Profitul Agricol nr. 45, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 45 din 30 noiembrie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

Cronica unei întâlniri ratate

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 45/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Joia trecutå, la orele când func¡ionarii terminau deja a doua cafea, curtea ¿i a¿a micå a Ministerului Agriculturii mustea de oameni. ¥n jur de 50 de fermieri mari, din APPR ¿i LAPAR, veniserå destul de pe neanun¡ate så vorbeascå cu ministrul. Iar Petre Daea n-a pårut deloc bucuros de asta. Cei din curte î¿i amintesc cå au fost primi¡i cam scrâ¿nit. Pesemne ministrul era supårat cå veniserå cu adevårat neanun¡a¡i. Au mai fost ¿i al¡ii veni¡i pe nepuså maså la minister, dar dådeau oamenii un telefon înainte, cereau politicos voie. De data asta, nimic, cei din curte parcå ie¿iserå din påmânt. Sigur, nu aveau pancarte, lozinci, doar båteau mårunt a frig. Ca så se råcoreascå, Daea a încercat så le tragå la råspundere pentru lipså de organizare pe directoarele executive ale celor douå organiza¡ii, Alina Cre¡u de la APPR ¿i Liliana Piron de la LAPAR. Måcar ele så-i fi spus, så-l fi anun¡at de surprizå. Dar nici “colindåtorii” nu erau ni¿te timizi. L-a contrat tehnic Theodor Ichim, de la APAD Constan¡a. A¿a cå ministrul a trebui så-i invite înåuntru, så-i omeneascå cu o cafea, sperând så-i mai îmbuneze. Prima orå le-a vorbit despre succesele PSD în agriculturå. Poate uitå de ce au venit. Pânå la urmå l-a întrerupt Nina Gheorghi¡å, vicepre¿edinte LAPAR. Au urmat contre scurte ¿i destul de tåioase, iar ministrul a fandat ¿i el bine. A aruncat ¿i câteva ironii la adresa ale¿ilor organiza¡iilor profesionale. Semn cå lui Daea îi sunt mai aproape de inimå asocia¡iile cu pre¿edin¡i numi¡i pe via¡å decât astea unde oamenii sunt vota¡i odatå la câ¡iva ani. A lini¿tit spiritele Vasile Chiriacescu de la Buzåu, om calm ¿i cu tact. L-a luat pe ministru la sentiment, cu seceta din 2007, cu aia din 2017... Pe acela¿i ton a continuat ¿i Gelu Scutaru, doar cå a adus în discu¡ie formula de calcul a despågubirilor de secetå. “Exclus”, ¿i-a revenit brusc Petre Daea din amor¡ealå.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

ªi tot a¿a pre¡ de 3 ore jumåtate dupå unii, 5 ore dupå al¡ii, unii cereau så se corecteze formula, ministrul le spunea cå nu. Vorba bancului de dinainte, “s-a rezolvat, nu se poate.” Mi-e teamå cå, în vremea coabitårii politice, marile asocia¡iile ale agricultorilor nu mai au unde cåuta în¡elegere.

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 45/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Aritmetica dupå Daea: Legea noastrå are o lacunå Când jumåtatea este egalå cu un sfert 6 Cum se calculeazå George Scarlat promite asigurarea de secetå Marsh 6 så rezolve formula de calcul Timac vinde de peste Visul revenirii la peisajul din 1950 7 100 de milioane de euro pe an

KWS, dupå 20 de ani

Un specialist în informaticå în fiecare fermå?

Pre]uri [i pie]e

Cre[terea animalelor

Ma[ini & utilaje

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Planeta zootehniei 13

Transmisia Claas cu numårul 10.000

Råzboiul a dat peste cap pia¡a florii-soarelui din Ucraina

Produc¡iile de rapi¡å la nivel mondial

Culturi vegetale Situa¡ia derogårilor în UE Campanie de toamnå reu¿itå în Satu Mare

Holde Agri ar putea ajunge la 25.000 ha în 2023

Microorganismele contribuie la cre¿terea sustenabilitå¡ii

ªi dealerii de tractoare suferå de secetå Cum va aråta zootehnia în viitorul apropiat

Covor vegetal pragmatic doar pentru fermierii americani

Campionii la floarea-soarelui din vestul ¡årii

BKT recomandå: fårå hidrofla¡ie pentru anvelope!

