Profitul Agricol nr. 8 din 2023 by Profitul Agricol

nr. 8 din 1 martie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Un sprijin financiar corespunzåtor

anul XXVI, nr. 8/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

De multe ori uitåm rolul esen¡ial al sectorului agroalimentar ¿i tindem så stabilim pentru producåtori condi¡ii care, dacå nu sunt sus¡inute de realitate ¿i de sprijin financiar corespunzåtor, nu vor face decât så ducå la reducerea produc¡iei agricole. Atunci ne vom abate chiar de la obiectivul primordial al Politicii Agricole Comune, de a asigura nu doar securitatea alimentarå în Uniunea Europeanå, ci ¿i så ofere produse de calitate accesibile tuturor categoriilor de consumatori europeni. Aståzi fermierii europeni au o sarcinå complexå. Pe lângå asigurarea unei produc¡ii menite så garanteze securitatea alimentarå, ei asigurå ¿i gestionarea durabilå a zonelor rurale. Prin tehnologiile aplicate contribuie la reducerea impactului de mediu, la atenuarea schimbårilor climatice, la cre¿terea biodiversitå¡ii ¿i, într-un cuvânt, la tranzi¡ia verde a agriculturii. Odatå ce produc¡ia agricolå a fost realizat cât mai durabil, revine comercian¡ilor sarcina så sus¡inå preluarea ¿i transferul acesteia. Ar fi util desigur ca oferta agricolå la export a României så se diversifice, så includå cât mai multe produse procesate, care ar putea contribui la echilibrarea balan¡ei comer¡ului agroalimentar. Dar noile orientåri ale Uniunii Europene privind reducerea impactului agriculturii asupra mediului ¿i climei aduc obliga¡ii ¿i standarde mai înalte de mediu, care nu vizeazå doar produc¡ia agroalimentarå, ci cu certitudine ¿i comer¡ul. În acest sens se propune dezvoltarea lan¡urilor scurte, care så conducå la reducerea amprentei de carbon, inclusiv pentru schimburile comerciale. Desigur, ¿i sectorul agricol trebuie så aibå în vedere reducerea amprentei de carbon ¿i cre¿terea eficien¡ei. Revenind la importan¡a României pentru produc¡ia ¿i comer¡ul cu cereale, trebuie subliniat cå România nu a oferit ¿i nu oferå doar cantitå¡i importante de cereale ¿i oleaginoase la export, dar a ¿i facilitat tranzitul unor mari cantitå¡i de cereale ¿i oleaginoase ale fermierilor ucraineni cåtre Uniunea Europeanå ¿i cåtre ter¡e ¡åri. În lipsa unui flux comercial constant, fermierii ucraineni nu ar fi reu¿it så-¿i valorifice produc¡ia ¿i så-¿i continue activitatea, contribuind la asigurarea securitå¡ii alimentare la nivel mondial. Dar importurile ¿i tranzitul unor cantitå¡i importante de cereale ¿i produse oleaginoase din Ucraina au avut ¿i efecte colaterale asupra producåtorilor români ¿i a comer¡ului agroalimentar din România. Aceste efecte vor trebui compensate. Achim IRIMESCU

Profitul Agricol 8/2023

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Petre Daea sus¡ine cå nu sunt probleme juridice cu PNS

BASF reia concursul “Pove¿ti cu vinuri române¿ti”

Biden: Putin a încercat så înfometeze lumea

Agricultura imaginatå de Comisie, dezbåtutå la Copa-Cogeca

Ucraina vrea noi porturi în culoar

Carmen Avram: E un moment bun pentru egalizarea subven¡iilor în UE 11

Pre]uri [i pie]e

Så låsåm puii så creascå mai încet!

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Ma[ini & utilaje

Se prelungesc cu un an avantajele comerciale acordate Ucrainei Grâul continuå så se ieftineascå. Cât va dura?

Rusia: Americanii pariazå pe un record la floarea-soarelui

Tot mai multå rapi¡å

Culturi vegetale

Congresul Forumului APPR, sub semnul unui PNS acceptabil

Wuxal Microplant pachet nutritiv pentru cereale

30 32

Rezerva de apå în stratul 0-100 cm la data de 27 februarie

Noutå¡i Agrii pentru 2023

Andreas Telehuz trece la no-till

Capartis rezolvå toate problemele la oleaginoase ¿i plante tehnice

Imazamox, substan¡a minune din panoplia BASF Oferta SCDA Turda pentru primåvara 2023 Fungicidul Xilon - o inova¡ie împotriva Sclerotinia spp. la soia Semin¡ele tratate cu neonicotinoide se vor putea utiliza în campania de primåvarå

BKT - de la biciclete la vânzåri de 2 miliarde de dolari

Consumuri reduse ¿i productivitate sporitå cu JCB 532-60 48

Fertilizantul Pannon Starter: start rapid ¿i dezvoltare optimå

Agri Trade Summit, cu plusuri ¿i minusuri

Ucraina face praf agricultura din zona Moldovei

Douåzeci de ani de tractoare Claas la Le Mans

Opinii Programul PAC 2023-2027

Despre legalitatea documentului de pozi¡ie trimis spre aprobare 38 cåtre Comisia Europeanå

Cre[terea animalelor

Hobby

Legea Porcului va ajuta la eradicarea PPA

Babele... ¿i vânåtoarea 40

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Petre Daea sus]ine c\ nu sunt probleme juridice cu PNS Ministrul Agriculturii neagå informa¡iile vehiculate “pe surse” de publica¡ia Capital.ro, conform cårora ar fi convocat o ¿edin¡å de urgen¡å la Ministerul Agriculturii, pentru discutarea unor aspecte de legalitate a PNS.

“

Sunt pove¿ti. E un cetå¡ean (ªtefan Gheorghi¡å - n.r.) care confundå multe lucruri, cå n-ar fi fost bine cum l-am aprobat. Pove¿ti! Sunt copilårii. Eu nu fac gre¿eli. Nici juridice, nici tehnice. Doamne fere¿te! Nu sunt ¿i nu vor fi probleme! Planul e aprobat de Comisie, e literå de lege!”. Daea admite cå a avut o ¿edin¡å de cinci ore cu o delega¡ie a Comisiei (DG Agri), conduså de directorul adjunct Mihail Dumitru, dar aspectele discutate nu au vizat legalitatea PNS, ci anumite probleme de aplicare. “L-am avut asearå (23 februarie - n. red.), la minister, pe directorul general adjunct al DG Agri, Mihail Dumitru, ¿i cu încå o persoanå de la Comisie. Am discutat probleme tehnice, de implementare, fiindcå sunt multe chestiuni. Am stat vreo cinci ore så le dezbatem. Am cerut låmuriri vizavi de situa¡ii care nu sunt u¿or de implementat. Sunt multe condi¡ii de respectat ¿i nu e de joacå, fiindcå se pot pierde bani. Dar a¿a este ¿i în celelalte state membre”. Ministerul insistå cå nu existå probleme de interpretare a PNS, în niciun 6

caz juridice. Cå, în general, nu sunt probleme legate de modul în care a fost întocmit ¿i aprobat PNS. “Dar, ca så punem lucrurile în mi¿care, avem nevoie de ordine de ministru în implementarea Planului. Pentru asta, am plecat la cinci diminea¡a de acaså ¿i am revenit cu o jumåtate de orå în urmå (discu¡ia cu ministrul s-a purtat în jurul orei 20.40 - n.r.). Mâine o luåm de la capåt. Pentru cå luni vreau så trimitem la Monitor ordinul cu normele de aplicare. Pentru cå la 1 martie începe depunerea cererilor de platå ¿i oamenii trebuie så aibå modelul de completare”. Dacå vor exista probleme cu aplicarea PNS, existå ¿i varianta modificårii pe parcurs. “Spre deosebire de PNDR, acest Plan poate fi modificat în fiecare an. O datå pe an, cu aprobarea Comisiei. ªi încå trei, deci opt cu totul. Dacå, dupå implementare, vom vedea cå unele lu-

cruri nu merg cum ar trebui, vom modifica PNS. E ca proiectul unei case. În timpul execu¡iei pot apårea probleme care så te determine så modifici solu¡iile tehnice”. Secretarii de stat Costin Telehuz ¿i Sorin Moise neagå, la rândul lor, veridicitatea informa¡iei vehiculate de Capital. Moise confirmå faptul cå discu¡iile purtate la minister s-au centrat pe procesul de implementare ¿i respinge, la rândul såu, validitatea argumentelor invocate de fermierul ªtefan Gheorghi¡å. “Nu sunt jurist, dar sunt convins cå actul normativ nu ar fi primit toate avizele necesare, de la speciali¿ti, dacå ar fi existat probleme”. Pe de altå parte, secretarul general al Copa-Cogeca, Pekka Pesonen, confirmå cå ministrul Daea a anulat o întâlnire cu el, pentru a participa la o ¿edin¡å de urgen¡å, la minister. Pesonen ¿i Mihail Dumitru s-au aflat joi la Bucure¿ti, pentru a participa la Congresul Forumului APPR. Într-o serie de articole publicate în Profitul Agricol ¿i Capital, fermierul bråilean ªtefan Gheorghi¡å, doctor în ¿tiin¡e agronomice, semnaleazå o serie de probleme de legalitate a PNS, începând cu faptul cå acesta ar fi trebuit aprobat prin ordonan¡å de urgen¡å (ulterior lege, pentru a fi trecut prin Parlament) ¿i nu prin hotårâre de guvern. Gheorghi¡å nu a primit, pânå acum, o negare scriså ¿i argumentatå a veridicitå¡ii afirma¡iilor sale.

Robert VERESS Profitul Agricol 8/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Se prelungesc cu un an avantajele comerciale acordate Ucrainei Comisia Europeanå a propus prelungirea cu un an a suspendårii taxelor la import, a contingentelor ¿i a måsurilor de apårare comercialå aplicabile exporturilor ucrainene. Principalul obiectiv al måsurilor comerciale autonome este de a sprijini Ucraina, fårå a pierde din vedere interesele industriei UE. În acest scop ¿i ¡inând seama de cre¿terea semnificativå, în 2022, a importurilor anumitor produse agricole provenind din Ucraina în UE, måsurile comerciale autonome prelungite con¡in un mecanism de salvgardare accelerat pentru a proteja pia¡a Uniunii, dacå este necesar. Propunerea va fi examinatå de Parlamentul European ¿i de Consiliul Uniunii Europene în vederea asigurårii unei tranzi¡ii fårå probleme de la regimul ac-

tual al måsurilor comerciale autonome la noul regim. Vå reamintim, acordate pe 4 iunie 2022, måsurile comerciale autonome au avut un efect pozitiv asupra comer¡ului Ucrainei cu UE. Împreunå cu culoarele de solidaritate, au permis ca fluxurile comerciale din Ucraina cåtre UE så råmânå stabile în pofida perturbårilor cauzate de råzboi. Având un caracter unilateral ¿i temporar, måsurile comerciale extind domeniul de aplicare al liberalizårii tarifare în cadrul zonei de liber schimb UE-Ucraina prin suspendarea tuturor taxelor ¿i contingentelor restante, precum ¿i a taxelor legate de måsurile antidumping ¿i de salvgardare aplicate importurilor ucrainene.

Grâul continu\ s\ se ieftineasc\. Cât va dura? Luni, 27 februarie, când revista pleca spre tipar, cota¡ia grâului la bursa de la Chicago continua så scadå. Rusia, cel mai mare exportator mondial de grâu, este a¿teptatå så anun¡e exporturi-record în a doua jumåtate a sezonului, în timp ce Ucraina vrea så prelungeascå acordul privind exporturile de cereale din Marea Neagrå pentru un an. Traderii a¿teaptå så vadå dacå va fi extins acordul privind exporturile de cereale din Marea Neagrå, ceea ce va permite exportul de cereale din Ucraina. Acest acord, care a crescut concuren¡a în rândul furnizorilor de grâu ¿i Profitul Agricol 8/2023

porumb, expirå în luna martie. Procesul de negociere pentru extinderea acordului a început deja. Existå sentimentul pe pia¡å cå acordul va fi prelungit, în condi¡iile în care China este cel mai mare importator de cereale care utilizeazå acest canal. Pe de altå parte, cota¡iile la soia boabe ¿i porumb nu au înregistrat modificåri semnificative, fiind sus¡inute de îngrijorårile privind pagubele provocate de secetå culturilor din Argentina.

Marilena R|DUCU

La Paris s-a deschis Salonul Interna¡ional de Agriculturå De pe 25 februarie pânå pe 5 martie, la Paris se organizeazå SIA, Salonul Interna¡ional de Agriculturå. De¿i loca¡ia este una cu un nume plin de rezonan¡å, Porte de Versailles, nu are decât o legåturå de nume cu palatul regilor Fran¡ei. Pentru lumea întreagå, SIA este o expozi¡ie mai mult a politicienilor ¿i publicului larg decât una a speciali¿tilor. Anul aceasta la deschidere a participat ¿i pre¿edintele Emmanuel Macron. Zilele viitoare expozi¡ia va fi vizitatå ¿i de o delega¡ia a Forumului APPR. 20 de ani de prezen¡å Maschio în România Un eveniment impresionant a avut loc pe 24 februarie la Chi¿ineu Cri¿, în jud. Arad, la fabrica Maschio Gaspardo. Covor ro¿u, câteva sute de invita¡i, fermieri, autoritå¡i, ambasadori ¿i europarlamentari au ¡inut så serbeze alåturi de Andreea ¿i Mirco Maschio 20 de ani de la deschiderea fabricii de utilaje. Despre cum a fost acolo, vom reveni cu un fotoreportaj. 141,58 milioane de lei pentru motorina utilizatå în trimestrul IV din 2022 Ministerul Agriculturii plåte¿te zilele acestea ajutorul de stat pentru motorina utilizatå în agriculturå în trimestrul IV al anului trecut (1 octombrie - 31 decembrie 2022). Suma alocatå: 141,58 milioane de lei. Sectorul vegetal va primi 121.669.112 lei; zootehnia - 17.312.161 lei; iar îmbunåtå¡irile funciare - 1.595.020,267 lei. Petre Daea: pre¡urile vor scådea “Pre¡urile se vor lini¿ti, pia¡a s-a lini¿tit ¿i vom vedea în continuare o stabilitate a pre¡urilor, la unele produse chiar o scådere a pre¡urilor de consum, în mod deosebit la cele care apar acum. O så vede¡i ¿i în pia¡å o ofertå, zic eu, generoaså”, a declarat ministrul, vorbind så-l audå gospodinele de acum pentru în toamnå. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Asigurarea de grindinå Agra Asiguråri î¿i extinde oferta cu un nou produs de asigurare atât a planta¡iilor de afin pe rod, cât ¿i pentru planta¡iile pomicole nou înfiin¡ate, împotriva daunelor produse de grindinå. Asiguratorul are flexibilitate în stabilirea sumei, cu un plafon de 100.000 lei pe hectar ¿i fran¿izå de 15%. UE va elimina pescuitul în zonele marine protejate Comisia Europeanå a prezentat un pachet de måsuri menite så îmbunåtå¡eascå sustenabilitatea ¿i rezilien¡a sectorului pescuitului. Pachetul de måsuri include patru elemente: o comunicare privind tranzi¡ia energeticå în sectorul pescuitului ¿i acvaculturii din UE; un plan de ac¡iune privind protejarea ¿i refacerea ecosistemelor marine pentru un pescuit sustenabil ¿i rezilient; o comunicare privind politica comunå în domeniul pescuitului de aståzi ¿i de mâine ¿i un raport privind organizarea comunå a pie¡elor în sectorul produselor pescåre¿ti ¿i de acvaculturå. Britanicii experimenteazå vânzåri cu ra¡ia la ro¿ii, ardei sau castrave¡i Un fenomen ciudat bântuie magazinele din Marea Britanie. Din lipsa unei coerente aprovizionåri, retailerii limiteazå numårul de fructe ¿i legume care pot fi achizi¡ionate de clien¡i. Chestiunea este tratatå într-o notå gravå chiar de BBC, totu¿i o garan¡ie a jurnalismului credibil. De pildå, Lidl a introdus o limitå de trei ro¿ii, ardei sau castrave¡i care pot fi achizi¡iona¡i de fiecare client. Decizii ca Lidl au introdus ¿i alte supermagazine ca Tesco, Aldi, Asda ¿i Morrisons. Supermarketurile din Marea Britanie se confruntå cu probleme de aprovizionare ¿i nu este deloc un fenomen rar ca cumpåråtorii så se plimbe printre rafturi goale. Ministrul britanic al Agriculturii a stabilit deja întâlniri cu ¿efii lan¡urilor de supermarketuri, pentru a afla ce fac ca så reumple rafturile ¿i cum inten¡ioneazå så evite repetarea situa¡iei actuale. 8

BASF reia concursul “Pove[ti cu vinuri române[ti” Cel mai respectat concurs de vinuri, adresat viticultorilor mici ¿i mijlocii, revine în 2023 cu cea de-a VIII-a edi¡ie. Concursul “Pove¿ti cu vinuri române¿ti”, organizat de BASF în parteneriat cu Asocia¡ia Deguståtorilor Autoriza¡i din România, aduce în prim-plan cele mai rafinate vinuri române¿ti create de producåtorii cu exploata¡ii de vi¡å-devie sub 100 de hectare. Condi¡iile de participare sunt simple ¿i clare: suprafa¡a cultivatå cu vi¡å-devie så fie mai micå de 100 de hectare, iar probele de vin înscrise så nu fie mai vechi de anul 2020 (cu excep¡ia celor ro¿ii, care så nu fie mai vechi de 2018). Concursul se desfå¿oarå în 4 etape regionale, urmate de marea finalå na¡ionalå. În cadrul fiecårei etape regionale, membrii comisiei de jurizare, formatå din deguståtori exper¡i, membri ai Asocia¡iei Deguståtorilor Autoriza¡i, desemneazå câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri ro¿ii, albe ¿i roze). În total, dupå terminarea etapelor regionale, vor fi desemnate 36 de vinuri calificate în marea finalå na¡ionalå.

¥n faza na¡ionalå, cele 36 de vinuri finaliste vor fi jurizate pentru a desemna cel mai bun vin al fiecårei categorii în parte, conform criteriilor prevåzute în regulamentul concursului. La final, locul 1 al fiecårei categorii va ob¡ine marele premiu, pentru categoria sa, în valoare de 5.000 de euro (premiu constå în produse BASF sau utilaj de aplicare a tratamentelor, la alegerea câ¿tigåtorului). Pentru podgorenii din Moldova, data limitå pentru înscriere a fost 27 februarie. Cei din Oltenia se pot înscrie pânå pe 3 martie, Banatul ¿i Transilvania pânå pe 9 martie, iar Muntenia ¿i Dobrogea pânå pe 17 martie. Pentru a oferi maxim de obiectivitate în evaluarea vinurilor, comisia de jurizare utilizeazå normele sistemului interna¡ional de evaluare, stabilite de Organiza¡ia Interna¡ionalå a Viei ¿i Vinului (OIVV). Aceste norme sunt folosite la toate concursurile interna¡ionale de vinuri. comunicat BASF Profitul Agricol 8/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Agricultura imaginat\ de Comisie, dezb\tut\ la Copa-Cogeca Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a fost prezentå, la jumåtatea lunii februarie, la întâlnirile Prezidiilor Cogeca ¿i Copa, desfå¿urate la Bruxelles. Au fost acolo Maria Cristina Gåman ¿i Florentin Bercu din partea UNCSV, Marius Micu din partea Pro Agro, Alina Cre¡u ¿i Diana Mandache din partea Forumului APPR ¿i, online, Liliana Piron din partea LAPAR.

S-au discutat cele mai recente documente ale Comisiei Europene privitoare la revizuirea legisla¡iei privind bunåstarea animalelor, derogarea de la utilizarea neonicotinoidelor, directiva privind emisiile industriale, revizuirea politicii de promovare a UE, comer¡ul interna¡ional ¿i situa¡ia pie¡ei, propunere de regulament pentru ambalaje ¿i de¿eurile de ambalaje, ultimele informa¡ii privind punerea în aplicare a PAC, tranzi¡ia din RICA în RIDA ¿i propunerea de Regulament SUR, de utilizare durabilå a pesticidelor.

