EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Ministrul Barbu pune frân\ noilor tehnici genomice La acest moment, România nu se numårå printre statele care voteazå în favoarea noilor tehnici genomice (ngt) în Consiliul mini¿trilor Agriculturii. De¿i predecesorii såi au exprimat alte pozi¡ii ¿i de¿i nici colegii såi din Guvern nu se opun ngt, Barbu este reticent, exprimând temeri legate de impactul asupra calitå¡ii solului, sånåtå¡ii umane ¿i asupra exporturilor de cereale române¿ti. “Pozi¡ia României fa¡å de noile tehnici genomice e foarte clarå: pe de o parte, de a proteja terenurile agricole din România. Nu existå studii care så arate impactul acestor plante asupra solurilor, dacå îl pot distruge sau nu. În al doilea rând, nu existå un studiu de impact asupra sånåtå¡ii popula¡iei. În al treilea rând, nu trebuie så ne gråbim, fiindcå, prin aplicarea acestor culturi modificate genetic, putem bloca exporturile cåtre ¡årile care sunt principalele destina¡ii de export pentru cerealele
române¿ti: Egipt, Arabia Sauditå, Maroc ¿i altele. Trebuie discutat un acord pe plan european ¿i le-am cerut comisarului pentru agriculturå ¿i colegilor mini¿tri så fim foarte aten¡i, pentru cå România nu-¿i poate permite så råmânå cu milioane de tone de marfå fårå desfacere”. Barbu spune cå a solicitat Comisiei finan¡are pentru dotarea ASAS cu labo-
ratoarele necesare efectuårii unor studii de impact al ngt. Iar dupå ce studiile se vor finaliza, popula¡ia urmeazå så fie informatå, înainte de luarea unei decizii. Evident cå toate aceste demersuri ar întârzia eventuala legiferare a ngt cu al¡i ani dupå cei 15 de când a început dezbaterea asupra subiectului pe plan european. Dar Barbu e imperturbabil: “Nu a¿ vrea så se spunå cå, în mandatul meu, s-au aplicat anumite tehnici genomice care au ajuns så afecteze sånåtatea popula¡iei”. Pozi¡ia ministrului este cu atât mai stranie cu cât Ministerele Sånåtå¡ii ¿i Mediului, precum ¿i ANSVSA au emis avize favorabile pentru legiferarea europeanå separatå a ngt de organismele modificate genetic.
Robert VERESS
Creditul fermierului Fermierii vor avea la dispozi¡ie, curând, o variantå de finan¡are convenabilå, dacå se vor concretiza angajamentele ministrului Florin Barbu. “Vrem så venim cu o formå de finan¡are denumitå «Creditul fermierului». Acesta va fi un credit de lucru, cu garan¡ii de stat, va avea o valoare de aproape 30% din cifra de afaceri, dobândå de 1,95% marjå fixå, iar dobânda ROBOR ¿i alte cheltuieli bancare vor fi acoperite de Ministerul Agriculturii, prin FGCR”. Barbu spune cå actul normativ necesar este finalizat, dar se a¿teaptå prelungirea cadrului european de sus¡inere financiarå a afacerilor în contextul råzboiului din Ucraina. 10
rilor
to “Avem semnale cå prelunKievul cere exporta în ¡arå girea se va realiza pânå la så-¿i readucå banii ntrale de la Kiev a declarat Guvernatorul Båncii Ce sfâr¿itul lunii noiembrie. Vom de 8 triat câ¿tiguri în valutå pa re au nu ii tor rta po da drumul hotårârii de guvern cå ex nt doar ace¿tia, 3 miliarde su imediat”. miliarde de dolari. Din torii reale. Acum, exporta ce de ile år nz vâ n Pe de altå pare, România di într-o så repatrieze veniturile a solicitat Comisiei Europene ucraineni sunt obliga¡i Cene, pentru a ajuta Banca acoperirea unor pierderi logisperioadå de 180 de zil a sprizervele valutare pentru tice la transportul cerealelor de tralå så-¿i majoreze re lui. grivna, în timpul råzboiu 30 de euro/t. Dacå suma va fi jini moneda na¡ionalå, ucrainean a înåsprit De aceea, guvernul aprobatå dupå realimentarea rilor de cereale Fondului de Crizå al Uniunii controlul asupra livrå , introducând inEuropene, Guvernul ar urma så ¿i semin¡e oleaginoase to¡i vânzåtorii så o completeze cu 10 euro/t din clusiv obliga¡ia ca e cå repatriazå valuta. Bugetul de Stat. dovedeascå mai înaint ar ur ma så intre în Noile reglementåri g anul så fie valabile pe între ¿i e zil 10 în re oa vig Robert VERESS 2024. Profitul Agricol 42/2023