Profitul Agricol nr. 4 din 2023 by Profitul Agricol

nr. 4 din 1 februarie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 4/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Tu ¿tii ce mai face europarlamentarul tåu?

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Ionel Arion de la Pro Agro o sesizeazå în câteva vorbe: “din påcate, nu avem acces la o maså criticå de europarlamentari români.” Aståzi, când asocia¡iile profesionale sunt nåucite de deciziile contra neonicotinoidelor, omul observå corect. Ei, pre¿edin¡ii de asocia¡ii, cu u¿a mereu deschiså la mini¿tri, la deputa¡i, la senatori, nu au stat de vorbå cu niciun român din Parlamentul European. Nici nu sunt mul¡i în Comisia de Agriculturå, prima care ne intereseazå. Vreo ¿ase. ¥i sco¡i la prânz într-o zi. Cu condi¡ia så-i suni din timp, så-i perii ni¡el ¿i mai ales så-i invi¡i. Dar asocia¡iile noastre nu fac lobby la Bruxelles, ele sunt mai dedate vorbitului direct cu ministrul, care promite frumos ¿i apoi nu face nimic. Sigur, nu or fi u¿or de convins nici omule¡ul agitat care se vede întruchiparea Bråtienilor, nici doamna cu patetisme pentru coafeze, dar lângå ei sunt câ¡iva care chiar par så se priceapå la problema agricolå. Vreo doi au fost ¿i mini¿tri. Nu cred cå-i imposibil de discutat cu ei. Crede¡i cå vreun lider a stat cu unul dintre ei de vorbå în ultimul an?

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Cât despre cei care sperå la o normalizare a situa¡iei, ca parlamentarii, de la Bucure¿ti, de la Bruxelles, så aibå ei ini¡iativa unui dialog cu asocia¡iile profesionale ale celor pe care “îi reprezintå” în Parlament, pot så-¿i ia gândul. Se pierd în subtilitå¡i despre cum ar fi firesc så se întâmple.

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Dacå nu vor învå¡a så facå lobby eficient politic, asocia¡iile se vor uita cum bårcu¡a ecologismului scufundå bastimentul agricol.

George Ostroveanu 0730 588 777

Director

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 4/2023

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii O hotårâre care love¿te în to¡i Vor fi sau nu interzise neonicotinoidele?

Contre la ultimul Consiliu de mini¿tri Un alt sistem de subven¡ii în Anglia

Achim Irimescu: Argumentele României pro neonicotinoide Danone iese de pe 9 pia¡a organicå din SUA nu sunt cunoscute la Bruxelles

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Bayer: riscurile din culturile de cereale påioase 16

Scade produc¡ia de floarea-soarelui 18 Va cre¿te produc¡ia de rapi¡å

Culturi vegetale Theodor Ichim înfruntå seceta cu biologia solului

Bi¡å Råcman nu scapå de ¿oareci decât cu plugul

Câinii care salveazå måslinii din Italia

Cel mai mic pre¡ la grâu din ultimele 11 luni pe bursa din Paris

Vacile fantomå ale Corsicii

Bani pentru cre¿terea vi¡eilor

Noutå¡ile 2023 în protec¡ia culturilor Ma[ini & utilaje de påioase 30 Economii la îngrå¿åminte Noutå¡ile Alcedo pentru anul 2023 32 cu Amazone AutoTS

Cre[terea animalelor

Anvelope BKT online

Tractoare Same ¿i Deutz-Fahr pentru vie ¿i livadå

Kubota seria B1, eficien¡å maximå

44 de milioane de euro pentru crescåtorii de bovine

Plafoane propuse pentru ANT

Ilie Van: Så nu låsåm garda jos în fa¡a gripei aviare Mai avem 29 de vaci Surå de Stepå

Opinii

Agricultura are nevoie de revolu¡ie institu¡ionalå

Controlul buruienilor graminee ¿i cu frunzå latå din grâu

Pericole pentru cultura de grâu ¿i orz în Arad

Riscurile din culturile din Timi¿

Hobby Florin Chirea: Ministerul trebuie så intervinå în zootehnie

Veleitarii ¿i vânåtoarea

Cu ochii în 13-14

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII

O hot\râre care love[te în to]i Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a organizat såptåmâna trecutå o conferin¡å ca reac¡ie la decizia Cur¡ii Europene de Justi¡ie, care a declarat ilegale derogårile pentru neonicotinoide. Ca ziari¿ti, a¿teptam o prezentare a scenariilor viitoare, o enumerare a ac¡iunilor pe care le pregåte¿te Alian¡a, dar a fost doar o reiterare a informa¡iilor, critici la adresa deciziei Cur¡ii ¿i opinii despre impactul ei.

primå notå, la conferin¡å nu a participat niciun oficial din Ministerul Agriculturii. Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, a transmis cå a discutat cu ministrul Daea, iar acesta l-ar fi asigurat de toatå sus¡inerea sa. Oficial, înså, atitudinea MADR este de ignorare a hotårârii Cur¡ii de Justi¡ie ca ¿i când aceasta nu prive¿te în niciun fel România.

Profitul Agricol 4/2023

Amfitrionul conferin¡ei a fost Nina Gheorghi¡å, vicepre¿edinte LAPAR, care a sintetizat mesajul: “Pentru noi, tratamentul såmân¡å nu este a¿a cum interpreteazå CEJ. Nu aplicåm acest tratament preventiv, ci pentru cå acest dåunåtor se aflå în sol peste pragul economic de dåunare. Fårå acest tratament, nu vom putea satisface 30% din necesarul european de ulei de floarea-soarelui”. Nina Gheorghi¡å a taxat faptul cå, de¿i au fost invita¡i, oficialii din MADR ¿i parlamentarii din comisiile pentru Agriculturå au ocolit conferin¡a. “Sunt dezamågitå cå acolo (în MADR) sunt fermieri, colegi de-ai no¿tri, care odatå ce ocupå un scaun de secretar de stat, nu mai fac sinapse cu aceia¿i neuroni”. Sala l-a perceput ca pe un atac la secretarii de stat Sorin Moise ¿i Costin Telehuz. Telehuz este cel care a aprobat derogårile pentru anul în curs, iar anul trecut a aprobat inclusiv tratarea semin¡elor de grâu cu neonicotinoide.

Robert VERESS

Trei focare de gripå aviarå la Codlea ANSVSA a confirmat un al treilea focar de gripå aviarå la Codlea, la ferma de curcani Bravcod. Comunicatul oficial îl nume¿te “al doilea focar secundar”. Focarul principal a fost în Ferma 2, confirmat pe 27 ianuarie. Pe 28 era confirmat un focar în Ferma 1, iar pe 30 ianuarie cel din Ferma 5. ANSVSA confirmå cå între cele 3 existå un raport de cauzalitate, fermele utilizând în comun personalul, ma¿inile pentru furaje ¿i cele pentru colectarea cadavrelor. ¥n zona de protec¡ie sunt 9 exploata¡ii de påsåri, din care 5 de cre¿tere curcani, 4 de pui broiler, iar în zona de supraveghere sunt 17 ferme avicole, douå abatoare ¿i un incubator. Joe Biden încearcå så completeze conducerea USDA Pre¿edintele american Joe Biden a trimis din nou senatului douå nominalizåri pentru posturi de conducere din structura Departamentului pentru Agriculturå (USDA). Stacy Dean a fost propuså ca subsecretar USDA pentru nutri¡ie ¿i Margo Schlanger ca secretarå asistent pentru drepturi civile. Biden a trimis ambele nominalizåri ¿i anul trecut, dar senatorii nu au organizat un vot pentru numirea lor, iar Schlanger nu a fost nici måcar audiatå pânå acum de comisia pentru agriculturå. 1,5 miliarde pentru îmbunåtå¡iri funciare România va primi 1,5 miliarde de euro pentru lucrårile de îmbunåtå¡iri funciare, în¡elegând iriga¡ii, combaterea eroziunii solului ¿i de desecare, a declarat ministrul Petre Daea, aflat în caravanå prin ¡arå. Pentru sistemele de iriga¡ii secundare sunt disponibile sume pentru investi¡ii în valoare de 500 de milioane de euro, din care 100 de milioane de euro sunt pentru sistemele locale de iriga¡ii, iar diferen¡a pentru fermierii care sunt asocia¡i în diferite organiza¡ii de profil. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Vor fi sau nu interzise neonicotinoidele?

Valeriu Tabårå: “O gre¿ealå aproape de neiertat” Pre¿edintele ASAS, Valeriu Tabårå, a condamnat, deschis, interferen¡a Justi¡iei cu ¿tiin¡a. “Sunt surprins, pentru a doua oarå, de un anumit mod de abordare (a Justi¡iei europene) a unor tipuri de politicå la nivelul UE. Prima oarå, în urmå cu câ¡iva ani, când CEJ a blocat metode de cercetare - biotehnologii, multiplicarea geneticå, spunând cå e vorba de modificåri genetice. Faptul cå CEJ a început så înlocuiascå partea ¿tiin¡ificå de argument, de solu¡ii practice, este o gre¿ealå aproape de neiertat, cu consecin¡e dintre cele mai grave. Acest lucru trebuie discutat de organismele europene. Fårå argumente ¿tiin¡ifice, Justi¡ia limiteazå produc¡ia de hranå. ªi suprimå libertatea de exprimare a cercetåtorului”.

Mircea Bålu¡å: “Starea de fapt poate deveni incontrolabilå” UNCSV de¡ine pre¿edin¡ia rotativå a Alian¡ei. Ca atare, Mircea Bålu¡å, pre¿e8

dintele UNCSV, este, la acest moment, liderul ApAC. În aceastå calitate, el a criticat decizia CEJ: “Consideråm aceastå decizie surprinzåtoare. Dacå o analizåm din punct de vedere juridic, observåm cå o abordare de formå, de cale extraordinarå a Justi¡iei, poate determina efecte incontrolabile. Nu a fost antamat fondul problemei, care aratå cå, pentru fermierii din România, singura solu¡ie viabilå economic ¿i tehnologic råmâne acest tratament al semin¡elor. Am încredere cå putem så rezolvåm ¿i så men¡inem aceastå unicå solu¡ie de tratament. Ne dorim alternative, dar acestea trebuie så fie cost economic justificat, eficien¡å ¿i eficacitate. La ora actualå nu existå”. Când s-a pus întrebarea dacå fermierii vor sfida o eventualå interdic¡ie de folosire a neonicotinoidelor, folosind, la nevoie, chiar såmân¡å provenitå din ¡åri extracomunitare, precum Ucraina, majoritatea celor prezen¡i au respins categoric alternativa. Înså Bålu¡å nu a exclus-o: “Poate exista o stare de fapt a tratamentului semin¡elor care poate deveni incontrolabilå”.

Alina Cre¡u: “Speråm ca decizia så nu ne afecteze direct” Directorul executiv al Forumului APPR ¿i-a exprimat speran¡a într-o solu¡ie favorabilå României: “Nu este acceptabil så se scoatå o solu¡ie existentå pe pia¡å în speran¡a cå se va gåsi, la un moment dat, o solu¡ie viabilå pentru problema fermierilor din România. Problema Tanymecus este prea pu¡in cunoscutå la Bruxelles, de¿i noi am fåcut eforturi de a informa. Speråm ca aceastå decizie så nu afecteze în mod direct fermierii români, cu ajutorul cercetårii, al presei, al oamenilor care vor în¡elege cå utilizarea acestor produse reprezintå unica solu¡ie pentru cultivatorii de porumb, floareasoarelui ¿i sfeclå de zahår. Oricât am încerca metode de management integrat al bolilor ¿i dåunåtorilor, rota¡ia, trebuie så se în¡eleagå cå nu existå alternative eficace tehnic ¿i eficiente economic la neonicotinoide”. Såmân¡a de sfeclå a fost deja tratatå cu neonicotinoide Mihai Dimitriu, director executiv al Federa¡iei Cultivatorilor de Sfeclå de Zahår, considerå cå judecåtorii europeni au interpretat eronat articolul 53 din Regulamentul pentru comercializarea ppp. “Oricum, furnizorii de såmân¡å din Germania, Danemarca ¿i Belgia ne-au comunicat cå peste 92% din såmân¡å este deja tratatå cu neonicotinoide, deci decizia este tardivå pentru anul în curs. Dar nici în anii viitori nu cred cå se va aplica”. Profitul Agricol 4/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Achim Irimescu> Argumentele României pro neonicotinoide nu sunt cunoscute la Bruxelles ªi în opinia lui Achim Irimescu, ministrul plenipoten¡iar în cadrul Reprezentan¡ei permanente a României la UE, decizia CEJ nu se va aplica “retroactiv”. “Cred cå anul acesta nu este luat în calcul, pentru cå investi¡iile sunt deja fåcute, semin¡ele deja achizi¡ionate”. El a aråtat cå nici Comisia nu se gråbe¿te så reac¡ioneze. Doar a început un proces de consultare cu statele membre ¿i analizeazå impactul acestei hotårâri CEJ. Decizia, explicå Irimescu, s-a dat cu privire la produsele pentru sfeclå, dar, colateral, se poate în¡elege cå prive¿te ¿i celelalte culturi. “Noi putem avea interpretarea cå decizia CEJ nu ne vizeazå direct, de¿i Curtea s-a referit la derogåri în general. E de våzut cum se procedeazå când Justi¡ia contestå un articol pe care nu ai cum så-l desfiin¡ezi, fiindcå ne confruntåm cu o eviden¡å. Este nevoie de derogåri!”. Întrebat ce poate face România pentru a încerca så încline balan¡a în favoarea sa, Irimescu a pledat pentru un lobby intens. “Este foarte important ca România så-¿i promoveze argumentele (în favoarea derogårilor), fiindcå nu sunt cunos-

cute pe plan european. Ani la rândul, Comisia a cerut României studii foarte serioase referitoare la situa¡ia sa aparte. Acum se pare cå existå. Ar fi util ¿i un studiu de impact care så arate ce ar însemna så se renun¡e la neonicotinoide: financiar, produc¡ie, contribu¡ie la securitatea alimentarå a Europei. Toate studiile pe care le avem trebuie transmise, în cel mai scurt timp, în limba englezå. A¿a avem argumente pentru a ne adresa Consiliului, Parlamentului ¿i Comisiei, pentru a solicita ca aceastå decizie CEJ så nu se aplice României”. Irimescu a anun¡at cå Fran¡a a acceptat deja, oficial, decizia CEJ, oferind ¿i explica¡ia. “Parisul are un acord special cu organiza¡iile de mediu, care prevede men¡inerea produc¡iei de electricitate din energie atomicå ¿i renun¡area treptatå la pesticide”.

Aceastå men¡iune a stârnit revolta Ninei Gheorghi¡å: “Este trist cå aflåm de la dl. Irimescu cå Fran¡a, fiind o putere nuclearå, a trådat interesele agriculturii, doar ca så le facå pe plac ecologi¿tilor. Pentru cå Fran¡a ¿i Germania fac troc cu ecologi¿tii, se ajunge så fie periclitatå securitatea alimentarå a României”.

a consemnat Robert VERESS

Ionel Arion: “Avem nevoie de o maså criticå de europarlamentari” ¥n ultima perioadå au fost mai multe demersuri ale Avocatului Poporului împotriva utilizårii neonicotinoidelor. Avocatul a fost sesizat de câteva organiza¡ii de mediu ¿i de apicultori. Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro: “Am avut anul trecut douå interven¡ii la Avocatul Poporului. Am contestat ¿i la CCR transpunerea în legisla¡ia na¡ionalå a unui regulament european. Ne folosim, de asemenea, de Consiliul Concuren¡ei. Såptåmâna viitoare, un coleg al nostru va fi la Consiliul Economic ¿i Social European, pe probleme care sunt de impact pentru industria alimentarå. Din påcate, nu avem acces la o maså criticå de europarlamentari români”.

Profitul Agricol 4/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Contre la ultimul Consiliu de mini[tri România este al doilea mare crescåtor de oi din Uniunea Europeanå, vânzarea acestora fåcându-se în special cåtre ¡årile Orientului Mijlociu. Iar acestea nu cumpårå carcaså, aleg oaia în viu. Cu acest argument, ministrul Petre Daea a pledat såptåmâna aceasta pentru men¡inerea transportului de lungå duratå al animalelor vii. Interven¡ia a fost fåcutå în întâlnirea lunarå a mini¿trilor agriculturii din UE, consiliul Agrifish. S-a ¡inut la finalul lunii ianuarie la Bruxelles, sub pre¿edin¡ia ministrului agriculturii din Suedia. “Revizuirea nu trebuie så limiteze anumite tipuri de transport. Nu putem accepta interzicerea transportului pe duratå lungå a animalelor”, a punctat ministrul Agriculturii. Conform unui comunicat de pe site-ul Parlamentului European, Comisia de anchetå a PE a gåsit cazuri de neîndeplinire sistema-

ticå a aplicårii reglementårilor existente privind protec¡ia animalelor în timpul transportului ¿i a fåcut recomandåri pentru revizuirea reglementårilor, care sunt a¿teptate în 2023. Comisia a cerut reducerea duratei cålåtoriilor la opt ore pentru animalele care urmeazå så fie sacrificate ¿i la patru ore pentru animalele påstrate pentru produc¡ia de lapte sau ouå sau reproduc¡ie. Animalele neîn¡årcate nu ar tre-

bui transportate înainte de a avea cinci såptåmâni, nu 10 zile ca acum, iar limita pentru animalele gestante ar trebui så fie de douå treimi din sarcinå (90% în prezent). Când vine vorba de transportul în afara UE, Comisia a cerut ca exporturile de animale vii så fie limitate la ¡årile care garanteazå ¿i respectå în mod echivalent standardele privind bunåstarea animalelor.