Opinii Tocmai cei mai lovi¡i fermieri au fost “excepta¡i” de MADR

Suveranitatea alimentarå

Hobby Expozi¡ia Miori¡a în curtea Ministerului Agriculturii

România, pe ultimul loc în UE la capitolul produc¡ie de lapte pe cap de vacå

Vânåtoarea de... lipan

Nestle inventeazå foie-gras-ul vegan

EVENIMENTELE Guvernul va plåti despågubiri la porumb ¥ntr-o întâlnire cu APPR ¿i LAPAR, pe care a avut-o la minister, Petre Daea a întårit de mai multe ori cå se vor acorda despågubiri pentru porumbul afectat de seceta pedologicå. ¥ntrebat despre celelalte culturi de primåvarå, ministrul nu a vrut så promitå ceva explicit, repetând cå sigur se vor da bani pentru porumb, dar nu anul acesta, ci în 2023. PNS-ul României va fi aprobat pe 5 decembrie, prezice Daea Planul Na¡ional Strategic al României va fi validat de Comisia Europeanå pe data de 5 decembrie, a anun¡at ministrul. Pânå acum Comisia a validat deja 18 PNS-uri din 27. Petre Daea nu a scåpat ocazia de a da vina pe greaua mo¿tenire primitå de la PSD, prin predecesorul lui, Adrian Chesnoiu, ¿i de la PNL, prin Adrian Oros. “Timp de doi ani de zile nu s-a fåcut nimic din acest punct de vedere, iar documentele ¿i faptele din Ministerul Agriculturii justificå ceea ce eu am spus”, i-a certat ministrul. Comisia Europeanå a aprobat ajutorul de secetå Comisia Europeanå a anun¡at Guvernul României cå este de acord cu sprijinul pentru secetå, de 1.500 de lei pe hectar, instituit prin OUG 157/2022. Daea spune cå de acum nimic nu mai opre¿te banii så ajungå în conturile fermierilor. Este vorba de 16.740 de oameni, cu 250.000 ha cu culturi înfiin¡ate în toamna lui 2021. Ministerul Agriculturii a primit banii de secetå La ultima rectificare bugetarå de anul acesta, Ministerul Agriculturii a primit 376,6 milioane lei. Din ace¿tia, 365 de milioane sunt dedica¡i plå¡ii despågubirilor de secetå la culturile de toamnå. Este motivul pentru care OUG 157 a fost adoptatå atât de repede, pentru cå trebuia så prindå rectificarea aceasta. Ministerul a mai primit 2 milioane de lei pentru salarii ¿i 50 de milioane pentru institu¡iile din subordine. 6

S|PT|MÂNII Aritmetica dup\ Daea> Când jum\tatea este egal\ cu un sfert Salutar, Ministerul Agriculturii a ob¡inut de la Guvern, de la Comisia Europeanå, sprijinirea agricultorilor lovi¡i de secetå cu 1.500 lei/hectar. Este vorba de Ordonan¡a de Urgen¡å 157/17.11.2022. Sigur cå deocamdatå este vorba doar de culturile de toamnå. Dar în mai multe rânduri Petre Daea a reluat promisiunea unor despågubiri ¿i pentru cele de primåvarå, måcar la porumb, dacå nu ¿i floare. Revenind la ordonan¡å, ea are un mod interesant de a calcula cuantumul despågubirilor, care este direct propor¡ional cu gradul de calamitate. A¿a cå un fermier calamitat 100% prime¿te 1.500 de lei pe hectar. Dar, dacå seceta i-a luat doar jumåtate din produc¡ie, 50% în procesul-verbal de constatare, nu prime¿te 750 de

lei pe hectar, ci doar 350. Pentru cå, la minister, procentul de 50% se aplicå de douå ori, confirmå LAPAR într-un comunicat atent alcåtuit, cu calcule ¿i tabele. ¥n textul ordonan¡ei, articolul 8, paragraful 5, se stabile¿te clar modul de calcul ¿i se face trimitere la procesulverbal întocmit de Comisia de Evaluare. Dar, în anexa Ordonan¡ei, se spune limpede cå suprafa¡a afectatå nu este suprafa¡a totalå, ci cea reie¿itå dupå aplicarea gradului de calamitate. Adicå, în loc de cifra din coloana 4, se folose¿te cifra din coloana 6, mai micå. ªi a¿a ajunge ca jumåtate din 1.500 så nu fie 750, cu 350, în aceastå aritmeticå nouå, ministerialå.