Valdis Dombrovskis, vicepre¿edinte executiv al Comisiei Europene ¿i Comisarul pentru comer¡, a încercat så punå într-o luminå favorabilå provocårile pentru agriculturå transmise de Comisie. A început prin a aråta cå UE este o superputere în care sectorul alimentar constituie un element esen¡ial. Uniunea este cel mai mare exportator de produse agroalimentare, exporturile având o valoare de 190 miliarde de euro, conform unei statistici din ianuarie 2022. 10

Pentru a men¡ine competitivitatea sectorului agricol, Uniunea are nevoie de parteneriate comerciale, acces la materii prime ¿i factori de produc¡ie. De asemenea, trebuie så stabileascå o serie de noi acorduri, mai ales cu Noua Zeelandå, Chile, Mexic, India, Indonezia, Mercosur ¿i Australia. Pentru cå, este adevårat, importåm materie primå necesarå pentru produc¡ia noastrå agricolå, dar exportåm produse cu valoare adåugatå mai mare. Invitat, comisarul pentru agriculturå Janusz Wojciechowski a vorbit despre bugetul PAC dupå 2027. “Problema principalå cu care ne confruntåm este bugetul PAC, definit ¿i adoptat în 2020, la începutul crizei COVID-19 ¿i înainte de izbucnirea conflictului armat în Ucraina, care este mult prea mic. Trebuie så începem campania pentru ca acesta så fie majorat.”

Florentin Bercu, director executiv al UNCSV, a subliniat necesitatea continuårii acordårii derogårilor la neonicotinoide pânå vom avea acces la inova¡ie, prin tehnici de ameliorare moderne pentru a avea plante cu toleran¡å mai mare la atacul de boli ¿i dåunåtori ¿i cu un consum mai scåzut de apå. Alina Cre¡u, directorul executiv al Forumului APPR, crede cå ar trebui ca în toate documentele Copa-Cogeca så se regåseascå o exprimare comunå despre cât de gravå este decizia

CJUE cu privire la neonicotinoide. În cazul ¡årii noastre sunt impactate porumbul ¿i floareasoarelui, iar la porumb avem o situa¡ie specialå. Aici avem un dåunåtor, Tanymecus dilaticollis, pentru care nu existå alternative în acest moment, companiile ¿i organiza¡iile fåcând numeroase cercetåri ¿i negåsind solu¡ii. Din fericire, ni s-a acordat derogare pentru culturile de primåvarå, iar situa¡ia este sub control. Råspunsul comisarului pentru comer¡ Valdis Dombrovskis a fost tran¿ant. Uniunea trebuie så continue så sprijine Ucraina. “Existå douå seturi de ini¡iative pentru a sprijini pie¡ele agricole- coridoarele de solidaritate ¿i liberalizarea comer¡ului. Trebuie så vedem care sunt blocajele ¿i cum putem så asiguråm o capacitate mai bunå de export. Cu toate cå vom continua måsurile de comer¡ preferen¡ial cu Ucraina, dorim så avem clauze de salvgardare pentru cele mai sensibile produse agricole, cum ar fi car nea de pasåre, ouåle ¿i cerealele.” Comisarul Wojciechowski a luat act de cerin¡ele delega¡iei române în legåturå cu Ucraina ¿i a declarat cå autoritå¡ile europene doresc så rezolve aceastå situa¡ie prin activarea Mecanismului privind Fondul de Crizå din PAC. Din påcate, rezerva este foarte micå pentru provocårile cu care ne confruntåm - 500 milioane de euro.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 8/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Carmen Avram> E un moment bun pentru egalizarea subven]iilor în UE Eurodeputatul PSD Carmen Avram anun¡å o posibilå schimbare de raporturi de for¡e în Parlamentul European ¿i posibil chiar ¿i în Consiliu. Deocamdatå, Parlamentul a votat amendamentul såu referitor la convergen¡å.

“

Începe så se contureze o apropiere, o alian¡å între ¡åri est ¿i central europene. Este o alian¡å de conjuncturå, pe care am våzut-o atât în Parlament, cât ¿i în Consiliu. Nu ¿tim cât va func¡iona, dar trebuie så ne folosim de ea pentru a cere convergen¡a, egalizarea subven¡iilor. În ultimii peste trei ani, ori de câte ori am deschis subiectul eu ¿i colegi din ¡årile baltice, am fost ignora¡i, era un dialog al surzilor. Dintr-odatå, acum câteva såptåmâni, pe nea¿teptate, am primit råspuns pozitiv la întrebarea mea de la comisarul pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski. Ulterior, amendamentul pe care l-am depus în aceastå direc¡ie, a egalizårii subven¡iilor, a fost votat nu doar în Comisia pentru Agriculturå, ci a trecut ¿i de plenul Parlamentului European. Este o victorie de etapå ¿i trebuie så profitåm de conjunctura de care am vorbit, pentru a for¡a un vot politic al Consiliului European”. Avram a vorbit, la Congresul Forumului APPR, ¿i de alte legi importante pentru Agriculturå, dezbåtute în prezent de Parlamentul European. Astfel, soarta Regulamentului privind Utilizarea Sustenabilå a Pesticidelor (SUR), care va înlocui Directiva privind utilizarea durabilå a pesticidelor (SUD), este necunoscutå. Profitul Agricol 8/2023

“Existå diferen¡e foarte mari de abordare, cu o paletå foarte largå de opinii, de la europarlamentari care se împotrivesc categoric oricåror schimbåri ¿i reduceri la cei care vor schimbåri radicale - unii probabil ar vota inclusiv eliminarea completå a pesticidelor, fårå så le pese de consecin¡e. Diferen¡ele de opinii sunt inclusiv în interiorul acelora¿i grupuri politice. Niciun grup nu ¿tie pe câte voturi se poate baza”.

Se dau lupte politice ¿i pentru soarta vacilor “Altå provocare este directiva privind emisiile industriale. Încercåm scoaterea vitelor din categoria marilor poluatori, dar îndârjirea unora este foarte mare. Dacå nu vom reu¿i, vor urma poveri administrative mai mari,

costuri mai mari, scåderi de produc¡ie inclusiv în sectorul vegetal”. Nici soarta terenurilor agricole din Lunca Dunårii nu mai este sigurå. “Regulamentul referitor la restaurarea naturii derivå din Strategia pentru Biodiversitate. Dacå e adoptat în forma propuså, vor fi afectate ¡årile care au transformat zone ¿i terenuri cu alte destina¡ii în suprafe¡e agricole. Un exemplu de la noi ar fi Lunca Dunårii. Am depus amendamente prin care cer ca agricultura så fie scoaså din acest regulament”. Carmen Avram a încheiat cu o veste bunå. “Existå estimåri cå bugetul PAC cå ar putea scådea cu 30% din valoare pânå în 2027. S-a decis ca, la finalul anului viitor, bugetul PAC så fie ajustat”.

Robert VERESS

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Investi¡ie de un miliard de dolari în ferme verticale Fondul imobiliar american Realty Income a anun¡at o investi¡ie de un miliard de dolari în compania Plenty Unlimited Inc, care este specializatå în construc¡ia de ferme verticale. În ultimii ani, Plenty a ob¡inut finan¡åri cu o valoare totalå de 940 de milioane de dolari, din partea unor companii importante cum este lan¡ul de magazine Walmart. Primul proiect anun¡at de Plenty dupå ob¡inerea fondurilor este construc¡ia unei ferme de cåp¿uni în ora¿ul Richmond din statul Virginia, o investi¡ie estimatå la 42 de milioane de dolari. Danone investe¿te în extinderea unei fabrici din Florida Grupul Danone va investi 65 de milioane de euro în urmåtorii doi ani în extinderea fabricii din localitatea Jacksonville din statul american Florida. Proiectul prevede construc¡ia unei noi linii de îmbuteliere ¿i crearea a 40 de noi locuri de muncå. În urma investi¡iei, Danone vrea så creascå produc¡ia sortimentelor de cafea îmbuteliatå din brandurile SToK ¿i International Delight, pentru a råspunde cererii tot mai mari pentru produse de acest tip de pe pia¡a americanå. Noi focare de gripå aviarå în Coreea de Sud Epidemia de gripå aviarå continuå så se extindå în Coreea de Sud, în ciuda måsurilor stricte de biosecuritate impuse de guvern. Autoritå¡ile au confirmat descoperirea a trei focare noi, la ferme din apropierea capitalei Seul, iar numårul total de focare confirmate în acest sezon a ajuns la 66. Guvernul a anun¡at cå va prelungi cu 30 de zile campania de dezinfectare a tuturor fermelor din ¡arå, care va continua ¿i în luna martie. 20 de exper¡i de pe patru continente sus¡in cå numårul record de focare de gripå aviare înregistrat în fermele de påsåri nu se va reduce prea curând, ceea ce cre¿te amenin¡årile la adresa aprovizionårii mondiale cu alimente. 12

Biden> Putin a încercat s\ înfometeze lumea Pre¿edintele american Joe Biden l-a acuzat în mod direct pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, cå “a încercat så înfometeze lumea” dupå declan¿area invaziei din Ucraina. Oficialii americani ¿i europeni au declarat în mod repetat cå Rusia folose¿te alimentele ca pe o armå, dar este prima oarå când pre¿edintele rus este men¡ionat în mod explicit. “Putin a vrut så creeze foamete în lume, a blocat porturile din Marea Neagrå ca så împiedice Ucraina så exporte cereale ¿i a agravat criza alimentarå globalå care a afectat în mod special ¡årile în curs de dezvoltare din Africa”, a spus Biden. Pre¡urile globale ale alimentelor s-au stabilizat doar dupå ce un acord mediat de Turcia ¿i ONU a permis reluarea exporturilor din porturile ucrainene. Acordul expirå înså luna viitoare, iar Rusia amenin¡å cå nu va semna prelungirea lui dacå nu sunt ridicate sanc¡iunile economice impuse de statele din Vest. Mai mul¡i politicieni americani au declarat deja cå sanc¡iunile nu vor fi ridicate, iar guvernul federal a anun¡at cå opera¡iunile armatei ruse din Ucraina reprezintå crime împotriva umanitå¡ii.

Ucraina vrea noi porturi în culoar Ucraina vrea prelungirea cu un an a acordului care permite exportul de cereale din porturile din Marea Neagrå ¿i deschiderea unor porturi suplimentare. “Vom trimite în aceastå såptåmânå o propunere formalå pentru prelungirea acordului. Vrem o extindere pe o perioadå de cel pu¡in un an, nu doar pentru 120 de zile, pentru cå pie¡ele agricole din Ucraina ¿i din lume au nevoie de planificarea volumelor de export pe termen lung”, a declarat Yuriy Vaskov, ministrul adjunct al Reintegrårii. El a adåugat cå Ucraina va insista pentru cre¿terea numårului de echipe de inspectori, pentru a reduce întârzierile atunci când navele trec prin strâmtoarea Bosfor. Conform lui Vaskov, ru¿ii au trimis

doar trei echipe de inspectori, în timp ce ONU, Turcia ¿i Ucraina sunt gata så efectueze pânå la 40 de inspec¡ii pe zi. În acest moment, în jur de 140 de nave a¿teaptå în largul Mårii Negre din acest motiv. În cadrul negocierilor, Ucraina va solicita deschiderea porturilor din ora¿ul Mykolaiv, din care plecau înainte de råzboi 35% din exporturile alimentare ale Ucrainei. Includerea acestor porturi în acord este totu¿i pu¡in probabilå, pentru cå armata ruså controleazå peninsula Kinburn, pe lângå care trece ruta spre Mykolaiv.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 8/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 24 februarie, a fost de 279 dolari/tonå (1.283 lei). A scåzut cu 14 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 20 februarie.

Grâu

România FOB Constan¡a 273 euro/t (- 4) 1.357 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.02.2023, pre¡ cu livrare în mart. 2023. ¥n perioada 20 - 24 februarie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Principalele destina¡ii: China 77.700 tone, Coreea de Sud 77.770, Japonia 57.070 tone, Columbia 57.700 tone, Mexic 53.070 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 337 dolari/tonå (1.550 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 279 euro/tonå (1.367 lei). A crescut cu 10 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 305 euro/tonå (1.494 lei). A scåzut cu 22 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 20 februarie.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna martie, a fost de 247 dolari/t (1.136 lei). A scåzut cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

La bursa Dunquerque pre¡ul

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 20.02 21.02 22.02 23.02 24.02 Martie 330 329 327 325 322 Aprilie 327 323 321 320 319 Mai 323 321 319 317 315

Porumb România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în martie 2023, este de 199 euro/tonå (975 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 215 euro/t (=) 1.053 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.02.2023, pre¡ cu livrare în mart. 2023.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 24 februarie 2023, a Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

20.02 21.02 22.02 23.02 24.02 Martie 271 269 267 265 267 Aprilie 269 267 265 263 265 Mai 267 265 263 261 263 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Martie Mai

$/t

20.02 21.02 22.02 23.02 24.02 277 273 271 270 285 279 277 275 273 277

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 296 euro/tonå (1.450 lei). A crescut cu 9 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Cota¡ii - Burse din Fran¡a

grâului a fost de 275 euro/t (1.347 lei). A scåzut cu 16 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna martie 2023 este de 251 euro/t (1.230 lei). A înregistrat o scådere de 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

$/t Cota¡ii - Bursa din Chicago 20.02 21.02 22.02 23.02 24.02 Martie 285 283 281 279 271 Aprilie 290 289 287 285 275 Mai 291 290 289 287 279

fost de 265 dolari/tonå (1.219 lei). A scåzut cu 18 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,6 lei

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 299 euro/tonå (1.465 lei). A crescut cu 6 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 24 februarie, a fost de 291 euro/tonå (1.426 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 februarie.

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 20.02 21.02 22.02 23.02 24.02 Martie 345 343 341 339 337 Aprilie 347 345 343 340 339 Mai 349 347 345 343 341 euro/t Cota¡ii - Burse din Fran¡a 20.02 21.02 22.02 23.02 24.02 Rouen 291 290 289 287 275 Dunquerque 291 290 289 287 275 Pallice 299 299 297 295 280 Creil FOB 289 287 285 283 273 Moselle FOB 269 267 265 263 279 Rouen FOB 327 325 323 321 305

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 297 euro/tonå (1.455 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 285 dolari/tonå (1.311 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

20.02 21.02 22.02 23.02 24.02 281 279 277 274 291 281 279 277 274 291 285 283 279 277 297 Bordeaux FOB 287 285 281 279 296 Pontivy 293 291 289 287 299 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 8/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 20 - 24 februarie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 577 dolari/tonå (2.654 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

1.007.770 tone, Olanda 85.970 tone, Germania 77.770 tone, Mexic 77.770 tone, Taiwan 17.770 tone.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 543 dolari/tonå (2.498 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 20.02 21.02 Martie 1.347 1.331 Aprilie 1.317 1.315 Mai 1.325 1.323

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

FOB Constan¡a 211 euro/t (+ 4) 1.034 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.02.2023, pre¡ cu livrare în mart. 2023.

$/t

22.02 23.02 24.02 1.330 1.357 1.385 1.313 1.317 1.390 1.321 1.327 1.395

euro/t

20.02 21.02 22.02 23.02 24.02 Rouen 285 283 279 277 260 Dunquerque 287 285 283 277 270 Pontivy 281 279 277 269 257 Orz bere: Creil** 285 283 281 279 269 Moselle** 297 293 291 289 267

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

20.02 21.02 22.02 23.02 24.02 Martie 623 621 619 617 625 Mai 619 613 609 607 619

Floarea-soarelui

chidere al licita¡iilor, în data de 24 februarie 2023, a fost de 563 dolari/tonå (2.590 lei). A înregistrat o scådere de 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 20 februarie.

¥n såptåmâna 20 - 24 februarie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 573 euro/t (2.808 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 20 februarie. ¥n Argentina, pre¡ul de în-

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 260 euro/tonå (1.274 lei). A scåzut cu 25 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Australia: pentru livrare în martie 2023, pre¡ul orzului furajer este 207 dolari/t (952 lei), mai mic cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

A crescut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.729 lei). A înregistrat o cre¿tere de 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 557 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

PREºURI

20 - 24.02.2023

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

20.02 21.02 22.02 23.02 24.02 Rouen 537 535 531 529 557 Dunquerque 545 543 541 537 557 Moselle 557 555 553 551 553

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

20.02 21.02 22.02 23.02 24.02 Dieppe 579 569 567 563 573 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

20.02 21.02 22.02 23.02 24.02 Martie 569 563 561 559 563

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în martie 2023, este 585 dolari/t (2.691 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 20.02 21.02 22.02 23.02 24.02 Martie 287 285 283 281 285 Mai 297 295 289 287 291

20.02 21.02 22.02 23.02 24.02 599 597 595 593 619 609 599 597 595 617 591 589 587 585 613

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 20 - 24 februarie, a fost de 285 dolari/tonå (1.311 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Martie Aprilie Mai

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna martie 2023, este 549 euro/t (2.690 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

$/t

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

279 dolari/t

Profitul Agricol 8/2023

- 14

265 dolari/t

- 18

$/t

20.02 21.02 22.02 23.02 24.02 Martie 527 525 523 521 543 Mai 525 523 521 519 527

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 267 euro/tonå (1.308 lei). A scåzut cu 30 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 553 euro/tonå (2.710 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 februarie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 557 euro/tonå (2.729 lei).

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 24 febr. 2023, a fost de 625 dolari/tonå (2.875 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå.

20.02 21.02 22.02 23.02 24.02 Martie 567 565 561 565 569 Aprilie 569 567 557 559 563 Mai 561 559 555 557 561

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

577 dolari/t

285 dolari/t

-2 15

Pre]uri [i pie]e

Rusia> Americanii pariaz\ pe un record la floarea-soarelui Principalii produc\tori de floarea-soarelui. Total> 51 mil. tone

Pentru sezonul 2022/23 produc¡ia Rusiei de floarea-soarelui este estimatå la 16 milioane tone, un record de produc¡ie. Randamentul este prognozat la 1,78 tone/hectar, mai mare cu 10% fa¡å de anul trecut. Estimårile apar¡in Departamentului Agriculturii SUA ¿i exclud prognozele din Crimeea. Interesant este cå USDA crede cå Rusia va cultiva cu floare cam 9 milioane de hectare, mai pu¡in cu 6% fa¡å de anul trecut.

La nivel mondial, produc¡ia de semin¡e de floarea-soarelui pentru anul de pia¡å 2022/23 este prognozatå de USDA la 51 milioane tone, în scådere cu 6 milioane tone decât în anul de comercializare 2021/22. Consumul mondial de semin¡e de floarea-soarelui va fi de 54 milioane tone, mai mult cu 2 milioane tone fa¡å de anul trecut. Marii consumatori sunt: Rusia (15,5 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone), UE (12 milioane tone, mai 16

mult cu 1 mil. de tone) ¿i Ucraina (11 milioane tone). Cel mai mare exportator de semin¡e de floarea-soarelui råmâne Ucraina, cu 2,6 milioane tone. La importatori avem UE, cu 3 milioane tone, ¿i Turcia, cu 1,2 milioane tone. Stocurile mondiale de semin¡e de floarea-soarelui sunt estimate la 5 milioane tone, cu 3 milioane tone mai mici fa¡å de cele din 2021/22. Ucraina de¡ine cele mai mari stocuri - aproape 2 milioane tone.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozatå så ajungå la 22,3 milioane tone, mai mare cu 1 milion de tone fa¡å de anul trecut.

ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (6 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone); Argentina (1,6 milioane tone);

Turcia (1,1 milioane tone). ºårile mari consumatoare sunt: UE (7 milioane tone); Rusia (4 mil. tone); Turcia (2,34 mil. tone); Ucraina (1 mil. tone).

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 20,5 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mare fa¡å de 2021/22.

ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (4,6 milioane tone); Ucraina (4,3 milioane tone); Argentina (1,6 milioane tone); Turcia (1,2 milioane tone). ºårile mari consumatoare sunt: UE (5,5 milioane tone); Rusia (2,4 milioane tone); Ucraina (1,3 milioane tone).

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 8/2023

Pre]uri [i pie]e

Tot mai mult\ rapi]\

Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2022/2023 Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.729 milioane tone, cu 67 milioane tone mai micå fa¡å de cea din 2021/22.

Marii produc\tori de rapi]\. Total> 85 milioane tone

Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.443 milioane tone, cu 60 mil. tone mai micå fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 503 de milioane de tone de orez, în scådere cu 12 mil. de tone fa¡å de 2021/22. Sorgul va ajunge la 58,5 milioane tone, cu 3,5 milioane tone mai pu¡in ca în 2021/22.

Semin¡e Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2022/23, va ajunge la 85 milioane tone, mai mult cu 11 milioane tone fa¡å de anul de pia¡å 2021/22.

Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 82 milioane tone, mai mare cu 7 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. Principalii consumatori de semin¡e de rapi¡å sunt:  UE (24,5 milioane tone);  China (17,5 milioane tone);  India (11,5 milioane tone);  Canada (10,4 milioane tone). Cel mai mare exportator este Canada, cu 8,4 milioane tone. ºåri importatoare: UE (6 milioane tone), China (3,2 milioane tone), Japonia (2,4 milioane tone). Stocurile de semin¡e de rapi¡å vor fi de 6 milioane tone, mai mari cu 2 milioane tone ca anul trecut. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2022/23 este evaluatå la 45 milioane tone, mai mare cu 3,5 mil. tone fa¡å de 2021/22. 18

Primii 5 mari producåtori de ¿roturi sunt:  UE (14 milioane tone);  China (10 milioane tone);  India (6 milioane tone);  Canada (6 milioane tone);  Japonia (1,3 milioane tone). Cei mai mari consumatori sunt: UE (13 milioane tone), China (12 milioane tone), India (5 milioane tone). Stocurile de ¿roturi vor atinge cam 2 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 32 milioane tone, în cre¿tere cu 3 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. ºåri mari producåtoare de ulei de rapi¡å:  UE (10 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone);  China (7 milioane tone);  Canada (4,3 milioane tone);  India (4 milioane tone);  Japonia (1 milion tone).

Stocurile de ulei de rapi¡å sunt prognozate la 3,2 milioane tone.

Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 150 milioane tone, mai mare cu 4,5 milioane tone fa¡å de cea din 2021/22. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 637 milioane tone, cu 30 milioane mai mult fa¡å de 2021/22. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 383 milioane tone, cu 25 milioane mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 85 milioane tone, cu 11 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Floarea-soarelui va ajunge la 51 milioane tone, mai micå cu 6 mil. de tone fa¡å de cea din 2021/22. Produc¡ia de arahide este estimatå la 50 milioane tone, cu 0,3 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 114,4 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 8 februarie 2023. Profitul Agricol 8/2023

CULTURI

VEGETALE

Rezerva de ap\ în stratul 0-100 cm la data de 27 februarie Daniel ALEXANDRU

[ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Precipita¡iile înregistrate în ultima decadå a lunii februarie au refåcut rezerva de umiditate în stratul superficial al solului. Cuantumul de precipita¡ii pe regiuni geografice la nivel de ¡arå, pentru intervalul 1-26 februarie se prezintå astfel: Oltenia 4,2-30,3 l/mp (Drågå¿ani), Banat 11,5-71,6 l/mp (Caransebe¿), Cri¿ana 22,3-88,9 l/mp (ªtei), 20

Muntenia 0-15 l/mp (Curtea de Arge¿), Moldova 2,3-33,5 l/mp (Tg. Neam¡), Transilvania 0-59,3 l/mp (Deva), Maramure¿ 38,4-74,7 l/mp (Baia Mare), Dobrogea 0,5-6,3 l/mp (Adamclisi). La data de 27 februarie 2023, în cultura grâului de toamnå, aprovizionarea cu apå a solului pe adâncimea 0-100 cm se situeazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Transilvania, Maramure¿, Cri¿ana, Banat ¿i

Oltenia, pe suprafe¡e agricole extinse din Muntenia, local estul, nord-vestul, centrul ¿i sud-vestul Moldovei. Se înregistreazå valori scåzute ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå moderatå, puternicå ¿i extremå), în Dobrogea, local vestul, centrul, estul, sudul, nordul, nord-estul ¿i sud-estul Moldovei, estul, sud-estul, sudul, izolat nordul Munteniei. Pe profilul de sol 0-100 cm se men¡in în continuare deficite de umiditate în sol îndeosebi în sud-estul ¿i estul ¡årii. Profitul Agricol 8/2023

CULTURI VEGETALE

Andreas Telehuz trece la no-till Andreas Telehuz (¿i fratele Costin, când nu e secretar de stat) lucreazå 650 de ha la Mårcule¿ti, comunå apropiatå de Slobozia. Având un sol u¿or ¿i, mai nou, beneficiind de iriga¡ii, lucrårile minime ¿i apoi cele conservative s-au impus de la sine.

“

Deocamdatå, pentru culturile de primåvarå, în spe¡å pentru porumb, facem strip-till. Iar pentru grâu, rapi¡å ¿i soia anul acesta am trecut la no-till”, spune Andreas Telehuz. Soia cultivatå no-till a recoltat-o deja ¿i este foarte mul¡umit de produc¡ie. A fåcut între 3.800 ¿i 5.400 kg/ha, în func¡ie de soi ¿i de condi¡ii de semånat. ªi la rapi¡å, unde nu a gråbit semånatul, a fåcut produc¡ii mai mari. A experimentat semånatul rapid, pentru a vedea dacå poate så ducå noua semånåtoare de 155.000 de euro. A calculat cå banii pentru semånåtoare îi recupereazå în maxim trei ani. 50.000 de euro din valoarea fostei semånåtori, apoi economise¿te prin mai pu¡inå uzurå la tractor, înjumåtå¡irea consumului de motorinå ¿i a orelor de lucru/mecanizator. ªi grâul semånat în toamnå dupå porumbul care a dat produc¡ii de 13-15 t/ha aratå acum foarte bine. “E mai rar pe urmele combinei, unde a råmas brazda. Dar combina cea nouå va toca resturile ¿i nu vom mai avea aceste probleme”. Din punctul de vedere al costurilor, no-till se dovede¿te mai avantajos ca minimum-till. Ob¡ine economii ¿i la fertilizare, reducând norma de complexe. Pe de altå parte, o eventualå interzicere a glifosatului i-ar da båtåi de cap, chiar dacå admite cå existå alternative. “Dacå nu vrei så intri cu disc, Tiger Profitul Agricol 8/2023

sau plug, dacå buruienile sunt suficient de înalte po¡i så le toci. E o solu¡ie pe care nu prea o agreåm, fiindcå e consumatoare de motorinå ¿i pentru cå tasezi terenul. Preferåm glifosatul. Dacå se va scoate glifosatul, probabil vom combina prelucrarea mecanicå cu erbicidarea. Oricum, gra¡ie glifosatului, am reu¿it så diminuåm foarte mult rezerva de buruieni. Iar fiindcå nu întoarcem brazda, nici nu mai aducem semin¡ele spre suprafa¡å”. A observat o cre¿tere a activitå¡ii râmelor de când a renun¡at la lucrårile de adâncime. “Am fåcut trei ani de minimum-till. Probabil, vom trece cu totul la no-till în final, înså, deocamdatå, pentru confortul mental, facem trecerea cu strip-till la porumb. Nu facem benzile toamna, nu are rost så for¡åm, fiindcå solul ne permite så le realizåm primåvara. Dacå le-am face toamna ¿i am avea vânt peste iarnå, cum se întâmplå, de regulå, în Bårågan, sunt ¿anse så nici nu se mai cunoascå strip-urile în primåvarå”. Anticipeazå cå va face trecerea peste câ¡iva ani la no-till ¿i în cazul porumbului, dupå achizi¡ia unei semånåtori directe adevårate pentru prå¿itoare.

În opinia lui Andreas Telehuz, avantajele culturilor secundare sunt certe. Se discutå cå o culturå secundarå consumå apa din sol. În varå, dacå semeni o culturå de acoperire ¿i ajunge la un metru înål¡ime probabil cå va consuma serios. Pe de altå parte, protejeazå de eroziunea solarå ¿i eolianå. O parte din apa aceea oricum o pierdeai. Ai de câ¿tigat o structurå mult mai bunå a solului, o fertilitate naturalå crescutå. Celor care folosesc scarificarea, Andreas Telehuz le recomandå så nu coboare mai jos de 40-42 de cm. “În anul 2009, când am accesat primele fonduri europene, era curentul cu scarificarea. Am achizi¡ionat scarificator, l-am folosit, am constatat cå era o diferen¡å la rapi¡å, în favoarea scarificårii, fa¡å de plug. Am scarificat toatå suprafa¡a, de mai multe ori, în decurs de 12 ani. Adâncimea maximå de scarificare a fost 42 de cm, pentru cå nu are sens så cobori mai mult, dacå harpanul e la 30 cm. Scarificarea la 50 cm î¡i va aduce doar un consum dublu de motorinå”.

Robert VERESS

CULTURI VEGETALE

Imazamox, substan]a minune din panoplia BASF Speciali¿tii BASF au prezentat diferen¡ele de calitate dintre substan¡a imazamox în compara¡ie cu substan¡ele generice. ªi au eviden¡iat un parametru extrem de important: formularea produselor.

la descoperirea unei substan¡e active ¿i pânå lansarea pe pia¡å, dureazå în medie 10 ani, dar aceastå perioadå aduce ¿i un avantaj pentru compania care o dezvoltå. Este vorba de experien¡a acumulatå în în¡elegerea acestei substan¡e ¿i a produselor derivate. Iar când substan¡a activå iese de sub patent ¿i formulatorii de produse generice lanseazå ¿i ei produsele lor, experien¡a companiei care a dezvoltat-o asigurå un avans confortabil, spune Liviu Chira, crop manager BASF. Este cazul imazamoxului, care a ie¿it din perioada de sub patent, iar acum în pia¡å, spune Chira, sunt destule produse pe bazå de imazamox, cu pre¡uri variabile ¿i chiar scåzute. “De aceea am fåcut numeroase compara¡ii cu produsele existente pe pia¡å. Au fost realizate teste atât în laborator, cât ¿i în câmp”, spune Chira. El aminte¿te despre un parametru important în formularea produselor. Practic, jumåtate din drum este dezvoltarea substan¡ei active ¿i jumåtate este dedicatå formulårii produselor, pânå ce acestea ajung så fie introduse în utilajul de stropit. Formularea trebuie så garanteze ac¡iunea substan¡ei active. Imazamox trebuie så ajungå cu siguran¡å pe plantå, apoi în plantå la locul sensibil de ac¡iune, înainte de a-¿i pierde efectul, a 22

fi spålat ¿i degradat. Tehnologiile moderne de formulare garanteazå ac¡iunea substan¡ei active ¿i måresc eficacitatea produselor. Asta prin complexul de coformulå al substan¡ei auxiliare existente împreunå cu substan¡å activå. Chira exemplificå cu Pulsar Plus, din portofoliul BASF, care are mai mul¡i coformulan¡i, substan¡e auxiliare care fac ca produsul så adere foarte bine pe frunzele buruienilor graminee ¿i dicotile, pe care formulårile standard aderå mult mai greu. Pulsar Plus este o formulare specialå pentru floarea-soarelui Clearfield Plus, cu substan¡a activå imazamox ¿i numero¿i co-formulan¡i care îmbunåtå¡esc reten¡ia, absorb¡ia ¿i penetrarea substan¡ei active în plante. Comparativ cu formularea genericå de imazamox, Pulsar Plus beneficiazå de o aderen¡å mult mai bunå, precum ¿i de o acoperire superioarå a plantei. Formularea patentatå a erbicidului este de ultimå genera¡ie. Rezultatul este cå o cantitate mult mai mare de substan¡å activå påtrunde într-un timp mai scurt în buruianå, comparativ cu o formulare standard genericå ¿i de aici o combatere mai sigurå a buruienilor.

Vâscozitatea este alt parametru ce are un rol foarte important în combaterea buruienilor ¿i aratå cât de complexå este formularea produsului. De asemenea, specialistul BASF aminte¿te ¿i analiza chimicå cromatograficå. Fiecare substan¡å activå are o formulare cromatograficå, iar la un produs generic s-au descoperit ¿i alte substan¡e, a¿a-numitele impuritå¡i. Problema este cå nu se ¿tie ce efecte au acele impuritå¡i. Pot fi cauza unor efecte de fitotoxicitate asupra culturii. Bineîn¡eles cå pentru un erbicid importantå este puterea de combatere a buruienilor. Chira a prezentat situa¡ia în culturå dupå o perioadå de 40 de zile, dupå ce a fost aplicat un produs generic asupra unei buruieni Abrosia artemisiifolia. Aceasta încå era în culturå. Ceea ce nu s-a întâmplat cu produsul pe bazå de imazamox al BASF. “Tocmai pe buruieni foarte greu de combåtut se vede diferen¡a eficacitå¡ii unui produs. A¿adar, putem spune cå o combatere necorespunzåtoare a buruienilor are un efect direct în nivelul produc¡iei ob¡inute”, a conchis Liviu Chira.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 8/2023

CULTURI VEGETALE

Oferta SCDA Turda pentru prim\vara 2023 Soiuri de orz de primåvarå cu douå rânduri perioarå cuprinså între 97 - 98%. Con¡inutul de proteinå, de amidon, dar ¿i calitatea mal¡ului dau soiului o Soi cu talie mijlocie spre joaså (62 pretabilitate bunå în industria berii. În 82 cm), însu¿ire care îi conferå o foarte bunå rezisten¡å la cådere, chiar ¿i pe condi¡iile atipice ale anului 2022, prosolurile cu fertilitate crescutå sau dupå duc¡ia medie a acestui cultivar la SCDA premergåtoare foarte bine fertilizate. Turda a fost de 6.500 kg/ha. Are un spic lung, de aproximativ 12 cm, ROMANIºA foarte dens, cu 30 - 34 boabe/spic foarte uniforme ca mårime, globuloase, Soi cu talie mijlocie (76 - 85 cm), cu îmbråcate în palee netede ¿i moi. Masa rezisten¡å bunå la cådere în condi¡iile a 1000 boabe variazå între 46 - 52 g, unei fertilizåri echilibrate. Caracteristic boabele având energie germinativå su- acestui soi este spicul lat ¿i foarte lung,

DACIANA

Hibrizi de porumb TURDA 344 (FAO 380) Hibrid triliniar semitimpuriu, care poate valorifica prin produc¡ii superioare o gamå diversificatå de condi¡ii ecologice. Talia plantelor este de 270±20 cm, înål¡imea de inser¡ie a ¿tiuletelui principal este în medie de 107 cm, frunzele au portul semierect. ªtiuletele are formå cilindricå, o greutate de 195±20 g, 18-20 rânduri de boabe/¿tiulete ¿i rahis ro¿u. Boabele sunt de tip dentat, de culoare galben-deschis, cu un MMB de 250-300 g. Prezintå o foarte bunå rezisten¡å la temperaturile scåzute din prima parte a perioadei de vegeta¡ie, la frângerea tulpinilor, secetå ¿i ar¿i¡å.

TURDA 380 (FAO 380) Hibrid simplu semitimpuriu. Plantele sunt viguroase, cu talie înaltå (310±10 cm), inser¡ia ¿tiule¡ilor este uniformå, 24

frunzele sunt cu portul erect, fapt care determinå adaptarea hibridului la desimi mari de semånat. ªtiuletele este cilindric, cu o lungime medie de 18-20 cm ¿i cu 14-16 rânduri de boabe/¿tiulete. Boabele sunt dentate, de culoare galben-normal. Hibridul are rezisten¡å foarte bunå la temperaturile scåzute din prima parte a perioadei de vegeta¡ie, la cåderea plantelor, toleran¡å bunå la secetå, ar¿i¡å ¿i ¿i¿tåvirea boabelor. Particularitatea importantå a acestui hibrid este ritmul accelerat de pierdere a apei din bob, la maturitate.

Soiuri de soia RALUCA TD Soi de soia semitimpuriu (grupa 0), înregistrat în anul 2019, perioada de vegeta¡ie de 135 zile este adecvatã cerin¡elor zonei, fiind astfel o bunå premergåtoare pentru cerealele de toamnã. Noul soi Raluca TD are o cre¿tere determinatå, fiind primul soi creat la SCDA Turda cu astfel de cre¿tere, tufa este compactå ¿i portul erect, talia este

de aproximativ 14 cm. De asemenea, soiul are boabele foarte mari, uniforme (procent mare de boabe cu diametru de peste 2,5 mm), de formå globuloaså. Masa a 1.000 boabe este cuprinså între 44 - 52 g, având energia germinativå ridicatå, între 98 - 99%. Soiul se caracterizeazå printr-o bunå plasticitate ecologicå ¿i poate fi cultivat în condi¡ii pedoclimatice variate. Parametrii de calitate ai boabelor, dar ¿i cei ai mal¡ului conferå soiului o bunå calitate pentru brasificare. În func¡ie de condi¡iile climatice ¿i tehnologia utilizatå, produc¡ia acestui soi variazå între 5.000 - 7.000 kg/ha. înaltå (99 cm), iar înål¡imea de inser¡ie a primelor påståi bazale este de 19 cm. Are un poten¡ial ridicat de produc¡ie de 5.400 kg/ha. Raluca TD se remarcã prin însu¿iri de calitate deosebite, fiind soiul cu con¡inutul cel mai ridicat dintre soiurile create la SCDA Turda în gråsimi de 24,3 %.

IRIS TD Soi timpuriu de soia, grupa de maturitate 00 cu o perioadå de vegeta¡ie de 125 zile. Face parte din noua genera¡ie de soiuri cu o arhitecturå diferitå ¿i anume cre¿tere determinatå, internodii scurte ¿i un numår mare de påståi pe plantå, noul soi Iris TD are tufa compactå ¿i port erect. Pretabilitatea în industria alimentarå este o caracteristicå a acestui soi, pe lângå mårimea boabelor având ¿i o culoare galbenå a hilului, dar ¿i însu¿iri de calitate excep¡ionale. Noul soi omologat la SCDA Turda se caracterizeazå prin cel mai ridicat con¡inut în proteine (41,8 %) dintre soiurile omologate la SCDA Turda. Profitul Agricol 8/2023

CULTURI VEGETALE

Fungicidul Xilon - o inova]ie împotriva Sclerotinia spp. la soia Cercetåtorii diviziei New Tech din Kwizda Agro au analizat anumite mecanisme naturale (precum simbioza) ¿i le-au corelat cu specificul ciupercii Trichoderma asperellum (caracterul saprofit, hiperparazitismul etc.), pe care le-au folosit în beneficiul fermierilor cultivatori de porumb, floarea-soarelui ¿i soia. Testårile efectuate la soia au aråtat cå produsul îndepline¿te cerin¡ele pentru omologare ca fungicid ¿i, în plus, au adus sporuri importante în ceea ce prive¿te biomasa, vigoarea plantelor, cantitatea ¿i calitatea recoltelor.

Luptå contra patogenilor

Vigoare pentru plante

Trichoderma este recunoscutå pentru capacitatea de biocontrol, exercitatå în mod natural în sol, iar în cazul culturii de soia, efectele se våd în special îm-

Xilon este un produs biologic polivalent, ce oferå multiple beneficii: - protec¡ie contra bolilor cu transmitere prin sol (Sclerotinia spp.), cu risc foarte scåzut de rezisten¡å - dezvoltarea unui sistem radicular puternic, capabil så exploreze volume mai mari de sol - cre¿terea toleran¡ei plantelor de soia la factorii de mediu (stres hidric ¿i termic). ¥n plus, Trichoderma asperellum reduce localizat pH-ul solului, facilitând mobilizarea nutrien¡ilor din sol (în special fier ¿i fosfor), astfel încât ace¿tia sunt absorbi¡i ¿i asimila¡i rapid de cåtre plantele de culturå. Drept rezultat, eviden¡iem råsårirea uniformå, înrådåcinarea puternicå, activitatea fotosinteticå îmbunåtå¡itå.

Formulare îmbunåtå¡itå Fungicidul Xilon con¡ine o cantitate ridicatå de spori ¿i conidii ale ciupercii Trichoderma asperellum, tulpina T34, provenite din surse naturale, adicå 1x107 unitå¡i formatoare de colonii per gram (CFU/g). T. asperellum este recunoscutå pentru capacitatea sa de a forma micorize (unitå¡i de simbiozå cu planta), prin intermediul cårora plantele de soia primesc suport nutri¡ional ¿i imunitar. De asemenea, studiile au aråtat capacitatea acestei ciuperci de a combate Sclerotinia spp. Noua formulare îmbunåtå¡itå a Xilon, pe baza nucleului nutritiv de sucrozå, poten¡eazå T. Asperellum så colonizeze mai rapid rizosfera tinerelor plåntu¡e, în vederea accelerårii råspunsului imun al acestora la agen¡ii patogeni. Prin urmare, se formeazå o zonå de siguran¡å în jurul tinerelor rådåcini, care sunt mai bine protejate de bolile cu transmitere prin sol, cum este ¿i Sclerotinia spp.

Sclerotinia spp. la soia

Sec]iune ;n tulpin\

potriva Sclerotinia. Produsul manifestå 4 moduri de ac¡iune: 1. sinteza de enzime (ce afecteazå patogenul la nivel celular); 2. hiperparazitismul (atac direct asupra hifelor); 3. crearea unei bariere fizice contra ciupercilor dåunåtoare; 4. stimularea sistemului imunitar al plantelor (ac¡iune tip “vaccin”), care cre¿te protec¡ia plantei inclusiv la nivel foliar.

