Modelele progresiste (Waldorf, Montessori) pătrund pe teritoriul României după 1990, însă nu capătă amploare. În plus, ele rămân în circuitul școlilor private, la nivelul unor experimente locale și nu avansează discursul tipologic. Inovația tipologică are însă șanse să se nască în mediul rural. Experimentul comunei Ciugud, Județul Alba, afișează o gândire contemporană. Propunerea pentru o nouă școală poartă titlul de „centru multifuncțional” și include, pe lângă școala propriu-zisă, spații în care elevii își pot petrece timpul liber și găzdui activități culturale la care să participe întreaga comunitate. Arhitectura vorbește mai curând despre tehnologie, inovație, decât despre contextul satului ardelean, însă propunerea recăpătării rolului școlii de pol comunitar reprezintă un pas înainte spre realinierea cu gândirea contemporană.
Fig. 17 Proiect pentru centrul multifuncțional din Ciugud, Județul Alba
2.3. Tendințe actuale Cercetările și practicile din ultimii ani constau într-o reconsiderare a teoriilor secolului al XX-lea, prin prisma unor noi studii aplicate și a experienței acumulate în domeniu. Ideea plasării educației în contextul cultural și social include și spațiul, nu doar activitățile. Asta înseamnă asumarea unui rol de pol comunitar al școlii. Sunt reluate ideile flexibilității și adaptabilității, învățând din neputințele sau insuccesele trecutului. Confortul fizic și psihic al elevilor capătă mai mare importanță, în paralel cu chestiuni legate de învățare, sub semnul noțiunii de bunăstare. Sunt puse în discuție din nou activitățile complementare educației și spațiile aferente lor în calitate de spații ale educației informale.
27
