrie 2022, produc¡ia europeanå a scåzut sub 70 de mii de tone. 70% din produc¡ia de amoniac era inactivå în septembrie 2022, iar 30% din fabricile de îngrå¿åminte complet închise, în timp ce unele combinate au continuat så func¡ioneze cu amoniac importat. Produc¡ia din lunile noiembrie - decembrie 2022 ¿i ianuarie 2023 este cu 15-20% mai micå decât media ultimilor ani, din aceea¿i perioadå. Pe fondul scumpirii îngrå¿åmintelor minerale, au crescut importurile de îngrå¿åminte azotoase, în schimb au scåzut cele ale îngrå¿åmintelor cu P, K ¿i ale mixurilor. Motivul: a scåzut consumul de P ¿i K cu 10-15% în 2022. Scåderea consumului a fost mai micå în cazul N. Cauzele sunt ¿i pre¡urile (decizia fermierilor de a dråmui investi¡iile în inputuri), dar ¿i vremea secetoaså. Pre¡urile au crescut anul trecut cel mai mult pentru îngrå¿åmintele cu fosfor, ajungând la o medie de 1.100 euro/t în martieaprilie 2022; cel al îngrå¿åmintelor azotoase s-a apropiat de 940 euro/t cam în aceea¿i perioadå, iar al îngrå¿åmintelor cu potasiu de 860 de euro/t în perioada iunie-octombrie 2022. În prezent îngrå¿åmintele azotoase sunt la 450 de euro/t în medie europeanå, cele cu P ¿i K încå urcå pânå la 720 euro/t. Pre¡urile se men¡in foarte sus în Irlanda,

fiindcå distribuitorii au fåcut stocuri la costuri mari ¿i nu se aratå dispu¿i så-¿i asume pierderile. Fermierii încearcå acum så se organizeze pentru a importa ei în¿i¿i îngrå¿åminte. Uniunea nu a mai importat îngrå¿åminte din Belarus chiar dinainte de izbucnirea råzboiului, urmare a sanc¡iunilor impuse din cauza încålcårilor drepturilor omului de regimul Luka¿enko. Dupå invadarea Ucrainei, au scåzut importurile de îngrå¿åminte azotoase din Rusia cu circa 70%. Din august 2022 au crescut, din nou, în special în cazul ureei. Dar nu s-a ajuns la nivelurile de dinainte de råzboi. Scåderile de importuri din Rusia ¿i Belarus au fost compensate prin cre¿teri de importuri din alte surse. Comisia e fericitå, considerând cå dependen¡a de Rusia s-a redus. Înså Rusia continuå så råmânå principalul furnizor de gaz metan al Europei, care råmâne dependentå de importuri ¿i în ce prive¿te mineralele cu fosfor (sursele primare fiind China, Rusia, Maroc) ¿i potasiu (Canada, Belarus, Rusia). E improbabil ca industria europeanå de îngrå¿åminte så-¿i revinå din ¿oc anul acesta. Comisia le cere producåtorilor europeni så treacå la produc¡ia pe bazå de hidrogen, care ar necesita investi¡ii uria¿e, înså continuå så le submineze pozi¡ia din pia¡å, prin eliminarea taxelor vamale la importurile de îngrå¿åminte.

Robert VERESS Profitul Agricol 16/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Cerealele din Ucraina divizeaz\ Europa Uniunea Europeanå încearcå så-i calmeze pe fermierii din Europa de Est, dupå ce Polonia, Ungaria, Slovacia ¿i Bulgaria au interzis unilateral importul de cereale ¿i alte alimente din Ucraina. Fermierii sus¡in cå alimentele ieftine din Ucraina sunt comercializate ilegal pe pie¡ele locale, în loc så fie exportate spre alte destina¡ii, iar unele partide de dreapta încearcå så profite de nemul¡umirea lor pentru a ob¡ine voturi. “Partidele populiste de dreapta s-au bazat mereu pe fermieri, de¿i nu au fåcut mai nimic pentru ei în ultimii ani. Sau decis acum brusc så facå ceva pentru a-i atrage de partea lor ¿i cea mai simplå metodå a fost så amenin¡e cu blocarea exporturilor de cereale ale Ucrainei”, spune un analist de pia¡å. Uniunea Europeanå a condamnat atitudinea celor patru state, dar a alocat peste 100 de milioane de euro drept

compensa¡ii pentru fermierii din Europa de Est ¿i a anun¡at måsuri de monitorizare a destina¡iei exporturilor ucrainene. În plus, Comisia Europeanå a pornit o investiga¡ie care ar putea duce la impunerea unor restric¡ii ¿i pentru alte exporturi ale Ucrainei. Aproape imediat, guvernul polonez a cedat ¿i a acceptat reluarea transporturilor, cu condi¡ia ca acestea så tranziteze teritoriul Poloniei în convoaie închise.

FNC-urile din Ungaria vor cereale din Ucraina Asocia¡ia producåtorilor de furaje din Ungaria ¿i-a exprimat vineri opozi¡ia fa¡å de decizia Guvernului de la Budapesta de a interzice importurile de cereale ¿i oleaginoase din Ucraina, anun¡å Agerpres. Ei spun cå nu sunt de acord cu interzicerea importurilor din Ucraina într-un sezon ca acesta, în care expunerea pe importurile de porumb este foarte mare. Potrivit Asocia¡iei, un embargou pentru Ucraina înseamnå pierderea accesului la cea mai apropiatå ¿i cea mai avantajoaså, din punct de vedere Profitul Agricol 16/2023

economic, surså de materie primå. Aceste declara¡ii vin dupå ce, la finele såptåmânii trecute, autoritå¡ile de la Budapesta au decis så interzicå importul a 25 de produse agricole din Ucraina, inclusiv cereale, rapi¡å ¿i semin¡e de floarea-soarelui. Ungaria nu a fost prima ¡arå care a impus restric¡ii la importurile de produse alimentare din Ucraina, acest titlu revenind Poloniei, care a fost urmatå la scurt timp de Slovacia ¿i Bulgaria.

Drago[ B|LDESCU

O fermå din China este mai mare ca România Cea mai mare fermå din lume, Mudanjiang City Mega Farm din China, are o suprafa¡å totalå mai mare decât suprafa¡a arabilå a României. Ferma se întinde pe 11,2 milioane ha, are peste o sutå de mii de vaci ¿i produce aproximativ 800 de milioane de litri de lapte anual. A doua cea mai mare fermå din lume, China Modern Dairy, de¡ine un numår mai mare de animale, 230.000 de capete, dar mai pu¡in teren, 6 milioane de hectare. Pe locul al treilea mondial se claseazå ferma australianå Anna Creek, cu 3 milioane de hectare ¿i 10.000 de vaci de lapte. Pesta porcinå a ajuns ¿i în Singapore Un transport de porci vii din Indonezia a adus în Singapore virusul pestei porcine africane ¿i ar putea afecta grav aprovizionarea cu carne de porc a pie¡ei locale. Autoritå¡ile din Singapore au confirmat detectarea virusului în carcasele porcilor sacrifica¡i într-un abator ¿i încearcå acum så dezinfecteze clådirea. Importurile de porci din Indonezia, care asigurå aproape douå treimi din consumul de carne proaspåtå de porc din Singapore, au fost suspendate, iar guvernul încearcå så importe carne congelatå din Australia, Brazilia ¿i alte surse. CHN Industrial se retrage din Rusia Producåtorul de echipamente agricole CHN Industrial, care de¡ine mårcile Case IH ¿i New Holland, a anun¡at cå abandoneazå complet opera¡iunile din Rusia. Compania a suspendat exportul de echipamente în Rusia încå din luna martie 2022, dar a continuat pânå acum så plåteascå utilitå¡ile ¿i salariile celor 200 de angaja¡i. În anul 2021, CHN a avut vânzåri de 380 de milioane de dolari pe pia¡a ruså, echivalentul a 2% din încasårile totale. 11

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Taiwanul acuzå China cå a furat o varietate de ananas Chen Junne-jih, ministrul adjunct al agriculturii din Taiwan, a acuzat China cå a furat ¿i acum cultivå ilegal o varietate de ananas dezvoltatå de cercetåtorii taiwanezi. Denumit oficial Tainung Nr. 23, ananasul a fost lansatå în 2018, dupå 25 de ani de cercetåri. Fructul a primit imediat numele de “ananas-mango”, datoritå aromei. Este foarte rezistent la temperaturi ridicate î¿i påstreazå calitå¡ile mult timp pe rafturi. USDA investe¿te în micii procesatori de carne USDA anun¡at douå programe noi de subven¡ii, cu un buget total de 125 de milioane de dolari, pentru stimularea micilor procesatori de carne. Investi¡ia face parte dintr-un plan mai amplu în valoare de un miliard de dolari, prin care administra¡ia Biden încearcå så încurajeze competi¡ia pe pia¡a localå a cårnii, care este în prezent dominatå de un mic grup de companii foarte mari. Unul dintre programele de subven¡ii se adreseazå procesatorilor de carne de la animale native pe continentul american, de exemplu reni sau bizoni. Interzicerea OMG în Mexic i-ar putea falimenta pe cultivatorii locali de bumbac Fermierii care cultivå bumbac în Mexic se tem cå insisten¡a guvernului de a interzice total organismele modificate genetic i-ar putea împinge la faliment. Mexicanii cultivå încå din anul 1996 bumbac modificat genetic, care asigurå o productivitate dublå fa¡å de bumbacul normal. Din anul 2019, Mexicul nu a mai aprobat înså nici o varietate nouå de bumbac modificat, iar o lege care ar trebui så intre în vigoare în luna ianuarie 2024 interzice folosirea glifosatului, care este pesticidul necesar culturilor modificate. Fermierii spun cå plantele normale sunt foarte sensibile la secetå ¿i atacurile insectelor, a¿a cå planul guvernului mexican va duce la dispari¡ia totalå a industriei bumbacului. 12

Greva blocheaz\ cerealele din Argentina Inspectorii de cereale din Argentina au intrat în grevå ¿i toate exporturile de alimente din porturile de pe fluviul Parana ¿i din marele centru de distribu¡ie Rosario au fost suspendate. Greva a fost declan¿atå dupå dispute legate de opera¡iunile dintr-un port al ora¿ului Buenos Aires ¿i de taxarea excesivå a salariilor inspectorilor. Greva din Argentina a blocat absolut toate porturile din Rosario, care ¿i-au întrerupt activitatea. Alte ac¡iuni de protest sunt anun¡ate în zilele urmåtoare, care ar putea opri complet traficul din porturile din regiunea capitalei ¿i din coridorul ZapateCampana. Statul sud-american este cel mai

mare exportator mondial de soia, al treilea cel mai important exportator de porumb ¿i un mare furnizor de grâu. Argentina se confruntå înså cu o crizå economicå prelungitå, care a provocat numeroase greve ¿i proteste care au întrerupt exporturile în ultimii ani. În vara anului trecut, o grevå a ¿oferilor de camioane care erau nemul¡umi¡i de problemele de aprovizionare cu motorinå a oprit timp de o såptåmânå activitatea din portul Rosario, chiar în perioada criticå de export pentru recolta de grâu ¿i porumb. Rosario este principalul terminal agricol al Argentinei, prin care trec aproximativ 80% din exporturile de soia ¿i cereale.

Apicultorii români cer [i ei interzicerea mierii din Ucraina Apicultorii români solicitå stoparea importului de miere din Ucraina, în condi¡iile în care România are excedent de produc¡ie, ba chiar sunt tenta¡i de sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeanå, de 10 milioane de euro, chiar dacå ¿i ei considerå cå suma este “apå de ploaie pentru agricultura României”. “Cea mai mare problemå o reprezintå acum valorificarea produselor. Este concuren¡å neloialå între ceea ce producem noi ¿i ceea ce intrå din spa¡iul extracomunitar la pre¡uri foarte mici”, a declarat Ioan Fetea, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Albine, pentru Agerpres.

Un ajutor de minimis de 15 euro pe familia de albine ar fi, de asemenea, binevenit pentru apicultori. Totodatå, Fetea ¿i-ar dori ca guvernul så ia måsura introducerii mierii în ¿coli, alåturi de corn ¿i lapte. Dar tot Ioan Fetea recunoa¿te cå aståzi în magazinele din toatå ¡ara se gåse¿te de vânzare un amestec de miere provenitå din România, Ucraina, Moldova ¿i China.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 16/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e ale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 21 aprilie, a fost de 267 dolari/tonå (1.228 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 17 aprilie.

România FOB Constan¡a 211 euro/t (- 4) 1.034 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21.04.2023, pre¡ cu livrare în mai 2023. ¥n perioada 17 - 21 aprilie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondi-

Principalele destina¡ii: Mexic 77.770 tone, Taiwan

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

77.700 tone, Coreea de Sud 53.170 tone, Filipine 43.700 tone, Vietnam 37.770 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 321 dolari/tonå (1.477 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 17 aprilie. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 235 euro/tonå (1.151 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 277 euro/tonå (1.357 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 17 aprilie. Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 17.04 18.04 19.04 20.04 21.04 Mai 241 240 249 251 245 Iulie 247 245 255 257 250 August 251 247 259 261 254 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 17.04 18.04 19.04 20.04 21.04 Mai 310 309 317 319 309 Iulie 309 307 313 315 303 August 305 303 309 313 301

såptåmâna trecutå.

Porumb

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai 2023, este de 169 euro/tonå (828 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå.