La acela¿i Consiliu de mini¿tri, România a anun¡at cå nu sus¡ine scåderea pragului la 150 UVM ¿i nici sfera de aplicare în care så fie incluse ¿i bovinele. Ministrul Petre Daea a cerut o abordare propor¡ionalå, raportatå la necesitatea asigurårii securitå¡ii alimentare la nivel al UE ¿i global, men¡inerea competitivitå¡ii fermelor într-o abordare diferen¡iatå a impactului diferitelor tipuri de produc¡ie, evitarea escaladårii poverilor administrative ¿i economice asupra fermierilor ¿i un interval de timp suficient pentru implementare.

“Cu to¡ii suntem de acord cå sectorul agricol ar trebui så facå în continuare eforturi pentru reducerea emisiilor, dar conceperea unei asemenea contribu¡ii trebuie atent calibratå pentru a nu afecta grav sectorul agroalimentar ¿i crescåtorii de animale, în special”. Ministrul român al Agriculturii a cerut ca orice decizie pentru aspectele agricole din Directiva emisiilor industriale så fie luatå împreunå cu mini¿trii Agriculturii, dar ¿i alocarea de timp suficient dezbaterilor pentru a facilita identificarea de solu¡ii. Producåtorii europeni de car-

ne, inclusiv cei români, ¿i-au exprimat nemul¡umirea fa¡å de o modificare a Directivei UE din 2010 privind emisiile industriale (DEI), întrucât vor trebui så ia noi måsuri pentru reducerea emisiilor de metan ¿i amoniac, iar acest lucru ar duce la cre¿terea costurilor de produc¡ie. Conform noilor propuneri, Directiva se va aplica ¿i în sectorul de cre¿tere a bovinelor, urmând ca multe exploata¡ii agricole så intre în domeniul de aplicare al Directivei, fiind astfel supuse unui regim similar cu al altor instala¡ii industriale mari.

Janusz WOJCIECHOWSKI, Comisarul European pentru agricultur\

Arin DORNEANU

Profitul Agricol 4/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Grecia raporteazå primul caz de pestå africanå Guvernul grec a raportat descoperirea primului caz de infec¡ie cu virusul pestei porcine africane printre mistre¡ii din ¡arå, la un animal dintr-o zonå montanå din nord, la ¿apte kilometri de frontiera cu Bulgaria. De¿i Grecia nu a detectat pânå acum virusul la animale sålbatice, a existat un focar de pestå la o fermå de familie, în anul 2020. Focarul a fost considerat o anomalie, pentru cå un singur porc din cei 32 ai fermei a fost infectat ¿i nu au mai fost identificate alte cazuri de atunci.

O companie sco¡ianå lucreazå la un robot care “înoatå” în grâu Compania sco¡ianå Crover este aproape de lansarea unui robot de mici dimensiuni care ar putea revolu¡iona monitorizarea ¿i testarea rezervelor de grâu. Robotul, descris ca fiind “o dronå granularå”, se deplaseazå printr-o mi¿care de rota¡ie care îi permite så “înoate” prin boabele de grâu ¿i så inspecteze cu u¿urin¡å chiar ¿i silozuri vechi sau de dimensiuni mari. El este echipat cu o suitå de senzori care monitorizeazå condi¡iile ¿i poate fi programat så adune mostre de grâu pentru testare din orice loca¡ie din interior. Scådere-record a consumului de carne de pui în Iran Consumul de carne de pui din Iran a scåzut cu aproape 30% în ultimele luni, mul¡i fermieri fiind for¡a¡i så renun¡e la cre¿terea påsårilor. Situa¡ia este efectul unei reforme a subven¡iilor, pe care guvernul a implementato în noiembrie 2022. Autoritå¡ile au modificat atunci rata subven¡ionatå de schimb valutar la care fermierii cumpårå furaje. 12

Un alt sistem de subven]ii în Anglia Londra a anun¡at cum va func¡iona ELMS (Schema de management ecologic al terenurilor), noul sistem de subven¡ii agricole care îl va înlocui pe cel mo¿tenit de la Uniunea Europeanå. Fermierii vor primi bani pentru agricultura sustenabilå ¿i obiective de mediu, de exemplu pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå sau combaterea dåunåtorilor fårå a utiliza substan¡e chimice. Ministra Mediului din cabinetul britanic, Therese Coffey, spune cå fermierii sunt inima economiei locale, pentru cå produc alimente, dar îngrijesc în acela¿i timp mari suprafe¡e de teren. “Aceste douå roluri sunt foarte strâns legate ¿i vrem så implementåm cât mai repede noile subven¡ii pentru ai sus¡ine financiar pe to¡i cei care protejeazå mediul înconjuråtor ¿i produc hranå într-un mod mai sustenabil”, a declarat Coffey.

Sistemul Elms, care va fi aplicat doar în Anglia, include momentan trei scheme de subven¡ii care recompenseazå obiective diferite. Subven¡iile pentru Agriculturå Sustenabilå vor fi acordate fermierilor care îmbunåtå¡esc calitatea solului, prin folosirea unor cantitå¡i mai mici de produse chimice ca insecticide sau îngrå¿åminte. Schema de Refacere a Mediului poate fi accesatå de to¡i proprietarii de teren care investesc în proiecte ambi¡ioase de refacere a cadrului natural, de exemplu prin împåduriri sau refacerea zonelor mlå¿tinoase. A treia schemå de subven¡ii, Administrarea Ruralå Plus, se adreseazå fermierilor care combat schimbårile climatice prin reducerea emisiilor de gaze, plantarea de copaci sau protejarea cursurilor de apå.

Danone iese de pe pia]a organic\ din SUA Grupul Danone a anun¡at cå ia în calcul mai multe op¡iuni strategice, inclusiv vânzarea, pentru filialele americane Horizon Organic ¿i Wallaby, care produc iaurturi ¿i alte sortimente organice de lactate. În martie 2022, directorul executiv al Danone a anun¡at un plan de reorganizare a opera¡iunilor, prin vânzarea activelor neperformante pentru a investi în brandurile consacrate ale companiei. “Anun¡ul este un pas adi¡ional în procesul de evaluare a portofoliului ¿i de rota¡ie a activelor, ca parte a strate-

giei Renew Danone, adoptatå anul trecut”, explicå un comunicat al grupului. Cele douå companii asigurå aproximativ 3% din veniturile globale ale Danone, dar vânzårile lor au crescut foarte pu¡in în anul 2022. Grupul francez a renun¡at în ultimii ani la mai multe active ¿i va înregistra pierderi estimate la un miliard de euro dupå ie¿irea de pe pia¡a din Rusia.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 4/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Produc¡ie-record de opiu în Myanmar Organiza¡ia Na¡iunilor Unite estimeazå cå suprafa¡a cultivatå cu mac din care se produce opiu a crescut cu 33%, echivalentul a 10.000 de hectare, în acest sezon în Myanmar. În plus, ONU sus¡ine cå fermierii locali folosesc acum metode agricole mai sofisticate, care asigurå o produc¡ie medie de 20 kilograme de opiu la hectar. Economia statului asiatic a fost devastatå de pandemie ¿i de efectele unei lovituri de stat care a adus la putere o dictaturå militarå, iar tot mai mul¡i fermieri cultivå acum mac, singura culturå care mai este profitabilå. Tesco promite îngrå¿åminte mai ecologice Lan¡ul de magazine alimentare Tesco a anun¡at un parteneriat cu principalii furnizori de legume, care vor folosi de acum îngrå¿åminte mai ecologice, în cea mai mare ini¡iativå de acest tip din Marea Britanie. Îngrå¿åmintele produse din diverse de¿euri, precum resturi alimentare, excremente de pui sau alge, vor fi utilizate în acest an pe o suprafa¡å de 1.300 de hectare ¿i vor asigura reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de serå din lan¡ul de aprovizionare al companiei. De anul viitor suprafa¡a va cre¿te la 4.000 de hectare, iar planul Tesco este så reducå emisiile la zero pânå în 2050. Danish Crown închide un abator din Germania Gigantul Danish Crown a anun¡at închiderea unuia din cele mai mari abatoare din Germania ¿i desfiin¡area a aproximativ 200 de locuri de muncå. O parte a produc¡iei de la abatorul din localitatea Boizenburg, în apropiere de Hamburg, se va muta la cel din ora¿ul Essen. Germania era în mod tradi¡ional unul dintre cei mai mari producåtori de carne de porc din Europa, dar produc¡ia s-a redus masiv din anul 2020, atunci când mai mul¡i parteneri tradi¡ionali au interzis importurile din Germania dupå confirmarea primelor cazuri de pestå porcinå. 14

Câinii care salveaz\ m\slinii din Italia Bacteria Xylella fastiodiosa a ucis în ultimii ani 21 de milioane din cei 60 de milioane de måslini din provincia italianå Puglia. Bacteria a fost descoperitå pentru prima oarå în Italia în anul 2013, dar ini¡ial autoritå¡ile au respins orice legåturå cu boala misterioaså care usca copacii. S-a ajuns chiar atât de departe încât cercetåtorii care au descoperit problema au fost da¡i în judecatå, iar Italia a fost investigatå de Comisia Europeanå pentru gestionarea slabå a crizei.

În anul 2020, directorul Unaprol, cea mai mare organiza¡ie a producåtorilor italieni de ulei de måsline, a avut o idee care ar putea schimba totul. În cooperare cu Organiza¡ia Chinologicå Italianå, Nicola di Noia a reu¿it så antreneze câini capabili så miroaså arborii infecta¡i, care sunt sco¿i din rådåcini pentru a opri råspândirea bolii. Oamenii de ¿tiin¡å sperå så afle în curând care sunt moleculele pe care le miros câinii, pentru a produce instrumente electronice capabile så detecteze bacteria.

Cel mai mic pre] la grâu din ultimele 11 luni pe bursa din Paris Contractele futures la grâu au ajuns la cel mai mic pre¡ din ultimele 11 luni pe bursa Euronext din Paris, pe fondul stabilitå¡ii monedei euro ¿i a competi¡iei din partea cerealelor din bazinul Mårii Negre. O tonå de grâu cu livrare în luna martie costå acum chiar ¿i 279 de euro, cel mai scåzut nivel din luna februarie 2022, atunci când a început invazia ruså din Ucraina. Acordul care a creat coridoare sigure de transport din porturile din Marea Neagrå a permis Rusiei ¿i Ucrainei så exporte mari cantitå¡i de grâu ieftin, de¿i råzboiul continuå ¿i procedurile de inspec¡ie întârzie transporturile. Între timp, cerealele produse în Fran¡a ¿i alte state ale UE sunt necom-

petitive din cauza aprecierii euro contra dolarului. “Activitatea de pia¡å råmâne foarte scåzutå, pentru cå gåse¿ti peste tot grâu rusesc ieftin”, a declarat un trader. Råzboiul le-a permis totu¿i fermierilor francezi ¿i germani så exporte mari cantitå¡i de cereale, iar stocurile råmase în silozuri sunt mici. Contractele futures pentru rapi¡å cu livrare în luna mai s-au ieftinit ¿i ele cu 1,7%, pânå la 526,75 euro per tonå, din cauza importurilor mari de rapi¡å în UE ¿i a planurilor Germaniei de a renun¡a la combustibilii produ¿i din plante.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 4/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan¡a 271 euro/t (+ 2) 1.328 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 23 - 27.01.2023, pre¡ cu livrare în feb. 2023. ¥n perioada 23 - 27 ianuarie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 27 ianuarie, a fost de 291 dolari/tonå (1.309 lei). A scåzut cu 2 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 23 ianuarie.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 379 dolari/tonå (1.705 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Principalele destina¡ii: Coreea de Sud 90.770 tone, Japonia 56.970 tone, China 47.700 tone, Mexic 35.070 tone ¿i Columbia 10.700 tone.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 325 euro/tonå (1.592 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 23 ianuarie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 261 euro/tonå (1.279 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 289 euro/t (1.416 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå. Cota¡ii - Bursa din Chicago 23.01 24.01 25.01 Febr 271 269 277 Martie 279 277 281 Mai 285 283 283

fost de 273 dolari/tonå (1.228 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în februarie 2023, este de 181 euro/tonå (887 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 203 euro/t (-4) 995 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 23 - 27.01.2023, pre¡ cu livrare în feb. 2023.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 27 ianuarie 2023, a Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago 23.01 Febr 273 Martie 271 Mai 263

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Febr Martie

$/t

24.01 25.01 26.01 27.01 271 269 271 267 269 267 269 265 261 259 265 259 $/t

23.01 24.01 25.01 26.01 27.01 277 273 271 270 267 279 277 275 273 269

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 281 euro/tonå (1.377 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 23.01 281 281 285 Bordeaux FOB 287 Pontivy 293 Bordeaux Pallice Rhin FOB

26.01 275 279 281

$/t 27.01 277 281 283

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 23.01 24.01 25.01 26.01 Febr 321 319 317 315 Martie 317 315 313 311 Mai 317 313 311 309

$/t 27.01 317 315 311

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 290 euro/tonå (1.421 lei). A scåzut cu 3 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 27 ianuarie, a fost de 277 euro/tonå (1.357 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 23 ianuarie.

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna februarie 2023 este de 269 euro/t (1.318 lei). A înregistrat o cre¿tere de 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna februarie 2023, a fost de 257 dolari/t (1.156 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 23.01 24.01 25.01 26.01 Febr 383 379 377 373 Martie 385 381 379 377 Mai 385 383 381 379

$/t 27.01 379 381 385

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 23.01 24.01 25.01 Rouen 291 289 287 Dunquerque 291 289 287 Pallice 297 295 293 Creil FOB 285 283 281 Moselle FOB 269 267 259 Rouen FOB 327 325 323

euro/t 26.01 285 285 291 279 257 321

27.01 289 289 296 283 261 325

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 280 euro/tonå (1.372 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 267 dolari/tonå (1.201 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

24.01 25.01 26.01 27.01 279 277 274 277 279 277 274 277 283 279 277 280 285 281 279 281 291 289 287 290

Profitul Agricol 4/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 23 - 27 ianuarie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut ur måtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 567 dolari/tonå (2.551 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 23.01 Febr 567 Martie 569 Mai 561

24.01 565 567 559

$/t 25.01 561 559 557

26.01 563 561 559

27.01 559 557 553

Orz FOB Constan¡a 207 euro/t (- 10) 1.014 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 23 - 27.01.2023, pre¡ cu livrare în feb. 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 267 euro/tonå (1.308 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la

Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 553 euro/tonå (2.708 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 23 ianuarie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 545 euro/tonå (2.670 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 27 ian. 2023, a fost de 613 dolari/tonå (2.758 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 523 dolari/tonå (2.353 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 23.01 Febr 1.347 Martie 1.347 Mai 1.345

24.01 1.341 1.345 1.343

25.01 1.339 1.343 1.341

23.01 Rouen 285 Dunquerque 287 Pontivy 281 Orz bere: Creil** 285 Moselle** 297

24.01 283 285 279

25.01 279 283 277

$/t

26.01 1.337 1.341 1.339

27.01 1.340 1.344 1.341

euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

PREºURI 23 - 27.01.2023

1.177.770 tone, Mexic 227.790 tone, Germania 69.770 tone, Olanda 67.970 tone, Taiwan 57.770 tone.