Arin DORNEANU

George Scarlat promite så rezolve formula de calcul

Primul oficial care reac¡ioneazå la problema formulei de calcul a despågubirilor de secetå a fost George Scarlat, senator PNL, pre¿edintele Comisiei de Agriculturå. “Vom corecta OUG-ul prin proiectul de lege de aprobare a Ordonan¡ei, ce îl vom avea mâine (n. red. - luni, 28 noiembrie) pe ordinea de zi a Comisiei de agriculturå, proiectul venind mar¡i (29 nov.) în Senat.” Profitul Agricol 45/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Visul revenirii la peisajul din 1950 România sus¡ine obiectivele Pactului verde ¿i al Strategiei în domeniul biodiversitå¡ii, dar propunerea privind revenirea la stadiul peisajului natural din 1950 este imposibil de realizat, a declarat ministrul Petre Daea în cadrul reuniunii Consiliului Agrifish, desfå¿urat la Bruxelles. “Activitå¡ile obligatorii privind refacerea biodiversitå¡ii, ca så poatå fi realizabile, trebuie så fie realiste, så aibå în vedere perspectivele economice ¿i sociale”, a declarat ministrul. În atare condi¡ii, apare nevoia compensa¡iilor pentru pierderile de venit ale celor afecta¡i, or actualul buget PAC este deja alocat în mare parte pentru måsurile de

mediu. În viziunea ministrului propunerea privind revenirea la peisajul natural din 1950 este imposibil de realizat. “Refacerea naturii trebuie abordatå în interesul acesteia ¿i al omului, respectându-se dreptul de proprietate.”

Legea noastr\ are o lacun\ Legea noastrå are o lacunå, nu prevede sanc¡iuni destul de dure pentru utilizarea “dupå ureche” a substan¡elor active extrem de periculoase. A stârnit multå vâlvå punerea în discu¡ie publicå a actului normativ privind folosirea substan¡elor cu grad mare de periculozitate în domeniul dezinsec¡iei ¿i deratizårii. Care nu are treabå cu tratamentele fitosanitare, subliniazå inclusiv ministrul. A fost doar o interpretare gre¿itå. Doar presa generalistå a început så boceascå de mila celor care aplicå tratamente fitosanitare fårå a avea o autoriza¡ie specialå, cå ar putea face închisoare de la 1 la 5 ani. Petre Daea le-a transmis micilor fermierilor cå ei trebuie så facå ce au fåcut ¿i pânå acum, pentru cå aceste regleProfitul Agricol 45/2022

mentåri se adreseazå celor care distribuie ¿i comercializeazå substan¡e extrem de periculoase. "Categoric trebuie så påstråm sanc¡iuni dure pentru substan¡e extrem de periculoase, care nu pot så cadå pe mâna oricui. Nu le po¡i da pe mâna oricui, ele trebuie så fie verificate, iar cei care folosesc aceste produse trebuie så fie autoriza¡i”, a subliniat Daea. Vå reamintim, MADR a postat recent în dezbatere publicå un proiect prin care reglementeazå activitå¡ile desfå¿urate cu PPP de cåtre operatorii economici pe teritoriul României, controalele oficiale ¿i alte activitå¡i oficiale privind fabricarea, reambalarea, importul, comercializarea, utilizarea ¿i prestarea de servicii cu produse de protec¡ie a plantelor.

Sprijinul pentru cre¿terea animalelor se poate prelungi cu încå 6 luni Schema de ajutor de stat privind sprijinul pentru cre¿terea animalelor se poate prelungi cu încå 6 luni, pânå la data de 30 iunie 2023, cu valorile cuantumurilor reglementate în prezent, potrivit unui proiect de HG, postat pe site-ul Ministerului Agriculturii. Prin acest proiect de HG se oferå posibilitatea de a completa cererea ini¡ialå doar pentru jumåtate de an, în vederea continuårii activitå¡ii de ameliorare pânå la adoptarea noii legisla¡ii UE. Legisla¡ia pentru perioada 2023 - 2027 este în curs de elaborare, iar dupå adoptarea acesteia se va ini¡ia legisla¡ia na¡ionalå ¿i se va notifica la Comisia Europeanå noua schemå de ajutor de stat. O ¡arå ro¿ie de PPA: 61 de focare în 19 jude¡e ¥n data de 23 noiembrie, la ultima actualizare fåcutå publicå de ANSVSA, în ¡arå erau 61 de focare active de pestå porcinå africanå, din care 4 în exploata¡ii mari. Cele mai multe cazuri sunt în Timi¿ (12), Gorj (8) ¿i Teleorman (7). Alte 16 jude¡e au cel mai adesea unul sau douå cazuri. Nici nu se råcise comunicatul ANSVSA cå, de la Bråila, prefectul confirma primul caz de pestå, la un mistre¡ aflat pe un fond de vânåtoare. Un fost angajat APIA a învins institu¡ia dupå 11 ani prin tribunale Pe 1 martie 2011, Antoniu Poienaru a fost dat afarå de la APIA Cluj de ni¿te ¿efi care credeau cå “cine nu e cu noi, e împotriva noastrå”. Atunci, omul a contestat în instan¡å decizia. A¿a cum bånui¡i, a pierdut pe bandå rulantå. Cu o nuan¡å, a pierdut cât timp s-a judecat în tribunalele din România. Dar Antoniu Poienaru s-a ¡inut tare, a mers la Strasbourg, la Curtea Europeanå a Drepturilor Omului. Dupå deliberåri, judecåtorii de acolo au stabilit în unanimitate cå i-a fost încålcat dreptul la liberå exprimare ¿i cå omul a avut dreptate. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Cum se calculeaz\ asigurarea Recent a fost lansat un nou produs de asigurare inclusiv la secetå a culturilor vegetale, destinat fermelor mari, de peste 1.000 de ha. E o poli¡å conceputå de brokerul de asiguråri Marsh, în colaborare cu APPR, UNCSV ¿i Pro Agro, având în spate asiguratori externi precum Axa ¿i Munich Re.