România FOB Constan¡a 191 euro/t (- 4) 936 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21.04.2023, pre¡ cu livrare în mai 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 21 aprilie 2023, a fost de 265 dolari/tonå (1.219 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

17.04 18.04 19.04 20.04 21.04 Mai 249 247 245 257 253 Iulie 241 239 237 249 247 August 217 215 213 225 221 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

$/t

17.04 18.04 19.04 20.04 21.04 277 275 283 285 279 279 277 285 291 287

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 21 aprilie 2023, a fost de 253 euro/tonå (1.240 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 17 aprilie. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 247 euro/tonå (1.210 lei). A

€ - 4,9 lei $ - 4,6 lei La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 241 euro/t (1.181 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna mai 2023 este de 195 euro/t (955 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna mai, a fost de 189 dolari/t (869 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 17.04 18.04 19.04 20.04 21.04 Mai 331 329 335 327 321 Iulie 329 327 333 331 325 August 329 325 335 327 323 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

17.04 18.04 19.04 20.04 21.04 Rouen 247 245 251 253 241 Dunquerque 247 245 251 253 241 Pallice 251 247 257 259 247 Creil FOB 257 253 263 265 237 Moselle FOB 247 243 251 253 235 Rouen FOB 283 279 287 289 277

crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 279 dolari/tonå (1.283 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 17 aprilie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 253 euro/tonå (1.240 lei). A crescut cu 2 euro/tonå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

17.04 18.04 19.04 20.04 21.04 249 247 253 255 249 251 249 255 257 253 241 239 247 249 247 Bordeaux FOB 253 251 259 261 257 Pontivy 251 249 255 257 253 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 16/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 17 - 21 aprilie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 571 dolari/tonå (2.627 lei). A crescut cu 16 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

17.04 18.04 19.04 20.04 21.04 Mai 533 537 541 551 550 Iulie 515 517 529 541 539 August 497 499 501 519 517

Orz România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21.04.2023, pre¡ cu livrare în mai 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

euro/t

17.04 18.04 19.04 20.04 21.04 Rouen 241 243 241 239 233 Dunquerque 241 243 241 239 233 Pontivy 227 231 230 229 219 Orz bere: Creil** 243 245 243 241 233 Moselle** 247 257 253 251 243

Rapi¡å

PREºURI 17 - 21.04.2023

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 451 euro/tonå (2.210 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 17 aprilie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 437 euro/tonå (2.141 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

357.770 tone, Mexic 117.770 tone, Olanda 99.770 tone, Germania 97.970 tone ¿i Indonezia 77.770 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 21 aprilie 2023, a fost de 605 dolari/tonå (2.783 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 497 dolari/tonå (2.286 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 17.04 18.04 19.04 20.04 21.04 Mai 1.203 1.207 1.209 1.217 1.200 Iulie 1.201 1.207 1.211 1.217 1.207 August 1.197 1.205 1.207 1.211 1.197

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 233 euro/tonå (1.142 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 243 euro/tonå (1.191 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iulie

17.04 18.04 19.04 20.04 21.04 501 505 507 509 497 497 501 503 507 495

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 17 - 21 aprilie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 475 euro/t (2.327 lei). A crescut cu 58 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 17 aprilie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

Australia: pentru livrare în mai 2023, pre¡ul orzului furajer este 191 dolari/t (879 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

17.04 18.04 19.04 20.04 21.04 Dieppe 417 421 425 427 475

A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.161 lei). A înregistrat o cre¿tere de 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 441 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

17.04 18.04 19.04 20.04 21.04 427 433 435 439 437 Dunquerque 435 441 443 445 441 Moselle 445 453 455 457 451

Rouen

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

17.04 18.04 19.04 20.04 21.04 337 339 341 343 357

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 17.04 18.04 19.04 20.04 21.04 Mai 557 563 565 567 563 Iulie 545 549 551 553 541 August 523 527 529 531 521

Mai Iulie

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 21 aprilie 2023, a fost de 357 dolari/tonå (1.642 lei). A înregistrat o cre¿tere de 20 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 17 aprilie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2023, este 385 euro/t (1.886 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2023, este 437 dolari/t (2.010 lei).

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 17.04 18.04 19.04 20.04 21.04 Mai 271 269 279 281 275 Iulie 277 273 285 287 285

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 17 - 21 aprilie, a fost de 275 dolari/tonå (1.265 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

267 dolari/t

Profitul Agricol 16/2023

-2

265 dolari/t

571 dolari/t

+ 16

$/t

17.04 18.04 19.04 20.04 21.04 595 597 599 607 605 597 599 601 603 601

275 dolari/t

+4 15

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia mondial\ de semin]e oleaginoase Total> 625 milioane tone semin]e oleaginoase

Produc¡ia mondialå de oleaginoase a scåzut cu 4,5 milioane tone, la 625 milioane tone. Scåderea este determinatå de produc¡iile reduse de soia din Argentina ¿i Uruguay, din cauza deteriorårii continue a culturilor din cauza secetei. Datele au fost publicate pe 11 aprilie de Departamentul Agriculturii din SUA în raportul lunar privind produc¡iile ¿i pia¡a oleaginoaselor. Produc¡ia de soia din Argentina este reduså cu 6 milioane tone, la 27 milioane tone. Doar în Brazilia a crescut produc¡ia de soia cu 1 milion de tone ¿i a ajuns la 154 milioane tone. Comer¡ul cu semine oleaginoase s-a schimbat pu¡in fa¡å de luna trecutå,

exporturile scåzute de soia din Uruguay fiind în mare parte compensate de cre¿terile din Canada ¿i Ucraina.

Uleiuri vegetale

 floarea-soarelui (20,5 mil. tone);  nuci de palmier (9 mil. tone);  arahide (6,4 mil. tone);  semin¡e de bumbac (5 mil. tone);  ulei de måsline (3,7 mil. tone).

Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale a ajuns la 216 milioane tone, mai mare cu 7 milioane tone fa¡å de 2021/22. Structura sortimentalå:  ulei de palmier (77,5 mil. tone);  soia (59 mil. tone);  rapi¡å (32 mil. tone); 16

Marii exportatori råmân Brazilia, cu la 93 milioane tone, SUA, cu 56 milioane tone (mai mult cu 1 mil. tone), Canada (13 milioane tone), Ucraina (8 milioane tone), Australia (7 milioane tone, mai mult cu 1 mil. tone). La importatori avem China, cu 101 milioane tone (+ 1 mil. tone), ¿i UE, cu 24 milioane tone. Stocurile de semin¡e oleaginoase au råmas la acela¿i nivel ca ¿i luna trecutå, de 117 milioane tone.

Marii consumatori de uleiuri sunt China (40 mil. tone), UE (25 mil. tone), India (23 mil. tone), Indonezia (23 mil. tone), SUA (18 mil. tone).

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi este, de asemenea, reduså la 356 milioane tone, în scådere cu 3 milioane tone fa¡å de anul trecut. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (248 mil. tone, reduså cu 3 mil. de tone); rapi¡å (46 mil. tone); floarea-soarelui (22 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone); semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (8) ¿i copra (2). Marii consumatori sunt China (99,5 milioane tone), UE (50 mil. tone), SUA (41 mil. tone), Brazilia (22 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (23 milioane tone), Brazilia (21), SUA (13). Cel mai mare importator de ¿roturi proteice este UE, cu 21 milioane tone.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 16/2023

Pre]uri [i pie]e

Comer]ul [i consumul de rapi]\ ating niveluri-record în UE Conform datelor publicate de anali¿tii USDA în raportul lunar despre pia¡a oleginoaselor, se preconizeazå cå, anul acesta, Uniunea Europeanå va consuma volume-record de rapi¡å. Sunt prognozate importuri care vor atinge 6,7 milioane tone, cu 30% mai mari decât media din ultimii 5 ani. Cererea de rapi¡å în UE a depå¿it de mult produc¡ia internå, dupå câ¡iva ani la rând cu secetå ¿i interzicerea pesticidelor neonicotinoide. Dupå adoptarea acestei måsuri suprafa¡a cultivatå cu rapi¡å a scåzut cu aproape 10%. Între timp, produc¡ia de

rapi¡å din UE este prognozatå så-¿i revinå în 2022/2023, ¿i va fi cu aproape 20% mai mare decât anul trecut. Recolta-record din Australia (princi-

palul furnizor de rapi¡å al UE) ¿i cre¿terea exporturilor de rapi¡å din Ucraina vor face ca, în sezonul 2022/2023, UE så capteze mai mult de o treime din comer¡ul mondial de rapi¡å. ¥ncepând din primåvarå, fåina de rapi¡å a continuat så se tranzac¡ioneze cu pre¡uri mai mici în compara¡ie cu fåina de soia. Pentru prima datå în ultimele douå decenii ¿i pre¡urile uleiului de rapi¡å din UE au scåzut sub pre¡urile uleiului de palmier, încurajând o pondere crescutå a materiei prime pentru uleiul de rapi¡å în produc¡ia de biocombustibil.

Produc¡ia de rapi¡å va cre¿te cu 13 milioane de tone Semin¡e Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2022/23, va ajunge la 87

milioane tone, mai mult cu 13 milioane tone fa¡å de anul de pia¡å 2021/22. Marii producåtori de rapi¡å sunt:  UE (19,5 milioane tone, mai mult cu 2,3 mil. de tone);  Canada (19 milioane tone, mai mult cu 5,3 milioane tone decât anul trecut);  China (15 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone);  India (11,5 milioane tone, mai mult cu 3 milioane tone); Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 84 milioane tone, mai mare cu 8 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. Principalii consumatori de semin¡e de rapi¡å sunt:  UE (25 milioane tone);  China (18 milioane tone);  India (11,5 milioane tone);  Canada (10,5 milioane tone). 18

Cel mai mare exportator este Canada, cu 8,4 milioane tone. ºåri importatoare: UE (7 milioane tone), China (3,4 milioane tone), Japonia (2,4 milioane tone). Stocurile de semin¡e de rapi¡å vor fi de 6 milioane tone, mai mari cu 2 milioane tone ca anul trecut. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2022/23 este evaluatå la 46 milioane tone, mai mare cu 4 mil. tone fa¡å de 2021/22.

Primii 5 mari producåtori de ¿roturi sunt:  UE (14 milioane tone);  China (10 milioane tone);  India (6 milioane tone);  Canada (6 milioane tone);  Japonia (1,3 milioane tone). Cei mai mari consumatori sunt: UE (14 milioane tone), China (12 milioane tone), India (5 milioane tone), Japonia (1,3 milioane tone).

Stocurile de ¿roturi vor atinge cam 1,6 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 32 milioane tone, în cre¿tere cu 3 milioane tone fa¡å de anul 2021/22.

ºåri mari producåtoare de ulei de rapi¡å:  UE (10 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone);  China (7 milioane tone);  Canada (4,1 milioane tone);  India (4 milioane tone);  Japonia (1 milion tone). Cel mai mare exportator este Canada, cu 3 milioane tone. La importatori avem China, cu 2 milioane tone. Marii consumatori sunt:  UE (10 milioane tone);  China (9 milioane tone);  India (4 milioane tone);  Canada (1 milion de tone). Stocurile de ulei de rapi¡å sunt prognozate la 3 milioane tone. Profitul Agricol 16/2023

Pre]uri [i pie]e Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2022/2023 Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.735 milioane tone, cu 61 milioane tone mai micå fa¡å de cea din 2021/22.

Scade recolta de floarea-soarelui Produc]ia mondial\ de floarea-soarelui> 50 milioane tone

Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.436 milioane tone, cu 67 mil. tone mai micå fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 509 milioane de tone de orez, în scådere cu 4,4 mil. de tone fa¡å de 2021/22. Sorgul va ajunge la 58 milioane tone, cu 4 milioane tone mai pu¡in ca în 2021/22. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 152 milioane tone, mai mare cu 6 milioane tone fa¡å de cea din 2021/22. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 625 milioane tone, cu 16 milioane mai mult fa¡å de 2021/22. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 370 milioane tone, cu 10 milioane mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 87 milioane tone, cu 13 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Floarea-soarelui va ajunge la 50 milioane tone, mai micå cu 7 mil. de tone fa¡å de cea din 2021/22. Produc¡ia de arahide este estimatå la 50 milioane tone, cu 0,7 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 116 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 11 aprilie 2023. Profitul Agricol 16/2023

Semin¡e La nivel mondial, produc¡ia de floarea-soarelui pentru anul de pia¡å 2022/23 este prognozatå de USDA la 50 milioane tone, în scådere cu 7 milioane tone fa¡å de anul de comercializare 2021/22. Consumul mondial va fi de 54 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mare fa¡å de anul trecut. Marii consumatori sunt: Rusia (14,5 milioane tone), UE (11,4 milioane tone), Ucraina (11,3 milioane tone) ¿i Argentina (4 milioane tone). Cel mai mare exportator de floarea-soarelui råmâne Ucraina, cu 2,6 milioane tone. La importatori avem UE, cu 2,7 milioane tone, ¿i Turcia, cu 1,2 milioane tone. Stocurile mondiale sunt estimate la 4,3 milioane tone, cu 4 milioane tone mai mici fa¡å de cele din 2021/22. Ucraina de¡ine cele mai mari stocuri - 1,5 milioane tone. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozatå så ajungå la 22,3 milioane tone, mai mare cu 1 milion de tone fa¡å de anul trecut.

ºårile mari producåtoare sunt:  Rusia (6,2 milioane tone);  UE (6 milioane tone);  Ucraina (4,3 milioane tone);  Turcia (1,5 milioane tone);  Argentina (1,5 milioane tone). ºårile mari consumatoare sunt:  UE (7,3 milioane tone);  Rusia (4 mil. tone);  Turcia (2 mil. tone);  Ucraina (1 mil. tone). Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 20,6 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mare fa¡å de 2021/22.

ºårile mari producåtoare sunt:  Rusia (6,2 milioane tone);  UE (4,5 milioane tone);  Ucraina (4,5 milioane tone);  Argentina (1,5 milioane tone);  Turcia (1,2 milioane tone). ºårile mari consumatoare sunt:  UE (5,5 milioane tone);  Rusia (2,4 milioane tone);  Ucraina (1,3 milioane tone).

Marilena R|DUCU 19

CULTURI

VEGETALE La Turda, sem\natul porumbului a întârziat cu o s\pt\mân\ La Sta¡iunea de Cercetare Turda, campania de primåvarå este întârziatå cu cel pu¡in o såptåmânå datoritå ploilor.

eocamdatå, doar soia a fost semånatå pe 40% din suprafa¡å, dar accesul pe câmp era blocat. Mazårea ¿i sfecla erau însåmân¡ate ¿i råsårite. Au fost prea multe ploi, iar påmântul era foarte umed ¿i nu se putea intra pe teren cu utilajele. Încå existau båltiri, în finalul lunii aprilie. Situa¡ia poate deveni mai complicatå, fiindcå trebuie aplicat primul tratament T1, împotriva bolilor ¿i dåunåtorilor la culturile de toamnå, dar încå nu era posibil. Orice întârziere poate amplifica riscurile. “Aceasta så fie problema cea mai mare: umiditatea prea mare pe teren. Au cåzut prea multe ploi, iar acum nu putem intra så pregåtim terenul pentru semånatul porumbului ¿i så aplicåm tratamentul la cerealele påioase”, a declarat Nicolae Tritean, directorul SCDA Turda, în 21 aprilie. În anii normali, semånatul începea cu porumbul de consum, dar pe suprafe¡e mici, dupå aceea cu hibrizi dubli, apoi trei liniari, iar hibrizii simpli erau låsa¡i ultimii. În condi¡iile de anul acesta, toate lucrårile vor fi întârziate cu cel pu¡in ¿apte zile. Pe 24 - 25 aprilie, se anun¡å iarå¿i

ploi. Deci existå posibilitatea så se întârzie ¿i mai mult semånatatul porumbului, crede Tritean. În Turda, temperaturile nu erau optime. Dacå ajungeau la 7°C, în sol, ¿i ar fi trebuit så fie 9 - 10°C pentru a începe semånatul porumbului. “Mai mult, dacå timpii nu sunt spre încålzire, existå riscul så ai probleme cu råsårirea. A¿adar, trebuie mare aten¡ie la însåmân¡area culturilor de primåvarå”, a concluzionat Tritean.