26.01 277 277 269

27.01 267 267 263

283 281 279 277 293 291 289 285

285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în februarie 2023, pre¡ul orzului furajer este 237 dolari/t (1.066 lei), mai mare cu 20 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

23.01 24.01 25.01 26.01 27.01 Febr 527 525 523 521 523 Martie 525 523 521 519 509

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 23 - 27 ianuarie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 575 euro/t (2.817 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 23 ianuarie 2023. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

23.01 24.01 25.01 26.01 27.01 Dieppe 579 569 567 565 575 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

23.01 24.01 25.01 26.01 27.01 589 585 573 571 569

Febr

A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.680 lei). A înregistrat o cre¿tere de 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 547 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 23.01 Rouen 537 Dunquerque 545 Moselle 557

24.01 535 543 555

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

27.01 545 547 553

Febr Martie Mai

25.01 26.01 531 529 541 537 553 551

23.01 599 609 591

24.01 597 599 589

25.01 595 597 587

$/t

26.01 27.01 593 597 595 598 585 587

23.01 24.01 25.01 26.01 27.01 Febr 623 621 619 617 613 Martie 619 613 609 607 603

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 27 ianuarie 2023, a fost de 569 dolari/tonå (2.560 lei). A înregistrat o scådere de 20 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 23 ianuarie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în februarie 2023, este 559 euro/t (2.739 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în februarie 2023, este 585 dolari/t (2.632 lei). A scåzut cu 34 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 23.01 24.01 25.01 26.01 27.01 Febr 287 285 283 281 279 Martie 297 295 289 287 285

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 23 - 27 ianuarie 2023, a fost de 279 dolari/tonå (1.255 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

291 dolari/t

Profitul Agricol 4/2023

-2

273 dolari/t

- 10

567 dolari/t

-8

$/t

279 dolari/t

-8 17

Pre]uri [i pie]e Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2022/2023 Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.731 milioane tone, cu 64 milioane tone mai micå fa¡å de cea din 2021/22.

Scade produc]ia de floarea-soarelui Marii produc\tori de floarea-soarelui. Total> 51 mil. tone

Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.446 milioane tone, cu 54 mil. tone mai micå fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 503 de milioane de tone de orez, în scådere cu 12 mil. de tone fa¡å de 2021/22. Sorgul va ajunge la 59 milioane tone, cu 2 milioane tone mai pu¡in ca în 2021/22. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 149 milioane tone, mai mare cu 3,3 milioane tone fa¡å de cea din 2021/22. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 642 milioane tone, cu 35 milioane mai mult fa¡å de 2021/22. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 388 milioane tone, cu 30 milioane mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 85 milioane tone, cu 11 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Floarea-soarelui va ajunge la 51 milioane tone, mai micå cu 6 mil. de tone fa¡å de cea din 2021/22. Produc¡ia de arahide este estimatå la 50 milioane tone, cu 0,2 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 115,4 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 12 ianuarie 2023. 18

Semin¡e de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui pentru anul de pia¡å 2022/23 este prognozatå la 51 milioane tone, cu 6 milioane tone mai micå decât în 2021/22.

Consumul mondial de semin¡e de floarea-soarelui va fi de 53 milioane tone. Marii consumatori sunt: Rusia (15,5 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone), UE (12 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone) ¿i Ucraina (10 milioane tone). Cel mai mare exportator de semin¡e de floarea-soarelui råmâne Ucraina, cu 2,5 milioane tone. La importatori avem UE, cu 2,8 milioane tone. Stocurile mondiale de semin¡e de floarea-soarelui sunt estimate la 6 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici fa¡å de cele din 2021/22.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi este prognozatå så ajungå la 22 milioane tone, mai mare cu 1 milion de tone fa¡å de anul trecut.

ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (6 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone); Argentina (1,6 milioane tone); Turcia (1,1 milioane tone). ºårile mari consumatoare sunt: UE (7 milioane tone); Rusia (4 mil. tone); Turcia (2,4 mil. tone); Ucraina (1,2 mil. tone). Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 20 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mare fa¡å de 2021/22.

ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (4,6 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone); Argentina (1,6 milioane tone); Turcia (1,2 milioane tone). Stocurile mondiale de ulei de floarea-soarelui sunt estimate la 2,4 milioane tone.

Profitul Agricol 4/2023

Pre]uri [i pie]e

Va cre[te produc]ia de rapi]\ Marii produc\tori de rapi]\. Total 85 milioane tone

Semin¡e Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2022/23, va ajunge la 85 milioane tone, mai mult cu 11 milioane tone fa¡å de anul de pia¡å 2021/22.

Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 81 milioane tone, mai mare cu 6 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. Principalii consumatori de semin¡e de rapi¡å sunt: UE (24 milioane tone); China (17 milioane tone); India (11,5 milioane tone) Canada (10,4 milioane tone). Comer¡ul mondial ajunge la 17,5 milioane tone.

Cel mai mare exportator este Canada, cu 8 milioane tone. ºåri importatoare: UE (6 milioane tone), China (2,5 milioane tone), Japonia (2,4 milioane tone). Stocurile de semin¡e de rapi¡å vor fi de aproximativ 7 milioane tone, mai mari cu 3 milioane tone ca anul trecut. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2022/23 este evaluatå la 45 milioane tone, mai mare cu 3 mil. tone fa¡å de 2021/22.

Primii 5 mari producåtori de ¿roturi sunt:

UE (13,5 milioane tone); China (10 milioane tone); India (6,2 milioane tone); Canada (6 milioane tone); Japonia (1,3 milioane tone). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 44,6 milioane tone. Cei mai mari consumatori sunt: UE (13 milioane tone), China (12 milioane tone), India (5 milioane tone). Stocurile de ¿roturi vor atinge cam 2 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 32 milioane tone, în cre¿tere cu 3 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. ºåri mari producåtoare de ulei de rapi¡å: UE (10 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone); China (6,4 milioane tone); Canada (4,4 milioane tone); India (4 milioane tone); Japonia (1 milion tone).

Consumul mondial este de 31 milioane tone, în cre¿tere cu 2 milioane tone. Stocurile de ulei de rapi¡å sunt prognozate la 3,4 milioane tone.

Record de rapi¡å în India, ca urmare a cre¿terii suprafe¡ei Produc¡ia de rapi¡å pentru anul de comercializare 2022/23 este prognozatå în ultimul raport USDA la un record de 11,5 milioane tone, în cre¿tere cu 5% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå cu rapi¡å va ajunge la un record de 9 milioane hectare, mai mare cu aproape 10% fa¡å de anul trecut. Acest lucru se datoreazå condi¡iilor favorabile pentru semånat ¿i sprijinului din subven¡ii mai mare decât în anul de pia¡å 2021/22. 20

Randamentul este estimat så atingå 1,28 tone/hectar, neschimbat fa¡å de prognoza de luna trecutå. Potrivit raportului privind situa¡ia culturilor publicat pe 29 decembrie 2022 de Ministerul Agriculturii din India, fermierii au cultivat 9,5 milioane hectare de rapi¡å/mu¿tar, în cre¿tere cu aproape 9% fa¡å de aceea¿i perioadå a anului trecut. În Rajasthan, cel mai mare producåtor, suprafa¡a cultivatå a crescut cu 13%. În prezent, cea mai mare parte

a culturilor de rapi¡å se apropie de stadiul de reproducere. Indicele de vegeta¡ie observat din satelit, în perioada 18 - 26 decembrie, a aråtat o vigoare puternicå a culturilor din Rajasthan. Monitorizårile din aceastå perioadå nu au raportat vreo inciden¡å a dåunåtorilor sau bolilor. Rapi¡a este cultivatå numai în sezonul rabi. Semånatul se face de la sfâr¿itul lunii octombrie pânå în ianuarie ¿i se recolteazå în luna martie. Profitul Agricol 4/2023

CULTURI

VEGETALE Theodor Ichim înfrunt\ seceta cu biologia solului Vicepre¿edintele APPR lucreazå 3.000 de ha la Constan¡a, jude¡ foarte puternic afectat de secetå, ariditate ¿i vânt care împrå¿tie rapid orice fårâmå de umiditate atmosfericå.

ltitudinea fa¡å de nivelul mårii este foarte joaså, astfel cå aerul dens ¿i rece de deasupra mårii påtrunde direct spre uscat, nefiind stingherit de un relief înalt, cum se întâmplå în Bulgaria. Dupå 40-50 km începe så se încålzeascå, aerul se ridicå ¿i o ia înapoi, fiind înlocuit de altå maså de aer rece. Ichim, a cårui fermå se aflå la circa 30 de km de ¡årm, descrie plastic consecin¡ele acestei circula¡ii a aerului: “Se genereazå o presiune, undeva în zona Dunårii, asemenea unei pietre aruncate într-un ¿uvoi de apå. Fronturile atmosferice dinspre Adriaticå se despart, luând-o spre nord, spre Moldova, sau spre sud-est, spre Bulgaria. Media multianualå de precipita¡ii este de 300 de l/mp, iar cantitå¡ile sunt distribuite neuniform în timpul anului, cu intervalul aprilie-august foarte secetos”. A¿adar, conservarea apei în sol este obligatorie, înså Ichim combate teoria cå acest lucru se ob¡ine prin prelucrarea minimalå sau deloc a solului. “Sunt de acord cu no-till, dar numai dacå existå umiditate, precipita¡ii repartizate uniform pe parcursul anului sau

iriga¡ii. La o produc¡ie de 8 t de grâu/ha, am 10 de t de paie. În trei ani, 30 de t. Cine så le descompunå? Soarele va omorî bacteriile ¿i paiele care lucreazå la descompunerea paielor. ªi voi avea probleme apoi ¿i cu insectele. Pe care trebuie så le combat chimic, distrugând bacteriile ¿i ciupercile utile care au supravie¡uit expunerii la soare”. Theodor Ichim practicå ceea ce nume¿te o agriculturå de tip hibrid, cu un mix de tehnologii conven¡ionale ¿i tehnologii specifice agriculturii bio, încercând se reducå la maxim chimizarea. “În centrul preocupårilor noastre este solul. Dacå este bine îngrijit, astfel încât så con¡inå multå materie organicå ¿i så capete permeabilitate, atunci, chiar ¿i cu precipita¡ii modeste, conservåm apa”.

În urmå cu un deceniu, Ichim a început prin a introduce noi culturi în asolament, în prezent ajungând la nouå culturi. A fåcut analize de sol ¿i a diversificat paleta de îngrå¿åminte folosite. La preluarea fermei, pH-ul solurilor varia între 7,2-7,8, con¡inutul de humus 3,6. A înlocuit complexele 20 cu triplusuperfosfat ¿i sulfat de amoniu. Efectele au fost imediate. Înså, dupå câ¡iva ani, produc¡ia s-a plafonat ¿i nu o depå¿ea pe a vecinilor care investeau mai pu¡in. “Dupå ce am încercat foliarele ¿i alte solu¡ii, am decis cå trebuie så må întorc la naturå, la Dumnezeu. Am început så aplic tratamente inovative de sol, iar acestea dau rezultate extraordinare. Imediat în spatele combinei vine un sprayer cu tratamentul de sol ¿i pu¡in UAN, iar apoi un disc dezmiri¿titor APV care ¿i împrå¿tie semin¡e de mu¿tar (producem ¿i mu¿tar). Toamna introducem mu¿tarul în sol cu un Tiger, în stratul superficial al terenului. Mu¿tarul aduce la suprafa¡å ¿i mineralele ¿i substan¡ele nutritive din profunzime, iar acestea ajung în stratul util al solului, prin încorporare”. Ichim considerå cå, în cazul unui câmp infestat cu Sclerotinia, låsarea resturilor vegetale la suprafa¡å, în båtaia soarelui, nu rezolvå problema. “Aceastå ciupercå cre¿te ¿i în partea subteranå a plantei. Solu¡ia mea, în absen¡a precipita¡iilor, este acest tratament de sol dupå recoltat”. Tratamentul “lui Ichim” con¡ine mai multe specii de ciuperci, precum Tricoderma (antagonistå Sclerotiniei) sau Profitul Agricol 4/2023

CULTURI VEGETALE Beauveria bassiana (parazite pentru Sclerotinia). Ac¡iunea conjugatå a acestora inhibå to¡i sclero¡ii, ¿i din tulpini, ¿i din rådåcini. “Am experimentat pe un câmp infestat de Sclerotinia. Dupå doi ani de tratamente serioase am putut cultiva fårå probleme floarea-soarelui”. Ichim se folose¿te de bacterii ¿i pentru a descompune paiele, dar ¿i pentru a combate dåunåtori problematici precum viermii sârmå. “Mul¡i fermieri constån¡eni se plâng de atacul de Zabrus. Noi nu avem aceastå problemå”. Tratamentul de sol con¡ine ¿i micorize. În rådåcinile de leguminoase, în special ale nåutului, se formeazå multe nodozitå¡i ¿i astfel solul se îmbogå¡e¿te cu azot organic. S-a generat un efect benefic în cascadå: a scåzut necesarul de îngrå¿åminte minerale ¿i de pesti-

cide, microfauna din sol s-a regenerat ¿i s-a redus necesarul de tratamente. Ichim a aplicat ¿i vermicompost, care asigurå un mediu favorabil pentru râme, care decompacteazå ¿i aereazå solul, limitând ¿i mai mult evaporarea apei. “Substan¡ele humice formeazå pelicule pe particulele de argilå, împiedicând atrac¡ia dintre ele ¿i lipindu-le în cazul solurilor luto-nisipoase, crescând permeabilitatea ¿i capacitatea de reten¡ie a apei. Astfel, solul devine pufos. Un coleg din Boto¿ani a fost chiar în aceastå diminea¡å ¿i a constatat cum, pe terenurile mele, påmântul e moale, buretos, chiar dacå e uscat; în schimb, peste drum, în solele vecinilor, påmântul e cråpat ¿i tare ca cimentul”. S-a folosit ¿i de perdele de protec¡ie,

pe care spune cå le-a înfiin¡at “haiduce¿te” (ocolind legisla¡ia strâmbå), începând cu acum 13 ani. A ajuns la 30 ha de perdele. “S-a dezvoltat fauna acolo. Avem påsåri råpitoare care curå¡å terenul de ¿oareci”. O lucrare superficialå a terenului, cum este dezmiri¿titul, se dovede¿te uneori chiar salvatoare. “În terenurile lucrate minim, am constatat cå, anul acesta, rådåcinile aeriene ale porumbului, de fixare, au fost påcålite ¿i au apårut dupå o ploaie de 15 l. Dar apoi s-a instalat seceta, iar rådåcinile respective nu au mai ajuns în påmânt. Am intrat cu un deschizåtor de brazdå ¿i am aruncat pu¡in påmânt pe ele. Din rouå ¿i ploi de 2 l/mp, au fåcut rådåcini adventive. Astfel, am ajuns la o produc¡ie foarte mul¡umitoare pentru zonå, de 7 t/ha”.

Bi]\ R\cman nu scap\ de [oareci decât cu plugul Bi¡å Råcman lucreazå 2.300 ha în satul Hodivoaia, comuna Putineiu, din jude¡ul Giurgiu. Este cunoscut pentru recordurile sale de produc¡ie: 17,5 t/ha de porumb la neirigat, 12,5 t/ha la grâu, 5,5 t/ha la rapi¡å. Pentru el, aråtura este obligatorie, plugurile trebuie vinå în urma combinei.