eocamdatå, nu se ¿tie dacå AFIR va considera aceastå poli¡å eligibilå, dar produsul a fost gândit pentru a corespunde criteriilor Submåsurii 17.1, iar documenta¡ia necesarå a fost depuså, fiind a¿teptatå decizia institu¡iei. Înså, chiar ¿i cu poli¡a nesubven¡ionatå în acest moment, mai mul¡i fermieri mari (cu suprafe¡e medii de 3.000 ha) s-au asigurat deja, iar unul chiar urmeazå så fie despågubit, spune Hora¡iu Regep, Agribusiness Country Manager Marsh Romania. El a oferit detalii despre acest nou produs de asigurare, la interviul Profitul Agricol Live.

Întâi de toate, se impun douå clarificåri, fiindcå s-au generat confuzii dupå comunicatul ini¡ial al APPR ¿i Marsh. În acest moment, produsul se adreseazå exclusiv fermelor de culturi vegetale. În pliantul realizat de Marsh se precizeazå cå sunt asigurabile "toate tipurile de culturi pentru care existå statistici oficiale din partea INS". În realitate, chiar dacå, de pildå, vi¡ade-vie este în statisticile oficiale INS, nu

va fi asiguratå. Råmân asigurabile doar culturile de câmp: grâu, orz, ovåz, secarå, triticale, rapi¡å, porumb, sorg, floarea-soarelui, soia etc.

2 care lucreazå suprafe¡e mai Un numår mic (2-5) fermieri

mici de 1.000 ha ¿i sunt membri ai aceleia¿i asocia¡ii se vor putea asigura, printr-o poli¡å comunå, încheiatå prin intermediul asocia¡iei. Dar, chiar dacå poli¡ia individualå va deveni eligibilå în vederea subven¡ionårii prin Submåsura 17.1, poli¡a colectivå nu va fi subven¡ionatå. A¿adar, deocamdatå, acest produs ¡inte¿te fermele mari. Dar Regep promite cå, într-un viitor apropiat, posibil chiar la anul, se va lansa un produs asemånåtor, dedicat fermelor mici ¿i medii. Alte caracteristici ale poli¡ei concepute de Marsh: - Asigurarea acoperå atât riscuri clasice (secetå, ar¿i¡å, inunda¡ii, grindinå, ploi toren¡iale, furtunå, vijelie, tornadå), cât ¿i riscuri specifice (boli ¿i alte organisme dåunåtoare, înghe¡uri, secetå/ar¿i¡å sau ploi excesive). În plus, produsul include ¿i serviciul de monitorizare a culturilor în timp real, prin intermediul satelitului. - Asigurarea poate fi întocmitå pentru suprafe¡e cultivate de cel pu¡in 1.000 ha, pânå la 30 noiembrie, pentru culturile de toamnå, ¿i pânå la 30 aprilie, pentru culturile de primåvarå. - Este o asigurare a produc¡iei anticipate. Dacå nu realizeazå produc¡ia stipulatå în contract, din cauza manifestårii unui risc asigurat, fermierul este despågubit conform unei formule pe care o vom detalia mai jos. “E o solu¡ie de asigurare a afacerii, un produs care nu e gândit så-¡i cre¿ti profitul, ci så te pui la adåpost de efectele acestor riscuri, så treci peste anii complica¡i”, spune Regep.