Culturile de toamnå aratå foarte bine Mai existå un paradox în agricultura din Turda! Aparent, precipita¡iile sunt prea multe, dar abia s-a ajuns la capacitatea maximå pe câmp, la suprafa¡å. Pe adâncimea de 0,30 cm, se poate spune cå e un exces de apå, dar mai adânc se simte lipsa umiditå¡ii. Hibrizii care vor fi utiliza¡i, în aceastå primåvarå: Turda 344, hibridul dublu Turda 200, trei liniar Turda 332, Turda 344, Turda 165, hibridul simplu Turda 380 ¿i hibridul simplu Turda 2020. În 2022, cele mai noi crea¡ii ale SCDA Turda au fost premiate la Salonul Pro Invent Cluj-Napoca cu medalia de aur pentru hibridul de porumb semitimpuriu Turda 380, soiurile timpurii de soia Iris TD ¿i Ziana T. De asemenea, Laboratorul de ameliorarea porumbului din cadrul SCDA Turda a mai fost premiat la Salonul ProInvent 2021 cu medalie de aur pen-

Nicolae Tritean, director SCDA Turda

tru hibridul Turda 335 ¿i cu argint pentru hibridul Turda 2020. Culturile de toamnå aratå foarte bine ¿i nu sunt probleme din cauza condi¡iilor climaterice sau a frigului. Îngrijorarea este cå trebuie aplicat tratamentul 1 împotriva bolilor ¿i dåunåtorilor. “Dacå vom putea intra în câmp, speråm så eliminåm riscurile, så nu aparå probleme. Totu¿i, nu a¿ vrea så se întâmple så ajungem direct la temperaturi de 30°C, så fie o schimbare bruscå de temperaturå, fiindcå va stresa foarte mult culturile. Modificårile mari ¿i violente de temperaturå sunt cele mai problematice pentru plante”, a mai adåugat Nicolae Tritean. La SCDA Turda, nu existå loturi de rapi¡å ¿i floarea-soarelui.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 16/2023

Culturi mai s\n\toase cu Agrii Agrii România a organizat, în Prahova, o demonstra¡ie pentru câteva zeci de fermieri ¿i jurnali¿ti. Pe parcursul ei, a scos în eviden¡å rolul adjuvan¡ilor în efectuarea unor tratamente eficiente culturilor, fårå risipå de substan¡e.

eprezentan¡ii companiei, Valerian I¿toc, business development director, Marius Gheorghe, director regional, ¿i Lauren¡iu ºibulcå, director tehnic, au combinat detaliile cu demonstra¡ii practice în aer liber pentru a contura mai bine performan¡ele ¿i efectele pozitive ale produselor vândute. - Drive - previne precipitarea substan¡elor ¿i înfundarea duzelor - MIG - reduce gradul de spumare ¿i deriva (driftul) - Invictus - inactiveazå substan¡ele reziduale din rezervor ¿i curå¡å întregul sprayer Suplimentar, Lauren¡iu ºibulcå a oferit sfaturi tehnice despre utilizarea celor mai potrivite duze de pulverizare, pentru reducerea pierderilor de substan¡e ¿i eficientizarea tratamentelor.

Drive Drive este un adjuvant special creat pentru a îmbunåtå¡i reparti¡ia ¿i reten¡ia erbicidelor reziduale în stratul superfi22

cial de sol (primii 5 cm). Se recomandå aplicarea lui împreunå cu erbicidele preemergente, pentru îmbunåtå¡irea tratamentelor la sol ¿i a fungicidelor, insecticidelor ¿i fertiliza¡ilor foliari. Drive asigurå reducerea driftului (derivei jetului de substan¡å), prin optimizarea dimensiunilor picåturilor solu¡iei de stropit, ¿i o mai bunå acoperire a solului cu solu¡ia de stropit ¿i previne levigarea produsului pe solurile u¿oare. Avantaje: - Îmbunåtå¡e¿te caracteristicile solu¡iei de stropit ¿i eficacitatea biologicå; - Reduce evapora¡ia ¿i driftul; - Este emulsifiant /compatibilizator; - Îmbunåtå¡e¿te fixarea ¿i dispersia solu¡iei de stropit. Doza de aplicare: 0,075% - 0,10% (150-250 ml/ha).

litå¡ilor atunci când se aplicå mai multe produse în tank-mix. Recomandåri de utilizare: 0,075%0,10% (150-250 ml/ha).

Invictus Este o solu¡ie pentru curå¡area ¿i decontaminarea echipamentelor de stropit ¿i con¡ine agen¡i de curå¡are, surfactan¡i non-ionici, agen¡i de alcalinizare. Invictus este eficient împotriva oricårei solu¡ii (inclusiv produse uleioase) ¿i împotriva oricårei substan¡e active fitosanitare: erbicide, fungicide, insecticide, regulatori de cre¿tere, îngrå¿åminte foliare. Are efect de anticolmatare (pentru duze ¿i filtre), antidepunere ¿i de lustruire pentru pår¡ile exterioare. Folosit cu regularitate, Invictus conferå longevitate utilajului agricol.

MIG MIG este un adjuvant polivalent creat pentru a îmbunåtå¡i proprietå¡ile solu¡iei de stropit ¿i pentru a cre¿te eficacitatea tratamentelor foliare cu produse de protec¡ia plantelor (erbicide, fungicide, insecticide) ¿i fertilizan¡i foliari. MIG prezintå acelea¿i avantaje ca ¿i Drive, având înså caracteristici care îl individualizeazå. Asigurå o bunå acoperire a frunzelor cu solu¡ia de stropit ¿i reduce formarea driftului prin ajustarea dimensiunii picåturilor solu¡iei de stropit. De asemenea, MIG reduce pH-ul solu¡iei de stropit, are efect antispumant ¿i scade riscul apari¡iei incompatibi-

Avantaje: - Se evitå riscurile de fitotoxicitate când se trece de la o culturå la alta; - Se men¡ine o calitate bunå a pulverizårii; - Reduce uzura ¿i asigurå o duratå mai lungå de utilizare a echipamentului de stropit; - Ideal pentru spålarea componentelor mobile; - Nu oxideazå ¿i nu afecteazå echipamentul ¿i componentele sale; - Se poate utiliza ¿i pentru spålarea exterioarå a utilajului.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 16/2023

CULTURI VEGETALE

Cultura de rapi]\, sub invazia d\un\torilor, în Timi[ Gårgåri¡a tulpinii de rapi¡å, Ceuthorhynchus, este dåunåtorul care a provocat un prim atac asupra culturii de rapi¡å, în agricultura din Timi¿. Situa¡ia a fost a¿a de gravå, încât inspectorii de la Oficiul Fitosanitar au trimis o alarmare în tot jude¡ul. Cei care au început tratamentele au reu¿it så punå sub control gårgåri¡a.

Insecta este foarte periculoaså, iar cei care nu au fåcut nimic pânå acum vor avea mari pierderi. Eu am fåcut douå tratamente pânå la mijlocul lunii aprilie. Am folosit Decis Expert de la Bayer, un insecticid de contact”, spune Samson Popescu (foto), din Cårpini¿. Decis Expert ac¡ioneazå prin contact ¿i ingestie asupra insectelor dåunåtoare în stadiul de larve ¿i adul¡i. Substan¡a activå Deltametrin paralizeazå sistemul nervos al insectei ¿i prezintå un efect de doborâre rapidå (¿oc), având în acela¿i timp ¿i un efect repelent ¿i antihrånire, prin aceasta protejând plantele tratate. Speciali¿tii Bayer recomandå maxim 3 tratamente pe vegeta¡ie, la avertizare. Interval minim între tratamente - 7 zile. Volum de solu¡ie - 200 l/ha. Timp de

pauzå - 45 de zile. De asemenea, solu¡ia se poate aplica ¿i pentru protejarea cerealelor de primåvarå (grâu, orz, ovåz) cu maxim douå tratamente pe vegeta¡ie, la avertizare. Interval minim între tratamente - 7 zile. Volum de solu¡ie - 200 l/ha. Timp de pauzå - 30 de zile. În alarmarea Oficiului Fitosanitar Timi¿ se aratå: “Primåvara, în lunile martie - aprilie, adul¡ii påråsesc locurile de iernare, în zilele cu peste 10 - 12 grade, ¿i zboarå în noile culturi întinse de rapi¡å. Dupå o scurtå perioadå de hrånire, urmeazå copula¡ia ¿i femelele încep så depunå ouåle, în tulpinele plantelor, sub butonul floral. Prezen¡a umflåturilor în aceste zone înseamnå cå a început depunerea pontei în tulpina rapi¡ei”.

Samson Popescu, fermier, C\rpini[ Profitul Agricol 16/2023

CULTURI VEGETALE Prezen¡a umflåturilor în aceste zone înseamnå cå a început depunerea pontei în tulpina rapi¡ei”. Recomandarea OF Timi¿ este produsul Sherpa 100EC, 0,25 l la ha, sau alte solu¡ii omologate în România. Tratamentul începe så se aplice atunci când frecven¡a de plante atacate este 310% (1-2 gårgåri¡e pe o tulpinå), iar planta are sub 20 cm.

Atacul gândacului lucios al rapi¡ei, Meligethes Din påcate, din cauza cre¿terii temperaturilor de pânå la 15 - 20 de grade ¿i a persisten¡ei umiditå¡ilor mari, situa¡ia s-a agravat la mijlocul lunii aprilie, când ¿i-a fåcut apari¡ia un alt dåunåtor ¿i mai distrugåtor: gândacul lucios al rapi¡ei, Meligethes. Samson Popescu explicå: “Rapi¡a a început så înfloreascå ¿i imediat a apårut ¿i acest gândac periculos. Atacå floarea ¿i o månâncå, exact în vârful plantei. Rezultatul este cå nu se mai formeazå ramifica¡iile ¿i anihileazå rapi¡a. Planta nu se mai poate dezvolta så fie productivå. În func¡ie de violen¡a atacului, perdele în produc¡ie pot ajunge la 20% - 30%”. La o infestare puternicå într-un boboc floral, se pot gåsi 10-15 larve, cauzând pagube serioase. Dåunåtorul produce mari pagube la culturile semincere de rapi¡å, dar ¿i de varzå, conopidå ¿i plante medicinale. Speciali¿tii Bayer aten¡ioneazå cå, dupå copula¡ie, în aprilie-mai, femelele depun ouåle în bobocii florali ai plantelor gazdå. Femelele perforeazå bobocii ¿i depun 1-2 ouå lipite de antere. O femelå poate depune 300-400 ouå. Incuba¡ia dureazå 4-14 zile. Larvele î¿i fac apari¡ia la deschiderea bobocilor florali ¿i se hrånesc cu organele florale. Stadiul larvar dureazå 3-4 såptåmâni, dupå care larvå coboarå în sol la 2-4 cm adâncime ¿i se transformå în pupå. În cursul lunilor iunie-iulie apar adul¡ii, care dupå o perioadå de hrånire de câteva såptåmâni se retrag pentru hibernare. 24

Împotriva gândacului lucios, Samson a intervenit cu Mospilan ¿i aten¡ioneazå cå tratamentul este obligatoriu în perioada când rapi¡a începe så înfloreascå, mai ales cå temperaturile au ajuns la 15 - 20°C în zona de vest. Mospilan 20 SG combate toate stadiile de dezvoltare (ou - larvå - adult), are efect rapid, distrugând sistemul nervos al insectelor, care paralizeazå ¿i mor. Substan¡a ste absorbitå rapid în plantå, iar eficacitatea nu este condi¡ionatå de temperatura aerului. Fermierul mai atrage aten¡ia cå obligatoriu trebuie intervenit în culturå atât pentru distrugerea acestui Melighetes, cât ¿i pentru combaterea altor boli care pot apårea în continuare. Pe lângå tratamentul la rapi¡å împotriva bolilor, Samson Popescu a început ¿i tratamentul la grâu. În afarå de Melighetes, cu care se luptå în aceastå perioadå, el a reu¿it la rapi¡å så ¡inå bolile ¿i dåunåtorii sub control, fårå alte riscuri. La jumåtatea lunii aprilie, terminase de semånat cele 20 de ha de floareasoarelui cu hibrizi de la Syngenta ¿i se afla în plinå campanie de semånat porumbul Dekalb, de la Bayer. În acest an, Samson a cultivat 20 de hectare de rapi¡å, iar la jumåtatea lunii aprilie, era foarte dezvoltatå ¿i a început så înfloreascå, fiindcå a avut cåldurå ¿i umiditate la timp. Din påcate, înghe¡urile pe timpul nop¡ii de la sfâr¿itul lunii martie ¿i apoi la începutul lunii aprilie, cu temperaturi de pânå la minus 5 grade noaptea, au afectat rapi¡a. “Vârfurile de cre¿tere au fost lovite de ger. Totu¿i, speråm så mai låståreascå, fiindcå planta are capacitatea de a se regenera. A fost o primåvarå capricioaså în zona de vest. Preconizez pierderi de pânå la 20-30% în produc¡ie din cauza acestor geruri târzii”, a concluzionat Samson Popescu. Mai mult, el mai sus¡ine cå temperaturile negative au afectat inclusiv grâul, fiindcå plantele aveau o fazå dezvoltare înaintatå. “Frigul, så nu zic gerurile, a lovit exact în perioada când diferen¡iazå acolo jos elementele de produc¡ie, de aceea

¿i sunt foarte sensibile la ger. Este clar cå pierderile le vom putem vedea cu exactitate când vom recolta. Cu siguran¡å, vor fi mai pu¡ine boabe pe spic!”, a concluzionat fermierul.

Atacul ¿oarecelui de câmp Un alt dåunåtor care a atacat culturile de cereale ¿i i-a pus pe jar atât pe fermieri, cât ¿i pe speciali¿tii de la Oficiul Fitosanitar Timi¿ a fost ¿oarecele-decâmp (Microtus arvalis). Anul acesta a fost înregistrat un atac puternic al acestui rozåtor, de aceea cåtre finalul lunii martie a ¿i fost emiså o alarmare! Iarna blândå, fårå înghe¡uri mari ¿i lungi, temperaturile ridicate ¿i påmântul umed, u¿or de påtruns de ¿oareci, au fost cauzele care au determinat atacul virulent al acestui rozåtor. Conform OFT, ¿oarecele-de-câmp este o specie polifagå, tråie¿te în galerii subterane adânci de 15-20 cm. Se hråne¿te cu speciile verzi ¿i subterane ale plantelor. Galeriile sunt dispuse dezordonat în vetre ¿i se observå foarte u¿or la suprafa¡a culturilor. Înmul¡irea acestuia are loc de-a lungul întregului an, iar prolificitatea este foarte mare, de pânå la 8 genera¡ii în 12 luni. Efectele sunt dezastruoase asupra culturilor, dacå nu se intervine imediat. “Pentru efectuarea tratamentului folosi¡i Arvilan, 5 bucå¡i momealå pe galerie activå, sau alte produse de protec¡ia plantelor similare omologate. Boabele sunt introduse subteran, în galerii active. Perioada de tratament poate începe la depistare, iar momentul optim este atunci când numårul galeriilor (vetrelor) de familie ajunge pe 5 - 6 ha”, explicå OFT. Samson Popescu a luptat împotriva ¿oarecilor cu o substan¡å legalå acceptatå de speciali¿ti. A introdus manual cu oamenii aceste momeli în gåurile ¿oarecilor. “Am folosit momeli peletizate cu otravå. Altå solu¡ie sigurå ¿i mai eficientå nu prea ai. De aceea pentru siguran¡å am aplicat momeli manual chiar în gåurile lor ¿i au avut efect foarte bun”, a spus Samson. Profitul Agricol 16/2023

CULTURI VEGETALE

Jean Ionescu> va fi un an agricol mediu Ploile cåzute începând cu ultima decadå a lunii martie au readus speran¡a în rândul fermierilor ¿i unii chiar anticipeazå un an agricol excep¡ional. Înså Jean Ionescu (foto), directorul Corteva, avertizeazå cå seceta se va instala în luna mai. Sunt de a¿teptat produc¡ii bune la culturile de toamnå, înså sezonul de primåvarå va fi complicat, mai ales în absen¡a iriga¡iilor.

ampania de semånat a debutat, primåvara aceasta, cu întârzieri majore, de circa trei såptåmâni, în urma perioadelor reci din martie ¿i aprilie. “Pe plan na¡ional nu mai mult de 3540% din suprafa¡å este însåmân¡atå. În Oltenia, Muntenia ¿i Dobrogea lucrurile sunt mai avansate, cu 60-65% din suprafe¡e însåmân¡ate, înså mul¡i fermieri sunt nevoi¡i så întoarcå unele suprafe¡e, din cauza semånatului prea timpuriu. Solul a fost foarte rece, semin¡ele au clocit, iar plantele care au råsårit sunt firave ¿i sensibile la boli. În vestul ¡årii suprafe¡ele însåmân¡ate sunt mult mai mici, de 10%, iar în jumåtatea de nord a Moldovei nici atât, posibil 3%”, spune Ionescu.