Spor de produc¡ie În urma testelor efectuate în sole din Austria ¿i România (Cålåra¿i), s-a conchis cå utilizarea Xilon la soia are efecte benefice: - dezvoltare puternicå a rådåcinilor - spor de produc¡ie de 6% în parcelele tratate fa¡å de solele netratate - numår sporit de nodozitå¡i create de bacteriile fixatoare de azot - plante mai tolerante la stres (secetå, soluri sårace în nutrien¡i) 26

Protec¡ie pentru sol Utilizat pe aceea¿i solå sezon dupå sezon, Xilon cre¿te calitatea biologicå a solului, beneficiu foarte important în fermele cu practici agricole intensive, deoarece T. asperellum determinå descompunerea mai rapidå a materiei organice ¿i accelereazå procesul de formare a humusului. Produsul este 100% natural ¿i nu laså reziduuri. Se aplicå o singurå datå, la semånat, prin încoporare cu microgranulatorul sau prin pulverizare cu MET-ul.

Profitul Agricol 8/2023

CULTURI VEGETALE

Semin]ele tratate cu neonicotinoide se vor putea utiliza în campania de prim\var\ Spectrul interzicerii utilizårii insecticidelor neonicotinoide la tratarea semin¡elor de porumb, floarea-soarelui ¿i sfeclå de zahår chiar de anul acesta a fost îndepårtat: Ministerul Agriculturii î¿i asumå public men¡inerea derogårii acordate în acest sens în decembrie anul trecut. Råmâne sub semnul întrebårii chestiunea folosirii neonicotinoidelor în anii urmåtori, în condi¡iile în care punctul oficial de vedere al Comisiei Europene pe acest subiect se laså a¿teptat. Ministerul Petre Daea spune cå a decis men¡inerea derogårii “în folosul fermierilor ¿i în sprijinul agriculturii europene”. “ªtim foarte bine despre decizia pe care au luat-o privind neonicotinoidele cei care au dreptul så decidå. Un inginer agronom ca mine, un om cu råspunderea pe care o am, nu poate så stea indiferent, când o ¡arå care cultivå aproape patru milioane de ha cu porumb, floarea-soarelui ¿i sfeclå de zahår så nu aibå un baraj de protec¡ie împotriva unor dåunåtori, Tanymecus ¿i Agriotes, Profitul Agricol 8/2023

cårora nu le-am gåsit alt leac”. Dacå oficialii MADR încå mai sperå cå se va gåsi o cale pentru a se acorda derogåri ¿i în 2024, Pekka Pesonen, secretarul general al Copa-Cogeca, a aten¡ionat cå, de¿i se a¿teaptå interpretarea Comisiei referitor la aplicabilitatea deciziei Cur¡ii Europene de Justi¡ie (CEJ), nu mai existå o bazå legalå pentru utilizarea neonicotinoidelor. “Pozi¡ia noastrå este limpede, în linie cu a Ministerului Agriculturii din România. Îl felicit pe ministrul Daea pentru acordarea ¿i men¡inerea autoriza¡iilor de urgen¡å. Trebuie så apåråm aceste autoriza¡ii. Totodatå, trebuie så admitem cå anul viitor nu vom mai avea la dispozi¡ie aceste instrumente”. La rândul såu, europarlamentarul Carmen Avram aminte¿te cå, indiferent de interpretarea Comisiei Europene, decizia CEJ este un precedent de care se pot folosi organiza¡iile de mediu. “Pericolul nu trece, pentru cå decizia poate fi consideratå un precedent ¿i atunci ne putem a¿tepta ca ong-uri så

atace utilizarea neonicotinoidelor în fiecare stat membru, pe baza acestui precedent”. Amintim cå, pe data de 19 ianuarie 2023, CEJ e emis o decizie, la solicitarea Consiliului de Stat al Belgiei, privind interpretarea Articolului 53 al Regulamentului 1107/2009 privind introducerea pe pia¡å a produselor fitosanitare. CEJ a hotårât cå art. 53 “trebuie interpretat în sensul cå nu permite unui stat membru så autorizeze introducerea pe pia¡å a unor produse fitosanitare în vederea tratårii semin¡elor, precum ¿i introducerea pe pia¡å ¿i utilizarea semin¡elor tratate cu aceste produse, în condi¡iile în care introducerea pe pia¡å ¿i utilizarea semin¡elor tratate cu acelea¿i produse au fost interzise în mod expres printr-un regulament de punere în aplicare”. Decizia CEJ are aplicabilitate pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

Robert VERESS 27

CULTURI VEGETALE

Congresul Forumului APPR, sub Joi, 23 februarie, a VIII-a edi¡ie a Congresului APPR (acum Forumul APPR) a umplut pânå la refuz sala. Invita¡i importan¡i de la Bruxelles au råspuns apelului prin prezen¡a fizicå, în salå: Mihail Dumitru, director General Adjunct DG Agri, Pekka Pesonen, secretar general COPA - COGECA, Carmen Avram, eurodeputat PSD. Prezen¡i au fost ¿i ministrul Petre Daea, secretarii de stat Sorin Moise ¿i Costin Telehuz. Li s-au alåturat Alicia Hernandez, consilier agricol regional la Ambasada SUA, ¿i Cyrille Schweizer, consilier pentru afaceri agricole al Ambasadei Fran¡ei.

În

adunarea generalå a Forumului APPR, desfå¿uratå înaintea Congresului, s-a decis ca Nicolae Sitaru så-¿i ducå la capåt mandatul de doi ani, astfel cå va råmâne pre¿edinte pânå în februarie 2024. ªi componen¡a Consiliului Director a råmas aceea¿i. Pre¿edintele APPR nu a fost prezent la Congres, dar stilul såu conciliant a fost preluat de vicepre¿edintele Theodor Ichim. El a admis cå s-a lansat în mediul asociativ în 2020, pe o platformå “råzboinicå”, cu tractoare scoase în stradå, în jude¡ul Constan¡a, pentru a cere iriga¡ii ¿i despågubiri pentru calamitå¡ile provocate de secetå. Înså, între timp, a devenit un pacifist, constatând cå poate ob¡ine mai multe pe cale diplomaticå ¿i cu discu¡ii a¿ezate, tehnice.

El s-a pozi¡ionat în contrast cu tonul råzboinic al celorlalte organiza¡ii de fermieri, care criticå dur PNS. ªi Forumul APPR se pozi¡ioneazå de partea MADR. “În forma finalå, PNS este suportabil”, sus¡ine Ichim. “Atunci când våd cå existå bunåvoin¡å din partea autoritå¡ilor, sunt deschis så colaboråm. Am reu¿it så fim lângå factorii deciden¡i ¿i så lucråm, împreunå cu ace¿tia, la elaborarea PNS. Acesta nu va fi atât de råu cum aud prin fel de fel de cercuri de fermieri. Cu pu¡inå deschidere ¿i din partea noastrå vom putea implementa ¿i respecta aceste reguli, astfel încât så putem accesa to¡i banii europeni care ni se cuvin. Am discutat cu domnul ministru zilele trecute ¿i am fost plåcut surprins cå Domnia Sa acceptat ca, dupå definitivarea tuturor regulilor de aplicare a PNS, så continuåm campania de informare a fermierilor, împreunå, în cadrul acelora¿i ¿edin¡e, agen¡iile de resort ¿i noi, asocia¡iile profesionale”. Pe aripile entuziasmului momentului, Ichim a plusat. “Simt cå începem så tråim într-o societate normalå, în care avem ¿i o societate civilå activå ¿i politicieni care lucreazå a¿a cum trebuie, în avantajul nostru. Suntem pe direc¡ia bunå ¿i må pot preocupa, în lini¿te, de dezvoltarea afacerii mele, pot începe pregåtirile pentru a o preda, la un moment dat, fiului meu. Våd din ce în ce mai mul¡i tineri care se orienteazå cåtre agriculturå ¿i asta înseamnå cå avem speran¡å”. La rândul såu, Alina Cre¡u, directorul executiv al APPR, a avut cuvinte de laudå pentru oficialii MADR. “Lucrând la provocårile PNS ¿i ale secetei, împreunå cu reprezentan¡ii MADR am gåsit solu¡ii, am putut ob¡ine rezultate bune pentru fermierii no¿tri, care ¿i-au primit despågubirile pentru culturile de toamnå calamitate ¿i au putut continua ciclul de produc¡ie. Speråm ca acela¿i lucru så se întâmple ¿i pentru culturile de

primåvarå. De obicei suntem critici ¿i nu cred cå sunt cea mai plåcutå prezen¡å la minister, dar am reu¿it så îndulcim acest PNS, împreunå cu autoritå¡ile din MADR, oameni care au ascultat ¿i au în¡eles propunerile noastre. Cel pu¡in GAEC 6, GAEC 7, GAEC 8 ¿i ecoschema vor fi mai digerabile”. ªi Cristina Cionga, directorul executiv APPR, a pledat pentru reducerea volumului criticilor la adresa PNS. “Så fim cinsti¡i: PNS aråta mult mai råu în 2018, atunci când a fost publicatå propunerea de regulament a Comisiei. Credem cå am ajuns la o variantå fezabilå, care va putea fi puså în practicå. O parte din îndulcirea pastilei amare din 2018 se datoreazå muncii sus¡inute

Profitul Agricol 8/2023

CULTURI VEGETALE

semnul unui PNS acceptabil din grupurile de lucru în care suntem prezen¡i la Bruxelles”. Forumul APPR se pozi¡ioneazå diferit ¿i în problema compensa¡iilor cerute de organiza¡iile colege din Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare - LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV. Alina Cre¡u a aråtat cå sunt diferen¡e regionale între fermieri, din punctul de vedere al pagubelor suferite. “Råzboiul a pus o mare presiune pe to¡i fermierii din România. Dar fermierii din Moldova au avut de suferit mai mult decât cei din alte zone ale ¡årii în urma tranzitului ¿i importului de cereale din Ucraina. Cum ¿i cei care î¿i duc cerealele în Portul Constan¡a au fost mai afecta¡i decât cei care le valorificå local

Profitul Agricol 8/2023

sau le expediazå în vestul Europei. Sper ca, împreunå cu autoritå¡ile locale, så gåsim solu¡ii de sus¡inere a celor care au avut de pierdut”. În vreme ce lideri LAPAR îndeamnå la mobilizare pentru scoaterea tractoarelor în stradå, postând pe re¡elele de socializare imagini de la protestele recente ale fermierilor francezi, Alina Cre¡u spune cå la noi nu este momentul, fiindcå dialogul cu ministerul este constructiv. “Uneori ni se repro¿eazå unde sunt tractoarele, miile de tractoare care ar trebui så fie în stradå? Ie¿itul în stradå ajutå într-o ultimå instan¡å ¿i poate este necesar. Dar nu cred cå noi, ca na¡iune, suntem cei mai buni la treaba asta.

Dacå suntem buni la negociere, suntem cunoscu¡i în Europa ca oameni care se informeazå, citesc, cautå solu¡ii. Haide¡i så încercåm toate aceste instrumente ¿i dupå aceea vedem ce facem ¿i cu tractoarele”. Pozi¡ia Forumului APPR a fost sanc¡ionatå de celelalte organiza¡ii de fermieri. Liderii LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV, celelalte trei organiza¡ii din Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, au fost prezen¡i foarte discret la eveniment. Nici måcar la discursul secretarului general al Copa-Cogeca nu i-am zårit în salå, cu excep¡ia directorului executiv al UNCSV, Florentin Bercu.

Robert VERESS

CULTURI VEGETALE

Wuxal Microplant - pachet

Fertilizantul foliar Wuxal Microplant este o suspensie concentratå, cu o cantitate ridicatå de nutrien¡i, dintre care amintim azotul, potasiul, sulful, magneziul, manganul, cuprul, zincul. Aplicarea Wuxal Microplant are un randament ridicat datoritå celor 7 tipuri de adjuvan¡i con¡inu¡i ¿i tehnologiei Xtra Uptake, ce favorizeazå påtrunderea nutrien¡ilor în frunzå. Adjuvan¡ii conduc la o utilizare a substan¡elor utile în propor¡ie apropiatå de 100%. Micronutrien¡ii cationici con¡inu¡i de Wuxal Microplant sunt complet chelata¡i. Aceastå caracteristicå este foarte avantajoaså în utilizare, deoarece, prin chelatare, micronutrien¡ii sunt împiedica¡i så reac¡ioneze cu al¡i compu¿i din amestecul de tratare. Astfel, ei råmân disponibili pentru plante, iar aplicarea este sigurå ¿i efi30

Caren¡ele latente, periclitarea nevåzutå a recoltelor În anumite cazuri, deficien¡a în anumite elemente minerale nu provoacå simptome vizibile, dar determinå schimbåri în procesele interne ale plantelor. Problema pe care o pune caren¡a latentå este cå nu se poate interveni la timp, iar cre¿terea ¿i produc¡ia vor fi afectate. De aceea, aplicarea preventivå a fertilizantului foliar WUXAL Microplant poate evita surpriza neplåcutå a unei slabe dezvoltåri a culturii de cereale. Caren¡e cu manifeståri reduse cele de cupru ¿i mangan: Cupru - deficien¡ele de cupru se pot întâlni mai ales în solurile nisipoase sau cu pH ridicat. Atunci când insuficienta aprovizionare nu are semne evidente ¿i nu sunt aplica¡i fertilizan¡i, se poate constata un numår scåzut de boabe, deci o productivitate scåzutå, cauzatå de slaba eliberare a polenului ¿i de o cantitate reduså a acestuia. În cazul în care deficien¡a se manifestå cu simptome evidente, aceasta poate fi recunoscutå prin dezvoltarea anormalå a frunzelor, prin decolorarea, råsucirea ¿i albirea acestora.

Mangan - deficien¡ele de mangan sunt mai frecvente la cerealele de toamnå ¿i conduc la slaba rezisten¡å la înghe¡ ¿i la pierderea plantelor de culturå în perioadele reci.

Caren]\ de mangan

Chiar dacå manganul este prezent în sol, în anumite situa¡ii (soluri calcaroase sau nisipoase), sunt posibile reac¡ii cu materia organicå din sol, fapt ce indisponibilizeazå manganul. Totu¿i, în alte situa¡ii, deficien¡ele sunt vizibile la nivelul frunzelor, unde deterioreazå clorofila (fapt ce va duce la scåderea produc¡iei) ¿i schimbå aspectul frunzelor, care prezintå pete necrozate intervenale, vizibile pe frunzele tinere. Aplicarea Wuxal Microplant vå ajutå så evita¡i caren¡ele fårå simptome sau så diminua¡i pierderile prin aprovizionarea cu micronutrien¡i u¿or de absorbit de cåtre plante.

Foto> www.alamy.com

aterialul de fa¡å prezintå o modalitate optimå de asigurare a nutri¡iei cerealelor påioase: utilizarea fertilizantului foliar Wuxal Microplant. Plantele bine aprovizionate cu nutrien¡i sunt mai sånåtoase ¿i mai productive, dar, de asemenea, oferå recolte de calitate mai bunå, cu beneficii atât pentru fermieri, prin pre¡ul de vânzare mai bun, cât ¿i pentru consumatori, prin cantitå¡ile mai mari de substan¡e benefice oferite.

cientå, fårå apari¡ia unor sedimente ce ar putea bloca echipamentul de tratare.

Foto> www.alamy.com

Nu putem så vorbim despre hranå, fårå så amintim cerealele. De aceea, o prioritate o reprezintå grija pe care o acordåm acestei culturi, fie cå ne referim la dåunåtori ¿i boli, fie cå semnalizåm caren¡ele de microelemente, cu sau fårå simptome.

Caren]\ de cupru Profitul Agricol 8/2023

CULTURI VEGETALE

nutritiv pentru cereale Un nivel redus al nutrien¡ilor, elemente de produc¡ie nefavorabile Deficien¡ele de sulf la plantele tinere de cereale se constatå atunci când frunza are o culoare verde-gålbuie, dar, spre deosebire de deficien¡a de azot, nuan¡a de galben nu este foarte pronun¡atå ¿i este mai uniformå. În cazuri avansate, frunzele prezintå pete maronii sau necroze, iar frunzele sunt råsucite ¿i casante. În lipsa tratamentelor la momentele optime, maturitatea va fi întârziatå, iar elementele de produc¡ie slab dezvoltate, mai ales cå de sinergia azot - sulf depinde sinteza proteinelor din plantå, respectiv nivelul indicilor de panifica¡ie. Potasiul este indispensabil oricårei culturi, cu atât mai mult cerealelor, întrucât este elementul responsabil cu gestionarea apei în plantå. Lipsa acestuia este vizibilå prin cloroza ¿i necroza vârfurilor ¿i marginilor frunzelor båtrâne, o maså foliarå deshidratatå (port

ofilit) ¿i un nivel crescut al substan¡elor toxice. Plantele afectate se opresc din cre¿tere ¿i prezintå internodii scurte, tulpina este firavå ¿i predispuså cåderii, nu au rezisten¡å la boli ¿i dåunåtori. Drept urmare, recolta este slabå cantitativ ¿i calitativ. Deficien¡a de bor la cereale se manifestå prin cloroza ¿i deformarea frunzelor, distrugerea apexului terminal al tulpinii ¿i apari¡ia låstarilor secundari. Borul este important pentru germinarea tuburilor polenice, pentru fecundare ¿i legare ¿i cre¿terea rezisten¡ei la factorii de stres. Caren¡a de magneziu se recunoa¿te dupå paloarea frunzelor, în special a celor tardive, care, netratate corespunzåtor, prezintå cloroze internevurale, care, în timp, necrozeazå. Apare în special pe solurile mai calcaroase ¿i acide.

l Sus¡ine dezvoltarea optimå a

plantei, prin evitarea sau corectarea deficien¡elor. Acest produs îmbunåtå¡e¿te calitatea frunzelor ¿i intensificå fotosinteza. l Datoritå gradului ridicat de complexitate ¿i varietå¡ii nutrien¡ilor, asigurå o nutri¡ie echilibratå, iar aprovizionarea se face într-un mod ponderat: Wuxal Microplant con¡ine azot, potasiu ¿i magneziu ca surså suplimentarå de nutrien¡i pentru a evita aprovizionarea neechilibratå cu micronutrien¡i. l Aplicarea acestui fertilizant foliar determinå o toleran¡å sporitå la stres. Aplicat toamna, cre¿te toleran¡a la înghe¡, iar primåvara, aplicat la soiurile cu înfrå¡ire determinå un numår mai mare de fra¡i. Profitul Agricol 8/2023

Caren]\ de magneziu

Foto> www.alamy.com

Beneficiile Wuxal Microplant pentru culturile de cereale

Magneziul ajutå la formarea clorofilei în plantå, sus¡inând fotosinteza, este implicat în transferul de energie ¿i activeazå sistemele enzimatice în plantå. Un deficit de magneziu conduce la produc¡ii slabe calitativ ¿i cantitativ. Fierul este vital pentru formarea clorofilei, carbohidra¡ilor, sinteza auxinelor ¿i asimilarea azotului. Deficien¡a acestuia este vizibilå din cauza aspectului gålbui al frunzelor tinere. ªi zincul influ-

Dozå recomandatå:

2 x 1 l/ha, un tratament în perioada de cre¿tere intensivå, al doilea tratament la apari¡ia spicului

en¡eazå metabolismul proteinelor, precum ¿i al auxinelor, responsabile de cre¿terea plantelor. Deficien¡a de zinc se manifestå sub forma unor pete gri pe frunzå, iar plantele sunt subdezvoltate. Molibdenul este implicat în unele sisteme enzimatice (în special în activarea nitrat reductazei), unde este necesar pentru reducerea nitratului ¿i a nitrogenazei implicate în fixarea biologicå a azotului. Caren¡a de molibden cauzeazå acumularea de nitrat ¿i a altor compu¿i, care determinå apari¡ia petelor galbene pe frunze.

Wuxal Microplant, nutri¡ie pentru culturile intensive În special în cazul practicilor agricole avansate din ferme, este necesar så verifica¡i nivelul resurselor nutritive disponibile plantelor, pentru ca toate procesele fiziologice så se desfå¿oare la cotele cele mai înalte, ajutând plantele så-¿i atingå poten¡ialul. Fertilizarea foliarå cu Wuxal Microplant este o modalitate foarte eficientå de aprovizionare a culturilor cu nutrien¡ii necesari, datoritå compozi¡iei, dar ¿i faptului cå nutrien¡ii au un grad ridicat de biodisponibilitate. De asemenea, fertilizarea foliarå prezintå avantaje fa¡å de aplicarea la sol a nutrien¡ilor, ce poate fi îngreunatå de pH-ul necorespunzåtor, de temperaturile scåzute sau de un sistem radicular slåbit.