“

Lucrez de 45 de ani în aceea¿i fermå, anterior CAP. Dacå renun¡am la plug nu mai existam! Îi invidiez pe cei care spun cå însåmân¡eazå direct sau dupå un disc ¿i fac produc¡ii mari. În ce må prive¿te, sub 80 de l/ha/an de motorinå la cereale nu scad ¿i ajung la 100 de l/ha la porumb, chiar peste. De multe ori, sunt nevoit så ar de douå ori, cum s-a întâmplat în anul când am câ¿tigat «Porumbul de aur». ªi anul trecut, cu toatå seceta, am avut produc¡ii bunicele, dar numai datoritå plugului. Unde am lucrat doar cu discul sau cu Tiger mergea combina ca pe drum. În primul rând, numi permite structura solului så procedez altfel Profitul Agricol 4/2023

terenul e foarte greu. În al doilea rând, am o invazie de ¿oareci de câmp. Se înmul¡esc ca mu¿tele. Nici scarificarea nu are rezultat, dimpotrivå: ¿oarecii î¿i fac galerii ¿i nu mai scap decât dacå ar de douå ori în urmåtorii trei ani”. Ferma lui Råcman se aflå în proximitatea sistemului dezafectat de iriga¡ii GiurgiuRåzmire¿ti. Canalele abandonate sunt acum focare de infec¡ii - cu buruieni, boli, dåunåtori. Are ¿i utilaje de la Horsch pentru lucråri superficiale, dar nu î¿i permite så le utilizeze, pe aceea¿i solå, doi ani la rând. Dacå ar face-o, sus¡ine cå s-ar alege cu produc¡ia reduså la jumåtate. Pe de altå parte, solul greu uzeazå mult tehnica pentru tehnologia minimå: service-ul ajunge så coste 500 de lei/ha/an. “Am folosit lucrårile minime când aveam substan¡e împotriva ¿oarecilor pe care le puteam împrå¿tia cu MET-ul. Acum doi ani am fost for¡at så iau trei tone de pernu¡e de Racumin, så pun la galerii. ªi tot n-am fåcut nimic, pânå n-am arat. Trebuie så ar ziua. Noaptea, aratul nu are efect, dar ziua vin påsårile ¿i adunå ¿oarecii de pe câmp. Sunt mii de ciori ¿i pescåru¿i care stau în urma plugului”. 23

CULTURI VEGETALE

Controlul buruienilor graminee [i cu frunz\ lat\ din grâu Alexandra PETCUCI Category Marketing Manager Erbicide, Corteva Agriscience

Buruienile consumå apa ¿i nutrien¡ii din sol în detrimentul plantelor cultivate. De asemenea, reduc spa¡iul care revine plantelor cultivate, le umbresc, determinå scåderea temperaturii la suprafa¡a solului. Într-un lan în care sunt buruieni, plantele cresc mai firave, au rezisten¡å mai micå la cådere, fructificå mai slab ¿i devin sensibile la atacurile de boli ¿i dåunåtori. Combaterea buruienilor este principala lucrare de îngrijire din cultura cerealelor påioase. Din cercetårile Corteva Agriscience, pierderile de produc¡ie în cazul culturii de grâu din cauza concuren¡ei buruienilor sunt aproximativ de 10 - 20%, dar pot ajunge în situa¡ii extreme pânå la 60 - 70%. Odatå cu cre¿terea suprafe¡elor cu cereale, va cre¿te ¿i suprafa¡a loturilor semincere, iar acestea vor trebui men¡inute curate de principalele buruieni graminee (iarba vântului, ovåscior, obsigå), care cauzeazå nu numai pierderi cantitative de produc¡ie, dar ¿i refuzul certificårii loturilor semincere. Pallas 75 WG ¿i Floramix pe bazå de pyroxsulam sunt cele mai cunoscute ¿i utilizate erbicide de pe pia¡a româneascå pentru combaterea celor mai importante buruieni graminee: iarba vântului (Apera spica-venti), ovåscior (Avena fatua), obsigå (Bromus spp.). Cele douå produse au spectru complet, combåtând pe lângå buruienile de mai sus ¿i alte buruieni graminee care au început så fie prezente în România, cum ar fi: coada vulpii (Alopecurus myosuroides), lolium (Lolium spp.), vulpia (Vulpia myuros). 24

Un alt avantaj al celor douå produse, Pallas 75 WG ¿i Floramix, îl constituie combaterea samulastrei de orz din culturile de grâu, avantaj care evitå situa¡ia declasårii loturilor semincere de grâu din cauza impuritå¡ilor cu orz. Din cercetårile interne Corteva, cele douå produse au eficacitatea cea mai ridicatå în combaterea buruienilor graminee, mai sus men¡ionate, din cultura de grâu. Acest lucru este confirmat ¿i de cåtre fermieri prin utilizarea lor ca primå op¡iune. Chiar ¿i în anii cu poten¡ial de produc¡ie mai mic, fermierii trebuie så-¿i men¡inå curate culturile, în special loturile semincere, evitând declasarea lor ¿i råspândirea acestor buruieni problemå. Pe lângå combaterea excelentå a buruienilor graminee din culturile de grâu, erbicidele Pallas 75 WG ¿i Floramix, erbicide cu spectru combinat, combat ¿i o gamå largå de buruieni dicotiledonate, având o eficacitate foarte mare în combaterea unor buruieni problemå, cum ar fi: mu¿e¡elul (Matricaria spp.), turi¡a (Galium aparine), veronica (Veronica spp.) ¿i chiar macul (Papaver rhoeas), în cazul produsului Floramix.

Erbicidele Pallas 75 WG ¿i Floramix sunt erbicide de ultimå genera¡ie, cu formulare granularå, recomandate a fi folosite în doze mici (110-260 g/Ha). Au o fereastrå largå de aplicare, putând fi aplicate începând cu stadiul de 2 frunze (BBCH12) pânå la internodul al doilea al culturii (BBCH32). Erbicidele Pallas 75 WG ¿i Floramix se recomandå a fi aplicate numai împreunå cu adjuvantul Dassoil în dozå de 0,5, respectiv 0,6 L/ha. Erbicidele Pallas 75 WG ¿i Floramix aplicate în conformitate cu recomandårile din etichetå ¿i materialele de promovare au o selectivitate foarte bunå pentru cultura de grâu ¿i nu afecteazå culturile care se înfiin¡eazå dupå cultura de grâu tratatå cu aceste produse, chiar în condi¡ii de secetå extremå ¿i în situa¡iile în care s-au efectuat lucråri minime ale solului. Pentru a avea culturi curate de buruieni ¿i a ob¡ine produc¡ii ridicate, vå recomandåm utilizarea erbicidelor Pallas 75 WG ¿i Floramix, erbicidele cu cel mai larg spectru de combatere a buruienilor graminee ¿i cu frunzå latå din culturile de grâu.

Eficacitatea erbicidului Pallas 75 WG Profitul Agricol 4/2023

CULTURI VEGETALE

Pericole pentru cultura de grâu [i orz în Arad Problemele cu care se confruntå, în luna ianuarie 2023, cerealele påioase, grâul ¿i orzul, din zona Aradului, au început så aparå, imediat dupå semånat, în toamna lui 2022, un an care a fost dezastruos, în ceea ce prive¿te precipita¡iile.

in cantitatea de 700 de litri pe metru påtrat cât e media multianualå au cåzut numai 400 de litri, dar repartiza¡i extrem de inegal. Kelo Milan, pre¿edintele cooperativei agricole Fermierul Nådlacan, poveste¿te: “De la sfâr¿itul lunii august, situa¡ia s-a schimbat radical, dar în sens invers. Au început ploile, iar toamna s-a anun¡at foarte cålduroaså. Însåmân¡årile la grâu ¿i la orz au fost fåcute la timp. Totu¿i, din cauza unei toamne ¿i ierni foarte cålduroase, germina¡ia semin¡elor ¿i înfrå¡irea plantelor au fost excelente, dar nu au apucat så se cåleascå, fiindcå nu au avut frigul necesar. În aceste condi¡ii, au apårut problemele, fiindcå påioasele au început så se dezvolte anormal, având multå cåldurå ¿i apå. Bolile ¿i dåunåtorii sunt favoriza¡i de apå ¿i cåldurå, iar agricultorii trag un semnal de alarmå, fiindcå grâul ¿i orzul sunt dezvolta¡i în exces ¿i în cazul în care iarna ar veni cu temperaturi foarte scåzute ar produce pagube atât în culturile de påioase, cât ¿i în cultura de rapi¡å. În Nådlac ¿i aståzi existå un deficit semnificativ de apå în sol. 26

Acum situa¡ia s-a inversat. Starea plantelor este foarte bunå, dar agricultura din Arad se aflå într-o iarnå inexistentå. De fapt, este o toamnå prelungitå ¿i în luna ianuarie. De aceea au început så aparå diferite boli ¿i la orz ¿i la grâu. Fermierii au identificat parcele infestate cu afide în toamnå ¿i au aplicat un insecticid de contact. La orz s-a intervenit cu un tratament preventiv, dar tot a fost afectat. E greu de estimat ce efecte vor avea asupra produc¡iei, la recoltat, în varå. Oamenii sunt nedumeri¡i, fiindcå nu ¿tiu cât vor mai continuå aceste fenomene anormale. Un lucru este clar: nu sunt benefice pentru cerealele påioase. Cea mai mare temere este faptul cå, de¿i ploile au fost abundente, în zona Aradului, nu a fost recuperat deficitul de apå din sol fåcut de seceta extremå din vara anului 2022. În luna ianuarie, au fost 45 de litri pe metru påtrat. Asta e bine. Numai cå deficitul de 300 de litri nu a fost completat, dincolo de 15 - 20 cm în sol. Avem emo¡ii pentru culturile de primåvarå, fiindcå este foarte important så avem în påmânt umiditatea necesarå plantelor de porumb ¿i floareasoarelui germinårii, maturizårii culturii ¿i producerii de profit. Fermierii din Nådlac sunt dispu¿i så investeascå întrun sistem de iriga¡ii, dar nu au la dispozi¡ie o surså de apå în apropiere. Dacå am avea acces la apå, am investi în iriga¡ii. Nu se pune problema. Nu ar conta dacå plouå sau nu plouå”. Fermierii mai aten¡ioneazå cå întotdeauna iernile calde favorizeazå foarte mult apari¡ia ¿i înmul¡irea rozåtoarelor: ¿oareci ¿i harciogi, mai ales în zona Nådlac, unde provoacå an de an mari daune culturilor, îndeosebi de floarea-soarelui.

Kelo Milan, pre[edinte Coperativa Fermierul N\dl\can

Iernile normale, cu ger, nu permit înmul¡irea excesivå a rozåtoarelor, dar nu mai sunt. De aceea dåunåtorii au devenit o mare problemå pentru fermieri. “La floarea-soarelui iepurii continuå så fie o problemå nerezolvatå pentru agricultura din zona Nådlac, Arad. Avem un excedent extraordinar de iepuri. De aceea floarea-soarelui a fost eliminatå din culturå de majoritatea fermierilor. E o problemå care persistå de mul¡i ani, iar autoritå¡ile competente nu iau nicio måsurå”, a mai spus Kelo Milan.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 4/2023

CULTURI VEGETALE

Riscurile din culturile din Timi[ Cultura de grâu aratå extraordinar, în Timi¿, e înfrå¡itå, e curatå, evolueazå bine, dar existå pericolul så aparå multe boli, din cauzå cå lipsesc temperaturile scåzute, înghe¡ul, în luna ianuarie, iar umiditatea este foarte mare, ploile sunt aproape zilnice. În plus, este ¿i foarte cald.

umai într-o zi s-a ajuns chiar så cadå peste 200 de litri pe metru påtrat, în condi¡iile în care media multianualå este de 630 de litri. “Cred cå la noi s-a recuperat deficitul de apå din sol creat de seceta extremå din în vara anului 2022”, spune Alexander Degianski, directorul fermei Forest and Biomass Timi¿. Totu¿i, la orz, existå destul de multe boli care trebuie ¡inute foarte bine sub control, dar, din påcate, fermierii nici nu prea au ce så le facå. Sunt ploi zilnice, e multå apå, noroi ¿i frig. Nu pot interveni în câmp. Nu se pot trata cu nimic. Totu¿i, ei spun cå în aceste condi¡ii, cu multå umiditate ¿i cåldurå în luna ianuarie, se pot remedia multe probleme, dacå va veni un înghe¡. “Nu consider cå sunt mari pericole, dar trebuie så fim cu ochii pe cultura de orz ¿i grâu”, spune Alexander Degianski. În Timi¿, a fost o toamnå ploioaså, iar cei care au riscat ¿i au semånat devreme acum au surprize neplåcute în câmp, cu pu¡ine variante eficiente. “Am våzut un orz ce din punct de vedere epidemiologic s-ar putea numi focar absolut, cu majoritatea bolilor foliare prezente, de la helmintosporiozå, septoriozå, fåinare ¿i rincosporiozå, probabil ¿i altele neobservate de mine. Cirea¿a de pe tort este datå de temperaturile pozitive, care nu fac decât så dea elan 28

Alexander Degianski, director Forest and Biomass Timi[

patogenilor în dezvoltare ¿i proliferare. Îmi aduc aminte de iarna anului 20132014, care seamånå izbitor cu cea actualå ¿i care a dus la un atac masiv de rugini pe påioase în primåvara anului 2014. Intui¡ia mea este cå ar trebui så avem un stoc minim de fungicide pe baza de tebuconazol pentru când, nu dacå, vor începe ruginile så aparå. Bolile sunt acolo ¿i trebuie ¡inute sub control”, spune Degianski, care a însåmân¡at mai târziu, la începutul lunii octombrie, fiindcå erau condi¡ii optime excelente, umiditate ¿i cåldurå. El are 300 ha cu orz ¿i 1.600 ha cu grâu.

Sunt fermieri care au semånat orzul mult prea devreme, la începutul lunii septembrie. Plantele au vegetat, au fåcut maså foliarå, s-au dezvoltat în exces, din cauzå cå au avut condi¡ii optime. Grâul, dacå ar fi fost însåmân¡at la fel de devreme, ar fi avut acelea¿i probleme grave. De aceea trebuie tratamente preventive. Bineîn¡eles cå depinde ¿i de sensibilitatea soiurilor. La grâu, bolile sunt oarecum similare ca în cultura de orz,

dar pot apårea septorioza ¿i fåinarea, care de obicei sunt predominante. Acestea pot fi combåtute cu tratamente din grupa triazolilor sau strobilurinelor. Existå multe erbicide care sunt adaptate, dar pentru asta fiecare fermier trebuie så aibå måcar un codex ¿i så urmåreascå exact produsele omologate. Degianski este de pårere cå nu prea existå re¡eta standard în agriculturå, trebuie så o sim¡i, så ai cuno¿tin¡ele necesare, dar este foarte important så ai ¿i noroc. Un lucru este clar: nu este normalå însåmân¡area prea devreme. Nu trebuie schimbatå epoca de semånat. În agricultura din Timi¿, umiditatea este excelentå, în ianuarie. Ploile au fost zilnice ¿i s-au întins chiar de-a lungul såptåmânilor. Temperaturile au fost preponderent pozitive, inclusiv pe timpul nop¡ilor. Au ajuns chiar la 15 grade ziua. Astfel, au favorizat cre¿terea în exces a plantelor ¿i un mediu propice pentru apari¡ia bolilor, aten¡ioneazå Alexander Degianski.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 4/2023

CULTURI VEGETALE

Bayer> riscurile din culturile de cereale p\ioase ¥n acest sezon fermierii din Banat se confruntå cu o multitudine de provocåri în culturile de cereale påioase. Una este rota¡ia culturilor, mai ales cå suprafa¡a cultivatå cu cerealele a crescut cu 24% (75.000 de ha) în plus fa¡å de campania anterioarå.

Afide, fåinare, septoria ¥ncå din luna noiembrie a anului trecut, cerealele påioase au început så se confrunte cu afidele ¿i fåinarea, confirmå Daniel Grosz, directorul regional vest Bayer Timi¿. ªi nu este întâmplåtor. Porumbul a fost scos repede din câmp, iar toatå încårcåtura de afide ¿i cicade a trecut la cereale. În data de 10 ianuarie 2023, în inspec¡ia fåcutå, speciali¿tii Bayer spun cå au constatat mai multe stadii evolutive la grâu ¿i la orz. Plantele aveau densitate ¿i foliaj puternic, fiindcå au avut umiditate ¿i cåldurå. Totu¿i, ultimele soiuri semånate sunt mai aerisite ¿i aratå foarte bine, în ceea ce prive¿te densitå¡ile. “La primele sole semånate sau la cele de monoculturå, este clar cå presiunea patogenilor va fi enormå, spune Daniel Grosz. Acolo va fi un atac foarte mare de fåinare, iar focarele se vor dezvolta în 4-6 zile de la apari¡ia primelor simptome, atunci când condi¡iile meteo sunt favorabile”. Septoria este patogenul care este prezent încå din toamnå, dat fiind cå a fost cald ¿i umiditate de peste 70-80%. S-au instalat ¿i ruginile în multe sole. La orz situa¡ia este ¿i mai gravå. Existå tot complexul de boli foliare cu in30

stalare din toamnå, împreunå cu fåinarea la pachet, un patogen care apare obligatoriu, indiferent de situa¡ie. Este prezentå ¿i påtarea raticularå, dar dominå ¿i complexul de afide. Un pericol mare existå acolo unde semin¡ele nu au fost tratate cu neonicotinoide ¿i nu a fost realizatå o corec¡ie pentru afide cu un insecticid de contact, fiindcå acestea sunt principalul vector de viroze. Deoarece nu existå solu¡ie de tratament în vegeta¡ie pentru viroze, Bayer recomandå preven¡ia apari¡iei dåunåtorului ca vector. Un alt risc îl reprezintå concuren¡a buruienilor în culturile de cereale på-

ioase. Fermierii trebuie så se uite la costurile fertilizårii ¿i este clar cå nu î¿i permit så aibå o culturå îmburuienatå, fiindcå atunci va fi creat un climat propice patogenilor, iar buruienile vor face concuren¡å plantelor de cereale, vor consuma apå ¿i nutrien¡ii. Fie cå vorbim de efemerele Veronica sau Stelaria, încå din toamnå trebuiau aplicate tratamentele cu erbicide în postemergen¡å. Recomandarea lui Daniel Grosz este folosirea erbicidului Komplet, care beneficiazå de umiditatea din sol ¿i are douå substan¡e active foarte eficiente împotriva buruienilor. Komplet 560 SC este utilizat în

Nout\]ile 2023 în protec]ia culturilor de cereale p\ioase Bayer a prezentat trei produse noi, de mare eficien¡å în protec¡ia culturilor de grâu, orz, ovåz ¿i secarå. Este vorba de Input 460EC, Nativo Forte ¿i Incelo.

Incelo este un produs sistemic cu aplicare postemergentå primåvara pentru controlul buruienilor graminee ¿i dicodiledonate care fac mari probleme în culturile grâu, triticale ¿i secarå de toamnå, în toate zonele din România.

Con¡ine mesosulfuron-metil, tiencarbazon-metil ¿i safenerul mefenpirdietil. Dupå aplicare, buruienile sensibile î¿i stopeazå cre¿terea ¿i înceteazå så mai concureze cu plantele de culturå, fiind distruse complet în 4-6 såptåmâni de la aplicare.