Profitul Agricol 16/2023

Pentru fermieri ¿i pentru furnizorii de inputuri anul este complicat în special din pricina problemei cunoscute a stocurilor existente ¿i a pre¡urilor scåzute ale cerealelor. “Continuåm så creditåm agricultura, prin intermediul partenerilor din distribu¡ie, cu plata la recoltare. Evident cå avem emo¡ii pentru viitor, situa¡ia e delicatå, dar ne påstråm optimismul. Deocamdatå, e umiditate în sol care ajutå culturile de toamnå ¿i un start bun al culturilor de primåvarå. Dar anul agricol va fi unul mediu, fiindcå, în continuare, începând cu luna mai va fi secetå. Fermierii care au instala¡ii de iriga¡ii e clar cå le vor folosi din plin”. Nici pe plan global anul agricol nu va fi unul prea bun. Sunt probleme semnificative în America Latinå ¿i Asia, în special, dar ¿i în America de Nord.

În acest context, fermierii au încercat så reducå din costuri, înså nu au fåcut rabat la produsele de top. “Am înregistrat cre¿teri semnificative în segmentul de produse de protec¡ie a plantelor. În special la erbicidele pentru påioase ¿i fungicidul Verben, considerat cel mai eficient din pia¡å pentru primul tratament la påioase”. Corteva a crescut volumul de vânzåri, câ¿tigând ¿i o cotå de pia¡å de 1314% la semin¡ele pentru culturile de toamnå. “Am devenit lider de pia¡å la rapi¡å, culturå cu care anul acesta sunt 780.000 de ha înfiin¡ate. Plantele aratå bine ¿i promit produc¡ii”. În schimb, la vânzårile de ppp ¿i semin¡e destinate culturilor de primåvarå se anticipeazå scåderi, cauza fiind scåderea suprafe¡elor cu 500-600.000 de ha, dintre care porumb 400.000 ha, floarea-soarelui peste 100.000 ha. E o consecin¡å a anilor seceto¿i succesivi, care i-au for¡at pe fermieri så-¿i adapteze structura culturilor, axându-se mai mult pe cele de toamnå. Cu toate acestea, Corteva, care era oricum lider la porumb, a continuat så-¿i creascå cota de pia¡å. În schimb, la floarea-soarelui nu a existat disponibilitate pe måsura cererii pentru hibrizii Express.

Robert VERESS

CULTURI VEGETALE

S\mân]a certificat\, primul pas spre o produc]ie sigur\ [i stabil\ Randamentul produc¡iei agricole este determinat, într-o måsurå destul de mare, de calitatea semin¡elor utilizate. O såmân¡å cu valoare geneticå ¿i biologicå, puritate varietalå ¿i fizicå, indici ridica¡i de germina¡ie, sånåtate ¿i vigoare, contribuie la rezultate sigure ¿i stabile ale produc¡iei. Iar toate acestea înseamnå, de fapt, utilizarea de såmân¡å certificatå.

rin cre¿terea produc¡iilor ob¡inute din semin¡e certificate de calitate, se rentabilizeazå implicit ¿i costul semin¡elor, deci ¿i investi¡ia efectuatå. Iar prin utilizarea de varietå¡i noi, cu poten¡ial genetic superior, fermierii beneficiazå rapid de avantajele noilor tehnologii. Fermierii români au învå¡at, de-a lungul anilor, cå semin¡ele certificate sunt cele care contribuie mult, în propor¡ie de peste 45%, la realizarea unei culturi bine råsårite. Existå înså riscul ca, dupå ani agricoli în care produc¡iile ¿i veniturile fermierilor au fost afectate de condi¡iile pedo-climatice, a¿a cum a fost, de exemplu, anul 2022, fermierii så fie tenta¡i så gåseascå alte surse de aprovizionare, mai ieftine ¿i, de cele mai multe ori, neautorizate, sau så foloseascå semin¡e salvate în ferme, a¿anumita “såmân¡å din hambar”. De asemenea, odatå cu dezvoltarea comer¡ului online, care este greu de controlat, numårul de site-uri care vând semin¡e cu origine îndoielnicå a crescut. Mesajele promo¡ionale sunt tentante, iar fermierii mai pu¡in informa¡i ajung astfel så achizioneze de la distribuitori neautoriza¡i.

Conform Legii 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul ¿i certificarea calitå¡ii, comercializarea semin¡elor ¿i a materialului såditor, precum ¿i testarea ¿i înregistrarea soiurilor de plante, republicatå în 2014, såmân¡a certificatå înseamnå: - în cazul hibrizilor, såmân¡a produså în loturi de hibridare din såmân¡å de bazå ¿i care este destinatå producerii de recoltå pentru consum uman, animal sau pentru industrializare; - în cazul soiurilor, såmân¡a produså direct din såmân¡å de bazå pentru reînmul¡iri sau pentru consum ¿i care satisface cerin¡ele impuse de reglementårile în vigoare specificate pentru semin¡ele certificate; - la cererea autorului sau a men¡inåtorului poate fi ob¡inutå dintr-o såmân¡å de prebazå.

Alian¡a Industriei Semin¡elor din România sus¡ine utilizarea semin¡elor certificate, care pot fi cumpårate doar de la distribuitori autoriza¡i ¿i care au standard de calitate garantat ¿i poten¡ial productiv. ¥nfiin¡atå în octombrie 2012, Alian¡a Industriei Semin¡elor din România (AISR) este o asocia¡ie profesionalå care sprijinå agricultura româneascå. Misiunea principalå a AISR este promovarea ¿i sus¡inerea utilizårii semin¡elor certificate de cåtre agricultori, în scopul cre¿terii produc¡iei agricole în România, dar ¿i promovarea rezultatelor cercetårii privind noile tehnici genomice. AISR reune¿te companii de prestigiu din domeniul cercetårii, ameliorårii, producerii ¿i comercializårii semin¡elor cu geneticå superioarå ¿i î¿i dore¿te så fie voce a agriculturii din România.

Avantajele utilizårii semin¡elor certificate - semin¡ele certificate asigurå cele mai bune ¿anse de a ob¡ine produc¡ii crescute ¿i stabile în condi¡ii climatice tot mai dificile; - prin utilizarea semin¡ei certificate se garantezå men¡inerea structurii genetice ¿i biologice ini¡iale a varietå¡ii ¿i, astfel, se asigurå ¿i semånarea unor semin¡e cu capacitate foarte bunå de germinare; - semin¡ele certificate au indici ridica¡i de puritate varietalå, valoare culturalå ¿i stare sanitarå, care concurå la sporirea produc¡iei ¿i, implicit, la cre¿terea calitå¡ii produc¡iei; - folosirea semin¡elor certificate permite ra¡ionalizarea folosirii inputurilor în agriculturå ¿i a celor mai eficiente tehnologii de înfiin¡are ¿i între¡inere a culturilor; - folosirea semin¡elor certificate duce la un control mai bun împotriva bolilor ¿i al buruienilor, prin utilizarea varietå¡ilor cu geneticå superioarå, tot mai rezistentå ¿i mai adaptatå; - prin folosirea semin¡ei certificate, fermierii au de fapt acces la un sistem interna¡ional standardizat de calitate, prin controlul ¿i inspec¡ia oficialå a semin¡elor; - semin¡ele certificate sunt urmårite pe tot traseul de multiplicare, în acest mod reducându-se mult riscurile de achizi¡ionare de såmân¡å contrafåcutå; - odatå cu såmân¡a certificatå, sunt oferite de cåtre companii ¿i servicii de consultan¡å tehnologicå gratuite, prin speciali¿ti de înaltå calificare. Profitul Agricol 16/2023

CULTURI VEGETALE

Naturevo, un partener de n\dejde ing. Mihaela RADU director marketing Naturevo

Un factor foarte important pentru men¡inerea echilibrului ecosistemelor este nutri¡ia echilibratå. Aceasta permite atât dezvoltarea unui microbiom adecvat în sol, cât ¿i inducerea unei rezisten¡e mai bune a plantelor la factorii de stres abiotic. NovaTec Classic sau fertilizan¡ii foliari Codicevo, Energevo ¿i Finalevo asigurå aceastå nutri¡ie echilibratå a plantelor.

Cea mai la îndemânå solu¡ie pe care Naturevo o propune este îndreptarea fermierilor cåtre agricultura regenerativå. Principiul de la care pleacå conceptul companiei, Adaptare pentru Regenerare, este acela cå solul este un sistem viu ¿i trebuie tratat cu grijå ¿i cu produse prietenoase. La Naturevo, punem accentul pe îmbunåtå¡irea sånåtå¡ii solului, pe tratarea plantelor cu produse verificate ¿i atent selec¡ionate astfel încât så nu dåuneze

mediului, ci så contribuie la ob¡inerea unor produc¡ii ridicate ¿i curate. Transformer, care reface echilibrul aerohidric al solului ¿i capacitatea de schimb cationic, sau Rootip, care determinå formarea unor cantitå¡i mari de glomalinå, responsabilå de restructurarea solului, sunt produse care se integreazå perfect în conceptul Adaptare pentru ReGeNeRaRe. De asemenea, interven¡iile cu biostimulatori sau fertilizan¡i foliari în moment-cheie de vegeta¡ie vor îmbunåtå¡i fotosinteza ¿i astfel are loc o captare mai bunå a CO2.

Utilizarea tehnologiei ¿i prelucrarea minimå a solului Odatå cu trecerea la un alt nivel de performan¡å în agriculturå, s-au schimbat multe aspecte legate de tratamentele culturilor. Un factor pozitiv este reducerea cantitå¡ii de apå folositå pentru aceea¿i unitate de suprafa¡å. În aceste condi¡ii, trebuie så ¡inem cont cå pentru a avea

Practicarea agriculturii ecologice este o solu¡ie eficientå pentru combaterea schimbårilor climatice. Din 2010 compania Naturevo a pus la punct un portofoliu de produse certificate ecologic, destinate fermierilor care vor så practice acest tip de agriculturå, dar ¿i fermierilor care înainte de recoltat aleg så trateze cu produse curate, astfel încât în recolta finalå så nu existe reziduuri sau acestea så fie cu mult sub limita maximå admiså. Prin adoptarea agriculturii ecologice, fermierii vor contribui masiv la bunåstarea popula¡iei ¿i a mediului înconjuråtor. Nu doar fermierul trebuie orientat spre agricultura ecologicå. ªi consumatorul trebuie îndemnat så aleagå produse curate, provenite din agricultura ecologicå, så cumpere produse ob¡inute prin metode cât mai aproape de natural sau produse fårå reziduuri. În acest sens, compania Naturevo ¿i-a asumat responsabilitatea ca produsele pe care le recomandå partenerilor såi så fie în primul rând prietenoase cu mediul înconjuråtor ¿i cu operatorul, ¿i în acela¿i timp så fie eficiente ¿i så sus¡inå fermierul în ob¡inerea unor produc¡ii ridicate ¿i de calitate. 28

un tratament eficient este obligatoriu så alegem adjuvan¡ii necesari pentru eficientizarea tratamentului. În primul rând, recomandåm ca fermierii så î¿i îndrepte aten¡ia cåtre calitatea apei utilizate pentru tratamentele fitosanitare. Cel mai eficient produs din portofoliul Naturevo pentru corectarea calitå¡ii apei este Evoright Plus, care a dovedit în practicå. Prin utilizarea lui, substan¡ele active din produsele de protec¡ie lucreazå mult mai bine ¿i efectul este cel a¿teptat. Apoi, în func¡ie de produsele alese în tratament, este foarte posibil så fie nevoie de adåugarea unui adjuvant care are mai multe func¡ii. Nu este economic ca un adjuvant så lucreze pe o singurå laturå.

Naturevo are în portofoliu adjuvan¡i de ultimå genera¡ie cu efecte multiple ¿i cel mai bun exemplu este Wetcit, care este diferit fa¡å de adjuvan¡ii de pe pia¡å prin douå ac¡iuni: 1. Datoritå tehnologiei TransPhloem, Wetcit translocå substan¡ele active din PPP pânå în floemul plantei, iar de acolo transferul se face atât cåtre vârful de cre¿tere, cât ¿i cåtre rådåcini; 2. Are capacitatea de reumectare pe noile ¡esuturi de pânå la 2 såptåmâni. Practic, tratmentul aplicat se activeazå ¿i pe noile cre¿teri în condi¡ii minime de umiditate, ca, de exemplu, roua.

Astfel, împreunå contribuim la crearea unui mediu mai curat ¿i dezvoltarea unei agriculturi durabile!

Profitul Agricol 16/2023

CULTURI VEGETALE

careu de avantaje pentru un porumb profitabil Ciprian P|CURARU marketing development manager, Summit Agro România

Porumbul este o plantå foarte sensibilå la îmburuienare. De aceea, trebuie acordatå o aten¡ie deosebitå acestei etape. Controlul buruienilor începe din faza de preemergen¡å pânå în faza de 8 frunze - maximum 10 frunze ale plantelor de porumb, perioadå în care cultura nu trebuie concuratå pentru a avea o dezvoltare bunå. Condi¡iile climatice favorabile din primåvara acestui an au un rol foarte bun în controlul buruienilor, favorizând o eficacitate mare a erbicidelor utilizate. În aceste condi¡ii de umiditate, translocarea erbicidelor prin rådåcinå ¿i coleoptil va ajuta la controlarea eficientå a tuturor tipurilor de buruieni. Summit Agro România are în portofoliul de produse erbicide adaptate condi¡iilor climatice, care vor avea un randament crescut ¿i vor ajuta fermierii så ob¡inå produc¡ii profitabile la cultura de porumb. Click Pro este un erbicid recomandat a fi aplicat în postemergen¡å tim-

Profitul Agricol 16/2023

purie, ce valorificå umiditatea din sol având ac¡iune pelicularå, fiind absorbit atât prin rådåcinå ¿i coleoptil, cât ¿i foliar având ac¡iune sistemicå, cu translocare prin xilem ¿i floem. Are în componen¡å douå substan¡e active eficiente ¿i foarte selective: mesotrione ¿i terbutilazinå. Mesotrione face parte din grupa triketonelor ¿i ac¡ioneazå prin inhibarea enzimei HPPD, în final distrugând clorofila, ceea ce duce la albirea ¿i distrugerea buruienilor. Terbutilazina face parte din grupa triazinelor, se translocå prin rådåcinå, coleoptil ¿i frunze, este transportatå spre vârfurile de cre¿tere, unde provoacå îngålbenirea, iar apoi necrozarea buruienilor. Cele douå substan¡e active, cu moduri diferite de ac¡iune, controleazå buruienile råsårite în momentul aplicårii ¿i cele în curs de germinare, iar efectul rezidual oferå un control foarte bun al buruienilor care vor råsåri dupå momentul aplicårii erbicidului. Click Pro are o fereastrå largå de aplicare - din preemergen¡å pânå în stadiul de 8 frunze ale culturii, înså se va ¡ine seama de stadiul de dezvoltare al

buruienilor în momentul aplicårii. Combate un spectru mare de buruieni specifice ¡årii noastre, atât buruieni dicotiledonate, cât ¿i monocotiledonate. Pentru a ob¡ine eficacitatea maximå a produsului, recomandåm så fie aplicat atunci când buruienile dicotiledonate sunt în stadiul de 2-4 frunze, iar cele monocotiledonate în primele faze de dezvoltare (faza de ace, pânå la înfrå¡ire), atunci când avem o cre¿tere activå. Umiditatea solului favorizeazå translocarea produsului, fåcând eficientå atât ac¡iunea la nivelul solului, cât ¿i cea foliarå. Astfel, în acest an, fermierii pot controla eficient ¿i din timp buruienile pentru a ob¡ine produc¡ii maxime ¿i de calitate, ce vor aduce o profitabilitate ridicatå pe unitatea de suprafa¡å. Pentru mai multe detalii despre erbicidul Click Pro, pute¡i contacta cu încredere reprezentan¡ii Summit Agro din zona dumneavoastrå sau pute¡i accesa site-ul nostru - www.sumi-agro.ro.