CULTURI VEGETALE

Nout\]i Agrii pentru 2023 Agrii România a introdus în portofoliul propriu de semin¡e ATLAS soiuri ¿i hibrizi pentru culturile de cereale påioase, porumb, floarea-soarelui, mazåre, soia ¿i lucernå. În prealabil, toate acestea au fost testate minim 2 ani, pentru a li se evalua stabilitatea ¿i performan¡a produc¡iilor în cele mai importante zone agricole din România.

in toamna anului 2022, Agrii ¿i-a extins re¡eaua de testare cu o loca¡ie în centrul României, acoperind astfel toate arealele geografice ale speciilor mai sus enumerate. “Colaborarea cu diferi¡i producåtori interni ¿i externi ne ajutå så ne îmbunåtå¡im permanent portofoliul de produse, adaptate oricårui tip de fermå din România”, spune Viorel Dincå, director tehnic Semin¡e - Agrii România. Între noutå¡ile Agrii pentru anul 2023, la cerealele påioase, figureazå soiul de grâu semitimpuriu Monviso.

Acesta combinå excelent productivitatea mare cu importante calitå¡i de panifica¡ie, ocupând locul II din punctul de vedere al productivitå¡ii, din “setul” de 50 de soiuri noi ¿i martori testa¡i. Soiurile de orz KUM (orz pe 2 rânduri) ¿i Carmina (orz pe 6 rânduri) sunt ¿i ele nou introduse în portofoliul Agrii. Ele se eviden¡iazå prin productivitate deosebitå, adaptabilitate pedoclimaticå mare, toleran¡å la bolile foliare ¿i toleran¡å la cådere. Portofoliul a fost extins ¿i cu un soi de triticale, de geneticå sârbeascå, disponibil pentru comercializare în toamna lui 2023. Ajungem la culturile de primåvarå. La floarea-soarelui noutatea o reprezintå hibridul timpuriu LG 50.455 CLP. Cultivat în tehnologia Clearfield Plus, are pachet genetic cu rezisten¡å la Orobanche spp. rasa G. În segmentul hibrizilor de porumb sunt mai multe noutå¡i. Norico, grupa FAO 240, e un hibrid de tip semolinå (semiflint), pretabil pentru produc¡ia de boabe, furajarea påsårilor sau industria de morårit. Alexx, grupa FAO 340, e noul block-

buster al grupei, ocupând locul I în 84 de loca¡ii de testare din Europa. P9300 OPTIMUM AQUAmax e un hibrid dentat, de grupa FAO 350, genera¡ie nouå, pretabil pentru tehnologia intensivå, tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å în momentul înfloritului, recomandat tuturor fermierilor care doresc un recoltat timpuriu ¿i un randament mare în boabe. MAS 400 D este hibrid de genera¡ie nouå, înregistrat în Europa în anul 2021, având ca punct forte stabilitatea produc¡iilor în diferite areale pedoclimatice din România. Înfloritul este exploziv ¿i timpuriu. Noutå¡i sunt ¿i pentru culturile leguminoase pentru boabe. Soiul de mazåre afil Avatar are poten¡ial de produc¡ie de peste 5 t/ha, având start rapid în vegeta¡ie ¿i foarte bunå toleran¡å la complexul de boli ale rådåcinii ¿i antracnozå. Soiul de lucernå Bluemonn e o varietate de elitå, cu performan¡e record, cu dorman¡å 7, de lungå duratå ¿i persisten¡å, cu foliaj bogat, realizând un numår mare de låstari. Bluemonn are un profil fitosanitar excelent, pretabil pentru masa verde, siloz sau semi-fân. Profitul Agricol 8/2023

CULTURI VEGETALE

Capartis rezolv\ toate problemele la oleaginoase [i plante tehnice Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides, Corteva Agriscience

întâlnite la ora actualå (boscalid ¿i piraclostrobin). Aceste douå substan¡e active au un efect sinergic ¿i totodatå foarte puternic în controlul bolilor specifice culturilor oleaginoase, cum ar fi Sclerotinia spp. ¿i Alternaria spp.

De anul acesta, fermierii au o nouå alternativå în protejarea culturilor oleaginoase de boli precum Sclerotinia ¿i Alternaria. Pe lângå hibrizii Pioneer, din gama Sclerotinia Protector, Corteva Agriscience aduce aståzi în primå linie ¿i fungicidul Capartis.

Boscalid este o substan¡å activå cu proprietå¡i translaminare ¿i sistemice de invidiat, iar alåturi de piraclostrobin, care este absorbit rapid în ¡esutul lipofilic ¿i translocat ulterior sistemic, conferå protec¡ie de lungå duratå întregii plante.

Adrian IONESCU

Principalele boli care afecteazå culturile de rapi¡å, floarea-soarelui ¿i soia sunt Sclerotinia spp. - Putregaiul alb ¿i Alternaria spp. - Alternarioza. Bolile apar frecvent în perioada înfloritului, mai exact începând cu cåderea primele petale ¿i pânå la scuturarea completå a florilor. Tocmai din acest motiv, se recomandå ca fungicidul Capartis så fie aplicat chiar la începutul scuturårii petalelor.

nou cel mai , e t s e s i Capart ternic fungicid i u r ¿i mai p at pentru a ofe e r c e l i specia m de protec¡ maximu acestor boli va împotri numai. ¿i nu

O singurå loviturå mai multe boli combåtute Fungicidul Capartis este compus din cele mai eficiente substan¡e active Profitul Agricol 8/2023

Efectul de înverzire - semnul sånåtå¡ii fitosanitare ¿i al recoltelor bogate Capartis, pe lângå efectul fitosanitar puternic ¿i de lungå duratå, favorizeazå ¿i descre¿terea emisiei de etilenå din plantå. În urma aplicårii a fost observat un efect pronun¡at de înverzire, care aduce cu el produc¡ii mai mari ¿i mai calitative. Cercetårile efectuate au aråtat cå, prin aplicarea fungicidului Capartis, semin¡ele î¿i måresc MMB-ul, iar silicvele sunt mai pu¡in predispuse scuturårii.

Capartis o solu¡ie antirezisten¡å Datoritå celor douå substan¡e active cu moduri de ac¡iune diferite, Capartis este considerat a fi o solu¡ie viabilå pentru împiedicarea apari¡iei rezisten¡ei. Piraclostrobin apar¡ine clasei strobilurinelor FRAC 11, care ac¡ioneazå asupra respira¡iei mitocondriale a celulei fungice. Boscalid face parte din categoria fungicidelor SDHI (carboximine) grupa FRAC 7, ce ac¡ioneazå asupra sursei de energie, împiedicând dezvoltarea ciupercii. Capartis reduce riscul apari¡iei rezisten¡ei, datoritå celor douå substan¡e active care fac parte din douå clase chimice diferite, cu moduri de ac¡iune diferite. Prin utilizarea lui Capartis, plantele sunt protejate de atacul bolilor specifice (Sclerotinia spp. - Putregaiul alb, Alternaria spp. - Alternarioza, Plenodomus spp. - Putregaiul negru, Diaporthe spp. Påtarea brunå-cenu¿ie a tulpinii, Botryotinia spp. - Putregaiul cenu¿iu ¿i Hyaloperonospora spp. - Tåciunele rapi¡ei) ¿i sunt fortifiate ¿i men¡inute verzi, pentru a oferi produc¡iile cele mai mari ¿i mai calitative.

Dozarea ¿i utilizarea fungicidului Capartis - La rapi¡å, Capartis se poate aplica de la stadiul de buton verde pânå în faza în care 50% din silicve au ajuns la dimensiunea normalå (BBCH 51-75), în dozå de 0,6-1 l/ha. - La floarea-soarelui, Capartis se poate aplica încå din stadiul în care inflorescen¡a nu este vizibilå ¿i pânå când semin¡ele din treimea mijlocie a capitolului au culoarea gri sau sunt de dimensiune normalå (BBCH 40-75), în

dozå de 0,5 l/ha, în cazul aplicårii prin douå treceri, sau 1 l/ha, atunci când se va face o singurå trecere. - La soia, Capartis poate fi aplicat frac¡ionat, în dozå de 0,5 l/ha la un interval de 14-21 zile între tratamente, sau într-o singurå trecere cu 1 l/ha, începând din fenofaza de butoni florali vizibili ¿i pânå la 50% påståi de dimensiune normalå (BBCH 51-75). 33

CULTURI VEGETALE

Fertilizantul Pannon Starter> start Fertilizan¡ii starter oferå avantajul nutri¡iei complete ¿i u¿or de valorificat de cåtre plante, chiar de la germinare. Acest sprijin este cu atât mai necesar în perioadele mai pu¡in favorabile råsåririi, la plantåri târzii (de ex. în cazul cerealelor), când solul este rece sau în perioadele secetoase (cum poate fi cazul culturilor de porumb sau floarea-soarelui).

Chiar ¿i atunci când solul con¡ine o cantitate ridicatå de nutrien¡i, nu înseamnå cå ace¿tia sunt întotdeauna prezen¡i în forme disponibile pentru plante. De aceea, este recomandat ca rådåcinile tinerelor plante så aibå acces la macro ¿i micronutrien¡ii absolut necesari în momentele critice de la începutul dezvoltårii. De asemenea, în primele stadii de evolu¡ie, sistemul radicular nu este apt 100% så absoarbå anumi¡i nutrien¡i în condi¡ii de climå nefavorabile, din acest motiv, rolul fertilizan¡ilor starter este unul esen¡ial pentru sus¡inerea culturii în timpul primelor fenofaze.

Nutrien¡ii necesari pentru startul reu¿it al culturilor

aceea, speciali¿tii Kwizda Agro vå recomandå så planifica¡i un start bun în vegeta¡ie cu fertilizan¡i microgranula¡i de foarte bunå calitate, cum este Pannon Starter, astfel încât impulsul oferit culturilor este unul foarte energic.

Toate granulele au aceea¿i compozi¡ie ¿i asigurå o råsårire rapidå ¿i uniformå, cu plante viguroase ¿i rezistente la ac¡iunea factorilor externi.

Produsul prezintå o granula¡ie finå, de 0,4-0,6 mm, cu aplicare ultralocalizatå, capabil så creeze o “bulå” de nutri¡ie în jurul semin¡ei. Astfel, nutrien¡ii sunt utiliza¡i în propor¡ie de aproape 100%, cu efecte foarte bune asupra culturii: l Råsårirea este rapidå ¿i uniformå. l Sistemul radicular este puternic, datoritå fosforului u¿or asimilabil. l În faza de dezvoltare a rådåcinilor asigurå aprovizionarea continuå cu fosfor disponibil pentru o perioadå îndelungatå.

Elementele con¡inute sunt în cantitå¡i echilibrate ¿i u¿or de absorbit de cåtre plante, îndeplinind roluri importante în dezvoltarea plantelor: - Fosforul (aflat sub formå de anhidridå fosforicå solubilå în apå) - ajutå dezvoltarea rådåcinilor, intensificå germina¡ia ¿i cre¿terea în etapele timpurii.

Pannon Starter este un fertilizant starter microgranulat, ce poate fi aplicat la rapi¡å, porumb, floarea-soarelui, cereale, cartof ¿i sfeclå de zahår.

- Azotul, împreunå cu fosforul, sus¡ine înrådåcinarea puternicå ¿i dez-

Profitul Agricol 8/2023

CULTURI VEGETALE

rapid [i dezvoltare optim\ voltarea unui foliaj sånåtos. Azotul ¿i fosforul ac¡ioneazå pentru dezvoltarea bunå a sistemului radicular, care poate så absoarbå cu u¿urin¡å ¿i alte elemente din sol, de exemplu potasiul. - Sulful, prezent sub formå de trioxid de sulf (formå care îi permite asimilarea u¿oarå de cåtre plante) este esen¡ial în formarea proteinelor ¿i a clorofilei ¿i în fixarea azotului în plante. Sinergia azot-sulf sus¡ine sinteza proteinelor ¿i determinå cre¿terea cali-

tativå a elementelor de produc¡ie. La floarea-soarelui ¿i rapi¡å are rol în cre¿terea cantitå¡ii de ulei din semin¡e. - Microelementele stimuleazå activitatea metabolicå ¿i hormonalå a plantei, sus¡in un con¡inut suficient de clorofilå (în special zincul are acest rol) ¿i cantitatea de carbohidra¡i, astfel cå plantele devin mai tolerante la stresul provocat de frig.

Prin amplasarea cu precizie a granulelor în patul germinativ, în imediata apropiere a semin¡ei, nutrien¡ii din Pannon Starter pot fi rapid asimila¡i de cåtre sistemul radicular al tinerelor plåntu¡e, mai ales cå, în perioada de început a dezvoltårii, rata fiziologicå de absorb¡ie a plantelor este foarte ridicatå. Avantajul utilizårii fertilizantului Pannon Starter la culturile de câmp: nu con¡in praf, de aceea nu existå risc de blocare a utilajului, evitându-se posibilitatea apari¡iei de conglomeråri.

MOD DE APLICARE

Aplicarea se realizeazå cu microgranulatorul, odatå cu însåmân¡area, într-o singurå trecere, direct în brazdele de semin¡e.

Avantajele utilizårii fertilizantului Pannon Starter la culturile de câmp:

Doza recomandatå este de 20 kg/ha pentru porumb, floarea-soarelui, grâu ¿i rapi¡å, ¿i de 30 - 40 kg/ha pentru cartof ¿i sfeclå de zahår.

Profitul Agricol 8/2023

Din punctul de vedere al investi¡iei fermierilor, nutrien¡ii din produs prezintå un coeficient de utilizare de aproape 100%. Aplicarea Pannon Starter este eficientå din punct de vedere economic, mai ales datoritå distribu¡iei foarte bune a îngrå¿åmântului ¿i localizårii optime, cu multiple puncte de contact cu semin¡ele.

Din punctul de vedere al dezvoltårii culturii, acest produs îmbunåtå¡e¿te cantitatea ¿i calitatea produc¡iei. Totodatå, Pannon Starter ajutå la evitarea caren¡elor induse în primele faze de vegeta¡ie ¿i sus¡ine înrådåcinarea puternicå, astfel încât plantele pot explora un volum mai mare de sol în cåutarea resurselor utile (apå, nutrien¡i).

CULTURI VEGETALE

Agri Trade Summit, cu plusuri Cezar Gheorghe, fondatorul AgriColumn ¿i consultant al Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor, a reu¿it så facå, cu sprijinul Agricover, un eveniment care så se constituie ca reper pentru agribusiness de la prima sa edi¡ie a fost anun¡atå deja edi¡ia a doua de la anul, exact la aceea¿i datå, de 22 februarie. Circa 500 de fermieri, traderi, procesatori, producåtori de semin¡e, pesticide, utilaje, al¡i oameni de afaceri conexa¡i cu agricultura ¿i politicieni au participat la Agri Trade Summit 2023. Companii importante au finan¡at evenimentul ¿i mul¡i dintre cei din salå au participat achizi¡ionând un bilet de intrare - biletele s-au epuizat înainte de eveniment.

ntre vorbitori s-au numårat premierul Nicolae Ciucå, secretarul general NATO, Mircea Geoanå, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå din Parlamentul European, Norbert Lins, comisarul european pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski, ministrul plenipoten¡iar la Reprezentan¡a Permanentå a României de la Bruxelles, Achim Irimescu. To¡i ace¿tia s-au adresat sålii prin intermediul mijloacelor de comunicare de la distan¡å, mesaje live (Ciucå, Geoanå) sau înregistrate (ceilal¡i). Ministrul Petre Daea ¿i secretarul de stat Sorin Moise au fost prezen¡i în salå, iar Moise a participat chiar la un panel de discu¡ii tehnice. ªi aici ajungem la punctul mai slab al conferin¡ei: cantitatea informa¡iei 36

transmise. Cele peste cinci ore de discu¡ii puteau fi lejer sintetizate în 30 de minute. În panelurile tehnice s-au pus multe întrebåri pertinente (au putut fi adresate doar în scris, prin intermediul unei proceduri cam moderniste ¿i complicate), dar s-au oferit pu¡ine råspunsuri. În schimb, a¿a cum a constatat fermierul Ciprian Olteanu, purtåtorul de cuvânt al fermierilor în panelul destinat unitå¡ilor de procesare, evenimentul a fost un bun prilej de networking, de schimb de contacte. Olteanu chiar a relatat un caz concret, când agentul local al unui procesator i-a oferit cu 10% mai pu¡in decât pre¡ul la care achizi¡iona, în mod curent, acel procesator, în zona sa. “Informa¡ia am aflat-o cu ajutorul lui Cezar ¿i astfel am reu¿it så evit o pagubå de 30.000 de euro. Nu cred cå este o practicå, dar sfatul meu este så ob¡ine¡i contactele domnilor de aici, pentru a verifica cu ei situa¡iile ce vi se par suspecte”.

al Clubului Fermierilor, a dezvåluit cå rapoartele prezentate de ministrul Daea la Consiliul AgriFish, con¡inând infor ma¡iile prezentate în cadrul conferin¡ei de Bålu¡å ¿i de Moise, au fost puse la dispozi¡ie chiar de Cezar Gheorghe. Wojciechowski a ocolit un råspuns tran¿ant la întrebarea dacå solicitarea României va fi aprobatå. Din ce a spus, s-ar deduce cå mai degrabå nu, dacå nu cumva pre¡urile cerealelor vor scådea ¿i mai mult. “În prezent, în ceea ce prive¿te evolu¡ia pre¡urilor, situa¡ia se pare cå sa stabilizat. Cota¡iile sunt u¿or peste cele din februarie 2022. Comisia monitorizeazå foarte atent situa¡ia din pia¡å ¿i este pregåtitå så intervinå rapid în cazul unor evolu¡ii negative, inclusiv prin activarea Rezervei de Crizå”. De partea lor, traderii ¿i procesatorii våd lucrurile diferit. Octavian Canta, Trader ADM Balkan region, sus¡ine cå prezen¡a mårfii de origine Ucraina a generat, mai degrabå, dificultå¡i, chiar ¿i pentru cei care de¡in multe capacitå¡i logistice.

S-a discutat mult despre impactul tranzitului ¿i importului de cereale ucrainene, estimat de secretarul de stat Sorin Moise la 13 milioane de tone, în anul scurs de la începutul råzboiului. Mircea Bålu¡å, pre¿edintele UNCSV, a anun¡at cå asocia¡iile de fermieri au solicitat compensa¡ii de 100 de euro/tona de marfå råmaså în depozitele fermierilor, 70 de euro fiind cåderea de pre¡ care ar fi fost generatå de tranzit ¿i import, iar 30 de euro cheltuielile de stocare ¿i între¡inere. Tot Moise a estimat la douå milioane de tone marfa råmaså în silozuri ¿i hambare (pe holuri, cu jurnali¿tii, Petre Daea a avansat chiar cifra de trei milioane de tone...), de unde ¿i suma de 200 de milioane de euro cerutå de asocia¡ii ministerului ¿i de minister, mai departe, Comisiei Europene. Florian Ciolacu, directorul executiv Profitul Agricol 8/2023

CULTURI VEGETALE

[i minusuri “Contractele din Portul Constan¡a favorizeazå marfa româneascå. Încercåm så scoatem ¿i marfa ucraineanå, înså nu uitåm cå suntem societå¡i comerciale române¿ti. (...) Pre¡ul grâului depinde de cel al originii ruse¿ti. Nu are legåturå cu Ucraina”. Alexandru Neagu, Senior Trader Cargill, aratå cå, în lunile decembrie 2022 ¿i ianuarie 2023, Ucraina a exportat aproape 3 milioane de tone de porumb, dintre care doar 400.000 de t au tranzitat România. Robert Pârâu, Crush Margins Manager Expur, ¿i Mihai Niculae, Oilseeeds Processing and Distribution Crush Manager Bunge, insistå cå singura oportunitate din punctul de vedere al mårfii ucrainene ar fi disponibilitatea acesteia. Fermierii români nu vând, iar fabricile trebuie så meargå la foc continuu. Dacå ar avea la dispozi¡ie marfå româneascå, ar prefera-o, pentru cå la importurile din Ucraina sunt båtåi de cap: procedurile vamale, un control foarte strict al calitå¡ii.