Fungicidul Input con¡ine protioconazol, din grupa triazolilor, ¿i spiroxaminå, din grupa spirochetalaminelor. La nivel microbiologic, modul de ac¡iune al acestor substan¡e active asupra unei game largi de patogeni este diferit. La scurt timp dupå aplicare, cele douå componente active påtrund în ¡esuturi, fiind translocate Profitul Agricol 4/2023

CULTURI VEGETALE postemergen¡a timpurie cu activitate în principal radicularå, con¡inând substan¡ele active flufenacet ¿i diflufenican. Flufenacetul ac¡ioneazå ca inhibitor al diviziunii celulare. Este preluat prin sistemul radicular ¿i hipocotil, fiind transportat la ¡esuturile meristimatice ale rådåcinilor ¿i ale låstarilor tineri, ceea ce duce la dereglåri în ¡esuturi, stoparea cre¿terii ¿i în final moartea buruienilor. Diflufenicanul ac¡ioneazå foliar ¿i par¡ial sistemic. Komplet se aplicå cu dozå de 0,4-0,5 l/ ha, toamna, postemergent timpuriu, de la apari¡ia primelor frunze pânå la faza de 3 fra¡i vizibili.

Un lucru este clar: 2022 a fost un an istoric foarte secetos, cu deficite de precipita¡ii foarte mari, dar natura compenseazå. Astfel, la o medie multianualå de 530 de milimetri pe metru påtrat, în 27 ianuarie, exista deja 478 de milimetri, conform sta¡iei meteo Bayer de la ascendent în toatå planta, inclusiv în ¡esuturile de cre¿tere. Asupra agen¡ilor patogeni, produsul are o ac¡iune preventivå, curativå ¿i eradicativå, asigurând protec¡ia, privind bolile foliare pe o perioadå lungå de timp pentru culturile de grâu ¿i orz. Input va deveni noul standard în controlul buruienilor graminee ¿i managementul rezisten¡elor, spune Doru Cimpoca, manager cereale påioase Bayer.

Nativo Forte este fratele mai mare al Nativo Pro, eficient în combaterea fuzariozei, a bolilor foliare în grâu, orz de toamnå ¿i primåvarå, grâu durum, secarå ¿i triticale. Con¡ine trei substan¡ele active: protioconazol, din grupa triazolilor, care are un efect sistemic important ¿i asigurå o protec¡ie de lungå duratå, spiroxamina, Profitul Agricol 4/2023

Comlo¿, Timi¿. “Deci ne apropiem de media multianualå, dupå un an de secetå extremå. Interesant este ce urmeazå ¿i dacå ne uitåm la perioada septembrie 2022 ianuarie 2023, situa¡ia aratå foarte bine din punctul de vedere al precipita¡iilor”, a subliniat Daniel Grosz. De regulå în ianuarie e o medie multianualå de 198 de milimetri, înså nivelul ajunsese la 234, în 27 ianuarie 2023. Asta înseamnå cå a fost acoperit deficitul de apå din sol, iar perspectivele sunt bune pentru campania de primåvarå. În ceea ce prive¿te temperaturile, în Timi¿, a fost o adevåratå primåvarå. Pânå acum nu au apårut bolile de colet, dar cu siguran¡å vor apårea în perioada urmåtoare, în zona bazalå a plantei. “Trebuie så nu uitåm cå toamnele lungi ¿i calde urmate de primåverile reci ¿i umede, cum pare a fi în 2023, pot duce la o presiune a bolilor de colet. De aceea dacå este cazul, putem lua decizia de a interveni cu un produs care så

aibå un efect eradicativ, cum este Falcon Pro sau Input, care vor reduce impactul acestor patogeni”, a conchis Daniel Grosz. Falcon Pro este un fungicid sistemic clasic din portofoliul Bayer utilizat cu mare succes pentru prevenirea ¿i combaterea bolilor foliare ¿i ale spicului din culturile de grâu, orz ¿i orzoaicå. Falcon Pro con¡ine trei substan¡e active cu proprietå¡i sistemice. La nivel microbiologic, modul de ac¡iune al acestor substan¡e active asupra unei game largi de patogeni este diferit, de aceea pot fi combåtute cu succes formele rezistente la alte fungicide, produsul fiind indicat în strategiile antirezisten¡å. Falcon Pro are ac¡iune preventivå, curativå ¿i eradicativå asupra unei game largi de patogeni, asigurând protec¡ia pe o perioadå lungå de timp în culturile de grâu, orz ¿i orzoaicå.

Gheorghe MIRON

substan¡å cu ac¡iune preventivå ¿i curativå ¿i cu foarte bunå rezisten¡å la spålarea prin precipita¡ii. A treia substan¡å activå este trifloxistrobin, o strobilurinå cu activitate mezostemicå, puternic absorbit în stratul ceros al frunzelor ¿i redistribuit atât pe suprafa¡a foliarå prin procese de evapotranspira¡ie, cât ¿i translaminar în interiorul frunzelor ¿i al celorlalte organe aeriene, întrerupe ciclul de dezvoltare a ciupercii, inhibând germina¡ia sporilor. Nativo Forte ac¡ioneazå preventiv ¿i curativ ¿i reprezintå o simbiozå perfectå a celor trei substan¡e active care oferå o eficien¡å ridicatå ¿i o vitalitate crescutå plantelor.

Gheorghe MIRON

Doru Cimpoca, manager Bayer cereale p\ioase România - Republica Moldova

CULTURI VEGETALE

Nout\]ile Alcedo pentru anul 2023 Pentru 2023, Alcedo a ini¡iat un program de suport pentru fermierii care se gândesc så facå tranzi¡ia spre agricultura conservativå. Programul se nume¿te MyAlcedo Carbon ¿i e dezvoltat în parteneriat cu AIDER. Se fac douå vizite de specialitate în fermå. Se evalueazå sistemul de produc¡ie cu propunerea unui plan de rota¡ie, evaluarea sistemul de lucråri ale solului - consum de motorinå/ore, evaluarea sistemului de fertilizare - cantitate de îngrå¿åminte/ha, evaluarea produc¡iei. Se realizeazå un audit al bilan¡ului de carbon ¿i se va genera un raport care va con¡ine indicatorii de rentabilitate pentru fiecare culturå, indicatorii de carbon pe culturå, indicatorii agriculturii regenerative. Varianta Basic a programului costå 850 euro + TVA pentru ferme pânå în 500 ha. Pentru ferme mai mari se negociazå. Varianta Premium (1190 euro + TVA) include un program personalizat de tranzi¡ie.

Lista de noutå¡i din capitolul produse de protec¡ie a plantelor a fost deschiså de erbicidul Tonale (de la Sumi Agro), pentru cultura porumbului. Cu trei substan¡e active (terbutilazin, mesotrione, clomazonå), dozå ¿i fereastrå flexibilå de aplicare, de la semånat pânå la 3-4 frunze ale culturii. În oferta de fungicide a intrat Acrisio (s.a. metrafenona), a doua denumire comercialå a produsului Flexity (BASF), dedicat problemelor cu fåinarea. Se comercializeazå singur sau în pachet cu Comet (rezultând pachetul Comet Duo) sau cu Mizona (Mizona Duo, identic cu Flexity Trio). Salvator Max, de la Adama, este a doua denumire comercialå a produsului Custodia. Con¡ine azoxistrobin ¿i tebuconazol. Alcedo îl recomandå pentru tratamentul 1 sau 2, lucreazå foarte bine pe fuzariozå. Aceasta trebuie combåtutå preventiv, pânå la jumåtatea înfloritului, fiindcå, odatå instalatå, putem doar limita procentul de boabe afectate. Verben, de la Corteva, cu pro-

quinazid ¿i protioconazol, combate bine atât fåinarea, cât ¿i septorioza. Dozå e dictatå de presiunea bolilor. Gama de insecticide a fost completatå cu mixul Sobek UP (teflutrin 5g/kg + 11% N + 47% P + 1% Zn). Recomandat în special împotriva viermilor sârmå, produsul se aplicå drept îngrå¿åmânt starter. La fertilizan¡i, compania pledeazå pentru importan¡a descoperirii ¿i tratårii deficitului de bor. Borul este element esen¡ial la rapi¡å, floarea-soarelui, soia, mazåre. Nu mai pu¡in de patru produse noi se adreseazå acestei probleme: Yaramila NP Starter 10-47 + Zn + B, Unibore, Yaravita Bortrac, Yaravita Brassitrel Pro (pentru brasicacee). Yaravita last N este pentru caren¡e de azot, cu eliberare foliarå ¿i eliberare lentå. La porumbul irigat este o solu¡ie de reducere a cantitå¡ii de îngrå¿åmânt aplicat la prå¿it.

Robert VERESS

Vicen¡iu Cremeneanu, directorul general Alcedo “Rival Ultra este recomandarea pentru primåvarå. Combinå efectele a douå substan¡e active ¿i nu då probleme cu rezidii - fapt util în cazul în care semånåm rapi¡a dupå grâu, eventual direct în miri¿tea de grâu. Pentru combaterea unei buruieni problemå, Avena fatua (ovåzul sålbatic), avem Senior sau Fenova. Dacå ovåzul sålbatic apare toamna, se recomandå combaterea încå de atunci, pentru e evita sufocarea culturii primåvara. Primåvara, o dozå mare de Senior (250 gr/ha) se poate combina cu o dozå înjumåtå¡itå de Rival Ultra (15 gr/ha), pentru a combate tot spectrul de buruieni cu frunza latå ¿i graminee. Fenova lucreazå foarte bine ¿i la orz, de¿i nu este omologat. Senior combate bine ¿i Bromus, o buruianå iubitoare de lucråri minime. E foarte important: chiar dacå nu aplicåm pe sola întreagå så toaletåm måcar marginile solelor, drumurile de acces, canalele. Buruienile problemå precum volbura, hri¿ca, turi¡a nu trebuie låsate så se dezvolte pânå la aplicarea unui erbicid total. Avem Dicopur M sau Starane Super, erbicide hormonale, care pot fi aplicate într-o fereastrå largå, chiar dacå grâul se apropie de înspicare”. 32

Profitul Agricol 4/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Plafoane propuse pentru ANT Ministerul Agriculturii a publicat, spre dezbatere, un proiect de hotårâre de Guvern, prin care stabile¿te plafoanele alocate pentru plata ajutorului na¡ional tranzitoriu, ANT, aferent anului de cerere 2022.

Potrivit acestuia, se aprobå plafoanele alocate ajutoarelor na¡ionale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru schemele decuplate de produc¡ie, specia bovine, sectoarele lapte ¿i carne, precum ¿i pentru schema cuplatå de produc¡ie, speciile ovine ¿i caprine, care se acordå pentru anul de cerere 2022, în limita sumei de 670.270,290 mii lei, echivalentul sumei de

135.435,500 mii euro, care se asigurå de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat MADR pe anul 2023 ¿i care se distribuie astfel: a) 91.675,276 mii lei (18.524,000 mii euro) pentru schema decuplatå de produc¡ie, pentru vacile de lapte; b) 385.264,803 mii lei (77.847,000 mii euro) pentru vacile de carne; c) 193.330,211 (39.064,500 mii euro) pentru oi ¿i capre. (2) Agen¡ia de Plå¡i ¿i Interven¡ie pentru Agriculturå calculeazå astfel cuantumul pe unitatea de måsurå: a) prin raportarea sumei prevåzute la alin. (1) lit a) la cantitå¡ile de lapte livrate ¿i/sau vândute direct eligibile; b) prin raportarea sumei prevåzute

la alin. (1) lit b) la efectivele de bovine eligibile; c) prin raportarea sumei prevåzute la alin. (1) lit c) la femele ovine ¿i caprine eligibile.

Plå¡ile pentru ajutoarele na¡ionale tranzitorii se fac în lei, la cursul de schimb de 4,9490 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centralå Europeanå la data de 30 septembrie 2022 ¿i publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 379/6 din 3 octombrie 2022.”

Viorel PATRICHI

44 de milioane de euro pentru cresc\torii de bovine Comisia Europeanå a aprobat o schemå de ajutoare în valoare de 44 milioane euro (217,7 milioane de lei) notificatå de România pentru sprijinirea crescåtorilor de bovine, în contextul råzboiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Schema a fost aprobatå în temeiul cadrului temporar de crizå pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 ¿i modificat ulterior la 20 iulie 2022 ¿i la 28 octombrie 2022. 34

În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formå de granturi directe. Obiectivul este de a-i compensa pe beneficiarii eligibili pentru o parte din

costurile suplimentare provocate de cre¿terea pre¡urilor la combustibili, energie ¿i furaje ¿i de-a ajuta så depå¿eascå dificultå¡ile financiare legate de actuala crizå geopoliticå. Comisia Europeanå a constatat cå schema-cadru de ajutoare a României îndepline¿te condi¡iile prevåzute în cadrul temporar de crizå. În special, ajutorul nu depå¿e¿te 250.000 euro per beneficiar ¿i va fi acordat pânå cel târziu la 31 decembrie 2023. Profitul Agricol 4/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ilie Van> S\ nu l\s\m garda jos în fa]a gripei aviare Gripa aviarå a fåcut ravagii în întreaga lume. Milioane ¿i milioane de påsåri au fost sacrificate în ¡åri din Asia ¿i prin America. Din cauza gripei aviare, un ou a ajuns, pentru o vreme, la pre¡ul record de 7 dolari. În Statele Unite ale Americii, pre¡ul ouålor a depå¿it cu mult cre¿terea pre¡ului altor produse alimentare, urcând cu aproape 60% în decembrie 2022, comparativ cu anul precedent. ªi În Noua Zeelandå, care consumå mai multe ouå pe cap de locuitor decât

Profitul Agricol 4/2023

majoritatea ¡årilor, presiunea a fost amplificatå de o modificare a reglementårilor agricole. Iar cre¿terea costurilor a declan¿at o adevåratå frenezie, oamenii cåutând gåini online pentru a-¿i asigura propriile rezerve de ouå. Aståzi în Noua Zeelandå se fac licita¡ii de gåini, cum în alte ¡åri se fac cu bovine. “Deocamdatå, noi nu avem focare de gripå aviarå în exploata¡ii”, spune Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri din România. “Au fost gåsite ni¿te lebede afectate de aceastå boalå ¿i atât. Gripa aviarå a lovit fermele din Statele Unite ale Americii, unde pre¡ul oului s-a dublat. În ultimii ani, au fost peste 2500 de focare de gripå aviarå în Europa. În ultimii patru-cinci ani, noi am avut vreo trei focare, dar s-a intervenit rapid ¿i s-a stins totul. Erau ferme mici ¿i s-au repopulat. Noi comunicåm permanent cu fermierii, cu Autoritatea Sanitarå Veterinarå, insiståm pentru respectarea normelor de biosecuritate. Le transmitem fermierilor ¿i informa¡ii pe care le primim de la partenerii no¿tri din Asocia¡ia Europeanå a Crescåtorilor de Påsåri în legåturå cu evolu¡ia focarelor, îi îndrumåm så nu cumpere material genetic din afarå din regiunile în care existå focare. Tehnologiile noastre sunt foarte performante. Nu avem foarte multe påsåri în spa¡ii deschise. Deci, în prezent, nu existå probleme pentru påsåri, dar asta nu înseamnå cå trebuie så ne culcåm pe-o ureche. Nu trebuie så låsåm garda jos în fa¡a gripei aviare. Trebuie så luåm måsuri permanent. Programul nostru de securitate este foarte costisitor, dar uite cå meritå så aplici måsuri drastice în asemenea perioade.”

În general, pre¡ul oului nu a mai crescut la poarta fermelor noastre de multe luni. Pre¡ul a crescut numai în galantare. “De la poarta fermei, pre¡ul produselor este opera altora. Sigur cå ar fi mai bine så ajungå mai mul¡i bani la fermieri, dar cui så ne mai plângem? Autoritå¡ile statului nu ascultå crescåtorii. Ar trebui så fie un echilibru pe toatå filiera produselor. Pânå la urmå, pierderea se adunå la fermieri, iar profitul merge la comercian¡i.” Ilie Van spune cå sesiunea pentru proiectele depuse conform legii reproduc¡iei s-a încheiat. Urmeazå så se depunå cererile de finan¡are. “Fermieri din 18 jude¡e au solicitat fonduri pentru investi¡ii necesare în fermele de reproduc¡ie. Au fost prin¿i în program ¿i ne bucuråm pentru aceastå reu¿itå”. O societate poate så aibå mai multe ferme în diverse locuri, dar nu au efective foarte mari, ca în ¡årile occidentale. De aceea, aceste ferme sunt considerate de dimensiuni medii. De exemplu, Transavia are 30 de ferme de dimensiuni medii. Existå ferme în Fran¡a care produc peste douå milioane de tone de carne pe an. “Obiectivul nostru principal este så trecem peste aceastå perioadå de crizå. Pre¡urile furajelor au råmas mari ¿i în luna ianuarie. La fel se întâmplå cu energia ¿i cu toate inputurile. A crescut foarte mult pre¡ul ¿roturilor de soia: 600 de dolari tona. Între cele douå culturi de soia din America de Sud, au fost ploi toren¡iale, inunda¡ii ¿i nu s-a putut recolta. Toatå Europa importå soia din Brazilia ¿i din America”, spune profesorul Ilie Van.