GR|DINA

VIA [i LIVADA Closer, excep]ional în combaterea afidelor Adrian IONESCU Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides, Corteva Agriscience

Afidele pot provoca daune în culturile de legume în mod direct, din cauza hrånirii cu sevå, ¿i indirect, prin transmiterea virusurilor. Prevenirea apari¡iei virusurilor este ¿i trebuie så fie o preocupare de bazå a fermierilor. Astfel, managementul controlului afidelor devine din ce în ce mai important. Virusurile sunt transmise de mai multe specii de afide, care sunt vectori ai transmiterii virusurilor în aproximativ 80% din cazuri. Trebuie så ¿tim cå o singurå genera¡ie de afide poate consuma 30-40 tone de sevå elaboratå. Afidele sunt vectori principali care transmit peste 50 de viroze la plantele de culturå, printre care virusul mozaicului castravetelui (CMV - cucumber mozaic virus), piticirea ¿i îndesarea ardeiului (Pepper rosette disease), mozaicul galben al ardeiului (Alpha mozaic virus), tomate (TAMV - tomato acuba mozaic virus). Pentru combaterea cu succes a afidelor din culturile de ardei, castrave¡i, dovlecei, crizanteme, gålbenele, gerbera, pepeni galbeni, tomate, vinete ¿i plante decorative, compania Corteva a lansat începând cu anul 2020 insecticidul Closer, care are la bazå o sub30

stan¡å activå nouå, sulfoxaflor, denumitå sub numele de brand Isoclast active. Insecticidul Closer pe bazå de Isoclast active este omologat la doza de 0,4-0,2 l/ha func¡ie de culturå. Insecticidul Closer pe bazå de Isoclast active are câteva caracteristici care îl disting pe pia¡a insecticidelor: - Are efect de ¿oc ¿i rezidual excep¡ional, insectele fiind combåtute în 2-3 zile de la aplicare; - Are o stabilitate foarte bunå la razele UV ¿i este foarte rezistent la spålare; - De asemenea, în momentul în care este diluat în apa cu pH-uri diferite, dovede¿te o stabilitate foarte ridicatå; - Datoritå ac¡iunii sistemice ¿i translaminare, insecticidul påtrunde ¿i sub frunze, între plante ¿i låstari, asigurând astfel controlul eficient al afidelor ascunse; - Isoclast active se diferen¡iazå de alte solu¡ii datoritå faptului cå este foarte eficient împotriva insectelor rezistente la alte tipuri de insecticide; - Closer este compatibil cu alte produse ¿i se degradeazå rapid în sol ¿i nu persistå în mediul înconjuråtor. - Isoclast active este cea mai eficientå solu¡ie pentru combaterea insectelor cu aparat bucal de în¡epat ¿i supt, precum afidele. - Aplicarea insecticidului Closer pe bazå de Isoclast active asigurå combaterea afidelor ¿i contribuie eficient la diminuarea riscului transmiterii virusurilor, având impact pozitiv asupra produc¡iilor mari ¿i de calitate.

Cau¡i solu¡ii u¿or de integrat într-o schemå completå de protec¡ie fitosanitarå a legumelor? Atunci, hai så vorbim despre Smart Technology! Legumicultura este extrem de importantå pentru dezvoltarea sectorului agro-alimentar, atât din perspectiva consumatorilor, cât ¿i din perspectiva industriei. În acest context, BASF a dezvoltat Smart Technology, tehnologia inteligentå de protec¡ie a culturilor de legume, cu scopul de a oferi solu¡ii personalizate fermierilor. Dificultå¡ile cu care se confruntå fermierii în ultima perioadå includ: • Pierderi de produc¡ie; • Apari¡ia formelor de rezisten¡å la fungicide; • Infec¡ii greu de controlat în momente cheie; • Calitate ¿i vandabilitate scåzutå a legumelor.

Portofoliul BASF permite realizarea unor planuri de tratamente complexe pentru prevenirea ¿i combaterea principalilor agen¡i patogeni, care acoperå întreaga perioadå de vegeta¡ie. Profitul Agricol 16/2023

BASF Smart Technology,

solu]ia pentru protec]ia legumelor Smart Technology oferå 4 beneficii care rezolvå problemele cu care se confruntå legumicultorii, contribuind la optimizarea tratamentelor, pentru a evita problemele din timpul vegeta¡iei, dar ¿i de dupå recoltare. Iatå-ne ajun¿i ¿i la cel de-al patrulea beneficiu, Smart Technology.

Beneficiul 4: Timp de pauzå favorabil În ultima perioadå, cultivarea legumelor a devenit o activitate tot mai complexå, fermierii întâlnind numeroase provocåri, precum presiunea ridicatå de infec¡ii a agen¡ilor patogeni, condi¡iile climatice imprevizibile, exigen¡ele pie¡ei ¿i, nu în ultimul rând, men¡inerea profitabilitå¡ii afacerii. ªtim, totodatå, cå fermierii cautå permanent tehnologii ¿i solu¡ii avansate care så le permitå så fie competitivi ¿i så råspundå la cerin¡ele consumatorilor. Astfel, pentru a asigura ob¡inerea unor produc¡ii bogate ¿i de calitate superioarå, deci vandabile, legumicultorii trebuie så aplice cu stricte¡e måsurile de prevenire ¿i combatere a bolilor ¿i dåunåtorilor din culturi. BASF vine în sprijinul agricultorilor cu produse inovatoare, dezvoltate în conformitate cu cele mai înalte standarde în domeniul protec¡iei plantelor, precum timpul de pauzå favorabil. Timpul de pauzå reprezintå numårul de zile necesar de la aplicarea ultimului tratament ¿i pânå la recoltare. Acesta asigurå condi¡iile necesare pentru recoltarea de legume sånåtoase ¿i de calitate, asigurând vânzarea fårå restrictii sau impedimente. Profitul Agricol 16/2023

În cazul în care timpul de pauzå nu este respectat conform instruc¡iunilor de folosire a produselor, se poate depå¿i nivelul maxim admis de reziduuri, ceea ce nu este permis. Smart Technology de la BASF pune la dispozi¡ia fermierilor numeroase produse ce pot fi integrate cu u¿urin¡å într-o schema completå de protec¡ie a culturilor legumicole. Dacå luåm ca exemplu tehnologia de protec¡ie a culturii de tomate, BASF oferå pe pia¡å o serie de produse cu un timp de pauzå stabilit în urma unor teste riguroase, astfel încât så se respecte cele mai stricte cerin¡e. Alverde® – 3 zile / Dagonis® – 3 zile/ Polyram® – 7-14 zile/ Signum® – 3 zile/ Scala® – 3 zile/ Cabrio® Top – 7 zile.

Avantaje • Excelentå eficacitate în combaterea dåunåtorilor; • Are ac¡iune rapidå pentru stoparea pagubelor; • Activ ¿i în perioade cu temperaturi ridicate; • Solu¡ie pentru managementul rezisten¡ei.

Alverde® – solu¡ia pentru managementul rezisten¡ei Substan¡a activå: 240 g/l metaflumizon. Ac¡ioneazå ca agent de hrånire (prin ingestie), având ¿i o activitate de contact ini¡ialå. Blocheazå canalele de sodiu din sistemul nervos al insectelor. Culturi: Tomate, ardei, vinete, cartof.

Dozå recomandatå: Insecticidul Alverde® beneficiazå nu numai de un timp de pauzå redus, dar are ¿i o eficacitate ridicatå în condi¡ii de temperaturi ridicate, ac¡ionând rapid pentru stoparea pagubelor.

Doza omologatå este cuprinså între 0,25 – 1 l/ha în func¡ie de dåunåtorul combåtut ¿i cultura la care se aplicå

CRE{TEREA

ANIMALELOR Laptele -

binecuvântare sau blestem? Crescåtorii de vaci au ajuns la grele încercåri din cauza secetei ¿i a crizelor multiple. Ei primesc doar ce curge printre degetele marilor procesatori ¿i retaileri, care încaseazå peste 80% din pre¡ul laptelui la raft. ANSVSA ¿i MADR nu pot sau nu vor så facå verificåri pentru depistarea produselor contrafåcute.

crescåtori, în ciuda pre¡ului mic pe litrul de lapte, care nu acoperå cheltuielile. Fermierii din Maramure¿, Sålaj, Bihor, Harghita, Covasna nu mai au unde så vândå laptele, procesatorii le-au întors spatele ¿i cumpårå doar de la “firme de caså”, acuzå Daniel Frei, pre¿edintele Bovicoop. “Suntem obliga¡i så ie¿im în stradå, nu avem altå posibilitate. Vacile noastre produc 48.000 litri lapte zilnic ¿i nu mai avem unde så-l vindem. Ce solu¡ii am putea så gåsim?! De o perioadå, dåm laptele gratis la vecini, rude, numai så nu-l aruncåm”, se plânge Frei. În zona Harghita, Covasna, 29 de

MADR pare så nu aibå solu¡ii aici, de¿i prime¿te avertismente de doi ani. Nu se respectå legisla¡ia în vigoare cu privire la transparentizarea activitå¡ii în filiera laptelui (Legea 307/2022 - Observatorul laptelui) ¿i practicile concuren¡ei neloiale (transpunerea Regulamentului EU). Achizitorii såvâr¿esc abuzuri constante în rela¡iile cu fermierii producåtori de lapte. “Marii procesatori fac legea cum vor, o råstålmåcesc atunci când au interesul, iar noi nu putem så ne impunem. Nu existå negocieri pentru pre¡ul laptelui. Ce vom face cu vacile dacå urmeazå un alt an secetos? La noi nu a plouat ¿i avem secetå pedologicå”, spune Aurel Placinschi de la ºigåna¿i, jude¡ul Ia¿i. Omul chiar este o voce autorizatå.

ul¡i crescåtori de animale sus¡in cå marii procesatori ¿i retaileri au constituit practic adevårate carteluri pentru ¿antajarea crescåtorilor. Li se spune frecvent: “Dacå a¡i fåcut cooperativå, nu vå mai luåm laptele...” Astfel, laptele integral este preluat de la poarta fermei cu 1,40 lei. De multe ori, fermierul suportå ¿i transportul. Iatå de ce, pe 29 martie, Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Taurin - Bovicoop a organizat un protest al crescåtorilor de vaci din Transilvania, în comuna Surduc, jude¡ul Sålaj. În chip simbolic, au aruncat laptele dintr-o cisternå într-o foså septicå pentru a nu fi amenda¡i tot ei de cåtre ANSVSA. Nu este prima datå când se plâng cå procesatorii refuzå så cumpere de la 32

centre de colectare a laptelui sunt în aceea¿i situa¡ie. “Se aduce lapte de afarå ¿i al nostru nu-i bun. Cu greu am clådit cooperative, iar acum procesatorii ne-au întors spatele. 1,40 lei litrul, ¿i nici a¿a så nu ia laptele?! Nici måcar nu putem renun¡a la ferme, pentru cå mul¡i avem proiecte pe fonduri europene ¿i trebuie så plåtim credite. Avem nevoie de solu¡ii, de o întâlnire pe filiera laptelui, mediatå de Guvern, så ståm la maså crescåtori, procesatori, guvernan¡i. Acum 3 luni, dacå mi-ar fi zis cineva cå se va întâmpla asta, så fim for¡a¡i så aruncåm laptele, nu a¿ fi crezut”, spune Daniel Frei. Au venit vreo 80 de fermieri la protestul de la Surduc, poveste¿te Daniel Frei. Din Sålaj, Satu Mare, Maramure¿. “Fermierii din Sålaj î¿i vindeau laptele pe pia¡a spot. Nu mai au contracte de la 1 ianuarie. Contractele cu procesatorii expirå pentru alte douå cooperative ¿i niciun procesator nu este interesat så cumpere laptele lor. În total, erau 48.000 de litri de lapte de la 4 cooperative - Bihor, Cluj, Sålaj ¿i Maramure¿. Procesatorul i-a anun¡at cå nu mai ia laptele dupå 1 aprilie. Am observat cå vor så loveascå în cooperative, în mediul asociativ.” Frei acuzå cå ar fi vorba de un atac concertat din partea procesatorilor, care nu admit ca fermierii så aibå putere de negociere. “Dacå tot îl arunca¡i la canal, atunci haide¡i så anun¡åm presa ¿i så F facem pu¡in scandal. Nu le prea Profitul Agricol 16/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR convine procesatorilor ce am fåcut noi. A apårut un italian din Arad, care s-a oferit så le ia lapte. Vom vedea ce va fi”, spune Frei. S-a pråbu¿it pre¡ul laptelui spot ¿i procesatorii profitå ca så rezilieze contractele unilateral ¿i så coboare pre¡ul la nivelul laptelui spot. “Este o lege care reglementeazå rela¡ia contractualå dintre fermieri ¿i procesatori, dar are o clauzå ce aratå cå un contract se încheie pe minim 3 luni. Celor din Cluj li s-a impus contract minim doi ani ¿i ei au vândut doi ani la pre¡ de nimic. I-a prins Friesland la înghesuialå ¿i au trebuit så accepte. Trebuie modificatå legea, så nu fie o clauzå de numai trei luni: pentru contractele de 6 luni ¿i de un an sau peste, så-l oblige pe procesator så dea un termen de reziliere de la 60 la 90 de zile. Ce facem dacå apare un procesator ¿i

vrea contract pe cinci ani la 1,40 lei litrul?” se întreabå retoric Frei. Dupå mitingul fermierilor, produsele cu gråsimi nesaturate ¿i vegetale au fost puse în rafturi separate în magazinele din Satu Mare. “Ne certam cu ANSVSA care promite cå o så facå laborator pentru gråsimi nesaturate, dar costå 80 de euro o analizå. La noi se bagå ulei de palmier ¿i în pâine, cornuri sau covrigi. În 2007, s-a înfiin¡at în Satu Mare prima cooperativå din România în domeniul laptelui. Când a aflat directorul general de la Friesland cå avem cooperativå, i-a chemat pe to¡i fermierii ¿i le-a zis cå le reziliazå contractele dacå råmân în cooperativå. Din 20 de fermieri câ¡i fåcuserå cooperativa, au råmas patru, dar trebuie så ai minim 5 pentru cooperativå. A¿a cå au fåcut un srl ¿i Friesland le-a reziliat contractul.