Profitul Agricol 8/2023

În fine, Leonardo Lambrea, CEO UBM Agri Trade, admite cå societatea sa a profitat de pe urma importurilor ucrainene, înså puncteazå cå marfa din Ucraina este foarte curatå, spre surprinderea procesatorilor. S-a apåsat pânå la capåt pedala de accelera¡ie a na¡ionalismului, Summitul abundând în declara¡ii sforåitoare. Participan¡ii la conferin¡å au putut visa cå se bat, de la egal la egal, cu fermierii americani, australieni, brazilieni ¿.a.m.d. Tonul a fost dat chiar de gazda conferin¡ei. Premierul Ciucå a låudat mesajul lui Cezar Gheorghe, afirmând cå acesta se aliniazå foarte bine cu demersurile Guvernului. “Cre¿terea accesului produselor agroalimentare române¿ti, atât pe pia¡a internå, cât ¿i pe cea externå, e un obiectiv strategic al guvernårii. Aceastå abordare se va concretiza într-o strategie pentru agriculturå ¿i sectorul industriei alimentare. Maximizåm avantajul

logistic al Portului Constan¡a orientându-ne ¿i cåtre alte pie¡e. Avem în vedere, prioritar, realizarea de investi¡ii publice pentru dezvoltarea infrastructurii - iriga¡ii, depozitare, procesare, dezvoltarea lan¡ului scurt de aprovizionare. În nu mai mult de doi ani de zile, realist vorbind, prin måsurile pe care le luåm, deficitul balan¡ei comerciale pentru produse alimentare îl vom aduce la zero ¿i apoi vom cre¿te ponderea exportului de produse alimentare”. Mircea Geoanå afirmå cå a sosit timpul de valorificare a loca¡iei geostrategice a României, de transformare a acesteia în dividende economice. El a pomenit studiul unor speciali¿ti, pe care nu i-a numit, conform cårora “agroindustria genereazå 20 de miliarde de euro contribu¡ie în PIB, iar dublarea capacitå¡ii de procesare ar cre¿te de patru ori aceastå contribu¡ie”. Geoanå a pledat pentru utilizarea promovårii vinurilor române¿ti, produselor cu indica¡ie geograficå ¿i a celor bio pentru refacerea brandului de ¡arå.

Robert VERESS

CULTURI VEGETALE

Ucraina face praf agricultura din zona Moldovei Pe 22 februarie 2023, peste 20 de fermieri s-au reunit la ferma Agrimat Matca, din jude¡ul Gala¡i, la invita¡ia lui Gavrilå Tuchilu¿. Au discutat despre marile provocåri prin care trece agricultura noastrå. I-am remarcat acolo pe Ioan Chiriac, Ion Neculcea, fondatorul fabricii Romchim Protect, Råzvan Horoi, proprietarul fermei AICBAC Bacåu, ¿i al¡ii.

ajoritatea celor prezen¡i fac parte din Cooperativa Agrolact Moldova. A asistat la dezbateri ¿i eurodeputata Carmen Avram. Au venit la reuniune ¿i primarii din comunele vecine. Ca un numitor comun al discu¡iilor s-a deta¿at rolul nociv al Ucrainei în evolu¡ia agriculturii noastre. To¡i fermierii considerå cå sprijinul excesiv acordat Ucrainei afecteazå atât cultura cerealelor, cât ¿i zootehnia. De când a început råzboiul, mari cantitå¡i de lapte, carne ¿i ouå vin în România. Toate produsele din Ucraina pot påtrunde în România fårå certificat veterinar de sånåtate, ceea ce este inadmisibil. Cerealele pot avea viru¿i de pestå porcinå africanå sau de aflatoxinå ¿i mul¡i fermieri de la noi se bucurå de pre¡ul de dumping, practicat de ucraineni. Fermierii din Moldova considerå cå trebuie ajuta¡i ucrainenii, înså nu cu pre¡ul distrugerii afacerilor din ¡ara noastrå. “Cerealele din Ucraina saboteazå pre¡ul cerealelor noastre, spune Råzvan Horoi. Ucrainenii practicå dumpingul ¿i 38

noi suferim din aceastå cauzå. În vara trecutå, porumbul putea fi luat de-acolo cu 700-750 de euro tona. Transportul este înså foarte scump. Costa 2.000 de euro din zona Ivano-Frankivsk, care nu e foarte departe de noi, ¿i ajungea în ¡arå la 1.050 de lei tona. În port, pre¡ul era 1,5 - 1,7 lei pe kilogram, iar ucainenii dådeau cu 1,05 lei.” Fermierul Ion Neculcea este ¿i producåtor de cereale. “S-au pråbu¿it pre¡urile pentru cå vecinii no¿tri ucraineni vând numai så scape de stocuri. Nu conteazå cu cât.” Situa¡ia este revoltåtoare. Fermierii no¿tri au produs cereale cu inputuri la pre¡urile mari de anul trecut, iar acum sunt nevoi¡i så vândå cerealele la pre¡uri de acum trei ani, când inputurile erau mult mai ieftine. “La floarea-soarelui, este un dezastru, a ajuns la 2506 lei în port”, îl completeazå Råzvan Horoi. “Eu am ¿i floare, am ¿i porumb de vânzare. Procesatorii au început så schimbe instala¡iile de prelucrat floarea ¿i se apucå de procesat rapi¡å. Va cre¿te pre¡ul la rapi¡å, iar floarea vine din Ucraina ¿i nu va mai fi nevoie. To¡i fermierii no¿tri au cereale pe stocuri. Incertitudinea îi determinå pe ucraineni så vândå floarea sub pre¡. Spunea unul cå se poate trezi cu o rachetå în silozuri ¿i pierde tot.

Logistica lor este la påmânt, nu au mijloace de transport suficiente. Stau câte douå-trei såptåmâni la Vama Siret. Polonia a impus deja restric¡ii ¿i ucrainenii trec acum to¡i pe la noi. Mai precis, nu-i laså fermierii polonezi pe ucraineni så mai intre cu cereale în Polonia. Este ¿i principalul motiv pentru care dragheazå Canalul Bîstroe.” Ureea s-a scumpit exagerat, mult peste pre¡ul nitrocalcarului. Nu a fost niciodatå a¿a, spune Ion Neculcea. Azotatul de amoniu a ajuns la 3.000 de lei tona. Ureea este 2400-2500 de lei tona. Apåruse o ofertå de 2.000 de lei tona de uree, iar fermierii nu au cumpårat. Acum nu se mai pot aproviziona din cauza logisticii ¿i nu mai existå uree. “Existå, dar cu livrare în martie, iar din martie se face aprilie ¿i primåverile au temperaturi ridicate. O dai pe câmp ¿i pierzi 80%. Ce så mai faci atunci? A¿a se întâmplå ¿i la cereale, ¿i la lapte.” În aceea¿i zi, Vladimir Putin ¿i Joe Biden au ¡inut discursuri, despår¡ind practic lumea în douå. Fermierii români urmåresc cu îngrijorare efectele acestui divor¡ asupra pie¡elor. "Scade pre¡ul la lapte, crede Råzvan Horoi. Så vedem ce va fi..."

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 8/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Legea Porcului va ajuta la L

egea Porcului ar putea ajunge la vot în Plenul Parlamentului în douå såptåmâni, promitea såptåmâna trecutå vicepre¿edintele ANSVSA, Dånu¡ Påle. “Sper cå în curând vom avea Legea Porcului, care a ¡inut mult timp spa¡iul public ¿i chiar a creat ståri emo¡ionale având în vedere cå se vorbea de interzicerea cre¿terii porcului în gospodåria popula¡iei.” Conform lui Påle, propunerea legislativå nu va interzice cre¿terea porcului în gospodåria popula¡iei, dar vor exista reglementåri care vor ajuta la eradicarea pestei porcine africane. Aprobarea acestei legi este extrem de importantå deoarece, odatå cu apari¡ia PPA, cre¿terea porcului în România a fost puså pe butuci, iar pe de altå parte, România riscå ¿i så nu mai primeascå din toamna acestui an cofinan¡are din partea Comisiei Europene pentru combaterea acestei boli. “Avem notificare de la Comisia Europeanå privind efectuarea unui audit în toamna acestui an ¿i dacå noi nu scoatem Legea Porcului, nu mai primim niciun ban pentru combaterea PPA ¿i toate despågubirile vor fi fåcute de la bugetul de stat. În plus, nici nu mai ie¿im cu absolut nimic în afarå”. În opinia lui Dånu¡ Påle, Legea Porcului, alåturi de Hotårârea de Guvern pentru aprobarea måsurilor de control ¿i eradicarea pestei porcine africane în România vor ajuta la eradicarea bolii de pe teritoriul ¡årii. “Este normal, ¿i nu numai la porc, ca omul så în¡eleagå cå animalele trebuie så fie identificate. Identificarea este ca ¿i asigurarea CASCO. Dacå animalul este identificat ¿i, Doamne fere¿te, apare boala, este prima condi¡ie ca så se califice så fie despågubit. Pårerea mea personalå: nu a¿ da bani cetå¡enilor care nu au animalele

identificate, deoarece creez o frustrare celor care respectå regulile. Prin urmare, prima condi¡ie pe care am pus-o a fost identificarea. Noi avem Sistemul Na¡ional de Identificare ¿i ¥nregistrare a Animalelor, dar a fost un ordin de pre¿edinte ANSVSA care s-a modificat ¿i acum este Ordinul 208/ 2023, care vine cu reglementåri ¿i pentru alte specii precum cervidee, ren ¿i camelide, pentru cå, iatå, au început så aparå ¿i astfel de crescåtorii ¿i a trebuit så venim cu completåri. Am dat posibilitatea ca medicul veterinar så fie notificat prin mai multe metode, respectiv SMS, e-mail, whatsapp, lucru care se vede în timp real ¿i la direc¡ia veterinarå”, a subliniat oficialul ANSVSA.

altå modificare importantå, care se va regåsi în noua legisla¡ie, vizeazå mi¿carea necontrolatå a animalelor fåcutå de “mijlocitorii de animale”. “Pânå acum, mijlocitori aveau posibilitatea så-¿i elibereze singuri documentul de mi¿care. Acel document se încårca pe sta¡ia de lucru a medicului veterinar. În acest moment, în România, nicio unitate administrativ-teritorialå nu duce lipså de medic veterinar. Dacå acum 3-4 ani de zile aveam aproape 350 de localitå¡i fårå asisten¡å veterinarå, în acest moment, în România, toate localitå¡ile sunt acoperite cu medici veterinari, iar mijlocitorul de animale nu mai are dreptul så-¿i elibereze acel document de mi¿care. El se elibereazå doar de serviciul veterinar. Am speran¡a cå aceastå mi¿care necontrolatå a animalelor se va reduce”. De asemenea, inten¡iile speciali¿tilor ANSVSA sunt de a modifica Legea 215 privind organizarea institu¡iei în a¿a fel încât så poatå fi confiscat mij-

locul de transport, ca o måsurå suplimentarå, atunci când animale transportate sunt neidentificate.

Legea ar trebui så reglementeze ¿i aspectele privind mediul silvatic. S-a luat în calcul ¿i stimularea asocia¡iilor de vânåtori cu pânå la 1.000 de lei dacå vor aduce cadavre de porci mistre¡i.

În

legåturå cu numårul de porci care va putea fi crescut într-o gospodårie ¡åråneascå pentru consumul propriu, nu pentru pia¡å, vicepre¿edintele Autoritå¡ii a spus cå în prezent discu¡iile sunt pentru un efectiv de 15 porci, înså crescåtorii vor trebui så respecte minime reguli de biosecuritate. “Cå vor fi doi porci, cå vor fi 15 porci, dacå nu respectå aceste reguli, nu avem sub control pesta porcinå africanå. De asemenea, dacå trecem la partea de impozite ar trebui så gândim în felul urmåtor: dacå mai mul¡i plåtim impozite mici, atunci presiunea nu ar fi atât de mare pe portofelul fiecåruia, dar din påcate sunt foarte pu¡ini care plåtesc. Apoi, tu, crescåtor cu 4 membri în familie, cre¿ti 100 de porci pentru consum propriu, asta este o poveste pe care nu putem så o vindem. Astfel, am dat posibilitatea prin Legea coopera¡iei, pe gospodåria ¡åråneascå, unde chiar mergem la 100 de porci, så fie luat în eviden¡å sub altå legisla¡ie, cu ni¿te condi¡ii minime de biosecuritate, respectiv împrejmuire, platformå de gunoi, ¿i astfel animalele pot fi comercializate spre abatorizare, dar cei care cresc pentru consum propriu este specificat în lege cå este doar pentru familia dumnealui, nu pentru pia¡å”, a explicat reprezentantul ANSVSA. Profitul Agricol 8/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

eradicarea PPA Speran¡a stå într-un vaccin anti PPA “Cel mai mare profesor din lume pe studiul pestei porcine africane, care a împårtå¿it din experien¡a sa conducerii ANSVSA, ne-a spus cå Spania, dupå 21 de ani, a scåpat de pesta porcinå africanå, dar de 21 de ori a desfåcut sticla de ¿ampanie, pentru cå la fiecare sticlå a crezut cå a gåsit solu¡ia, ceea ce nu s-a întâmplat. Din påcate, aceastå boalå în acest moment nu are un vaccin specific, dar existå o colaborare între firme de specialitate din Statele Unite ale Americii ¿i

Profitul Agricol 8/2023

Vietnam ¿i se pare cå au gåsit. Acela¿i lucru se întâmplå ¿i în Fran¡a ¿i în Spania, se fac studii, se încearcå gåsirea unui vaccin, dar pânå atunci e bine så respectåm strict condi¡iile de biosecuritate”, a mai adåugat vicepre¿edintele ANSVSA. În acest context, s-a reu¿it recent, în premierå, salvarea unui numår de 37.000 de porci în cadrul unei exploata¡ii comerciale din jude¡ul Timi¿ prin izolarea virusului pestei porcine africane în cadrul focarului ¿i uciderea unui numår mic de suine raportat la totalul capetelor existente. Ultimele date transmise de ANSVA aratå cå numårul focarelor de pestå porcinå africanå (PPA) active în România era de 24, din care 23 la nivelul

D\nu] P\le vicepre[edinte ANSVSA

gospodåriilor popula¡iei, iar unul într-o exploata¡ie comercialå de porcine. Pânå în prezent au fost stinse 5.952 de focare de pestå porcinå africanå.

CRE{TEREA ANIMALELOR

S\ l\s\m puii s\ creasc\ mai încet! Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå (EFSA) a recomandat public så se încetineascå ritmul de cre¿tere a puilor, så nu se mai ¡inå gåinile în cu¿ti ¿i så se reducå densitatea animalelor pentru a îmbunåtå¡i condi¡iile de cre¿tere a påsårilor. Recomandårile formulate de EFSA în douå rapoarte separate se adaugå celor cu privire la cre¿terea porcilor, care au fost emise anul trecut ¿i vin întrun context în care efectivele de animale de pe continent se reduc din cauza unor epidemii ¿i a costurilor mari cu nutre¡ul ¿i energia. În cazul puilor de carne, ritmul de cre¿tere ar trebui plafonat la 50 de grame pe zi, pentru a men¡ine påsårile sånåtoase ¿i active, se aratå în reco-

mandårile publicate de EFSA. De asemenea, gåinile ouåtoare nu ar trebui ¡inute în cu¿ti, iar tåierea ciocului, pentru a preveni rånirile, ar trebui eliminatå, deoarece nu este necesarå dacå sunt utilizate practici bune de gestionare a efectivelor de påsåri. Påsårile ar trebui så aibå acces la “verande acoperite” pentru a putea cåuta hranå în timpul zilei. Înså aceastå recomandare ar putea så fie dificil de respectat în condi¡iile în care Europa se confruntå cu o pandemie fårå precedent de gripå aviarå, care a ucis zeci de milioane de påsåri ¿i a obligat ¡inerea påsårilor în spa¡ii închise în unele ¡åri. Gåinile ouåtoare au fost afectate în mod special, ceea ce a dus la explozia pre¡ului ouålor în magazine.

ANT pentru micii crescåtori Pentru a primi subven¡ia pe cap de animal, un crescåtor trebuie så aibå minim 50 de oi sau 25 de capre. Cei care au mai pu¡ine animale nu primesc nimic. Apoi, trebuie så îndeplineascå urmåtoarele condi¡ii obligatorii: a) efectivul din exploata¡ia cu cod ANSVSA înregistratå în Baza Na¡ionalå de Date så fie de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de minim un an la 31 martie a anului în care se face solicitarea; c) efectivul de oi sau capre, pentru care se solicitå ajutor na¡ional tranzitoriu, så fie men¡inut în exploata¡ie 100 de zile de la data limitå de depunere fårå penalizåri; d) solicitantul de¡ine registrul individual al exploata¡iei cu cod ANSVSA, completat ¿i actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 429/2016, cu modificårile ¿i completårile ulterioare.

Norme mai severe pentru transportul animalelor vii Comisia Europeanå înåspre¿te regulile pentru protec¡ia animalelor transportate pe mare, iar noile cerin¡e mai stricte se vor aplica registrelor, procedurilor de urgen¡å, punctelor de ie¿ire ¿i aprobårii navelor de transport al animalelor, informeazå ANSVSA.

Noile reguli urmåresc consolidarea inspec¡iilor navelor de transport de animale de cåtre statele membre. O bazå de date europeanå va fi creatå de Agen¡ia Europeanå de Securitate Maritimå (AESM) pentru a înregistra toate inspec¡iile ¿i a permite statelor membre så acceseze rapid toate infor42

ma¡iile relevante în timpul verificårilor. Potrivit noului regulament european, publicat pe 20 februarie, cu privire la înregistrarea, stocarea ¿i partajarea rapoartelor scrise ale controalelor oficiale, inspec¡iile efectuate în scopul acordårii certificatului de autorizare al navei vor fi realizate de o echipå ce va include cel pu¡in un medic veterinar oficial ¿i un expert maritim autorizat de autoritå¡ile maritime ale statului membru. De asemenea, un medic veterinar oficial va realiza controale oficiale la bordul unei nave pentru animale vii pe parcursul primei cålåtorii cu încårcåturå dupå autorizare. Aceastå ultimå prevedere se aplicå începând cu data de 1 ianuarie 2024. ANSVA subliniazå cå, încå din 2019, România a adoptat o legisla¡ie na¡ionalå mai strictå, referitoare la autorizarea vapoarelor. Aceasta prevede

cå, din echipa de autorizare, face parte ¿i un expert maritim. “Asisten¡a animalelor este o prioritate ¿i un element cheie al principiului «De la fermå la furculi¡å». Siguran¡a transportului este o parte integrantå a acesteia. Incidentele care au avut loc în ultimii ani cu navele de transport pentru animale au aråtat clar cå anumite practici actuale nu sunt acceptabile ¿i compromit bunåstarea animalelor. Datoritå noilor reguli ¿i revizuirii viitoare a legisla¡iei privind bunåstarea animalelor, ne asiguråm cå toate controalele sunt îmbunåtå¡ite ¿i cå animalele transportate pe mare beneficiazå de standarde ridicate de bunåstare a animalelor”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul european responsabil de sånåtate ¿i siguran¡a alimentarå.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 8/2023

MA{INI & UTILAJE

Dou\zeci de ani de tractoare Claas la Le Mans Era într-o zi de 23 februarie 2003, când Helmut Claas semna acordul de achizi¡ionare a Renault Agriculture, divizia de tractoare a Grupului Renault. Pårea o mi¿care pu¡in hazardatå pentru seriosul grup german. Dar, cu fabricile de la Le Mans în portofoliu, Claas ¿i-a consolidat pozi¡ia de furnizor de sisteme complete. Sigur cå asta a însemnat ¿i investi¡ii substan¡iale în inova¡ii, care så sporeascå eficien¡a ¿i productivitatea.

- 1 noiembrie 2003: Toate tractoarele din Le Mans sunt acum produse în culorile Claas. - 9 - 15 noiembrie 2003: Claas participå pentru prima datå la Agritechnica în calitate de furnizor de sisteme complete, cu un portofoliu complet de tractoare, de la Celtis la Xerion. - 2006: Lansarea seriei Axion 800, complet reproiectatå, cu transmisie semi powershift Hexashift ¿i terminal CEBIS. - 2007: Noile serii Arion 500 ¿i 600 revigoreazå gama de tractoare Le Mans. Axion 800 este acum disponibil cu o transmisie continuu variabilå CMATIC, ca alternativå la transmisia

Hexashift powershift. - 2008: Achizi¡ionarea diviziei de tractoare Renault este finalizatå. - 2008 - 2010: Întemeierea unui nou atelier de pre-asamblare a cabinei ¿i a unui nou atelier de vopsire. - Februarie 2011: Prezentarea noii serii de tractoare de mari dimensiuni Axion 900 cu maneta multifunc¡ionalå CMOTION în cadrul SIMA de la Paris. - 2012: Lansarea noilor serii Arion 500 ¿i Arion 600. - 2013: Axion 950 stabile¿te un nou record de putere de F

Arpad DOBRE

Inova¡ii definitorii pentru industrie

atå pietrele de hotar care au marcat istoria tractoarelor Claas la Le Mans: - 23 februarie 2003: Claas semneazå un acord pentru achizi¡ionarea pachetului majoritar de ac¡iuni al Renault Agriculture. - 1 octombrie 2003: Lansarea primelor tractoare Claas standard, de culoare verde crud, de la Le Mans.