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Mai avem 29 de vaci Sur\ de Step\ Sta¡iunea Dancu Ia¿i a primit plata compensatorie pentru bovinele din rasele tradi¡ionale în pericol de abandon, conform Planului Na¡ional Strategic 2023-2027. Adicå 200 de euro pe cap de vacå. Este pu¡in comparativ cu subven¡ia acordatå pentru vacile din rasele productive de lapte sau de carne. De aceea, Sta¡iunea Dancu Ia¿i, unicul crescåtor eligibil din ¡arå, de¡ine doar 29 de exemplare ¿i nu are niciun interes så creascå efectivele de vaci Surå de Stepå.

onstantin Viziteu, director general adjunct la Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie, spune cå nu existå posibilitå¡i så cre¿tem subven¡ia pentru aceastå raså stråveche, foarte importantå pentru zestrea ei geneticå, ceea ce îi asigurå rezisten¡a la secetå, mai ales în procesul de schimbare dramaticå a climei. ANZ a conservat paietele prelevate de la tauri vechi, dar nu ¿tim dacå mai sunt ¿i viabile. Lege existå, dar nu se gânde¿te nimeni så creascå efectivele pânå ajungem la o carte de raså stråveche, a¿a cum vedem cå se întâmplå în Fran¡a cu rasele autohtone. În schimb, ANZ a aprobat o carte de raså pentru Sura de Stepå din Ungaria. Nu am gåsit nicåieri o explica¡ie rezonabilå pentru acest fenomen: nu ne preocupå rasa noastrå stråveche, dar sus¡inem o carte de raså pentru o varietate de Surå din ¡ara vecinå, varietate care este cu totul altceva din punct de vedere genetic. Conform Planului Na¡ional Strategic 2023-2027, crescåtorii de bovine beneficiazå ¿i-n acest an de plata compensatorie pentru Sura de Stepå ¿i Bivolul românesc, rase considerate în pericol de abandon. Cuantumul acestei sub36

ven¡ii APIA pentru acest an este de 200 euro/UVM/an. În România, la nivelul anului 2020 au beneficiat de sprijin, în valoare totalå de 282.153 euro, un numår de 120 de crescåtori de animale (1 crescåtor de bovine, 4 crescåtori de caprine, 25 crescåtori de ecvidee, 41 crescåtori de ovine ¿i 49 crescåtori de suine), se aratå în Planul Na¡ional Strategic. În anul 2020, în România mai existau 29 de vaci adulte din rasa Sura de Stepå ¿i 122 de bivoli¡e. “În România, ¿eptelul femel adult de reproduc¡ie este înscris/înregistrat ¿i actualizat în registrele genealogice ale raselor înfiin¡ate ¿i men¡inute de societå¡ile de ameliorare recunoscute de cåtre Agen¡ia Na¡ionalå pentru Zootehnie «Prof. Dr. G. K. Constantinescu» - ANZ. În perioada 2023-2027 se va continua implementarea prin PNS a angajamentelor destinate cre¿terii animalelor de fermå din rase locale în pericol de abandon corespunzåtoare pachetului 8 al Måsurii 10 din PNDR 20142020”, precizeazå PNS. Ca så primeascå subven¡ia anemicå de la stat, beneficiarii trebuie så respecte condi¡iile de eligibilitate pentru “Cre¿terea animalelor din rase locale în pericol de abandon”:

- Så de¡inå femele de reproduc¡ie de raså purå localå în pericol de abandon din speciile ¿i rasele prevåzute în PNS, înscrise în registrul genealogic al rasei; - Så se angajeze cå î¿i men¡ine angajamentul pentru o perioadå de 5 ani, de la data semnårii acestuia; - Så se angajeze cå respectå cerin¡ele de bazå relevante ¿i cerin¡ele specifice pentru animalele påstrate; - Så se angajeze cå va ¡ine o eviden¡å a activitå¡ilor agricole corelate cu implementarea cerin¡elor de bazå ¿i specifice la nivelul efectivelor aflate sub angajament, conform PNS 2023-2027. Institutul de Cercetare Dezvoltare a Bovinelor de la Balote¿ti (directoare Ioana Nicolae) a început un proiect de cercetare pentru Sura de Stepå, dar nu s-au mai dat fonduri ¿i proiectul a fost abandonat. Doctorul Vasile Pachi¡anu a adunat un nucleu de vaci Surå de Stepå la ferma Trei Brazi de la Zåne¿ti, jude¡ul Neam¡. Pu¡inele exemplare care mai subzistå prin grajdurile unor ¡årani din nordul Moldovei sau din Delta Dunårii vor dispårea ¿i acelea cu totul. Soarta acestei rase pare så fie pecetluitå sub ochii no¿tri...

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 4/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Florin Chirea> Ministerul trebuie s\ intervin\ în zootehnie

Florin Chirea, fermier, Rus\ne[ti, jud.Olt

Pia¡a liberå se bazeazå pe cerere ¿i ofertå, spune Florin Chirea, fermier din Rusåne¿ti, Olt. “Nu facem noi pre¡urile laptelui. Laptele fermelor din Occident s-a ieftinit. De aceea, a scåzut ¿i pre¡ul laptelui nostru. Avem acelea¿i tehnologii, aceea¿i productivitate.

ºårile vecine sus¡in mai consistent zootehnia proprie ¿i fermierii lor pot vinde la noi mai ieftin. Este vorba de interven¡ie în agriculturå. Poate cå ¿i Ministerul Agriculturii trebuie så intervinå în zootehnia noastrå, dar peste tot ne lovim numai de plafonåri. Avem o schemå pe bunåstare,

implementatå în acest an, dar vor så dea bani ¿i pentru vaci de acum 7-8 ani. Laptele se produce în fermele mari din sud, unde este porumb de siloz. Acolo trebuie så meargå ¿i ajutorul mai mare. Florin Chirea are 500 de vaci la muls ¿i 1.000 cu tot cu tineretul de înlocuire. Are ¿i o ciurdå de vaci Angus. Crede cå vaca de carne nu merge acum pe pia¡å pentru cå fermierii abatorizeazå vaci de lapte. “Abatoarele au agendele pline pentru tåieri cu o lunå înainte. Ministerul Agriculturii då banii fermierilor mici. Vom vedea ce vor face ¿i cu subven¡ia pentru îngrå¿area vi¡eilor în ferme. Så facem declara¡ii la APIA, så vedem ce greutate avem la animale, så ducem la abator... e drum lung pânå la subven¡ia pentru îngrå¿area vi¡eilor.”

Viorel PATRICHI

Vacile fantom\ ale Corsicii Pe Insula Corsica tråiesc 50.000 de vaci. Pe hârtie. În realitate, numårul lor este la jumåtate. Vacile fantomå primesc aproximativ 1,5 milioane de euro pe an. De aceea, crescåtorii adevåra¡i, care chiar au animale, au cerut ca toate vacile så fie microcipate ca så nu mai primeascå nimeni bani necuveni¡i pentru vaci fictive. Medicii veterinari din Corsica folosesc o metodå originalå: cu ajutorul unui baston flexibil, introduc în stomacul vacii un cip care va råmâne acolo pânå la abator. Cu ajutorul unui dispozitiv electronic, inspectorii de la Registrul Genealogic pot citi datele cipului din rumenul vacii. Chiar dacå metoda nu este prea invazivå, unii fermieri considerå cå se încalcå drepturile aniProfitul Agricol 4/2023

malelor ¿i ale oamenilor, cå “este o dictaturå a pie¡ei libere”. În realitate, în Corsica vacile circulå la fel de liber pe drumuri, pe på¿uni sau pe stråzi, pasc, se odihnesc sau rumegå pe unde vor. ªi porcii se plimbå liber. Nimeni nu s-a

gândit încå så le punå cipuri electronice ¿i lor. Nu întâmplåtor, Corsica trece printr-o epidemie permanentå de pestå porcinå africanå.

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR

Bani pentru cre[terea vi]eilor APIA anun¡å cå va acorda o subven¡ie pentru cre¿terea vi¡eilor. PD-08 este o måsurå pentru bunåstarea vi¡eilor, mai precis o ecoschemå pentru care fermierii pot opta din 2023.

cest sprijin se ridicå la 109,52 euro/Unitate Vitå Mare (UVM) ¿i va fi utilizat pentru acoperirea costurilor suplimentare suportate ¿i pierderilor de venituri ca urmare a aplicårii måsurilor superioare de bunåstare a animalelor. Fermierii vor fi sprijini¡i pentru punerea în aplicare a angajamentelor privind bunåstarea animalelor care depå¿esc standardele obligatorii relevante, care rezultå din legisla¡ia na¡ionalå ¿i europeanå. Prin urmare, nu po¡i så ¡ii vi¡eii pe gunoi ¿i så prime¿ti bani pentru bunåstarea lor. Fermierul trebuie så acorde vi¡elului un spa¡iu cu 15% mai mare. Crescåtorul trebuie så fie fermier activ, så de¡inå animale înregistrate în Registrul Na¡ional al Exploata¡iilor (RNE), så de¡inå o exploata¡ie autorizatå/înregistratå sanitar-veterinar ¿i så solicite sprijin de la APIA pe baza acestei ecoscheme pentru vi¡ei. Mai mult, trebuie så de¡inå un efectiv rulat/an de maxim 5.000 vi¡ei (juncani) cu vârsta de maxim 32 de luni. El trebuie så fie înregistrat în Baza de Date Electronicå a ANSVSA ¿i så de¡inå un cod de exploata¡ie. Fermierul solicitant trebuie så aibå autorizare sanitar veterinarå pentru întreaga exploata¡ie cu cod ANSVSA ¿i så livreze animalele pentru sacrificare în abatoare autorizate. Subven¡ia se acordå doar pentru efectivele ie¿ite din exploata¡ie cåtre abatoare autorizate. Fermierul se angajeazå så respecte cerin¡ele de bazå relevante ¿i 38

cerin¡ele specifice pe întreaga perioadå a angajamentului.

ANSVSA a stabilit suprafa¡a standard minimå pentru vi¡eii ¡inu¡i pentru îngrå¿are: - Pânå la 150 kg - 1,5 metri påtra¡i; - Între 150-220 kg - 1,7 metri påtra¡i; - Între 221-300 kg - 1,8 metri påtra¡i; - Peste 300 kg - 2,5 metri påtra¡i.

Adåposturile trebuie så le asigure animalelor accesul la odihnå confortabilå, în acela¿i timp, trebuie så fie bine drenate, luminate ¿i aerisite. Acestea ar fi “standardele superioare” pentru cre¿terea vi¡eilor la îngrå¿at. Pentru a primi subven¡ia pentru bunåstarea vi¡eilor, se impun “condi¡ii suplimentare care depå¿esc standardele superioare” (cre¿te suprafa¡a cu 15%): - Pânå la 150 kg - 1,725 metri påtra¡i; - Între 150-220 kg - 1,955 metri påtra¡i; - Între 221-300 kg - 221 metri påtra¡i; - Peste 300 kg - 2,875 metri påtra¡i. Fermierul trebuie så adauge 1 kg de paie pe zi la a¿ternutul asigurat conform “condi¡iilor superioare”.

Ecoschema PD-08 - Måsurå pentru bunåstarea tineretului bovin are prevåzut un buget anual pânå în 2027, plafonul estimat pentru fiecare an fiind de 21.027.840 euro. Suma totalå anualå estimatå se împarte în 2 sub-pachete: 1. cre¿terea cu cel pu¡in 15% a spa¡iului disponibil alocat fiecårui animal, exploatat în sistemul semintensiv ¿i intensiv în stabula¡ie - 98,71 euro/UVM; 2. asigurarea condi¡iilor de confort sporite în zona de odihnå a animalelor 10,81 euro/UVM. Total pachete/cap = 98,71 euro +10,81 euro = 109,52 euro. Suma rezultå din cre¿terea cu cel pu¡in 15% a spa¡iului disponibil, alocat fiecårui animal, exploatat în sistemul semi-intensiv ¿i intensiv în stabula¡ie. Rata de sprijin este diferen¡a dintre pierderea de venit în urma cre¿terii suprafe¡ei alocate fiecårui animal cu 15% ¿i economia de furaje ¿i alte cheltuieli, reprezintå 100% sprijin public nerambursabil care se acordå pe UVM pentru fiecare pachet. În PNS se estimeazå cå anual vor beneficia de aceastå ecoschemå un numår de 192.000 de vi¡ei.

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 4/2023

MA{INI & UTILAJE Anvelope BKT online Grupul BKT, unul dintre cei mai mari jucåtori de pe pia¡a interna¡ionalå a anvelopelor, are acum un site web cu informa¡ii utile ¿i în limba românå. Pe www.bkt-tires.com se regåsesc toate modelele de anvelope ce pot fi utilizate în domeniul agricol, precum ¿i în construc¡ii, transporturi ¿i alte industrii. Fiecare paginå de produs este îmbogå¡itå permanent cu informa¡ii detaliate ¿i utile, inclusiv cu materiale video care prezintå produsele în ac¡iune, fi¿e

tehnice ¿i studii de caz. O sec¡iune specialå, cea de blog, con¡ine povestiri såptåmânale scrise de angaja¡ii BKT. Pe lângå expunerea Uni-

versului BKT, blogul stârne¿te interesul prin intermediul lecturilor, rapoartelor, interviurilor ¿i al curiozitå¡ilor selectate. De¿i site-ul web BKT este nou, valorile de bazå ale acestuia råmân neschimbate: så ofere cea mai bunå calitate ¿i så î¿i îndeplineascå rolul de promovare a antreprenoriatului atent la oameni ¿i mediu, fondat pe partajare ¿i incluziune.

Arpad DOBRE

Economii la îngr\[\minte cu Amazone AutoTS Distribuirea de îngrå¿åminte poate fi u¿or controlatå ¿i se pot reduce costurile cu fertilizan¡ii, datoritå sistemului Amazone AutoTS - sistemul integrat de distribuire la limita terenului.

acest sistem se poate alege, din cabina tractorului, una dintre procedurile de distribuire la limita terenului, respectiv în terenuri semånate pe margine, cu distribuire limitativå sau normalå. Rata de aplicare se poate men¡ine la 100% pânå la marginea terenului, dacå lângå câmpul ce trebuie fertilizat se aflå un teren agricol cu o culturå similarå. Facilitatea de comutare la limita terenului este utilå în cazul în care la marginea terenului se aflå o stradå sau

un drum public, iar astfel se reduce distan¡a maximå de distribuire pânå la limita terenului ¿i se evitå împrå¿tierea îngrå¿åmintelor în afara parcelei. Setarea func¡iei de distribuire limitativå este utilå dacå în imediata apropiere a terenului agricol se aflå cursuri de apå, ¿an¡uri, surse de alimentare cu apå sau suprafe¡e administrate ecologic. În acest mod se protejeazå mediul înconjuråtor ¿i se ob¡in randamente mari la marginea solei.

Calculatorul Amazone, www.amazone.net/border-spreading-calculator, proiectat pentru distribuire limitativå, poate prezenta foarte clar venitul suplimentar ob¡inut, care poate ajunge la câteva sute de euro/ha pe an. Pe lângå veniturile ob¡inute din zonele de la marginea terenului, AutoTS genereazå economii ¿i prin aplicarea unei cantitå¡i mai mici de îngrå¿åminte.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 4/2023

MA{INI & UTILAJE

Tractoare Same [i Deutz-Fahr NHR Agropartners are, din acest an, o divizie axatå pe cerin¡ele celor care se ocupå de viticulturå ¿i pomiculturå. “Toate tractoarele din cele 5 game Same sunt echipate cu motoare ce corespund cerin¡elor normei de poluare Stage V. Au puteri de la 50 la 135 CP ¿i pot fi livrate cu sau fårå cabinå, în func¡ie de cerin¡a cumpåråtorului. Cele fårå cabinå pot fi utilizate ¿i în sere ¿i solarii, iar întreaga gamå de tractoare specializate poate fi utilizatå ¿i în ferme vegetale sau zootehnice”, spune Gheorghe Bålåceanu, managerul diviziei de tractoare specializate Same ¿i a utilajelor pentru vie ¿i livadå.

Same Delfino Putere Modele max. CP Delfino 50 BASSO 51 fårå cabinå Delfino 50 cu cabinå 51 Delfino 60 cu cabinå 59

Same Delfino are un rezervor de 40 de litri ¿i un motor Perkins cu 4 cilindri, de 2,2 litri. Dezvoltå maxim 30 km/h, are cutie de viteze mecanicå, 12x12, cu creeper (ce poate reduce viteza pânå la 260 m/orå, util în legumiculturå), 16x16 trepte de vitezå. Capacitatea de ridicare pe spate este de maximum 1.200 kg, op¡ional ¿i echipare cu ridicare pe fa¡å, de 600 kg.