- Valoarea primei de asigurare depinde de patru factori. Unul este jude¡ul în care se aflå ferma. Un fermier din Timi¿ va plåti mai pu¡in pentru asigurarea recoltelor de pe aceea¿i suprafa¡å, în compara¡ie cu un fermier din oricare dintre jude¡ele din estul ¿i sudestul ¡årii, regiuni constant mai afectate de secetå. Al doilea factor e istoricul fermei. Un fermier care a încasat despågubiri de mai multe ori în ultimii ani va avea un cost sensibil mai mare fa¡å de unul care nu a avut nevoie de despågubiri sau anii såi problematici au fost pu¡ini. Al treilea factor e structura culturilor. Un fermier axat pe culturile de toamnå va avea o primå de asigurare mai micå decât unul care alocå o suprafa¡å mai mare culturilor de primåvarå. “Fiecare culturå are un grad de risc asociat, mai mic sau mai mare. Orice modificare în structura culturilor conduce la o recalculare a costului. Dacå fermierul se aflå într-un jude¡ unde se vede cå, ani la rând, porumbul este cultura afectatå, iar el vrea så-¿i asigure doar porumbul, realist nu se va putea. Fie asigurarea va costa prea mult, fie asiguratorul nu va dori så asigure”. În fine, al patrulea factor: valoarea primei de asigurare e invers propor¡ionalå cu a fran¿izei. Într-un exemplu prezentat de Marsh, un fermier din jude¡ul Vrancea, care administreazå o suprafa¡å de 4.000 ha ¿i cultivå doar grâu, rapi¡å, porumb ¿i floarea-soarelui, pe suprafe¡e egale, de câte 1.000 ha, va avea un cost estimat al poli¡ei de 6,02% din valoarea asiguratå, dacå între anii 2010-2020, inclusiv, a primit despågubiri de la asiguratori în sumå de 2,3 milioane euro, în 2020, respectiv 2,4 milioane euro, în 2012, iar în restul anilor nu s-au plåtit despågubiri. Costul a fost stabilit pentru o fran¿izå de 20%. Considerând produc¡ii asigurate de Profitul Agricol 45/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

de secet\ Marsh

5 t/ha grâu, 2,5 t/ha rapi¡å, 7 t/ha porumb ¿i 2,5 t/ha floare, respectiv un pre¡ pe tona de produs de 350 de euro grâul, 750 euro rapi¡a, 300 euro porumbul, 650 euro floarea, rezultå o valoare totalå a produc¡iei asigurate de 7.350.000 de euro. Ca atare, prima de asigurare va fi 442.470 euro. “În situa¡ia în care se produce riscul, asiguråtorul va despågubi pierderea de produc¡ie a fermierului, dar nu mai mult decât pierderea la nivel de jude¡ (pierdere de produc¡ie finalå), calculatå pe baza informa¡iilor de la INS. Pierderea de produc¡ie finalå va fi produc¡ia asiguratå minus produc¡ia actualå la nivel de jude¡ ajustatå cu performan¡a fermierului”, se precizeazå în pliantul Marsh. Concret, continuând scenariul ipotetic, cu fermierul din Vrancea care ¿i-a asigurat o produc¡ie de 7 t/ha la porumb, dacå realizeazå o produc¡ie de 3,5 t/ha din cauza secetei, înseamnå cå a avut o pierdere de 50%. Acest procentaj trebuie raportat la pierderea medie înregistratå de fermierii din jude¡ul respectiv. Aceasta se calculeazå prin raportarea produc¡iei medii din anul curent la produc¡ia medie statisticå din cinci ani anteriori. Så zicem cå din aceastå raportare rezultå o varia¡ie de produc¡ie negativå de 60%. A¿adar, ferProfitul Agricol 45/2022

mierul asigurat va putea primi maximumul procentului de pierdere minus fran¿iza, deci 50%-20% = 30% din valoarea asiguratå. Dacå pierderea medie de produc¡ie pe jude¡ e 40%, fermierul va primi 40-20 = 20%. Valoarea asiguratå e 2.100.000 euro (vorbim doar de cultura porumbului ¿i am precizat cå produc¡ia asiguratå e 7 t/ha, valoarea unei tone de porumb 300 de euro ¿i suprafa¡a cultivatå 1.000 ha). A¿adar, o despågubire de 20% ar fi 420.000 de euro, 30% - 630.000 euro. Fran¿iza poate varia. Dar, pe de o parte, cu cât fran¿iza e mai micå, cu atât costul asigurårii cre¿te. Pe de altå parte, asigurarea nu va fi eligibilå pentru subven¡ionare dacå fran¿iza e sub 20%. “Pentru primul an, ne-am propus mai degrabå så facem cunoscut ¿i familiar pentru fermierii români. N-am fåcut o ¡intå din a cre¿te numårul asigura¡ilor, din primul an. Apari¡ia acestui nou produs va conduce cåtre noi solu¡ii viabile ¿i utile fermierilor prin crearea unei concuren¡e benefice atât pentru sectorul agricol, cât ¿i pentru cel din zona asigurårilor”, conchide Hora¡iu Regep.