Profitul Agricol 8/2023

Noile tractoare Arion ¿i Axion au deschis calea pentru numeroase inova¡ii premiate, care au ajuns så defineascå industria: - terminalul CEBIS mare, cu contrast ridicat, pentru Axion, apoi ¿i pentru seriile Arion 500 ¿i 600; cabina Panoramic pentru Arion 400; - Axion Terra Trac, primul tractor semi-¿enilat cu suspensie completå; - Telematics pentru gestionarea flotei ¿i CEMOS, liderul de pia¡å în ma-

terie de auto-învå¡are, sistemul de asisten¡å a operatorului bazat pe dialog ¿i optimizarea proceselor pentru Arion ¿i Axion CMATIC. În 2013, Centrul de testare DLG a testat Axion 950 cu o putere dezvoltatå de 416 CP. Acesta a dovedit o putere de trac¡iune record de 242 kW - fåcându-l cel mai puternic tractor standard din lume. În cadrul testului, a avut un consum de numai 249 g/kW. 43

MA{INI & UTILAJE Amazone ZG-TS: pentru o fertilizare preciså Amazone a livrat recent un echipament de împrå¿tiat îngrå¿åminte ZGTS 1000 Profis, tractat, unui fermier din jude¡ul Cara¿-Severin. Normele europene impun luarea måsurilor pentru protec¡ia mediului ¿i evitarea risipei. Modelul ZG-TS 1000 Profis este echipat cu sistemul TS, care garanteazå modele de împrå¿tiere precise pentru lå¡imi de lucru de la 15 m la 54 m. Sistemul TS permite o ratå mare de aplicare (pânå la 10,8 kg /sec sau 650 kg/min), iar agitatorul electric cu vitezå reduså (60 rpm) protejeazå îngrå¿åmintele. Dicor Land: Iriga¡ii eficiente cu echipamente Irtec Dicor Land, distribuitor al echipamentelor de irigat Irtec, are solu¡ii de udare eficientå a culturilor pentru ferme mici, medii sau mari. Sunt trei categorii de instala¡ii: pivot, liniarå ¿i Hipodrom. Acestea au segmente care pot avea lungimi ce variazå între 48 m ¿i 66 m, cu diametre de 133 mm, 168 mm sau 203 mm. Ro¡ile carturilor au dimensiuni de 14,9 x 24 sau 16,9 x 24 ¿i sunt ac¡ionate de motoare ¿i reductoare UMC. Urmeazå aspersoarele tip Komet, care asigurå o dispersare uniformå a apei ¿i iriga¡ii eficiente. IPSO Agriculturå: Remorci Pichon pentru gestionarea zdejec¡iilor Remorcile produse de Pichon ¿i aflate în portofoliul IPSO Agriculturå oferå o gamå complexå ¿i completå pentru fermele zootehnice. Printre avantajele utilizårii acestor remorci pentru dejec¡ii solide se numårå: multiple configura¡ii, capacitå¡i de încårcare de pânå la 24 metri cubi, 100% galvanizate pe interior ¿i exterior, ¿asiu integrat pentru o mai bunå stabilitate ¿i performan¡å, gamå diversificatå de ata¿amente pentru împrå¿tierea gunoiului de grajd, ratå de împrå¿tiere reglabilå, de la 2 t/ha, compatibil 100% Isobus. 44

trac¡iune pentru tractoarele standard de 242 kW în fa¡a vagoanelor cu frânå, ceea ce îl face cel mai puternic tractor din lume. - Noiembrie 2013: Premiera modelului Arion 500/600 CMATIC cu transmisie continuu variabilå EQ200 de la Claas Industrietechnik. - 2014: Lansarea noii serii Arion 400 cu o cabinå Panoramic revolu¡ionarå. - 2016: Claas î¿i une¿te for¡ele cu revista de specialitate Traction pentru a demonta un Axion 920 uzat pânå la piesele sale individuale în vederea analizårii modelelor de uzurå. - Noiembrie 2017: Medalie de argint la Agritechnica pentru douå inova¡ii: Axion 900 Terra Trac ¿i CEMOS for tractors, primul sistem de auto-învå¡are, de asisten¡å a operatorului ¿i de optimizare a proceselor bazat pe dialog. - Primåvara anului 2019: Tractorul cu numårul 150.000 iese de pe linia de produc¡ie din Le Mans. - Începând cu anul 2019: Modernizarea fabricii, cu accent pe linia principalå de asamblare, logisticå ¿i managementul produc¡iei, ca parte a programului de investi¡ii Claas Forth. “Fabrica viitorului” se va deschide oficial în mai 2021. - 2021: Axion 960 CMATIC cu CEMOS a fost desemnat Sustainable Tractor of the Year (Tractorul durabil al anului). - Septembrie 2022: Inaugurarea Central Academy în Le Mans.

De la Celtis, Ares ¿i Atles la Arion ¿i Axion Dupå achizi¡ia completå a Renault Agriculture, Claas a trecut de la calitatea de specialist în echipamente de recoltare la furnizor de sisteme complete - adåugând tractoarele standard ¿i specializate la gama sa de produse pentru a completa modelul såu vârf de lance Xerion produs la Harsewinkel. De la 1 octombrie 2003, fabrica din Le Mans a început så schimbe schema de culori de la Renault Orange la verde crud, iar o lunå mai târziu, toate modelele destinate pie¡elor noi ¿i emer-

gente au ie¿it de pe linia de asamblare în culorile corporative Claas. Astfel, Claas a putut expune o “gamå completå de produse moderne” în cadrul Agritechnica 2003. La sfâr¿itul anului 2003 au început lucrårile de dezvoltare a tractorului de mari dimensiuni Axion 800 ¿i, dupå trei ani, noul tractor a fost adåugat în portofoliul Claas. Acesta a fost primul pas în înlocuirea treptatå a portofoliului de produse Le Mans. Celtis, Ares ¿i Atles au fost redenumite Arion ¿i Axion.

200.000 de tractoare de la Le Mans În timp ce tractorul Claas cu numårul 150.000 a påråsit fabrica din Le Mans în primåvara anului 2019, se a¿teaptå ca pragul de 200.000 så fie atins în acest an aniversar. În prezent, fabrica Claas din Le Mans produce peste 60 de modele diferite, cu puteri cuprinse între 75 ¿i 445 CP, de la tractoare simple pentru pie¡ele cu standarde de emisii mai pu¡in stricte, cum ar fi Orientul ¥ndepårtat sau Africa, pânå la Arion 400, de mare capacitate, destinat în principal pie¡ei europene, ¿i la tractorul de mari dimensiuni ¿i de înaltå tehnologie Axion 900 Terra Trac, destinat pie¡ei globale.

Investi¡ii de peste 80 de milioane de euro Claas implementeazå procese de produc¡ie de ultimå genera¡ie ¿i posturi de lucru ergonomice. Din 2003 au fost finalizate proiecte de moder nizare de peste 80 de milioane de euro. Cel mai important dintre acestea a fost ini¡iativa Claas Forth, lansatå la sfâr¿itul anului 2020. Fabrica de la Le Mans se numårå acum printre cele mai moderne din lume, cu sisteme de transport fårå ¿ofer (vehicule ghidate automat) ¿i inteligen¡å artificialå în logisticå. Tot acolo s-a deschis recent un nou centru pentru vizitatori, dupå modelul Technoparc din Harsewinkel. Profitul Agricol 8/2023

MA{INI & UTILAJE

BKT - de la biciclete la vânz\ri Cum poate o companie cu o cifrå de afaceri de 1 miliard de dolari så dubleze aceastå valoare, în doar 3 ani? E cumva o companie care î¿i produce singurå energia electricå ¿i materia primå de bazå necesare produc¡iei, fårå poluare, ¿i recicleazå integral apa folositå, fårå deversarea niciunui litru de apå uzatå în mediul înconjuråtor? Se implicå ea în construirea de locuin¡e, ¿coli ¿i asisten¡å sanitarå pentru angaja¡i ¿i copiii lor? La toate acestea, ¿i multe altele, råspunsul este: BKT.

avut onoarea så fiu invitat, ca jurnalist al revistei Profitul Agricol, alåturi de al¡i 100 de colegi de breaslå din mai toate ¡årile din Europa, dar ¿i din SUA ¿i Africa, så vizitez fabrica de anvelope de la Bhuj, India, a BKT. Ce poate pårea mai banal decât o fabricå de anvelope? Ei bine, în India absolut nimic din ce am våzut nu a fost banal. BKT estimeazå cå, la orizontul anului 2026, î¿i va dubla cifra de afaceri de la 1 miliard de dolari în prezent la 2 miliarde de dolari. Iar Rajiv Poddar, director general adjunct la BKT, ne-a spus cå aceastå ¡intå este bazatå pe calcule clare. ¥nfiin¡atå de Arvind Poddar în 1987 BKT producea la început anvelope pentru biciclete ¿i ric¿e. Avea câteva zeci de angaja¡i. Aståzi are peste 10.000 de oameni ¿i produce mii de tipuri de anvelope pentru ma¿ini ¿i utilaje agricole, industrie, construc¡ii, exploata¡ii miniere ¿i multe alte domenii. 46

Sediul central al companiei este în Mumbai, India, ¿i are filiale în Europa, SUA ¿i Canada. Rajiv Poddar spune cå ¡inta de 2 miliarde de dolari pânå în 2026 nu este un proiect vag, ci un plan de dezvoltare bine conceput care, datoritå investi¡iilor, are ca scop o produc¡ie anualå de 600.000 de tone de anvelope. “Cererea de anvelope la nivel global este în cre¿tere ¿i nu vedem niciun semn cå s-ar putea reduce în urmåtorii 5 ani. Aceasta este o cerere care a început så creascå în timpul pandemiei din 2020 ¿i care aståzi a depå¿it nivelurile anterioare Covid. Va fi dificil? Va fi o provocare? Viziunea noastrå este simplå, de aceea este foarte practicå.”

BKT Bhuj, o oazå în de¿ert În momentul în care prima anvelopå a ie¿it de pe linia de produc¡ie de la Bhuj în 2012, fabrica ocupa o suprafa¡å de 123 de hectare. A urmat apoi o investi¡ie de 500 de milioane USD. Înainte de începerea lucrårilor, peisajul de¿ertic era complet arid, neexistând nici apå ¿i nici electricitate. Înså, dupå montarea conductelor de apå potabilå ¿i a re¡elei de alimenta-

re cu energie electricå pe distan¡e de kilometri, fabrica a crescut în mod exponen¡ial: 126 de hectare în 2016, 131 în 2019, 137 în 2021, 258 în 2022. Pe toatå suprafa¡a exterioarå a fabricii de la Bhuj am våzut gazon de-un verde viu ¿i sute de arbu¿ti ¿i copaci. Ace¿tia sunt uda¡i zilnic cu apa purificatå inclusiv cu ajutorul unor pe¿ti care se hrånesc cu algele din apa lacurilor artificiale, alimentate cu apa filtratå rezultatå din cea uzatå utilizatå în procesele tehnologice ale liniilor de produc¡ie de la BKT Bhuj. BKT nu deverseazå niciun litru din apele uzate, acestea sunt filtrate ¿i reciclate 100%.

Produc¡ia de negru de fum O altå alegere strategicå a BKT a fost investi¡ia în propria fabricå de negru de fum, datå în folosin¡å în 2017, când s-au produs 65.000 tone de negru de fum de duritate ridicatå, utilizat la benzile de rulare ale anvelopelor. Anul trecut, produc¡ia de negru de fum a ajuns la 165.600 tone. Departamentul de cercetare ¿i dezvoltare BKT vrea så adauge un al treilea tip de negru de fum, “de specialitate”, cu

Profitul Agricol 8/2023

MA{INI & UTILAJE

de 2 miliarde de dolari

proprietå¡i speciale: o rezisten¡å superioarå la colorare, un nivel ridicat de puritate, con¡inut redus de cenu¿å ¿i un nivel foarte redus de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH), potrivit pentru a fi utilizat în compozi¡ia vopselelor, a maselor plastice ¿i a cernelurilor. La toate acestea se adaugå ¿i centrala electricå internå, construitå de BKT încå din 2013, pentru a avea la dispozi¡ie o surså de energie electricå fiabilå ¿i controlatå. În prezent, la producerea autonomå a energiei contribuie atât panourile solare, cât ¿i instala¡ia de cogenerare; existå în continuare proiecte în desfå¿urare pentru a cre¿te puterea resurselor regenerabile produse pe cont propriu.

Case ¿i ¿coli pentru angaja¡ii BKT Reprezentan¡ii BKT ne-au spus cå una dintre cele mai importante resurse ale companiei o reprezintå angaja¡ii såi, situa¡ia lor locativå ¿i starea lor de sånåtate. La Bhuj, de exemplu, peste 1.000 din cei aproape 4.800 de angaja¡i locuiesc în case construite de BKT pe Profitul Agricol 8/2023

douå nivele, au la dispozi¡ie magazine ¿i pie¡e în interiorul cartierului de locuin¡e, precum ¿i cabinete medicale. Sunå cumva a “vremuri demult apuse” în România? Poate. Dar pentru multina¡ionala indianå reprezintå investi¡ia în viitor, pentru ridicarea gradului de educa¡ie. La toate acestea se adaugå o compasiune ¿i o în¡elegere emo¡ionante oamenii î¡i mul¡umesc fie ¿i doar pentru cå li te adresezi cu o întrebare, iar dacå îi rogi ceva, fac totul ca så te ajute, am constatat asta personal. Acolo, nimic nu existå fårå credin¡å, fårå religie. Fiecare moment important al vizitei noastre a

debutat cu ritualuri desfå¿urate pentru bunul mers a ceea ce urma så facem. Desigur, am asistat ¿i la momente artistice, de-a dreptul surprinzåtoare, unele despre descoperirea rutei maritime cåtre India de cåtre Vasco da Gama, altele despre înclina¡ia locuitorilor locului spre nego¡, dar ¿i spre dans, atât cel folcloric, cât ¿i breakdance, precum ¿i în stil Bollywood. Pentru acestea, precum ¿i pentru multe altele, nu putem spune decât: Namaste (må înclin în fa¡a divinului din tine), India, Namaste, BKT!

Arpad DOBRE 47

MA{INI & UTILAJE

Consumuri reduse [i productivitate sporit\ cu JCB 532-60 NHR Agropartners, importatorul JCB în România, a livrat recent unui fermier din Giurgiu un încårcåtor cu bra¡ telescopic modelul 532-60. Acesta face parte din Seria III, cu motoare mai puternice, care îndeplinesc norma de poluare Stage V ¿i transmisia patentatå JCB DualTech.

ncårcåtorul cu bra¡ telescopic JCB 532-60 Agri are o putere nominalå de 109 CP, transmisie JCB TorqueLock 4 cu patru trepte de viteze ¿i cu blocare a convertorului de cuplu pentru eficien¡å ridicatå. Urmeazå modelul 532-60 Agri Super, cu motor de 130 CP ¿i transmisia hidro-mecanicå DualTech VT, ce îmbinå fine¡ea transmisiei hidrostatice cu eficien¡a transmisiei mecanice, totul la un pre¡ accesibil, ceea ce-l face deosebit de atactiv pentru fermele zootehnice de dimensiuni medii. Versiunile Agri Super ¿i Agri Xtra au transmisie AutoShift ¿i sunt disponibile ¿i cu sistemul "sway" de men¡inere a ¿asiului în pozi¡ie orizontalå pe teren denivelat, pentru extinderea în siguran¡å a bra¡ului. ¥n partea superioarå a gamei se aflå încårcåtorul 560-80 Agri Super, ideal pentru manevrarea produselor în vrac. Acesta are transmisie PowerShift cu patru trepte de vitezå. Toate celelalte modele din gamå sunt disponibile cu echiparea Agri cu motor de 109 CP ¿i cu transmisie JCB TorqueLock 4. Actualizårile aduse încårcåtoarelor JCB cu bra¡ telescopic includ transmisia cu viteza maximå de 40 km/h în 48

echiparea standard pentru modelele cu bra¡ telescopic de 6, 7 ¿i 9,5 m, precum ¿i noua func¡ie de oprire automatå Auto Stop, care eliminå consumul inutil de motorinå când motorul este låsat la ralanti. Ac¡ionarea din cabinå pentru eliberarea presiunii interne ¿i externe a func¡iilor auxiliare hidraulice permit schimbarea rapidå ¿i sigurå a echipamentelor ata¿ate la bra¡. Cabina CommandPlus oferå operatorilor spa¡iu larg, nivelului de zgomot redus, vizibilitate extinså ¿i un scaun confortabil. Sistemul hidraulic regenerativ valorificå for¡a gravita¡ionalå pentru a reduce tura¡ia excesivå a motorului. La acestea se adaugå cel mai bun consum de combustibil din clasa acestor încårcåtoare, de 5,97 litri pe orå. Acest consum mediu reprezintå analizarea consumurilor rezultate din func¡ionarea timp de peste 2,5 milioane de ore de func¡ionare a încårcåtoarelor cu bra¡ telescopic în ferme din întreagå lume. Modul ECO de pe modelele cu transmisie DualTech VT permite încårcåtorului så utilizeze tura¡ii reduse ale motorului în timpul aplica¡iilor în care nu

Principalele autuuri ale seriei: l Cabina CommandPlus cu un volum mårit cu 12% ¿i o reducere cu 50% a zgomotului din cabinå la maximum 69 dB. l Vizibilitate sporitå cu 14%, prin noul geam curbat dintr-o singurå bucatå, în partea de sus a cabinei. l Putere maximå motor 130 CP l Capacitate maximå ridicare 3.200 kg l Înål¡imea maximå ridicare 6,2 m este necesarå puterea maximå. Sistemul hidraulic inteligent îmbunåtå¡e¿te timpul ciclului de retragere a bra¡ului ¿i reduce consumul de combustibil. În acela¿i timp, amortizarea la capåtul bra¡ului îmbunåtå¡e¿te re¡inerea materialului ¿i asigurå un ciclu de lucru mai de fine¡e. Noul sistem hidraulic auxiliar de aerisire permite eliberarea presiunii interne ¿i externe pentru serviciul auxiliar hidraulic din fa¡å ¿i din spate.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 8/2023

OPINIE

Programul PAC 2023-2027 Despre legalitatea documentului de pozi¡ie trimis spre aprobare cåtre Comisia Europeanå {tefan GHEORGHI}| fermier

nainte de a face referire la texte de lege, voi încerca så prezint într-o formå lejerå problema modului de realizare, negociere ¿i aprobare a programului PAC 2023-2027 de Comisia Europeanå. Astfel, Comisia Europeanå a anun¡at în anul 2021, prin adoptarea a douå regulamente, cu numårul 2115 ¿i 2116, cum ¿i ce trebuie så con¡inå în mod obligatoriu viitoarele Planuri Na¡ionale Strategice ale ¡årilor membre pentru perioada 2023-2027.

Ministerul Agriculturii de la noi a pornit la redactarea actului având la bazå obligativitatea respectårii cerin¡elor impuse prin regulamente. Restul deciziilor trebuiau guvernate de interesele strategice ale agriculturii române¿ti. Doar cå, în timp ce MADR se gândea la modul de împår¡ire a banilor, cui så dea ¿i cât så dea, a uitat un prim aspect, în sensul cå ministrul Agriculturii, conform HG 30/ 2017, nu are dreptul de a aproba nimic în numele României fårå împuternicirea Guvernului ¿i conform normelor legale.