Same Argon are un rezervor de 75 litri ¿i motor FARMotion 35, în 3 cilindri, de 2,88 litri. Are transmisie T3300, cu trac¡iune fie pe 2 ro¡i (12x3 trepte, vitezå maximå 30 km/h), fie 4x4 (15x15 trepte, vitezå maximå 40 km/h), trepte de vitezå. Capacitatea de ridicare pe spate este de 2.500 kg, iar op¡ional, de 3.500 kg.

Same Argon Putere Modele max. CP Argon 70 66 Argon 80 76 Argon 90 91 Argon 100 102

Same Dorado Natural Modele Putere max. CP Dorado Natural 70 66 Dorado Natural 80 76 Dorado Natural 90 91 Dorado Natural 100 102 42

Same Dorado Natural are pe lângå rezervorul de carburant de 90 de litri ¿i unul de AdBlue, de 12 l. Motorul FARMotion 35, cu 3 cilindri, 2,88 litri, dezvoltå 40 km/h (¿i o vitezå minimå de 298 m/h), transmisie T3300, cu 15x15 trepte, op¡ional echipare cu transmisie mecanicå cu splitter, 30x15 trepte, vitezå maximå - 40 km/h, vitezå minimå - 245 m/h. Capacitatea de ridicare pe spate este de 2.500 kg, iar op¡ional, de 3.500 kg.

Profitul Agricol 4/2023

MA{INI & UTILAJE

pentru vie [i livad\

Same Explorer Gama Same Explorer poate fi echipatå cu transmisii mecanice, PowerShuttle, Hi-Lo sau Powershift. Rezervoarele de carburant sunt deja mai generoase, 135 litri, ¿i au AdBlue. Gama Explorer poate fi echipatå fie cu anvelope înguste pe fa¡å ¿i pe spate, sau doar pe spate (pentru operarea pe rânduri de vie sau de pomi), fie cu anvelope normale (doar ultimele douå modele), pentru opera¡iuni municipale.

Putere Modele max. CP Explorer 95 95 Explorer 102 100 Explorer 106 105 Explorer 116 115 Explorer 126 125

Same Virtus este gama cu cele mai multe echipåri, standard ¿i op¡ionale. Sunt cele mai puternice din oferta de tractoare specializate ¿i pot fi utilizate inclusiv în ferme vegetale ¿i zootehnice. Au motoare FARMotion 45, cu 4 cilindri, 3,8 l ¿i pot fi comandate fie cu transmisie Powershift, fie RVshift. Au rezervoare de carburant de 160 l ¿i încå unul de AdBlue de 12 l. Capacitatea de ridicare pe spate este de 5.410 kg la Virtus 115, de 5.000 kg la celelalte modele, iar op¡ional, de 7.000 kg. Pe fa¡å, aceste tractoare pot ridica 3.000 kg. Cele cu transmisie Powershift sunt echipate cu cabine TopVision (Virtus 115) sau TopVision+ (Virtus 125 ¿i 135), iar cele cu RVshift au cabine TopVision Pro ¿i func¡ii ¿i sisteme suplimentare (standard sau op¡ionale): cotierå multifunc¡ionalå cu joystick MaxCom, iMonitor, întoarcere la capåt de rând etc. Profitul Agricol 4/2023

Motor FARMotion 45 FARMotion 35 FARMotion 45 FARMotion 45 FARMotion 45

Ridicare spate, kg, standard/ op¡ional 3.600/ 4.525 3.600/ 4.525 3.600/ 4.525 3.600/ 4.855 4.855/ 5.410

Same Virtus

Virtus 115

Putere max. cu Boost (ECE R120), CP 126

Virtus 125

136

Virtus 135

143

Modele

Deutz-Fahr seriile 5DV, DF, DS Tractoarele din aceste game sunt concepute în principal pentru utilizarea în livezi ¿i podgorii, cu distan¡e reduse între rânduri. Sunt echipate cu motoare FARMotion în versiuni cu 3 sau 4 cilindri ¿i pot fi comandate cu sau fårå cabinå. Fiecare dintre cele trei game include câte 6 modele de tractoare (5080, 5090, 5100, 5090.4, 5105 ¿i 5115), ce dezvoltå puteri maxime de 75, 88, 97, 88, 102 sau 113 CP ¿i au rezervoare de carburant de câte 55 l, plus câte un rezervor suplimentar de câte 30 l (40 l la modelele din gama 5DF). Tractoarele Deutz-Fahr din seriile 5DV, DF, DS pot fi echipate cu transmisie mecanicå (30+15 trepte de vitezå înainte ¿i înapoi) sau Powershift (45+45 trepte de vitezå înainte ¿i înapoi). Transmisia este 4X4 pentru o vitezå maximå de 40 km/h. Iar tractoarele din aceste serii sunt echipate cu inversor hidraulic de sens sub sarcinå, frânare hidraulicå pe 4 ro¡i ¿i func¡ia Stop&Go.

Arpad DOBRE 43

MA{INI & UTILAJE

Kubota seria B1, eficien]\ maxim\ Japonezii de la Kubota se pricep foarte bine ¿i la tractoarele mici. Agri Alian¡a, importatorul mårcii, are o bunå cerere pentru seria B1, cu 5 modele de tractoare.

ama B1 dezvoltå o plajå de puteri între 12 ¿i 24 CP, are emisii reduse, cuplu mare ¿i niveluri scåzute de zgomot ¿i vibra¡ii. Fiecare model din seria B1 este echipat cu motor diesel robust ¿i fiabil

Lucrul cu încårcåtorul frontal Seria Kubota B1 poate fi dotatå cu încårcåtor frontal LA213. Acesta poate fi utilizat împreunå cu o cupå cu lå¡ime de 106,7 cm, cu sistem hidraulic protejat, joystick integrat. Are sistem de ata¿are/desprindere rapidå, cadru ranforsat, profil curbat, iar op¡ional poate avea ¿i protec¡ie frontalå. Înål¡imea maximå de ridicare este de 1.921 mm, unghiul maxim de descårcare este de 44 de grade, iar capacitatea maximå de ridicare de 302 kg.

Kubota E-TVCS. Toate sunt echipate cu un alternator de capacitate mare, de 480 W, care asigurå puterea electricå necesarå chiar ¿i în cele mai friguroase zile de iarnå. Discurile de frânå umede Kubota asigurå o for¡å de frânare egalå ¿i puternicå, la cea mai u¿oarå apåsare. Tractorul poate fi oprit rapid, controlat ¿i în deplinå siguran¡å. Un alt atu al seriei B1 este garda la sol mai mare ¿i cel mai îngust unghi de întoarcere din clasa sa. Servodirec¡ia asigurå manevrabilitate mai bunå ¿i control sporite, mai ales în terenuri moi, când se lucreazå ¿i cu încårcåtorul frontal. Pe de altå parte, sistemul de amortizare a vibra¡iilor reduce oboseala ¿i cre¿te confortul. Toate modelele seriei Kubota B1 au în echiparea standard sistem ROPS pe spate, care previne accidentarea operatorului ¿i nu îi permite acestuia efectuarea din scaun a unor manevre poten¡ial periculoase la deplasarea cu spatele. De asemenea, toate sunt dotate cu sistemul de prindere în 3 puncte Kubota, pentru lucrul cu utilaje ata¿ate în spatele tractorului. Cele care necesitå presiune hidraulicå pentru ridicare ¿i

Prizå de putere multifunc¡ionalå Modelul B1181 este dotat cu o prizå de putere medianå, care poate ac¡iona o cositoare, asigurând performan¡å opera¡ionalå superioarå ¿i durabilitate, precum ¿i o între¡inere u¿oarå. Priza medianå permite, de asemenea, ata¿area a numeroase echipamente frontale. basculare pot fi controlate cu o singurå manetå, plasatå ergonomic, la îndemâna operatorului. Fiecare model are platforma acoperitå cu cauciuc rezistent, pentru a reduce vibra¡iile ¿i mai mult. Un panou de bord nou îi ajutå pe operatori så monitorizeze principalele func¡ii ale tractorului, inclusiv dupå låsarea întunericului. Luminile panoului se activeazå atunci când se aprind farurile. Tractoarele dispun ¿i de frânå de parcare ¿i de un sistem de avertizare sonorå, dacå operatorul påråse¿te scaunul tractorului fårå a ac¡iona frâna de mânå.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 4/2023

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila

Agricultura are nevoie de revolu]ie institu]ional\ ¥n 2018 s-a luat decizia interzicerii neonicotinoidelor la nivelul UE, dupå un vot unde s-a înregistrat o majoritate calificatå, constituitå printre altele, din ¡åri fanion ale spa¡iului comunitar, cum ar fi Fran¡a, Germania, Marea Britanie, Olanda ¿i nu în ultimul rând “motorul” agriculturii UE, Luxembourg.

cest moment, tragic pentru agriculturå (în opinia mea), avea loc dupå ce, cu vreo 6-7 ani înainte, clasa politicå francezå împreunå cu anumite ONG de mediu dådeau tonul acestei idei, care, culmea, a fost combåtutå la acea vreme chiar de agen¡ia francezå pentru siguran¡å alimentarå. Din 2019 ¿i pânå în prezent, la nivel de UE s-au aprobat cca 236 de derogåri pentru utilizarea diferitelor pesticide (inclusiv pesticidele neonicotinoide), unde campioanå deta¿atå este, culmea, Austria, ¡ara cea mai avansatå ca suprafa¡å exploatatå ecologic. Lângå Austria, pe podiumul derogårilor, se aflå unele ¡åri care au fost acum 5 ani în fruntea interzicerii neonicotinoidelor, adicå avem în vedere Fran¡a, care, dupå ce era så î¿i distrugå singurå sectorul producerii sfeclei de zahår ¿i implicit pe cel al industrializårii ei, i-a “evitat” pe ecologi¿ti ¿i a aprobat deroProfitul Agricol 4/2023

gåri pentru tratament såmân¡å la sfeclå în fiecare an. În aceastå sarabandå a derogårilor s-a alåturat ¿i Germania, care a constatat cå ecologia este bunå, dar så o respecte al¡ii. Situa¡ia a fost valabilå ¿i în cazul Marii Britanii, înså a scåpat de constrângeri odatå cu exitul din UE, dar existentå ¿i în ¡årile din est, gen Ungaria, Polonia, Bulgaria, ºårile baltice sau România. Tocmai când se instalase un calm relativ la nivel comunitar, unde se aplica principiul “fiecare se descurcå cum poate” cu derogårile la neonicotinoide, s-au trezit douå ONG ¿i un apicultor belgian (cu prea mult timp liber), care s-au pus pe studiat documentele ¿i au atacat la CJUE deciziile statului de a acorda derogåri în baza art. 53 din Reg. 1107/09, bazându-se pe lacune de reglementare. Curtea Europeanå de Justi¡ie (CJUE) joacå rolul unei cur¡i constitu¡ionale la nivelul UE ¿i deciziile sale odatå emise sunt obligatorii în toate ¡årile comunitare. Totu¿i, aplicarea acestor decizii în statele membre nu se poate face decât în baza unei institu¡ii judecåtore¿ti na¡ionale. În esen¡å sunt douå aspecte mai importante care meritå re¡inute din decizia CJUE. Primul este legat de faptul cå derogårile nu se pot aplica pentru produse deja interzise prin regulamente separate care prevåd excep¡iile ce se pot aplica, a¿a cum este cazul tiametoxanului ¿i al clotianidinului (Reg. 784 ¿i 785 din 2018 ambele), ci doar pentru produse fitosan-

itare viitoare ¿i unde procedura de omologare încå nu este finalizatå. Al doilea este legat de faptul cå derogårile se pot acorda doar dupå apari¡ia unor evenimente excep¡ionale, nu ¿i în cazul în care se presupune (chiar ¿i argumentat ¿tiin¡ific) cå urmeazå a exista astfel de situa¡ii, cum este în cazul tratamentelor la semin¡e ¿i care se efectueazå cu 1-2 luni înainte de semånat. ¥n plus, interpretarea Cur¡ii mai ia în calcul cå nu este obligatoriu faptul ca acele situa¡ii excep¡ionale så se manifeste ulterior peste tot, ceea ce de fapt se referå la certitudinea evenimentului care nu existå la momentul tratårii semin¡elor. De acum înainte, ce se va întâmpla? Sunt ferm convins cå aproape toate ¡årile care beneficiau de derogåri au intrat “la studiu” så vadå ce este de fåcut, aspect anun¡at deja de Fran¡a. Este o chestiune doar de timp pânå la momentul propagårii acestei hotårâri, iar efectele vor fi importante ¿i în anumite situa¡ii chiar devastatoare, în condi¡iile existen¡ei unor atacuri de dåunåtori la nivel de calamitate pentru anumite culturi. Aici am în vedere în special industria zahårului (nu a¿ vrea så fiu în pielea fermierilor români care trebuie så semneze la sfâr¿itul lunii achizi¡ia fabricii de la Bod) din foarte multe ¡åri UE (Fran¡a, Germania, Belgia, Polonia, România, Ungaria, Austria), apoi floarea-soarelui ¿i porumbul din Bulgaria, Ungaria ¿i România, sau rapi¡a din Austria. Solu¡ii de perspectivå din partea firmelor de pesticide nu F 45

OPINII prea se preconizeazå, poate în anumitå måsurå ¿i din cauza “riscurilor” de a gåsi o nouå moleculå, în care se vor investi câteva miliarde de euro sau dolarim ¿i så ri¿te så te treze¿ti cå, dupå 5-6 ani, se interzice ¿i råmâi cu banii pierdu¡i. Dar ce este mai råu, toate aceste lucruri s-au dorit a se implementa fårå realizarea unor studii de impact ¿i de oportunitate, adicå mai dupå ureche, asta ¿i cu largul concurs al mini¿trilor din toate ¡årile comunitare, care au preferat så punå batista pe ¡ambal în loc a intra în dispute. Clasa politicå deja este scuturatå de sonore cazuri de corup¡ie, unde bani din diverse surse, din zona arabå, dar ¿i din spa¡iul ex-sovietic sau Asia, alimenteazå conturile multor deciden¡i politici pentru influen¡area unor decizii care nu sunt deloc în folosul Uniunii. Cred cå vor exista multe surprize ¿i dacå se vor lua la puricat sursele financiare ale multor organiza¡ii de lobby care func¡ioneazå la nivel european. Nu mai mult de acum câteva zile ministrul mediului din Germania, un verde pur, a anun¡at cå poate ar trebui så reducem consumul de rapi¡å pentru biodiesel, pentru a sprijini eforturile alimentare ale popoarelor comunitare. Pe pia¡å rapi¡a a pierdut rapid 50 de euro/t din pre¡ în doar douå såptåmâni. Påi ce facem, punem lupta împotriva poluårii pe pauzå?

institu¡ionalå a politicilor agricole ¿i deciziile så se ia pe baza unor probe ¿tiin¡ifice ¿i nu pe “chiuiturile” unuia sau altuia, mai bine dotat ca voce, dar mai pu¡in ca intelect. Dar asta înseamnå scuturarea tuturor liderilor de compromisurile fåcute în trecut, iar unii dintre ace¿tia poate ar trebui så facå chiar un pas înapoi ¿i o altå genera¡ie cu alt avânt så preia aceastå luptå care va deveni vitalå sau existen¡ialå pentru fermierii europeni. Revenind la problemele institu¡ionale din UE, trebuie så avem în vedere cå au mai fost câteva situa¡ii scåpate de sub control asemånåtoare cu cea de acum, inclusiv decizia CJUE care a considerat cå neonicotinoidele trebuie interzise pe motivul preven¡iei ¿i nu al certitudinii ¿tiin¡ifice. ªi în acest caz, tot aceea¿i situa¡ie de indiferen¡å s-a manifestat la nivel politic, în condi¡iile în care pornind de la acest verdict al Cur¡ii se poate interzice orice medicament, orice substan¡å de orice naturå, doar pornind de la elucubra¡iile oricårui activist mai insistent, pe motiv cå dacå pot face råu acele substan¡e? Påi acum så ne ierte Dumnezeu, dar un medicament luat în doza corectå te scapå de boalå, dar dacå iei un flacon întreg sigur te udå preotul cu busuioc.