De fiecare datå, este o încântare så-l aud pe badea Aurel Nie¿ de la ªicula, Arad, un fermier nåscut, iar nu fåcut, cum explicå el acest fenomen straniu. “E prost de tot la noi. Pre¡ul laptelui este 1,3 - 1,6 lei litrul. Pe mine må costå 2,2 lei litrul. Am fåcut calcule. ªrotul, premixul, inhibitorii pentru aflatoxinå, curentul electric ¿i motorina îmi månâncå tot pre¡ul laptelui. Nu mai råmân bani. Trebuie så intre organele statului pe filierå pentru cå laptele de la noi este degresat de procesatori ¿i e vândut la Kaufland ¿i la Lidl cu 10 lei litrul. Unde merge acea diferen¡å? Cooperativa TimLactAgro nu ne poate ajuta. Luna asta am dat 7 vaci la abatorul din Boto¿ani, alte 5 le-am dat în urmå cu o lunå. Nu avem ce face. Mul¡i lichideazå fermele pentru cå lucreazå sub pre¡ul de cost. Unii au ¿i credite. Oamenii ies din cooperative. În acest ritm, vom mai avea doar jumåtate din numårul vacilor la toamnå. Procesatorii nu negociazå, ei au fåcut cartel, se în¡eleg. Anul trecut, am vrut så dåm laptele la Albalact. 25.000 de litri pe zi. A acceptat. Când a aflat cå noi am dat la Friesland pânå atunci, a schimbat vor34

Pânå la urmå, i-a falimentat. Cu greu ne-am repliat ¿i ne-am organizat în 2013 la Satu Mare. La fel ¿i acum. Procesatorul Simultan merge ¿i la Bihor, ¿i la Timi¿, intervine în treburile interne ale unei cooperative ¿i diferen¡iazå pre¡urile de achizi¡ie a laptelui de la fermieri, numai ca så-i dezbine.” Cine iese din cooperativå prime¿te cu 10 bani mai mult. Cooperativa TimLactAgro din Timi¿ trece exact prin acest necaz. Tot mai mul¡i fermieri fac contracte cu Simultan în afara cooperativei. Procesatorii se tem de fermieri ¿i atunci submineazå fenomenul asocierii. Avem un proiect pentru o fabricå de lapte la Satu Mare ¿i sper s-o putem urni. Adunåm 30.000 de litri pe zi ¿i acum lucråm cu Lactalis”, sperå så se rezolve situa¡ia Daniel Frei, pre¿edintele Bovicoop. ba. Vå sunåm noi! ªi nu au mai råspuns la telefon. Nu intrå un procesator în zona celuilalt ¿i nu då pre¡ mai bun decât celålalt, chiar dacå îi trebuie lapte. ªi acceptå lapte neconform, dar nu controleazå nimeni”, spune Aurel Nie¿. “ANSVSA e stat în stat, dar nu ia probe din cisternå la frontierå sau la procesator. Noi suntem pu¡ini în fiecare jude¡. De la mine la urmåtorul crescåtor, sunt 40 de kilometri în linie dreaptå. Nu negociazå nimeni cu noi. Am fost såptåmâna trecutå în Austria. Acolo le då 53-60 de cen¡i pe litrul de lapte. Adicå, 2,80 - 3 lei. Costul de produc¡ie pentru un litru de lapte din Austria este de 40-42 de cen¡i, ca la noi, spune Aurel Nie¿. Furajul granulat în Austria costå aproape 400 de euro. Adicå, maxim 2 lei kilogramul. La noi, furajul granulat cel mai prost, în amestec cu uree, costå 2,5 lei kilogramul. Un furaj bun, ca la ei, trece de 3 lei. Medicamentele sunt mai scumpe la noi, dar nu suntem mai boga¡i ca så ne permitem, suntem mai pro¿ti”, încheie supårat.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 16/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Mihai Petcu>

Copiii mi-au salvat ferma Dupå seceta din 2022, fermierul de la Pantelimon a fåcut siloz de porumb fårå boabe, la fel ca majoritatea fermierilor din jumåtatea de sud, iar acum a terminat furajele. “Am cumpårat lucernå, porumb de siloz de la Cozieni, tot fårå boabe, spune Mihai Petcu. M-a sunat un fermier de la Cålåra¿i. Vrea så-¿i vândå cele 39 de vaci. Pre¡ul laptelui a scåzut dramatic. Costå mai mult furajul decât laptele. Tot felul de negustori må sunå cå vor lapte cu doi-trei lei litrul. Furajul reprezintå 40% din pre¡ul de cost. Un kilogram de fân este 1,50 lei. Un litru de lapte iese abia din 2,5 kilograme de fân. Apoi vin salariile, amortismentele, taxe ¿i impozite... De unde så sco¡i ace¿ti bani?”

Pe pia¡a noastrå suprasaturatå de lactate, este sigur loc pentru produse premium. Sigur, ceva bani se adunå: 3.000 x 6 lei = 18.000 lei pe zi. Înså trebuie plåtite dårile toate ¿i banii nu mai råmân a¿a de mul¡i. “Dacå nu ar fi fost copiii care vin så vadå Ferma Animalelor, nu ie¿eam la liman. Vin câte 10 clase pe zi.” Face ¿i mici demonstra¡ii pentru copii: mulge cinci vaci ca så vadå copiii de unde iese laptele. ªi ei sunt încânta¡i. Acolo, la el, la Ferma Animalelor, pot vedea oi ¡urcane, cap negru de Teleorman, oi ra¡cå cu coarnele în formå de tirbu¿on, mufloni, capre carpatine, alpine franceze, boer, saanen, ponei, mågari, porcu¿ori vietnamezi, lame care surâd peste gard, stru¡i curio¿i så gåseascå nasturi lucio¿i, ra¡e gålågioase sau ra¡e le¿e¿ti, gâ¿te chineze¿ti, papagali mari sau mici... Toate cu pove¿tile lor. ªi banii se strâng în ajutorul fermei care trece prin momente mai grele. În

aceste vremuri absurde, un ou a ajuns 1,50 - 2 lei, iar un litru de lapte a coborât la 1,40 lei. Oare ce se ob¡ine mai greu? Un ou sau un litru de lapte? Semnåtura lui evocå profilul unui cowboy. A turnat-o în metal ¿i a pus-o la intrarea în sediul fermei. Vaca de lemn, sculptura lui Alexandru Ciutureanu, care a participat la multe concursuri în Austria, råmâne martora peste timp a travaliului prin care trece acest animal nobil pe påmânt. Nu degeaba stråmo¿ii l-au transformat în totem. Coroanå de cuie, coroanå de lan¡ pentru povara înduratå mii de ani în folosul omenirii. Vaca este cea mai truditå fiin¡å de pe Påmânt, iar venerabilul crescåtor din fa¡a mea este un poet printre våcari ¿i parcå vorbe¿te ca pe vremea totemului... Câ¡i mai putem så-l pricepem?

Viorel PATRICHI

ihai Petcu are 500 de vaci cu totul, din care 300 la muls. Frumoase ca de pe carte, spune mândru. Mulge 7.000 de litri pe zi. Proceseazå 1.500 de litri în fabrica din Pantelimon. Vinde 3.000 de litri prin propriile dozatoare, iar restul îl då la Danone. La cele trei dozatoare ale lui din Hala Obor, este coadå permanent. Acolo, vinde laptele cu 6 lei litrul. Dacå laså laptele integral, oamenii vin ¿i cumpårå. Asta se cheamå respect fa¡å de consumatori. Profitul Agricol 16/2023

MA{INI & UTILAJE Agri-Alian¡a: Kubota M5091 pentru lucråri eficiente AgriAlian¡a a livrat unei ferme din Ialomi¡a un tractor Kubota M5091, optim pentru efectuarea lucrårilor pe câmp sau la diverse alte activitå¡i. Tractorul a fost achizi¡ionat cu garan¡ia extinså de 5 ani, are motor Kubota de 95 CP, dispune de suport de greutå¡i, barå de trac¡iune ¿i este dotat cu contragreutå¡i frontale de 10x45 kg. Pe axa fa¡å are ecartament fix 360/70R24, iar pe spate, tot ecartament fix, 480/70R34.

Claas: Toate utilajele, pe smartphone Fermierii care de¡in utilaje Claas ¿i cautå o solu¡ie pentru a avea toate informa¡iile despre acestea într-un singur loc au la dispozi¡ie platforma Claas connect. Aceasta oferå acces la: instruc¡iuni de utilizare, starea utilajului prin intermediul Temelatics ¿i remote service, decodarea codurilor de eroare, calculator de folie, plaså ¿i sfoarå pentru balo¡i, catalog de piese de schimb, magazin online de piese de schimb ¿i multe altele.

IPSO Agriculturå: Cultivare în benzi ¿i fertilizare simultanå IPSO Agriculturå recomandå utilizarea în tandem a cultivatorului Strip Master EN 6000 cu echipamentul de fertilizat Ferti-Box FB_2000 F. Cultivatorul Strip Master EN este proiectat pentru prelucrarea în benzi a solului, tehnologie adecvatå în special pentru înfiin¡area culturilor în rânduri depårtate. Cultivatorul prelucreazå în benzi cu distan¡e de 45, 50, 70, 75 ¿i 80 cm, la o adâncime de pânå la 35 cm. Avantaje: încålzirea ¿i aerarea rapidå a benzilor, reducerea eroziunii, absorb¡ia optimå a apei ¿i fertilizan¡ilor. 36

:ntinerirea utilajelor Claas mai vechi Primåvara este perioada cea mai bunå pentru verificarea combinelor ¿i a altor utilaje, a diferitelor echipamente ¿i angrenaje ale acestora ¿i, în func¡ie de situa¡ie, schimbarea pieselor uzate. Când vine vorba de combine mai vechi, acest lucru este dificil, dar nu ¿i pentru posesorii de utilaje Claas.

ilver Line este o linie de produse din gama de piese de schimb concepute special pentru utilajele Claas mai vechi. Sunt numero¿i fermieri care folosesc în fiecare sezon de recoltare combine Claas de genera¡ie mai veche, dar încå eficiente. Pe de altå parte, dupå o vreme, scade apetitul pentru investi¡iile în repara¡ii ¿i piese de schimb, concomitent cu “îmbåtrânirea” combinei. Pentru a le facilita utilizarea în condi¡ii de performan¡å corespunzåtoare a vechilor ma¿ini de recoltat, Claas ¿i-a extins gama de piese Claas Original, cu Claas Silver Line.

Anterior existau doar liniile Premium Line (piese foarte rezistente la uzurå pentru utilaje folosite intensiv) ¿i Reman Line (piese uzate recondi¡ionate printr-un proces industrial, la acelea¿i standarde ca pentru produc¡ia de serie). Cu Silver Line, Claas se adreseazå clien¡ilor care vor så-¿i foloseascå în continuare utilaje agricole mai vechi. Piesele de schimb sunt fabricate în mod special pentru combinele ¿i utilajele Claas din serii mai vechi. Asta reprezintå o solu¡ie rentabilå de între¡inere ¿i repara¡ii, raportat la valoarea actualå a utilajului. Chiar dacå este vorba de utilaje mai vechi Claas nu face rabat la calitate, iar piesele sunt testate ¿i aprobate conform acelora¿i standarde înalte de calitate. Claas Silver Line include în prezent curele de transmisie, filtre ¿i lan¡uri de transmisie ¿i se lucreazå pentru extinderea gamei. Claas Silver Line este disponibilå acum la Claas Parts Shop ¿i la reprezentan¡ii de vânzåri Claas din România ¿i din alte state europene.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 16/2023

MA{INI & UTILAJE

Agricultura de precizie este prezentul, nu viitorul Provocårile legate de råzboiul din Ucraina ¿i de scåderea pre¡ului la cereale îi afecteazå deopotrivå pe fermieri ¿i pe importatorii de ma¿ini agricole. Thom Gady, director comercial IPSO Agriculturå, admite cå s-au înregistrat întârzieri la livrarea utilajelor agricole comandate, dar situa¡ia e pe cale så revinå la normal. Aståzi, cererea de tractoare este în cre¿tere, la fel ¿i cea pentru agricultura de precizie.

Thom Gady este de pårere cå, întrun context politico-economic perturbat, pia¡a de utilaje agricole a fost totu¿i dinamicå în 2022 ¿i favorabilå pentru majoritatea fermierilor. IPSO Agriculturå sa confruntat cu provocåri la livrarea ma¿inilor ¿i utilajelor agricole, ter menele fiind prelungite. “Datoritå seriozitå¡ii furnizorilor no¿tri ne revenim încet, încet.” Cererea de tractoare mari ¿i pentru agricultura de precizie a crescut semnificativ. De¿i fabricile au func¡ionat la capacitate maximå, John Deere nu a fåcut fa¡å cererii mari de tractoare la nivel global, în special la seriile 8R / 8RX ¿i 9R / 9RX. Cererea a depå¿it capacitå¡ile de produc¡ie ¿i pentru anumite categorii de utilaje Kuhn ¿i Bednar. “Termenele de livrare sunt în scådere, dar mai avem utilaje cu termen de livrare estimat pentru anul 2024. Din fericire, am putut garanta ¿i påstra pre¡urile din contractele de vânzåri semnate în 2022, în ciuda termenelor Profitul Agricol 16/2023

de livrare extinse”, explicå Thom Gady. IPSO Agriculturå a acoperit toate solicitårile ¿i a oferit clien¡ilor fie utilaje de back-up, fie utilaje de ocazie. La capitolul agricultura de precizie, fermierii români descoperå noi op¡iuni de a ¡ine sub control toate etapele procesului tehnologic cu ajutorul solu¡iilor oferite de IPSO: Centrul de Opera¡iuni John Deere, sta¡iile meteo, analizele de sol ¿i imaginile satelitare, paleta fiind completatå de serviciile FarmSight. Pentru 2023, compania vrea så fie prezentå pe pia¡å cu mai multe tractoare cu puteri între 100-150 CP, cu sisteme pentru agricultura de precizie în standardul de echipare sau op¡ionale: GPS, urmårirea online a activitå¡ii agricole, posibilitate de a lucra cu hår¡i de semånat ¿i fertilizat cu ratå variabilå etc. "Agricultura de precizie nu mai face parte din viitor, ci reprezintå deja prezentul, iar clien¡ii no¿tri sunt extrem de atra¿i de aceasta. Facem tot posibilul ca ei så-i descopere avantajele ¿i så ia decizii informate." IPSO Agriculturå a contractat în ultima jumåtate a anului trecut diferite categorii de utilaje, prin finan¡are cu fonduri europene, care se vor livra în 2023. Cele mai multe sunt tractoare de putere medie, de 100-150 CP. Pe de altå parte, fermierii care au achizi¡ionat ma¿ini agricole cu finan¡are proprie, leasing sau credit, au optat în special pentru tractoare ¿i combine de puteri mai mari, cu sisteme inteligente ¿i care pot oferi economii cât mai mari de resurse. Cât prive¿te contactul cu fermierii, compania va continua ¿i în acest an demonstra¡iile în câmp cu ma¿ini ¿i utilaje agricole ¿i va lansa un sistem performant de economisire a inputurilor, ce va fi anun¡at în curând.

Thom Gady, director comercial IPSO Agricultur\

“Conform contractelor deja semnate, anul 2023 se prezintå bine. Tehnologia evolueazå rapid, iar noi nu vrem doar så «¡inem pasul», ci så cre¿tem competen¡ele echipelor pentru a sus¡ine fermierii cu tranzi¡ia cåtre digitalizare ¿i solu¡iile inteligente de viitor”, a spus Thom Gady.