Pentru cå, scrie în HG 30/2017, la art. 2 lit. e, Ministerul Agriculturii asigurå, în numele Guvernului, reprezentarea pe plan intern ¿i extern în domeniul såu de activitate ¿i în limitele stabilite prin actele normative în vigoare; Iar la articolul 3 spune cå tot ministerul ini¡iazå, negociazå ¿i asigurå, prin împuternicirea Guvernului, punerea în aplicare a conven¡iilor ¿i acordurilor interna¡ionale din domeniul såu de activitate, la care România este parte; Profitul Agricol 8/2023

În aceste condi¡ii ministrul Agriculturii ar fi trebuit så î¿i ia ciornele de program ¿i så se ducå la prim-ministru, cåruia så îi explice ce ar vrea, de ce ¿i cum så facå. Dacå decizia prim-ministrului ar fi fost favorabilå, asta ar fi însemnat cå se poate trece mai departe, la “emiterea certificatului de na¿tere” al programului, adicå ar fi trebuit emis un act prin care så se confirme aceastå aprobare. Doar cå, a¿a cum am aråtat în numårul trecut, singurele acte normative care sunt la îndemâna Guvernului sunt ordonan¡ele (inclusiv cele de urgen¡å) ¿i hotårârile. Problema este cå hotårârile se pot da doar pentru organizarea executårii unei legi, iar în cazul nostru tocmai asta lipsea: o ordonan¡å, care putea fi adoptatå la rândul ei de Guvern ¿i urma apoi så fie confirmatå sau nu prin control parlamentar, sau a doua posibilitate, se putea ini¡ia o lege care trebuia aprobatå de Parlament.

Problema nu se încheie aici. Orice demnitar are obliga¡ia, atunci când se întâlne¿te oficial cu institu¡iile europene (pentru a semna diverse acte ori pentru negocia programe de finan¡are, cum este PNS-ul, de pildå), are nevoie de mandat de negociere. Tot conform legii, aceste mandate pot fi simple sau generale. Mandatul general (HG 34/2017 art. 2 lit “b”) se emite ¿i pentru acte fårå caracter legislativ ale Comisiei (cum este decizia de aprobare a PNS), dar care au un caracter obligatoriu, iar implica¡iile economice, sociale sau de mediu ale acestuia sunt importante, ceea ce cred cå nu mai trebuie foarte tare argumentat. Asta deoarece vorbim de un program care se adreseazå tuturor sectoarelor agricole, inclusiv industriei alimentare, care are cerin¡e de mediu specifice, plus un impact social major, având în vedere cå agricultura F beneficiazå de cca 16 miliarde 49

OPINIE euro în 5 ani. Nu pot spune cu certitudine dacå existå sau nu acest mandat, dar sursele contactate nu au putut certifica existen¡a lui. ªi a¿a mai apar câteva aspecte, în sensul cå acest mandat are un circuit foarte exact. El este redactat ¿i întocmit de ministerul ini¡iator, în cazul nostru al Agriculturii, este avizat de ministrul de Externe ¿i cel pentru Afaceri Europene, iar la final, aprobat de cåtre prim-ministru. Doar cå aceastå procedurå nu este publicå. În schimb, Guvernul are ¿i el obliga¡iile lui ¿i astfel acest mandat general ar fi trebuit så ajungå în Parlament (conform L373/2013 art. 7), alåturi de o informare semestrialå asupra problemelor mai serioase discutate cu Uniunea Europeanå. Doar cå, ¿i în Parlament, nimeni din-

tre cei cu care am stat de vorbå nu î¿i aduce aminte så fi existat astfel de momente. Crede¡i cå vreun membru al Comisiilor de Agriculturå de la Senat sau Camera Deputa¡ilor ar fi uitat o dezbatere pe PNS? Din contrå, pentru fiecare dintre partide discu¡ia ar fi suscitat un real interes, direct ¿i indirect.

Ca o concluzie, pânå la acest moment al prezentårii, se pare (råmânând a fi verificat de autoritå¡ile competente) cå MADR a pregåtit un proiect de PNS pe care l-au trimis la Bruxelles fårå a avea aprobårile legale (a¿a cum cred cå ar fi trebuit). Spre compara¡ie, Programul Na¡ional de Rezilien¡å ¿i Redresare (PNRR)

respectå cu stricte¡e procedura de aprobare na¡ionalå. Draftul de proiect a fost pus în dezbatere publicå, iar dupå aprobarea de cåtre Comisia Europeanå, pentru implementarea programului s-a adoptat OUG nr, 3/2022. Revenind la PNS-ul pentru agriculturå, intitulat oficial Programul PAC 2023-2027, realizat de MADR ¿i care a parcurs un simulacru de consultåri cu mediul asociativ, în care acestuia i se trimiteau materialele azi, oricum inutile, fiindcå mari schimbåri nu au fost acceptate, singurii care au de plåtit un pre¡ pentru asta sunt fermierii, care acum vor avea ¿i emo¡iile existen¡ei acestor foarte probabile nereguli legislative atât la adoptarea programului premergåtor trimiterii la Comisie, cât ¿i implementårii lui ulterioare.

Ce cred cå trebuie ¿i poate fi fåcut În situa¡ia actualå, opinia mea este cå sunt destule argumente care så confirme opinia cå au existat încålcåri ale legii, iar o procedurå de contencios administrativ va exista în mod cert tocmai ca to¡i cei implica¡i în aceste probleme så în¡eleagå cå legea trebuie respectatå ¿i aplicatå. Ceea ce ar fi bine så se întâmple, asta ca så nu fim în posibila situa¡ie în care peste 2 ani fermierii så fie pu¿i så aducå banii de acaså, este ca acum toate autoritå¡ile implicate så se a¿eze la maså, så lase orgoliile deoparte ¿i så caute solu¡ii pentru rezolvarea problemei. ¥mi permit så sugerez câteva solu¡ii posibile ¿i de bun-sim¡ în acest caz ¿i a¿ avea în vedere urmåtoarele: - Abrogarea de urgen¡å a HG 1570 ¿i 1571, ambele din 2022, ¿i adoptarea a douå OUG cu acela¿i con¡inut adaptat la situa¡ia de acum. Astfel se va respecta Constitu¡ia ¿i se va reconstitui controlul parlamentar. Nu în ultimul 50

rând, fermierii trebuie ca începând cu 1 martie så poatå depune cererile de platå.

de aceste aspecte, demnitari ¿i func¡ionari, ¿i så fie îndepårta¡i din func¡ie cât mai urgent;

- Dezbaterea de urgen¡å în Parlament a programului PAC 2023-2027 ¿i aprobarea OUG privind implementarea acestuia. Acest lucru ar aråta aprobarea celui mai înalt for al ¡åri ¿i ar ¿terge mare parte din prostiile existente.

- Så se elaboreze de urgen¡å modificåri la toate prevederile legale necesare ca pe viitor så nu se mai poatå repeta astfel de situa¡ii;

- Prim-ministrul så dispunå o anchetå a corpului de control la MADR, toate ministerele avizatoare ¿i la Secretariatul General al Guvernului pentru a identifica urmåtoarele posibile fapte: a. Cum a fost posibil så nu se sesizeze ilegalitatea actelor emise; b. Så se verifice dacå au fost inten¡ii din partea demnitarilor pentru a se adopta astfel de fapte ¿i ce presiuni s-au fåcut asupra func¡ionarilor pentru a se încålca legea; c. Så se identifice to¡i cei vinova¡i

- Så se analizeze ¿i eventualele implica¡ii penale din aceastå situa¡ie - am câteva sugestii dacå se considerå necesare. Totu¿i, douå întrebåri nu îmi dau pace ¿i må gândesc oare aceste lucruri s-au întâmplat fiindcå, pe de-o parte, nu s-a dorit ca Parlamentul så participe la modul de alocare a fondurilor ¿i, în al doilea rând, oare så se fi încercat ¿i compromiterea prim-ministrului? Dar, ca o concluzie finalå, så nu uitåm de Constitu¡ie, care la art. 1 pct. 5 spune cå “În România, respectarea Constitu¡iei, a suprema¡iei sale ¿i a legilor este obligatorie.” În rest, numai de bine. Profitul Agricol 8/2023

LOCURI DE MUNC|

MAISADOUR SEMENCES ROMANIA

Sunflower Trials seeds Production Lead Full time, Belciugatele, jud. Cålåra¿i, Departament Cercetare, Experien¡å minimå 2 ani, Englezå Candidatul ideal> - Hard skills - Agronomy;

- People management; - Plant breeding; - Project management - Analytics Soft skills; - Team spirit and collaboration; - Continuous improvement willigness; - Curiosity; - Critical sense and rigor execution; - Driving licence, cat. B.

Descrierea jobului, responsabilit\]i [i beneficii> - Provide trials seeds in quantity, quality and delivery time to R&D team;

- Manage trials seeds production plan in coordination with sunflower team request in winter and in summer; - Build retention strategy of trials seeds hybrids, in order to guarantee the good management of the stocks (physical and computer traceability of the batches) and batches validation; - Collabore actively with RD center manager to ensure full aligment on planning, safety and budget; - Lead or participate to cross-functional projects within the organisation & scientific community; - Manage operationnal local team by contributing to people development; - Apply and enforce health, safety, environment and compliance guidelines; - Participate actively to all operationnal activities in Belciugatele center. Profitul Agricol 8/2023

Alexandru Bucoveanu +40.756.165.226 bucoveanu@maisadour.com

PAGINA DE HOBBY

Babele... [i v=n\toarea Fie ¿i doar calendaristic, iatå cå am intrat în primåvarå! Astronomic înså, lupii încå n-au mâncat „cumplita iarnå”, vorba lui Alecsandri. Iar practic, vom vedea. Dupå tradi¡ie, urmeazå Babele, ¡âfnoase, pline de hachi¡e, când emula¡ia anotimpurilor înclinå balan¡a meteorologicå ba într-o parte, ba în alta. Dar ¿i aici pårerile sunt împår¡ite: disputa dintre adep¡ii calendarului iulian ¿i cei ai calendarului gregorian pune în discu¡ie înse¿i autoritatea ¿i autenticitatea Babelor, decalajul de treisprezece zile între unele ¿i altele fiind socotit ca o rupere de ritmul cosmic al succesiunii momentelor esen¡iale ale curgerii timpului. Noi, care ne derulåm via¡a cu ochii pe ceas, putem crede ce vrem. Sålbåticiunile înså au ornicul lor låuntric ¿i func¡ioneazå dupå alte repere temporale, fårå så-¿i punå prea multe întrebåri ¿i fårå dileme existen¡iale. Pânå nu demult, întâmpinam alaiul Babelor la vânåtoare: ori hålåduiam cu pu¿ca pe umår, ori proiectam proxima expedi¡ie la gâ¿te, la ra¡e sau la sitari. În råstimpuri, participam in corpore la „evaluarea efectivelor de vânat”, activitate obligatorie, primåvara, pentru to¡i cåuza¿ii, un fel de „team building” de aståzi: dupå o zi de alergåturå pe toate coclaurile, descindeam la cabana asocia¡iei ¿i plecam acaså târziu, dupå multe ceasuri de pove¿ti, în jurul focului din curte. Acel spirit de echipå s-a stins încet pe alocuri, pânå så disparå cu totul. Aståzi, lumea se gråbe¿te teribil, nu ¿tim unde, ¿i nici Babele nu mai sunt ce au fost. Probabil cå ¿i lor, ¿i nouå ne-a cam scåzut aplombul… Cu tot subiectivismul activitå¡ii – pe care eu a¿ defini-o ca estimare, nicidecum ca evaluare, pentru cå nu este un recensåmânt propriu-zis –, în urma acestei campanii anuale, pe baza cifrelor ob¡inute la nivel de ¡arå, se stabileau ¿i se stabilesc ¿i aståzi cotele de extrac¡ie pe urmåtorul sezon, pentru fiecare fond Profitul Agricol 8/2023

cinegetic, luându-se în calcul ¿i sporul natural, ¿i pierderile inerente, potrivit unor formule consacrate. Bine a spus cine a spus cå binele e du¿manul binelui. Faptul cå, pânå mai ieri, mecanismul func¡iona se reflecta în prosperitatea efectivelor de vânat, oglinditå în realitatea imediatå, în rezultatele practice ale

activitå¡ii cinegetice ¿i în palmaresul de invidiat al României în materie de trofee, în urma participårii periodice la competi¡iile mondiale de profil. Noile rigori au câ¿tigat în complexitate, ba chiar s-au complicat inutil, procesul devenind mult mai laborios, la prima vedere modern ¿i incontestabil. De fapt, stufos ¿i birocratic, el nu se dovede¿te nici mai eficient ¿i nici mai obiectiv, pentru cå realitatea din naturå nu îl certificå. Nu pun aici în discu¡ie protec¡ia exageratå a prådåtorilor, de la co¡ofanå pânå la urs, utopie care nu poate restabili echilibrul lumii sålbatice în condi¡iile lumii de aståzi. Oricât le-ar plåcea unora, nu ne putem întoarce în comuna primitivå, când natura era un sistem deschis cu autoreglare. Odatå implicat, omul nu poate spera la refacerea Edenului primordial decât dispårând ca specie. „Pansamentele” emo¡ionale nu rezolvå, din påcate, nimic. Revenind la noile reglementåri privind evaluarea efectivelor animalelor sålbatice de interes cinegetic, cam-

panie în plinå derulare în zilele Babelor, nu putem decât så remarcåm cå aceste norme se dovedesc în mare måsurå nu numai impracticabile, ci ¿i rizibile. Personalul de specialitate din teren poate depune oricând mårturie cå, de pildå, mistre¡ii în vârstå de (cel pu¡in) pânå la un an nu pot fi identifica¡i în func¡ie de sex, cå ierunca nu poate fi ademenitå cu fluiericea în luna martie, cå timpul dedicat înregistrårii sålbåticiunilor pe

un fond cinegetic de mii de hectare depå¿e¿te limitele acordate ¿i cå în aceastå activitate laborioaså ar trebui så fie prestatå de întreaga popula¡ie a ¡årii, pentru a corespunde imperativelor legii. Incompeten¡a predispune la fraudå. Neputincio¿i în fa¡a unor dispozi¡ii aberante, gestionarii fondurilor cinegetice vor recurge, fårå doar ¿i poate, la raportarea unor date „din burtå”, absolut inutile, nemaivorbind de faptul cå acestea vor face, adesea, ¿i obiectul unor lucråri ¿tiin¡ifice, cu grafice ¿i tabele privind evolu¡ia, dinamica, stadiul actual ¿i interac¡iunea popula¡iilor de sålbåticiuni din România. Din påcate, fenomenul amenin¡å så nu poatå fi eradicat, atâta vreme cât respectivele reglementåri vor fi încropite de aceia¿i slujba¿i pråfui¡i, dedulci¡i la stipendii, dar temåtori så på¿eascå în pådure, pe câmp sau chiar în bibliotecå. Dupå cum ¿tim, în plasa Babelor, vin Mo¿ii…

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 2 martie Corteva Agriscience lanseazå o nouå solu¡ie pentru vi¡a-de-vie, Zorvec Vinabel, fungicid inovativ pentru combaterea celei mai pågubitoare boli, Plasmopara viticola. 2 - 3 martie Va avea loc Forumul optiTech pentru Pomiculturå Syngenta 2023. Vor fi prezentate cele mai noi tehnologii pentru pomi fructiferi. 21 - 24 aprilie La Jucu, în inima Transilvaniei, î¿i deschide por¡ile Agraria. Organizatå de aceea¿i echipå inimoaså (DLG Intermarketing) care organizeazå ¿i AgriPlanta, se anun¡å deja o expozi¡ie pe cinste. 23 mai La Dude¿tii Noi, lângå Timi¿oara, se organizeazå Ziua Câmpului Merpano. Este o platformå cu 15 hectare de loturi demonstrative ¿i peste 150 de soiuri ¿i hibrizi. 25 - 26 mai La Bucure¿ti are loc RALF, a VII-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå. 25 - 28 mai La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta - RomAgroTec. 28 iunie - 3 iulie La Jupiter se va ¡ine forumul Sate Inteligente. Se va vorbi despre energie verde, inova¡ie în mediul rural ¿i alte cuvinte frumoase. 31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului! 54

Apetitul pentru tequila al europenilor duce la o criz\ de agave Shubham Walavalker, un barman de 24 de ani dintr-un bar londonez, nu poate turna suficient de repede tequila pentru a ¡ine pasul cu apetitul clien¡ilor pentru aceastå båuturå, transmite Reuters. Cererea de tequila, o båuturå spirtoaså ob¡inutå din sucul agavelor crescute în anumite zone din Mexic, a explodat în Europa. Volumul exporturilor spre Spania a crescut cu 90% anul trecut, spre Fran¡a cu 73%, spre Marea Britanie cu 68% ¿i spre Germania cu 60%, potrivit Consiliului reprezentativ al tequilei din Mexic, depå¿ind cu mult ritmul de cre¿tere la nivel mondial, de 23%. Înså aceastå cre¿tere explozivå are ¿i consecin¡e nedorite. Cererea din Europa a agravat o crizå de agave, o plantå nativå din regiunea Jalisco din Mexic din care este produså tequila.

Pentru o mare parte din ultimele douå decenii, costul unui kilogram de agave a evoluat între 5 ¿i 7 pesos mexicani (0,270,37 dolari), înså în ultimii ani a explodat ¿i la finele lui 2022 a atins un maxim de 31 de pesos, sus¡ine firma de cercetare Bernstein.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Sunt cu speran¡a la påmânt; 2) Stau sub cerul gol – Prive¿te obâr¿ia; 3) Vidate! – Nu fac diferen¡a; 4) Locul sacilor! 9 10 – Nu-i spus cu alte cuvinte; 5) Cer sub acoperire – Intrarea în câmp a oilor negre; 6) Bazå de avioane; 7) A ridica la scarå – Cub cu fe¡e inegale; 8) A nu-¿i gåsi locul – Iau note la ciupealå; 9) Debut de raliu! – Un tip de bani gata; 10) Retra¿i din circula¡ie.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

6 7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 7/2023 ORIZONTAL: HRANIRE - LP; ROSU - LOCAL; EDITA - LASE; AN - RUSINOS; NICI - CATUN; CATIONI - I; PIS - ABATUT; RECITITI AMU; E - ATATATOR; ANTICAMERA.

VERTICAL: 1) Platå cu lei – Atins de pojar; 2) Sus¡ine moralul – Låsat prin testament; 3) Doarme… în camerå! – Datå de pomanå; 4) Aflatå la ie¿irea din Sinaia! – Pulbere de stele; 5) Folosite la îndreptare; 6) Floarea lui Luchian – Sinuoase la mijloc! 7) Au o boalå de piele – Pe¿te… din vinilin! 8) O via¡å la înål¡ime – Gigant al tehnicii; 9) Mare în estul Europei – Creeazå un orizont de a¿teptare; 10) Au dor de ducå. Profitul Agricol 8/2023

Profitul Agricol nr. 8 din 2023

Articles inside

Apetitul pentru tequila al europenilor duce la o criz\ de agave

Babele... [i v=n\toarea

Programul PAC 2023-2027

Consumuri reduse [i productivitate sporit\ cu JCB 532-60

de 2 miliarde de dolari

BKT - de la biciclete la vânz\ri

MA{INI & UTILAJE Dou\zeci de ani de tractoare Claas la Le Mans

S\ l\s\m puii s\ creasc\

eradicarea PPA

Legea Porcului va ajuta la

Ucraina face praf agricultura din zona Moldovei

Agri Trade Summit, cu plusuri

rapid [i dezvoltare optim\

Fertilizantul Pannon Starter> start

Capartis rezolv\ toate problemele la oleaginoase [i plante tehnice

Nout\]i Agrii pentru 2023

nutritiv pentru cereale

Wuxal Microplant - pachet

semnul unui PNS acceptabil

Congresul Forumului APPR, sub

Semin]ele tratate cu neonicotinoide se vor putea utiliza în campania de prim\var\

Fungicidul Xilon - o inova]ie

Oferta SCDA Turda pentru prim\vara 2023

Imazamox, substan]a minune din panoplia BASF

Andreas Telehuz trece la no-till

VEGETALE Rezerva de ap\ în stratul 0-100 cm la data de 27 februarie

Tot mai mult\ rapi]\

Rusia> Americanii pariaz\ pe un record la floarea-soarelui

Soia

Grâu Pre]uri [i Pie]e

Ucraina vrea noi porturi în culoar

Biden> Putin a încercat s\ înfometeze lumea

Carmen Avram> E un moment bun pentru egalizarea subven]iilor în UE

Agricultura imaginat\ de Comisie, dezb\tut\ la Copa-Cogeca

cu vinuri române[ti”

Se prelungesc cu un an avantajele comerciale acordate Ucrainei

S|PT|MÂNII Petre Daea sus]ine c\ nu sunt probleme juridice cu PNS

Un sprijin financiar corespunzåtor