Robert VERESS

Asocia¡ia Samus Lact amenin¡å cu greva pe ¿osele Pe data de 28 noiembrie, cel pu¡in 50 de fermieri din jude¡ul Satu Mare au declarat cå vor veni cu tractoarele în satul Botiz, la sediul Asocia¡iei Samus Lact. Treptat oamenii se vor aduna în parcarea Cooperativei Samus Lact, de unde se vor deplasa organizat înspre sensul giratoriu de la Auchan, ocolind traficul ¿i traversând centura ora¿ului. Fermierii î¿i doresc ca aceastå manifestare så se încheie în parcarea unui retailer, ca semn de avertizare. “Aceastå manifestare vine ¿i ca un semnal de alarmå pentru comer¡ul românesc local, care nu respectå legisla¡ia în vigoare. Criza alimentarå ne pânde¿te, fermierii sunt amenin¡a¡i så falimenteze din cauza unor situa¡ii neprevåzute ca seceta, råzboiul, cre¿terile de pre¡, iar concuren¡a procesatorilor este neloialå. Statul îndeamnå formarea lan¡ului alimentar scurt complet, cu procesarea materiei prime, sub formå de lapte, înså produsele finite nu pot ajunge la consumatorii locali ddin cauza acelora care sunt nenaturale, ba mai mult importate. Vå asiguråm cå adunarea se va desfå¿ura în mod pa¿nic ¿i civilizat!”, a precizat Daniel Frei, pre¿edintele Asocia¡iei Samus Lact. Salcâmul, acceptat la platå pentru planta¡iile din sudul ¡årii Persoanele fizice ¿i juridice î¿i pot crea conturi în sistemul informatic, pentru a deveni beneficiari ai finan¡årilor în cadrul campaniei na¡ionale de împådurire prin PNRR, a anun¡at ministrul Mediului, Barna Tanczos. Vor fi împådurite 56.000 de hectare, printr-un sistem controlat informatic de Garda Forestierå. Sumele plåtite variazå în func¡ie de speciile care vor fi plantate. Pentru stejar, subven¡ia se ridicå la 19.000 de euro pentru perioada de plantare, respectiv de între¡inere, a explicat ministrul. ¥n zona de câmpie este acceptatå ¿i plantarea salcâmului. Pentru a combate de¿ertificarea, România are nevoie de aceastå specie în program, a confirmat Barna. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Timac vinde de peste 100 de milioane de euro pe an 500 de fermieri mari (cu suprafe¡e lucrate de peste 100 ha), din toatå ¡ara, au participat, joi, la evenimentul Izvorul de Inova¡ie, organizat de Timac Agro România, la Poiana Bra¿ov. Într-o conferin¡å care a precedat o petrecere ce s-a întins pânå în zorii zilei, conducerea companiei a prezentat un bilan¡ impresionant: anul acesta se va depå¿i cifra de afaceri de 100 de milioane de euro, în cre¿tere de la 73 de milioane de euro anul trecut ¿i de la 45 de milioane de euro în 2020. 2.500 de fermieri mari sunt clien¡i Timac, iar produsele companiei sunt folosite pe o suprafa¡å de douå milioane de hectare. Tot anul acesta, la Bråila, s-a construit o fabricå de îngrå¿åminte lichide, în urma unei investi¡ii de 5 milioane de euro.

Investi¡iile în fabricå vor continua, urmând så se dubleze, pentru cre¿terea capacitå¡ii de produc¡ie ¿i depozitare, înså produsele de acolo sunt deja în oferta Timac. Este vorba de noua gamå Synertech, care cuprinde 10 produse botezate dupå denumirea latinå a unor cunoscute a¿ezåri ¿i cetå¡i geto-dacice.