Arpad DOBRE 37

MA{INI & UTILAJE

Spectaculoasele utilaje din portofoliul Dicor Land Plugul Lemken Diamant 16 m7 Plugul Lemken Diamant 16 m7+1 este unul dintre cele mai solicitate în România. Varianta 7+1 trupi¡e are o fiabilitate foarte ridicatå. Aceasta ¿i pentru cå vine ¿i cu cormane lamelare ¿i este dotat cu o roatå combinatå, care se poate utiliza ¿i la transport, dar ¿i la lucrarea în brazdå. “Utilajul merge pe roatå la transport ¿i nu mai solicitå prea mult tractorul, mai ales cå nu toate drumurile sunt drepte ¿i multe sunt în pantå, pe deal. A¿a utilajul este semitractat ¿i u¿ureazå efortul tractorului. Plugurile mai mici vin doar cu roatå pentru lucrarea în brazdå”, a explicat Necula Sorin, specialist tehnic. Un alt mare avantaj este cå utilajul este conceput cu cormanele lamelare. De ce feliate ¿i nu pline? De exemplu, când existå un sol de arat uscat ¿i tare sau unul foarte moale, o cormanå plinå (trupi¡a) întoarce un bolovan întreg, dar atunci când sunt lamelare, vibreazå la penetrarea solului. Automat bolovanul nu va mai fi întors mare, ci fårâmi¡at. Cormana feliatå mårun¡e¿te bolovanul, iar prelucrarea solului va fi mult mai bunå. Acela¿i fenoment este valabil ¿i la terenul moale. Apoi, când fermierul va veni cu discul sau cu un combinator, lucrarea va fi mult mai facilå, nu vor mai råmâne bolovani aproape deloc, consumul de combustibil va fi mai redus, iar viteza de lucru superioarå. Garda la sol a plugului în lucru este de 80 cm. O distan¡å idealå, fiindcå în mi¿care, se adunå multe de¿euri, resturi vegetale sau chiar bolovani. Având garda înaltå, nu mai existå posibilitatea ca plugul så se înfunde. Plugul are opt trupi¡e (7+1). Asta înseamnå cå, la capåt, ultima trupi¡å are o bridå. 38

“Dacå anul este foarte secetos, terenul este foarte greu de lucrat, mi¿carea tractorului va fi mai dificilå ¿i un consum mai mare de combustibil. Atunci pe a opta trupi¡å o dai jos ¿i lucrezi cu 7. Acesta înseamnå sistemul 7+1 trupi¡e”, a concluzionat Necula Sorin. Pentru tractarea plugului este nevoie de un tractor de 320 de cai-putere.

Semånåtoare Maschio Gaspardo varianta MT 300 Semånåtoare Maschio Gaspardo varianta MT 300 lucreazå pe ¿ase rânduri. Unul dintre avantajele acestui echipament este cå ultimele douå sec¡ii se pot plia, atunci când utilajul este transportat. Lå¡imea se reduce la 3 m ¿i semånåtoarea poate fi transportatå mult mai u¿or pe drumurile publice. Desfåcut cadrul are 4,20 m ¿i pe drum pot apårea probleme. De aceea lå¡imea utilajului poate fi reduså prin cele douå sec¡ii montate pe marginile semånåtorii. Alt avantaj este cå utilajul are un

buncår mare de fertilizare. Nu mai sunt trei sau patru buncåre de încårcat, mai ales dacå agricultorul are un sac bigbag de 600 kilograme sau mai mare. Este clar cå e mult mai u¿or så umple un singur buncår cu un volum de 1200 l, decât så încarce mai multe mici. Sistemul de prindere - arcul ¿i brida - asigurå o apåsare pe sol de 120 de kg. Asta înseamnå cå, dacå nu este terenul foarte bine pregåtit ¿i nu e neted ca în palmå, la semånåtoarea MT 300 se seteazå o presiune mare ¿i se poate semåna mai u¿or un teren mai pu¡in prelucrat, cu mai mul¡i bolovani ¿i cu resturi vegetale. Semånåtoare mai are între ro¡ile de adâncime ¿i o roatå de inox care apaså direct pe såmân¡å. Aceastå roatå ajutå foarte mult la contactul semin¡ei cu solul. Nu råmân bule de aer care pot afecta în vegeta¡ie såmân¡a ¿i pot favoriza apari¡ia mucegaiului. Semånåtoarea se poate tracta cu un tractor de 120 de cai-putere.

Gheorghe MIRON

Necula Sorin - Dicor Land Profitul Agricol 16/2023

AGRICULTURA

DIGITAL|

Comisia se str\duie[te s\ legifereze datele... f\r\ date Uniunea Europeanå încearcå så fie avangardistå în legiferarea sensibilului domeniu al inteligen¡ei artificiale, cu scopul de a sus¡ine dezvoltarea sectorului, dar ¿i pentru a stabili limite, impunând principii etice pentru a preîntâmpina exagerårile.

gricultura este un domeniu care va beneficia masiv de pe urma progresului inteligen¡ei artificiale, înså Comisia are o abordare oarecum asemånåtoare cu cea din cazul organismelor modificate genetic, prevalând principiul precau¡iei. “Nu låsåm ma¿inile så facå totul, decizia finalå este a unui om. China ¿i SUA merg pe ideea cå oamenii sunt mai supu¿i gre¿elilor. Dar noi preferåm så gre¿im, decât så låsåm lucrurile så degenereze”, a declarat un oficial al Comisiei Europene. 40

Gestionarea fluxului de date informatice este parte a legisla¡iei care se referå la inteligen¡a artificialå. În luna iunie se va finaliza legisla¡ia care le va permite fermierilor så foloseascå datele furnizate de ma¿inile agricole. Într-o primå fazå, Comisia propusese ca fermierii så aibå control complet asupra datelor respective. Înså producåtorii de utilaje au reu¿it så demonstreze cå sunt date care, odatå divulgate, le pot genera prejudicii imense, prin folosirea lor de cåtre competitori. A¿a cå, foarte probabil, accesul va fi limitat la datele care se referå strict la produc¡ie. Existå, înså, o problemå: statele membre nu livreazå Comisiei informa¡iile statistice solicitate despre digitalizare. Excep¡iile sunt pu¡ine, Ungaria ¿i Danemarca numårându-se printre ¡årile mai avansate la acest capitol. “E o provocare så facem legisla¡ie fårå date exacte. Încercåm så compensåm cu studii punctuale. Vom realiza anul acesta un sondaj, împreunå cu

JRC (Joint Research Center - Centrul de studii al Comisiei Europene), pentru a determina care sunt stimulii pentru investi¡ia în digitalizare, în ferme”. Ne-am interesat dacå nu cumva utilizarea digitalizårii în ferme interfereazå cu protec¡ia datelor cu caracter personal, având în vedere procesele intentate agen¡ilor economici europeni în baza legisla¡iei GDPR. Ar trebui fermierii så¿i angajeze speciali¿ti în protec¡ia datelor? “GDPR complicå lucrurile, reprezintå de multe ori un obstacol în calea utilizårii datelor, a schimbului de date. Dar existå solu¡ii. Regulile GDPR sunt gândite în special pentru autoritå¡ile statului ¿i marile companii. Sunt impuse pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili. Fermierii, fiind o verigå slabå în acest lan¡, nu ar trebui så se teamå de consecin¡ele GDPR. Nu e cazul så-¿i angajeze avoca¡i”.

Robert VERESS Profitul Agricol 16/2023

AGRICULTURA DIGITAL|

Digitalizarea fertiliz\rii cu Amazone AmaSpread 2 Amazone oferå acum noul terminal de operare AmaSpread 2 pentru echipamentul de împrå¿tiat îngrå¿åminte ZA-V Profis Control. Astfel, pentru segmentul de claså medie se pune la dispozi¡ie un terminal specific ma¿inii, care permite operarea comodå.

tructura logicå de operare în combina¡ie cu ecranul color de 4,3 inci (diagonalå de 11 cm) cu contrast ridicat garanteazå un nivel ridicat de confort de operare cu un aspect modern. Toate informa¡iile privind cantitatea de împrå¿tiere, cantitatea rezidualå sau suprafa¡a de împrå¿tiere sunt afi¿ate permanent ¿i clar. Terminalul nu necesitå o navigare profundå în meniu. Fiecare func¡ie esen¡ialå are un buton propriu. Toate func¡iile importante de dozare a cantitå¡ii ¿i setare a limitelor de împrå¿tiere pot fi controlate direct cu ajutorul unei taste retroiluminate. Prin urmare, operarea cu o singurå mânå în timpul împrå¿tierii nu constituie o problemå.

Setårile specifice materialului de împrå¿tiere a unui numår de pânå la 10 îngrå¿åminte diferite pot fi stocate ¿i reactivate în orice moment. În plus, cantitatea aplicatå, suprafa¡a lucratå ¿i timpul de lucru sunt înregistrate ¿i pot fi folosite de cåtre utilizator pentru a facilita procesul de documentare. Pe lângå controlul cantitå¡ii în func¡ie de viteza de înaintare, AmaSpread 2 permite, printre altele, comutarea a pânå la 6 sec¡iuni de lå¡ime par¡ialå ¿i utilizarea tehnologiei de cântårire Profis. În plus, cantitatea de îngrå¿åmânt poate fi ajus-

tatå rapid în func¡ie de condi¡iile de pe câmp. De asemenea, datoritå tehnologiei de cântårire de 200 de Hz, controlul exact al cantitå¡ii se realizeazå prin intermediul terminalului de operare. Acest lucru asigurå o cantitate de împrå¿tiere constantå chiar ¿i în cazul unor calitå¡i fluctuante ale îngrå¿åmintelor. Împreunå cu senzorul de înclinare disponibil op¡ional se asigurå un rezultat exact al cântåririi chiar ¿i în pantå. Cu ajutorul sistemului de împrå¿tiere pe limite de teren Limiter V+, utilizatorul poate comuta între împrå¿tierea pe margine, pe limitå ¿i în ¿an¡, în func¡ie de situa¡ia limitelor, fårå a påråsi cabina tractorului. Senzorii op¡ionali de detectare a nivelului de îngrå¿åmânt din buncår avertizeazå utilizatorul prin intermediul AmaSpread 2 cå recipientul se va goli. A¿adar, terminalul AmaSpread 2 oferå un nou mod de operare simplå ¿i, în acela¿i timp, la cel mai înalt nivel de func¡ionalitate ¿i eficien¡å pentru echipamentele de împrå¿tiat îngrå¿åminte ZA-V Profis Control.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 16/2023

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Decenii mai calde [i mai bolnave! Potrivit unui studiu, schimbårile climatice, cuplate cu o serie de fenomene legate de activitå¡ile umane (defri¿åri, urbanizare, globalizarea comer¡ului, traficul ilegal de specii de animale etc.) conduc la reapari¡ia zoonozelor, ace¿ti viru¿i transmi¿i de la animale la om. Un alt studiu, publicat în paginile prestigioasei reviste ¿tiin¡ifice Nature, prezice cå schimbårile climatice ar putea duce, în urmåtorii cincizeci de ani, la peste 15.000 de cazuri noi de transmitere a virusului mamiferelor la mamifere, inclusiv la oameni. Aceste zoonoze, în principal, datorate sutelor de mii de prime întâlniri între specii care pânå acum nu se cuno¿teau una cu cealaltå, pot duce la noi epidemii precum cea cauzatå de coronavirus. De aceea spun cå deceniile care vor urma nu vor fi doar mai calde, ci ¿i mai bolnave! Oamenii de ¿tiin¡å estimeazå cå probabilitatea de a experimenta noi epidemii se va tripla în urmåtoarele câteva decenii. Gripa spaniolå, HIV/SIDA, SARSCoV-1, H1N1, Ebola, Zika.... De la începutul secolului al XX-lea, aproape toate pandemiile virale care au bântuit planeta au fost declan¿ate de o zoonozå. Peste 60% din cele aproximativ

trei sute de noi boli infec¡ioase înregistrate între 1994 ¿i 2004 au fost cauzate de agen¡i patogeni zoonotici. De¿i fenomenul nu este nou, el tinde, prin urmare, så creascå ¿i ar putea, în anii urmåtori, så atingå o scarå catastrofalå. Dar cum se explicå aceastå reapari¡ie a¿teptatå a pandemiilor de origine animalå? Defri¿åri, urbanizare, trafic de animale, teama de efectul de domino! Schimbarea climaticå este, evident, unul dintre factorii agravan¡i. Cre¿terea cåldurii ¿i umiditå¡ii favorizeazå astfel proliferarea artropodelor - insecte (mu¿te, ¡ân¡ari), arahnide (cåpu¿e, påianjeni) etc. - care sunt uneori vectori ai bolii. În mod similar, pe måsurå ce påmântul se încålze¿te, animalele marine sau terestre migreazå în cåutarea de noi habitate, aducând cu ele agen¡i patogeni care pot fi transmi¿i la oameni. Inunda¡iile, cicloanele, incendiile de pådure ¿i alte fenomene extreme a cåror multiplicare este legatå de schimbårile climatice obligå ¿i multe specii så se deplaseze, favorizând în acela¿i timp, pentru unele dintre ele, dezvoltarea unor boli precum holera sau leptospiroza. Încålzirea globalå nu este, înså, singura cauzå ¿i mul¡i al¡i factori sunt lua¡i

în considerare în apari¡ia probabilå a viitoarelor pandemii. Defri¿årile, urbanizarea necontrolatå, globalizarea schimburilor comerciale, traficul ¿i consumul de specii sålbatice sau protejate, råzboaiele, chiar schimbårile de utilizare a terenurilor sunt toate fenomene care au un impact iremediabil asupra mediului ¿i vor cre¿te contactul dintre specii ¿i, în cele din urmå, circula¡ia virusurilor ¿i a altor agen¡i patogeni - fiecare dintre ace¿ti factori îi poate agrava ¿i accelera pe ceilal¡i, ca un efect de domino. Schimbårile în modul în care folosim påmântul, extinderea ¿i intensificarea agriculturii, comer¡ul, produc¡ia ¿i consumul nedurabil perturbå natura ¿i duce la cre¿terea contactelor dintre animalele sålbatice, domestice ¿i oameni, fiind o cale care duce direct la pandemii. Cercetåtorii au identificat un anumit numår de regiuni deosebit de expuse riscului de zoonoze, puncte fierbin¡i precum Sahelul din Africa de Nord, estul Chinei, zonele muntoase din Etiopia sau Filipine, dar ¿i anumite regiuni din Europa. Pentru a lupta împotriva riscului de epidemii, autorii studiului publicat în Nature recomandå så cuplåm supravegherea bolilor animalelor cu examinarea, în timp real, a råsturnårilor impuse mediului nostru. Nu trebuie så uitåm så investim în cercetare, pe termen lung, o condi¡ie sine qua non pentru a face fa¡å acestei “culturi a riscului” care încå lipse¿te foarte mult în Europa ¿i în România. Aceste lec¡ii priomite, în timp ce criza de sånåtate legatå de Covid pare så se retragå (apårând înså altele), ar trebui så se gåseascå fårå echivoc pe agenda deciden¡ilor politici. Profitul Agricol 16/2023

MAGAZIN

Gustul cafelei s-ar putea schimba Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå

Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS 1 POST ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ, în cadrul Laboratorului Înmul¡irea plantelor pomicole Perioadå determinatå (1 an) Normå întreagå Nivelul postului - de execu¡ie - Studii universitare absolvite cu diplomå de licen¡å în domeniul Horticulturå; - cuno¿tin¡e de limba englezå (tradus/conversa¡ie); - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å operare PS (MS-Office); - Abilitå¡i de lucru în echipe. Depunere dosar de concurs pânå la 08.05.2023 - 09.05.2023 - Afi¿area rezultatului selec¡iei dosarelor de înscriere - 18.05.2023 - Probå scriså - 22.05.2023 - Probå interviu - 24.05.2023 - Afi¿area rezultatelor finale Detalii privind condi¡iile specifice, tematica ¿i bibliografia de concurs sunt disponibile în intervalul orar 08:00-16:00, Telefon: 0248.278.066 44

Cafeaua arabica, prin care se asigurå 70% din consumul global, ar putea deveni un produs de lux în urmåtorii ani din cauza schimbårilor climatice. Arabica este extrem de popularå datoritå gustului intens, dar planta este sensibilå la varia¡ii de temperaturå sau umiditate ¿i produc¡ia globalå din ultimele douå sezoane nu a reu¿it så acopere cererea. Conform unui studiu recent, cre¿terea temperaturii planetare cu 2 grade Celsius va distruge un sfert din planta¡iile de cafea arabica, iar o cre¿tere cu 2,5 grade va compromite pânå la 75% din suprafe¡ele cultivate în prezent. Marii producåtori s-ar putea orienta în viitor spre o altå varietate de cafea,

Liberica. Este cultivatå acum doar pe suprafe¡e mici, în Filipine, cu o cotå de mai pu¡in de 2% din pia¡a mondialå. Aceastå varietate de cafea are boabe tari, care sunt mai dificil de procesat, iar gustul este considerat inferior cafelei arabica. Planta este înså mult mai rezistentå la condi¡iile climatice ¿i oamenii de ¿tiin¡å spun cå are un poten¡ial uria¿. O echipå de cercetåtori de la Grådina Botanicå Regalå din Anglia lucreazå deja cu fermieri din Uganda ¿i Sudanul de Sud, care cultivå un tip de cafea liberica cu un bob mai mic. Aceastå varietate, care a primit numele excelsa, oferå o aromå mai bunå ¿i ar putea înlocui în viitor cafeaua cu care suntem obi¿nui¡i.

Vindem flori pân\ [i în Japonia Uniunea Europeanå a exportat anul trecut bulbi de orhidee, zambile, narcise ¿i lalele în valoare de 100,6 milioane de euro, anun¡å Eurostat. Dintre toate statele membre, ¡årile de Jos au fost responsabile singure pentru 81% din exporturile totale de bulbi de flori ale UE, cu 82 milioane de euro. Datele Eurostat aratå cå majoritatea exporturilor de bulbi de orhidee, zambile, narcise ¿i lalele ale UE au ajuns tot pe teritoriul european. Elve¡ia este principalul partener comercial al UE la aceastå categorie, importând bulbi de flori în valoare de 31,3 milioane de euro (31% din total). Aceastå ¡arå membrå a grupului AELS este urmatå de Marea Britanie

(cu importuri de 21,4 milioane de euro sau 21%), Norvegia (11,5 milioane de euro sau 11%), Rusia (9,4 milioane de euro sau 9%) ¿i Ucraina (5,5 milioane de euro sau 5%). De asemenea, anul trecut Uniunea Europeanå a exportat ¿i 20,9 milioane de euro de al¡i bulbi, tuberculi, rådåcini tuberoase, cormi, coroane ¿i rizomi destina¡i cultivårii de flori, iar ºårile de Jos au fost principalul exportator ¿i la aceastå categorie, cu exporturi de 10,5 milioane de euro sau 50% din total. pagin\ de

Drago[ B|LDESCU

Profitul Agricol 16/2023

PAGINA DE HOBBY Coarnele cerbilor Spre deosebire de coarnele zimbrului, caprei negre ¿i muflonului care sunt permanente, cele ale cervidelor (elanul, cerbul comun, cerbul lopåtar ¿i cåpriorul) sunt caduce, fiind lepådate anual, la primii trei primåvara, iar la ultimul toamna. În locul celor cåzute, începe de îndatå procesul de cre¿tere a noilor podoabe capilare, care vor fi dezvoltate deplin în perioada premergåtoare rutului, justificându-¿i astfel calitatea de caracter sexual secundar. Este de în¡eles cå ne referim aici numai la speciile existente în fauna României, dar fenomenul este valabil pentru toate cervidele de pe mapamond. Bine reprezentatå în zonele colinare ¿i de munte, cu numeroase nuclee ¿i în pådurile de deal ¿i de câmpie, popula¡ia de cerb comun din ¡ara noastrå î¿i datoreazå vigoarea unei selec¡ii naturale caracteristice arealului carpatic al speciei. Elegant ¿i masiv totodatå, mai robust decât semenii såi din restul continentului, cerbul tråitor în Carpa¡ii române¿ti impresioneazå prin calitatea excep¡ionalå a trofeului, dezvoltat în condi¡ii absolut naturale, ¿i prin emo¡ia cinegeticå a dobândirii acestuia. Popula¡ia de cerb comun din România prezintå un poten¡ial biologic ridicat, gra¡ie habitatului såu natural favorizant. Expresia superlativå a exemplarelor vânate în ¡ara noastrå se reflectå în numårul mare al trofeelor medaliate cu aur la expozi¡iile cinegetice interna¡ionale, de-a lungul timpului. Dacå se face abstrac¡ie de elan, a cårui prezen¡å este cu totul accidentalå în fauna României, prin exemplare venite dinspre nord ¿i est, cerbul comun constituie cel mai impozant dintre cervidele tråitoare la noi. De pe la sfâr¿itul lunii februarie ¿i pânå în aprilie, taurii de cerb î¿i leapådå coarnele, primele cåzute fiind, în mod firesc, cele viguroase, grele. Ca ¿i la celelalte cervide, coarnele colectate cu Profitul Agricol 16/2023

acest prilej din teren reprezintå pentru gestionarii fondurilor cinegetice un bun prilej de evaluare a poten¡ialului biologic al zonei ¿i al stårii popula¡iei de cerb comun, dupå mi¿carea din timpul boncåluitului, dupå extrac¡ia potrivit cotelor aprobate pentru vânare ¿i dupå traversarea iernii, cu toate pierderile produse

de grosimea zåpezii ¿i de marii prådåtori, cei mai de temut fiind lupul ¿i râsul, ale cåror efective sunt în continuå cre¿tere în Carpa¡i, la adåpostul legii. Coarnele cerbilor al cåror habitat este mai scåzut altitudinal sunt superioare celor din zone înalte, gra¡ie dezvoltårii lor pe fondul ofertei trofice naturale mai timpurii ¿i mai bogate. Pentru formarea coarnelor, cerbul are nevoie de un aport nutritiv complex, bogat în substan¡e minerale ¿i îndeosebi în calciu ¿i fosfor. În masivele muntoase de origine vulcanicå, unde vegeta¡ia preia mare parte din aceste elemente, coarnele cervidelor cunosc o dezvoltare superioarå celor din alte zone. Artificial, în ¡arcuri ¿i în parcuri de vânat, asemenea trofee se ob¡in prin administrarea unui complex de vitamine ¿i de minerale în hrana cerbilor, în perioada cre¿terii coarnelor, dar acestea nu sunt acceptate în competi¡ii, având doar caracter decorativ. În condi¡ii de libertate, cu cât hrana naturalå este mai bogatå ¿i mai variatå, cu atât robuste¡ea corporalå ¿i a

coarnelor în formare va fi mai evidentå. Hrånindu-se corespunzåtor mai ales la ie¿irea din iarnå ¿i nefiind perturba¡i în timpul påscutului, masculii produc trofee mai puternice, iar femelele fatå vi¡ei mai viguro¿i. În cre¿terea lor anualå, dezvoltarea coarnelor la cervide då impresia unui fenomen de înmugurire, care continuå dupå formarea pråjinii ¿i a ramurii-ochiului. Schematic, cre¿terea urmeazå un curs ascendent înce-

pând din primul an de via¡å al vi¡elului ¿i ajungând la apogeu la zece-paisprezece ani, dupå care urmeazå declinul. Procesul de cre¿tere a coarnelor de cerb începe dupå circa zece zile de la cåderea celor vechi ¿i dureazå aproximativ o sutå douåzeci de zile pânå la dezvoltarea lor completå, cu un ritm mai rapid dupå formarea primei treimi a pråjinii. Odatå cu ajungerea coarnelor la dimensiunile fire¿ti, în ton cu ritmul fiziologic al individului, pielea (mo¡ul, catifeaua, velurul) care le-a acoperit înceteazå så mai fie alimentatå de sânge, se necrozeazå ¿i cade în fâ¿ii. Animalul însu¿i ajutå la desprinderea ei completå de pe coarnele osificate, frecându-le cu meticulozitate de arbori ¿i arbu¿ti. Ele încep så se închidå la culoare prin curå¡irea lor de pielea protectoare, în a doua jumåtate a verii. La cerbul matur, coarnele reprezintå aproximativ a douåzecea parte din greutatea sa corporalå.

Gabriel CHEROIU 45

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 10 mai La Bucure¿ti se va ¡ine conferin¡a Agricultura Sustenabilå, unde se vor discuta teme de actualitate în contextul noii Politici Agricole Comune. Vor fi prezen¡i exper¡i interna¡ionali ¿i oficiali de la Comisia Europeanå ¿i de la Guvernul României. 23 mai La Dude¿tii Noi, lângå Timi¿oara, se organizeazå Ziua Câmpului Merpano. Este o platformå cu 15 hectare de loturi demonstrative ¿i peste 150 de soiuri ¿i hibrizi. 25 - 26 mai La Bucure¿ti are loc RALF, a VII-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå. 25 - 28 mai La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta - RomAgroTec. 18 - 23 iunie La Viena se organizeazå Conferin¡a Mondialå de Cercetare a Soiei. Este prima datå când aceasta are loc în Europa. ¥ntre organizatorii evenimentului este ¿i Donau Soja. 28 iunie - 3 iulie La Jupiter se va ¡ine forumul Sate Inteligente. 31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului! 12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare. 46

Produc\torii de votc\ din Ucraina profit\ Producåtorii ucraineni de votcå ¿tiu så profite din plin de sanc¡iunile impuse de europeni Rusiei. Dupå ce votca ruseascå a dispårut aproape complet din magazine, exporturile de votcå ucraineanå au crescut substan¡ial. “Suntem încânta¡i ¿i suntem mândri cå produsul nostru este acum faimos în toatå lumea. Le mul¡umim consumatorilor stråini, ¿tim cå mul¡i dintre ei cumpårå votca noastrå dintr-un sentiment de solidaritate cu Ucraina”, spune Yuriy Sorochynskiy, directorul executiv al Nemiroff, cel mai popular brand ucrainean. Imediat dupå invazia ruså, compania a fost nevoitå så închidå timp de o lunå principala distilerie din ora¿ul Nemiryv, la 250 de kilometri sud-vest de capitala Kiev. Ulterior, Nemiroff s-a confruntat cu întreruperi frecvente de curent, din cauza loviturilor aeriene ruse asupra infrastructurii, dar produc¡ia ¿i exporturile s-au dublat. Un alt exportator important, distileria lui Dima Deneiga din ora¿ul Zhyto-

mir, a continuat så producå ¿i fårå curent electric, chiar ¿i în perioada când ora¿ul era bombardat aproape zilnic. Vânzårile mondiale de votcå au depå¿it anul trecut 46 de miliarde de dolari, båutura fiind foarte popularå în toate mediile.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Lideri ai opozi¡iei – Se înfige la båtaie; 2) Nivel inferior la cursuri – A încheia cu strålucire; 3) Plini de vioiciune – Rocade 9 10 la tron! 4) În plinå larmå! – A se vindeca de pojar; 5) Mijloc de råspândire a culturii – Iute la sorcovå; 6) Rezulta¡i din adunare; 7) Atins de sågeata lui Eros; 8) Veche bazå militarå – Aflatå la ie¿irea din Mamaia! 9) Înclinat spre mica ciupealå – Fåcut de zidar; 10) Cele cu însemnåri superficiale.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 14/2023 ORIZONTAL: PELICAN - CP; UNICA - ATOL; FEL - MISIVA; RAPID - SAC; SG - ALEGERI; CIOCANE - SN; LIFT - TACIT; I - SIGILATA; PREZICATOR - INTARATARI.

VERTICAL: 1) Prime¿te leafa la lichidare – O nucå puså pe foc; 2) A se opri la uzinå – Certificat de bunå purtare; 3) Interpret remarcat pe plan interna¡ional; 4) Propus pentru schimb – Prinse la copcå; 5) Bate în ro¿u; 6) Termen de prezentare – Tratate cu picåturi; 7) Înva¡å la serviciu – U¿ile de la… dulap! 8) Suitå la cap! – Fructele mâniei; 9) A¿ezat în intersec¡ie; 10) Mintea de pe urmå. Profitul Agricol 16/2023

Profitul Agricol nr. 16, din 2023

Articles inside

Produc\torii de votc\ din Ucraina profit\

Cronica evenimentelor anun¡ate

Coarnele cerbilor

Vindem flori pân\ [i în Japonia

Gustul cafelei s-ar putea schimba

Decenii mai calde [i mai bolnave!

Digitalizarea fertiliz\rii cu Amazone AmaSpread 2

Comisia se str\duie[te s\ legifereze datele... f\r\ date

Spectaculoasele utilaje din portofoliul Dicor Land

Agricultura de precizie este prezentul, nu viitorul

:ntinerirea utilajelor Claas mai vechi

MA{INI & UTILAJE

Mihai Petcu> Copiii mi-au salvat ferma

CRE{TEREA ANIMALELOR Laptelebinecuvântare sau blestem?

BASF Smart Technology, solu]ia pentru protec]ia legumelor

VIA [iLIVADA Closer, excep]ional în combaterea afidelor

careu de avantaje pentru un porumb profitabil

Naturevo, un partener de n\dejde

S\mân]a certificat\, primul pas spre o produc]ie sigur\ [i stabil\

Jean Ionescu> va fi un an agricol mediu

C U LT U R I V E G E TA L E

Cultura de rapi]\, sub invazia d\un\torilor, în Timi[

Culturi mai s\n\toase cu Agrii

VEGETALE La Turda, sem\natul porumbului a întârziat cu o s\pt\mân\

Comer]ul [i consumul de rapi]\ ating niveluri-record în UE

Scade produc]ia mondial\ de semin]e oleaginoase

Soia

Pre]uri [i Pie]e

Apicultorii români cer [i ei interzicerea mierii din Ucraina

Greva blocheaz\ cerealele din Argentina

FNC-urile din Ungaria vor cereale din Ucraina

Cerealele din Ucraina divizeaz\ Europa

Problema îngr\[\mintelor în viziunea Comisiei Europene

Se fac controale în v\mi, dar nu se opresc importurile

Comisia în]elege, dar nu renun]\ la plan

depozitare

Vaca de lapte, o prioritate pentru ASAS

S|PT|MÂNII UE a încheiat 2022 cu o balan]\ agroalimentar\ pozitiv\

Când capra vecinului o omoarå pe a noastrå