84
ROBELO’S LIST BOOK REVIEW John R. Searle
este profesor de Filosofie al Universit\]ii Berkeley. Este autorul mai multor c\r]i: Consciousness and Language, Mind, Language, and Society: Philosophy in the Real World, The Mystery of Consciousness [i The Rediscovery of the Mind.
Mintea John R. Searle O scurt\ introducere în filosofia min]ii Filosofia e inutil\ în ziua de azi, ne spunea Stephen Hawking. Pentru c\ problemelor filosofiei, spunea fizicianul, le-au r\spuns fizicienii. Cu siguran]\, aceasta este [i atitudinea predominant\ a secolului. Chiar [i oamenii (mai pu]in cei biserico[i) care nu se ocup\ nici cu filosofia, nici cu [tiin]a, î]i vor spune c\ oamenii de [tiin]\ au g\sit sau sunt pe cale s\ g\seasc\ r\spunsurile la cele mai importante întreb\ri ale noastre despre Univers. În consecin]\, dac\ ceva exist\ cu adev\rat, acel lucru face obiectul fizicii [i al [tiin]elor naturii – altminteri, nu exist\. Dar oare nu are [i fizica unghiul ei mort? Oare nu exist\ nimic la fel de real ca [i obiectele pe care fizica le studiaz\, dar care nu poate face obiectul fizicii, pentru c\ se afl\ literalmente dincolo de fizic\ – pentru c\ nu poate fi pus la microscop? Nu exist\ nimic metafizic, deci? În Mintea – O scurt\ introducere în filosofia min]ii – John R. Searle ne ofer\ principalul motiv pentru care merit\ s\ ne gândim de dou\ ori înainte s\ proclam\m natura integral material\ a Universului: faptul c\ mintea noastr\, tr\irile noastre con[tiente chiar exist\, [i nu e clar care este locul lor într-un univers integral fizic... Astfel, profesorul Searle ne face cuno[tin]\ cu dou\sprezece probleme din filosofia min]ii, prezentate ca o mo[tenire de la Descartes. {i, foarte important, modul în care prezentarea se desf\[oar\ (f\r\ multe referin]e la termeni de specialitate, care sunt explica]i atunci când apar, oricum) chiar te face s\ crezi c\ în]elegi mai mult decât în]elegi, de fapt - iar acesta poate fi un lucru bun, în prim\ faz\. Din acest motiv, recomand aceast\ carte oricui e curios de filosofie [i vrea s\ afle [i de ce mai avem nevoie de ea în prezent, aici [i acum. O recomand, bineîn]eles, [i vou\, fizicali[tilor! Nelini[tea noastr\ este urm\toarea: unde se reg\se[te universul nostru interior, mintea noastr\ – adic\ suma tr\irilor noastre, sim]irilor noastre, gândurilor noastre, simplelor experien]e de a vedea o culoare, de a auzi un sunet [amd. - în cadrul acestui univers integral
material proclamat de fizicali[ti? Este mintea (în]eleas\ ca suma tr\irilor noastre con[tiente) unul [i acela[i lucru cu creierul (acea materie cenu[ie, cleioas\)? De pild\, este durerea doar o excita]ie a fibrelor C, este fericirea doar un cocktail de dopamin\ [i serotonin\, iubirea, la fel, triste]ea, lipsa acestor substan]e...? În orice caz, asta ne sugereaz\ orientarea fizicalist\ din prezent, practic, c\ tot universul nostru interior poate fi descris integral de fizic\. Dar dac\ punem aceast\ abordare sub lup\, vom descoperi c\ povestea e cusut\ - nu cu a]\ alb\,
c\ci nu e fals\ în mod evident, dar r\mân ni[te semne de întrebare. Cum frumos spunea profesorul Frank Jackson – spune-mi tot ce fizica [tie despre despre ce se întâmpl\ în creierul meu, st\rile fizico-chimice, rolul lor func]ional [i rela]ia lor cu alte st\ri fizice, [i a[a mai departe, tot nu-mi vei fi spus nimic despre mirosul unui trandafir, despre albastrul cerului, chinurile geloziei, durerea unei dureri, acreala unei l\mâi... Ideea este în felul urm\tor – exist\, indubitabil, o corela]ie între tr\irile noastre [i evenimente fizice care au loc în creierul nostru. Într-adev\r, când vedem o culoare,
exist\ o anumit\ configura]ie neuronal\ care se activeaz\ - probabil în viitor chiar vom avea o hart\ fidel\ a corela]iilor neuronale ce apar ca r\spuns la diver[ii stimuli – dar aceast\ corela]ie nu înseamn\ c\ tr\irile noastre sunt unul [i acela[i lucru cu evenimentele fizicochimice ce se petrec în creierul nostru... De pild\, ne-am putea imagina un superom-de-[tiin]\, s\-i zicem Lucian, care s-a n\scut [i este ]inut captiv într-o camer\ decorat\ numai în alb [i negru [i are acces doar la un monitor alb-negru pentru a-[i desf\[ura studiile sale. Intui]ia noastr\ este c\ acesta nu ar putea s\ [tie cum e s\ tr\ie[ti, s\ experimentezi o culoare, s\ zicem, ro[u – asta în ciuda faptului c\ el de]ine toate informa]iile fizice despre percep]ia uman\ a culorilor. El poate înv\]a cum este s\ tr\ie[ti culoarea ro[ie doar tr\ind-o! Concluzia, la prima vedere, este c\, din moment ce tr\irile nu se pot deduce din date fizice (a[a cum evenimentele fizice se pot deduce din evenimente microfizice), atunci tr\irile noastre nu fizice. Ca s\ închei, Searle are propriile explica]ii despre cum ar trebui s\ reconciliem aceste date discordante cu în]elegerea fizicalist\ a lumii, dar aceast\ dezbatere este una vie: s-au scris [i se scriu tomuri întregi despre fiecare dintre problemele pe care Searle le trateaz\. A[adar, eu reiterez ce am spus la început: lucrarea profesorului Searle este o introducere modern\ într-unul dintre cele mai intrigante capitole ale filosofiei recente, este potrivit\ pentru curio[i [i în[el\tor de u[or de citit (nu necesit\ o baza de cuno[tin]e filosofice, iar termenii tehnici sunt explica]i). Dac\ nu vrei s\ începi cu dialogurile lui Platon despre Forma Binelui, despre Frumos, Virtute, Dreptate [i tot ce-i mai bun în lumea Formelor, dac\ nu vrei s\ începi cu vreun stoic, atunci cite[te-l pe Searle – ca s\ în]elegi cu ce se ocupa filosofia în ultimul timp [i de ce nu e inutila, nici acum! Drd. Ion Ion Stînc\