Evenimentul s-a încheiat cu o tombolå, în urma cåreia au fost premia¡i cinci fermieri. Marele premiu, un autoturism de teren Ford, a fost adjudecat de un fermier constån¡ean. Vom reveni cu detalii despre fiecare dintre noutå¡ile Timac. Robert VERESS

KWS, dup\ 20 de ani Såptåmâna trecutå a fost una a marilor evenimente. La Palatul Snagov, KWS a serbat fastuos 20 de ani de activitate în România. De atunci, din 2002, KWS a evoluat frumos, pânå a ajuns în top 3 companii producåtoare de semin¡e de pe pia¡å. ªi, pentru cå un brand solid stå pe umerii unei echipe solide, au adunat ¿i consolidat 125 de oameni. Mai mult, soliditatea înseamnå a face constant investi¡ii majore în cercetare-ameliorare. Pentru asta KWS de¡ine o sta¡iune de cercetare în Alexandria (Teleorman) ¿i o sta¡ie de procesare ¿i condi¡ionare porumb, la Sili¿tea (Bråila). Grupul KWS a fost înfiin¡at în 1856, în Saxonia Inferioarå, Germania. ¥n timp s-au transformat într-un colos mondial, specializat în geneticå pentru porumb, rapi¡å, floarea-soarelui, sfeclå 10

de zahår, cereale ¿i alte culturi. Sunt 87 de subsidiare KWS împrå¿tiate în 70 de ¡åri, cu 5.120 de angaja¡i, din care 1.800 implica¡i direct în cercetare ¿i dezvoltare. La o cifrå de afa-

ceri de 1,5 miliarde euro pe an, compania investe¿te în jur de 300 de milioane de euro anual doar în ¿tiin¡å.

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 45/2022

Un specialist în informatic\ în fiecare ferm\? Think tank-ul Agrinnovator, ini¡iat de Clubul Fermierilor Români ¿i sus¡inut de Agricover, a lansat o primå propunere: un specialist în Informaticå Agricolå în ferme.

entru cå digitalizarea este våzutå drept cea mai scurtå cale de construire a unui ecosistem agricol competitiv, sustenabil ¿i rezilient (cuvinte atât de dragi birocra¡ilor de la Bruxelles), Agrinnovator propune pregåtirea a 1.500 de tineri cu studii medii, cu precådere din mediul rural, pentru a asigura accelerarea dezvoltårii fermelor ¿i transformårii digitale a agriculturii române¿ti. Argumentul grupului de lucru a pornit de la faptul cå aståzi marile ferme sunt dotate cu utilaje performante, dar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximå, deoarece nu existå o for¡å de muncå pregåtitå ¿i specializatå pentru aceste tehnologii digitale. Digitalizarea agriculturii este un proces care poate fi accelerat cu ajutorul

unor tineri specializa¡i în tehnologia digitalå aplicatå în domeniu. Tinerii din Agrinnovator au gåsit ¿i o denumire frumoaså, inspiratå din panoplia func¡iilor din corpora¡ii. I se va spune Farm Technology Officer, pe scurt FTO. Cu ajutorul unui FTO, ferma va fi eficientizatå ¿i randamentul va fi crescut doar din folosirea tehnologiilor la adevåratul lor poten¡ial. Prin intermediul acestui program de accelerare a digitalizårii fermelor se va asigura finan¡area formårii profesionale pentru 1.500 de tineri care vor fi recruta¡i, instrui¡i ¿i angaja¡i de fermieri. Tinerii astfel instrui¡i vor ajuta fiecare câte un fermier så adopte ¿i så foloseascå corect solu¡iile digitale ca så creascå performan¡ele fermei. Dar, înainte de asta, vor trece printrun proces intensiv de pregåtire aplicatå, în timpul cåreia vor învå¡a så utilizeze o gama largå de aplica¡ii informatice ¿i echipamente agricole. Costul estimat pentru implementarea proiectului este de 102 milioane euro, pe o perioadå de cinci ani, din care aproximativ 15 milioane euro vor acoperi costurile de ¿colarizare (incluzând cazare, maså, instruire, materiale de studiu), iar restul de 85 milioane vor

acoperi costul componentei de suport financiar pentru salarizare. ¥n final, 2 milioane euro vor acoperi costurile administrative asociate programului. Agricultura europeanå ¿i implicit agricultura româneascå se confruntå cu multe provocåri, una dintre acestea fiind îmbåtrânirea fermierilor ¿i lipsa practicilor ce vizeazå cre¿terea performan¡elor fermelor concomitent cu necesitatea reducerii impactului asupra mediului. Aceastå ini¡iativå cautå så råspundå nevoii din ce în ce mai acutizate de men¡inere a unei cre¿teri sustenabile a productivitå¡ii fermelor. Pornind de la conceptul de performan¡å triplå, financiarå, de mediu ¿i socialå, subiectele abordate în cadrul întâlnirilor cu mini¿trii au vizat: solu¡ii de utilizare eficientå a resurselor påmânt, apå ¿i inputuri agricole; importan¡a solu¡iilor de administrare a datelor (data management) ¿i management al fermei pentru luarea deciziilor corecte în timp real; poten¡ialul irosit prin nefolosirea tuturor tehnologiilor existente pe utilajele moderne.

prelucrare de Arin DORNEANU Profitul Agricol 45/2022

O analiz\ de Daniel Bot\noiu

Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 25 noiembrie, a fost de 311 dolari/tonå (1.524 lei). A scåzut cu 16 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în data de 21 noiembrie.