La fel cum au fost interzise neonicotinoidele, au fost interzise multe alte molecule de produse fitosanitare. Sau produsele OMG, care ne sunt interzise la cultivare, dar sunt autorizate la import ¿i consum. Ca o concluzie, sunt ferm convins cå dacå nu se va reface credibilitatea institu¡iilor europene ¿i na¡ionale de reglementare în domeniul substan¡elor chimice, al siguran¡ei alimentare, al siguran¡ei medicamentelor, iar deciziile acestora nu se vor lua decât pe baza unor regulamente extrem de clar ¿i argumentat redactate, astfel încât ¿i eventualele evaluåri ale justi¡iei så fie foarte precise ca interpretare, viitorul agriculturii europene va fi foarte sumbru pe termen mediu ¿i lung. Apropo, singura ie¿ire din impas pentru agriculturå legat de aceastå situa¡ie este de schimbare a prevederilor Regulamentelor 784 si 785 din 2018 care interzic substan¡ele neonicotinoide. Va fi oare posibil? ¥n acest timp, temperatura în creuzetul sectorului agricol ¿i indirect al industriei alimentare cre¿te ¿i, poate cu apari¡ia foarte probabilå a încå vreo douå-trei probleme viitoare, s-ar putea så ducå la o explozie a industriei, ¿i unde efectele vor fi greu de cuantificat, iar statele membre chiar vor avea o problemå.

Så nu uitåm cå acum ob¡inerea produselor agricole se face la ni¿te costuri foarte ridicate, dar în acela¿i timp spectrul pre¡urilor la recoltat cel pu¡in la acest moment nu este chiar foarte încurajator. O situa¡ie de incertitudine asupra viabilitå¡ii fermelor europene se poate manifesta foarte rapid. Pe de altå parte, acum se va pune problema dacå liderii fermierilor de nivel european sau din statele membre, inclusiv Copa-Cogeca, ELO sau altele, vor în¡elege cå a venit timpul unor ac¡iuni de impact, bazate pe o strategie specificå, care acum nu existå ¿i unde scopul final trebuie så fie o reformare 46

Profitul Agricol 4/2023

LOCURI DE MUNC|

Olt, Cluj, Bra¿ov, Bihor, Arad, Ialomi¡a, Bråila, Constan¡a, Bacåu, Vaslui, Ia¿i, Suceava CERINºE • Cuno¿tin¡e tehnice în agriculturå; • Bune abilitå¡i de comunicare ¿i de rela¡ionare; • Experien¡å în vânzåri în agribusiness; • Permis de conducere cat. B; • Studii superioare la USAMV. RESPONSABILITÅºI  Realizarea planului de vânzare pe inputuri ¿i achizi¡ia de cereale;  Îndeplinirea rolului de ambasador al rela¡iilor cu fermierii;  Gestionarea procesului de consultan¡å agricolå ¿i recomandarea solu¡iilor potrivite pentru fermier, în colaborare cu echipa tehnicå;  Oferirea de asisten¡å pre ¿i post vânzare fermierilor;  Construirea unei bune rela¡ii cu fermierii prin oferirea suportului necesar în cre¿terea profitabilitå¡ii de ambele pår¡i.

Cluj, Bra¿ov, Alba, Mure¿, Sibiu, Bihor, Arad Cålåra¿i, Ialomi¡a, Constan¡a, Bacåu, Vaslui, Ia¿i, Suceava CERINºE • Experien¡å practicå în agriculturå de minim 3 ani; • Pasiune ¿i dorin¡a de a contribui, prin cuno¿tintele sale, la cre¿terea produc¡iei culturilor fermierilor; • Cuno¿tin¡e solide despre produsele fitosanitare, semin¡e ¿i îngrå¿åminte; • Dorin¡a de învå¡are ¿i dezvoltare continuå; • Studii superioare la USAMV. RESPONSABILITÅºI  Consolidarea rela¡iei cu fermierul, oferirea de servicii de calitate ¿i ob¡inerea rezultatelor anticipate;  Monitorizarea implementårii corecte a strategiei ¿i tehnologiilor propuse cåtre fermier;  Gestionarea platformelor de testare, împreunå cu echipa tehnicå desemnatå;  Implementarea cu succes a celor mai bune practici din industrie;  Instruirea ¿i dezvoltarea cuno¿tintelor tehnice pentru echipa comercialå. Profitul Agricol 4/2023

BENEFICII  Bonus lunar din vânzåri;  Ma¿inå de serviciu;  Plan de carierå pe 7 ani;  Program trimestrial de training ¿i suport în dezvoltare;  Asigurare medicalå;  Tichete de maså. RELAºII SUPLIMENTARE LA: recrutare@soufflet.com Tel: 0759.039.939

BENEFICII  Bonus lunar din vânzårile echipei din care face parte;  Ma¿inå de serviciu;  Plan de carierå pe 7 ani;  Program trimestrial de training ¿i suport în dezvoltare;  Asigurare medicalå;  Tichete de maså. RELAºII SUPLIMENTARE LA: recrutare@soufflet.com Tel: 0759.039.939

PAGINA DE HOBBY

Veleitarii [i v=n\toarea Pânå acum vreo trei decenii, editurile noastre nu tipåreau nimic fårå gir. A nu se în¡elege cå deplâng aici lipsa de aståzi a cenzurii pe criterii ideologice, såvâr¿ite pe atunci de politruci aten¡i la orice derapaj de la linia partidului unic, mul¡i semidoc¡i ¿i, de aceea, inflexibili! Nicidecum, pentru cå eu însumi am avut de între¡inut, în acei ani tenebro¿i, lungi discu¡ii pe marginea unor texte, cu indivizi obtuzi, susceptibili ¿i alergici la metafore care, pentru ei, reprezentau întotdeauna un mod voalat de luptå împotriva regimului, sistemului ¿i ordinii sociale. Ceea ce regret este înså, printre altele, dispari¡ia din peisajul editorial autohton a castei referen¡ilor de specialitate, autoritå¡i în domeniu, ale cåror referate asigurau editurilor punerea în circula¡ie a unor lucråri fårå fisuri de ordin ¿tiin¡ific, tehnic sau pur ¿i simplu de bun-sim¡. Dintotdeauna, am crezut în cår¡i. Mare parte din forma¡ia mea se datoreazå lor, profesorii fiindu-mi onora¡i antrenori. Neinformat, cum po¡i decela minciuna de adevår, falsul de original? Te la¿i în voia sor¡ii ¿i asimilezi informa¡ia cu gândul cå, odatå tipåritå, aceasta se cuvine re¡inutå ¿i folositå ca argument irefutabil într-o eventualå disputå. Mergi, a¿adar, pe mâna autorului prezumat de bunå-credin¡å precum cronicarul ce nu se sfia så-¿i asume total aser¡iunile prin celebrele cuvinte „Voi da sama de toate câte am scris”. De la o vreme încoace înså, institu¡ia referen¡ilor de specialitate a falimentat. A¿a se face cå în satul fårå câini au nåvålit veleitarii. Încå de acum un veac ¿i jumåtate, I. L. Caragiale constata cu umor amar cå „Cel mai greu lucru pentru un român care ¿tie citi este så nu scrie”. Bietul Ion Heliade Rådulescu nu ¿tia la ce va duce îndemnul såu „Scrie¡i, båie¡i, numai scrie¡i!”, izvorât din dorin¡a edificårii unei culturi na¡ionale. Cum, la noi, toatå lumea se pricepe Profitul Agricol 4/2023

de minune la politicå, fotbal ¿i vânåtoare, nici literatura cinegeticå nu a fost scutitå de aportul cu totul neavenit al grafomanilor cu preten¡ii. Comunicate într-un cerc restrâns, gafele pot stârni cel mult riposta auditoriului avizat sau, în caz fericit, un zâmbet ironic. Scrise înså, ele devin un pericol pentru neavi-

za¡i. Am în fa¡å câteva apari¡ii recente care stârnesc aten¡ia nu doar prin forma de prezentare tipograficå, ci ¿i prin cartea de vizitå a autorilor, în majoritate pavoaza¡i cu titluri academice demne de toatå deferen¡a. Unul dintre împricina¡i scrie despre pelican cå are sub cioc „o pungå enormå de mare capacitate pe care o folose¿te ca acvariu” ¿i despre cazul unei specii de acvilå a cårei femelå este „nu numai mai mare, ci ¿i mai grea decât masculul”. Mai departe, aflåm cå „în intimitatea pa¿nicå de toate zilele, firea potârnichii este båtåioaså” ¿i cå misteriosul cocor are „o tainå necunoscutå”. Autorul, inginer silvic cu grad de inspector regional, s-ar fi salvat din aceastå posturå rizibilå prin interven¡ia unui utilizator autorizat al limbii române. Într-o altå carte cu ¿taif, se spune despre discretul, de altfel, „cântec” vernal al gotcanului cå „aminte¿te prin

sunetele sale de båtåile de toacå, asurzindu-l chiar ¿i pe coco¿ul în cauzå, astfel devenind vulnerabil, neprecaut”. Sunt convins cå omul nu a våzut în via¡a lui coco¿-de-munte în timpul rotitului, înså ¡ine så nu rateze prilejul de a vorbi despre acest spectacol silvestru. Într-un album preponderent de fotografii, autorul, doctor în silviculturå, prezintå o sårårie, cu explica¡ia: „Un bun mijloc de ademenire a cervidelor”.

Verbul utilizat nu face decât så dea apå la moarå protec¡ioni¿tilor de ocazie, care, astfel, au tot dreptul så bånuiascå faptul cå în spatele bunelor inten¡ii afi¿ate de gestionarul fondului cinegetic, prin oferta de sare, stå un gând ascuns: acela de a råpune sålbåticiunile amågite printr-un „cadou otråvit”. În final, o colec¡ie de cår¡i po¿tale ¿i documente vechi, de altfel impecabil reproduse, cu text bilingv, în românå ¿i germanå, ne încredin¡eazå cå „zimbrul sau bourul, cum i se mai spunea în vechime”, constituie aceea¿i specie, de¿i toate tratatele zoologice infirmå aceastå aser¡iune fantezistå. „Bison bonasus” (zimbrul), aståzi în via¡å, nu este totuna cu „Bos primigenius” (bourul), dispårut, simbol heraldic pe stema Moldovei. ªi må mai întreba¡i de ce simt lipsa referen¡ilor de specialitate?

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate

Cu ochii în 13-14 l Un tribunal din India sus¡ine cå

22 februarie 2023 La Bucure¿ti se organizeazå Agritrade, eveniment dedicat pie¡ei cerealelor. Organizatorii se mândresc cu participarea comisarului Janusz Wojciechowski, a lui Achim Irimescu, Mircea Geoanå, a lui Sorin Moise ¿i a mai multor companii de trading. 23 februarie 2023 La Bucure¿ti va avea loc Congresul anual al FAPPR, De la fermieri pentru fermieri! Totodatå va fi decernat ¿i trofeul Porumbul de Aur, pentru produc¡iile ob¡inute în 2022. Pânå atunci, înscrierile la concurs sunt deschise tuturor membrilor FAPPR. 21 - 24 aprilie La Jucu, în inima Transilvaniei, î¿i deschide por¡ile Agraria. Organizatå de aceea¿i echipå inimoaså (DLG Intermarketing) care organizeazå ¿i AgriPlanta, se anun¡å deja o expozi¡ie pe cinste. 25 - 28 mai 2023 La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta - RomAgroTec. Este prima expozi¡ie de anul viitor care î¿i anun¡å data de desfå¿urare. Se va ¡ine, ca de obicei, în plin câmp. 28 iunie - 3 iulie 2023 La Jupiter, pe malul mårii, se va ¡ine forumul Sate Inteligente. Se va vorbi despre satele inteligente, energie sustenabilå, inova¡ie în mediul rural etc. 31 august - 3 septembrie 2023 La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå a agriculturii. Vå a¿teptåm în inima Båråganului! 50

balega oferå protec¡ie contra radia¡iilor ¿i casele construite din chirpici ar putea salva lumea în cazul unui råzboi nuclear. Tribunalul din statul Gujarat s-a folosit de acest argument pentru a-l condamna la închisoare pe via¡å pe un musulman acuzat cå a furat o turmå de vaci, cu inten¡ia de a le sacrifica. “Orice problemå din lume se va rezolva în ziua în care nu vom mai vårsa nici o picåturå din sângele vacilor. ªtiin¡a a demonstrat cå nici måcar radia¡iile atomice nu pot afecta casele fåcute din balegå, iar cei care beau urinå de vacå se pot vindeca de multe boli incurabile”, sus¡ine judecåtorul indian. l Miliardarul Bill Gates a investit întrun start-up din Australia care cautå o solu¡ie de reducere a metanului emis de

vaci. Compania Rumin8 lucreazå la un supliment nutritiv bazat pe o substan¡å de sintezå care replicå un compus natural din compozi¡ia algelor ro¿ii, care poate opri complet generarea de metan în stomacul animalelor. Compania a ob¡inut de la Gates 12 milioane de dolari. Pe lângå fondatorul Microsoft, fondul este sus¡inut ¿i de al¡i miliardari, printre care Jeff Bezos (directorul Amazon) ¿i Jack Ma (fondatorul Alibaba). l O fermå din SUA te laså så-i botezi

vi¡eii contra a 250 de dolari pe cap. Botezatå Fresh Start, ferma este în apropierea ora¿ului american Philadelphia ¿i a fost construitå cu ajutorul unei campanii de finan¡are pe platforma de crowdfunding. Proprietara poveste¿te cå ¿i-a propus ini¡ial så ob¡inå doar 15.000 de dolari, dar campania a avut un succes nea¿teptat ¿i i-a adus peste 70.000 de dolari. Acum, cu aceastå campanie pe internet prin care stråinii pot alege numele vi¡eilor, sperå så facå ¿i mai mul¡i bani.

Drago[ B|LDESCU ORIZONTAL: 1) Duce la scåderea concentrårii în teren; 2) Strânse în buchet – A trecut potopul; 3) Cuplu de succes! – Aduc mul¡umiri; 9 10 4) Repeti¡ie la cåminul popular – Bandå pregåtitå pentru rulare; 5) Croitå din topor – Mediu atmosferic! 6) Se înfige la båtaie – Pu¡in... imprecis; 7) I s-a dovedit afec¡iunea; 8) Ea spune tot råul – E primul la carte; 9) Aranjatå cu pile – Se prezintå la armatå; 10) Turnåri de gaz pe foc.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 3/2023 ORIZONTAL: IUTA - CASAP; TRIMIS - PRE; ACRIT - PACT; RI - CAMATAR; ION - LAVITE; AUDITII - C; ARTICOL - BA; MERE - AISOR; I - ETALOANE; NETALENTAT.

VERTICAL: 1) Pentru ei stå lumea la coadå – Crescu¡i în respectul pårin¡ilor; 2) Întind coarda – Particulå... onomasticå; 3) Ini¡iere în românå! – Re¡inut în urma trecerii pe ro¿u; 4) Unul fårå pereche – Camera de rezervå; 5) Resortul culinar – Vânåtor de fazani; 6) La sfâr¿itul zilei de ieri; 7) Påstratå în pivni¡å – Operat bilateral! 8) E de rea credin¡å – A se comporta cu degajare; 9) Aflat în urcare; 10) E tot un drac. Profitul Agricol 4/2023

Profitul Agricol nr. 4 din 2023

Articles inside

Veleitarii [i v=n\toarea

Agricultura are nevoie de revolu]ie institu]ional\

Kubota seria B1, eficien]\ maxim\

pentru vie [i livad\

Tractoare Same [i Deutz-Fahr

Economii la îngr\[\minte cu Amazone AutoTS

MA{INI & UTILAJE Anvelope BKT online

Bani pentru cre[terea vi]eilor

Vacile fantom\ ale Corsicii

Florin Chirea> Ministerul trebuie s\ intervin\ în zootehnie

Mai avem 29 de vaci Sur\ de Step\

Ilie Van> S\ nu l\s\m garda jos în fa]a gripei aviare

44 de milioane de euro pentru cresc\torii de bovine

CRE{TEREA ANIMALELOR Plafoane propuse pentru ANT

CULTURI VEGETALE Nout\]ile Alcedo pentru anul 2023

Nout\]ile 2023 în protec]ia culturilor de cereale p\ioase

Bayer> riscurile din culturile de cereale p\ioase

Riscurile din culturile din Timi[

Pericole pentru cultura de grâu [i orz în Arad

Controlul buruienilor graminee [i cu frunz\ lat\ din grâu

Bi]\ R\cman nu scap\ de [oareci decât cu plugul

VEGETALE Theodor Ichim înfrunt\ seceta cu biologia solului

Pre]uri [i pie]e Va cre[te produc]ia de rapi]\

Scade produc]ia de floarea-soarelui

Pre]uri [i pie]e

Pre]uri [i Pie]e

Cel mai mic pre] la grâu din ultimele 11 luni pe bursa din Paris

Câinii care salveaz\ m\slinii din Italia

Danone iese de pe pia]a organic\ din SUA

Un alt sistem de subven]ii în Anglia

Contre la ultimul Consiliu de mini[tri

Achim Irimescu> Argumentele României pro

Vor fi sau nu interzise neonicotinoidele?

S|PT|MÂNII O hot\râre care love[te în to]i

Tu ¿tii ce mai face europarlamentarul tåu?