Grâu România FOB Constan¡a 377 euro/t (=) 1.847 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022. ¥n perioada 21 - 25 nov. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 377 dolari/tonå (1.847 lei). Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 320 euro/tonå

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

€ - 4,9 lei $ - 4,9 lei

(1.568 lei). A scåzut cu 11 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 323 euro/tonå (1.583 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 323 euro/t (1.583 lei). A scåzut cu 11 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 21 noiembrie. Cota¡ii - Bursa din Chicago 21.11 22.11 23.11 Dec 309 307 303 Ian 317 315 311 Martie 321 319 317

24.11 301 309 313

$/t 25.11 291 297 301

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 21.11 22.11 23.11 24.11 Dec 353 351 350 349 Ian 351 350 349 347 Martie 350 349 347 345

$/t 25.11 340 335 332

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna decembrie 2022 este de 313 euro/t (1.534 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2022, a fost de 301 dolari/t (1.475 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 21.11 22.11 23.11 24.11 Dec 381 379 377 375 Ian 385 381 379 377 Martie 385 383 381 379

$/t 25.11 377 385 383

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 21.11 22.11 23.11 Rouen 331 330 329 Dunquerque 331 330 329 Pallice 335 333 331 Creil FOB 329 327 325 Moselle FOB 331 329 327 Rouen FOB 341 339 337

euro/t 24.11 327 327 330 323 323 335

25.11 323 323 327 317 320 341

Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

271 dolari/tonå (1.328 lei). A scåzut cu 14 dolari/tonå.

Porumb

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie 2022, este de 285 euro/tonå (1.396 lei).

România FOB Constan¡a 313 euro/t (- 4) 1.534 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 25 nov. 2022, a fost de Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago 21.11 Dec 267 Ian 269 Martie 271

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian

$/t

22.11 23.11 24.11 25.11 265 263 261 259 267 265 263 260 269 267 265 259 $/t

21.11 22.11 23.11 24.11 25.11 277 273 271 270 285 279 277 275 273 297

Profitul Agricol 45/2022

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 311 euro/tonå (1.524 lei). A scåzut cu 22 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 317 euro/tonå (1.553 lei). A scåzut cu 22 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la Cota¡ii - Burse din Fran¡a Bordeaux Pallice Rhin FOB Bordeaux FOB Pontivy

21.11 329 329 325 333 339

Fa¡å de ultimele 5 zile

Fa¡å de ultima lunå

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

- 12

+ 12

închidere, pe 25 nov. 2022, a fost de 307 euro/tonå (1.504 lei). A scåzut cu 22 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 307 euro/tonå (1.504 lei). A

scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 285 dolari/tonå (1.396 lei).

Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå -8

- 17

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

- 12

+ 69

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

22.11 23.11 24.11 25.11 327 325 323 307 327 325 323 307 323 321 319 307 331 329 327 311 337 335 333 317

Pre]uri [i pie]e

Soia

tone, Japonia 107.970 tone, Olanda 93.370 tone, Spania 71.770 tone.

¥n såptåmâna 21 - 25 noiembrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 450 dolari/tonå (2.205 lei), în cre¿tere cu 11 dolari /tonå.

Principalele destina¡ii: China 855.170 tone, Mexic 237.770

21.11 Dec 517 Ian 521 Martie 527

22.11 523 525 529

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago

$/t 23.11 529 527 531

24.11 531 529 535

25.11 525 527 530

21.11 Dec 1.649 Ian 1.609 Martie 1.573

Orz

22.11 1.659 1.617 1.577

23.11 1.679 1.627 1.585

$/t

24.11 1.695 1.637 1.587

21.11 Rouen 307 Dunquerque 307 Pontivy 311 Orz bere: Creil** 315 Moselle** 325

România

22.11 305 305 309

25.11 1.629 1.575 1.539

euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

FOB Constan¡a 327 euro/t (=) 1.602 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022.

23.11 304 304 307

24.11 303 303 305

25.11 297 297 301

313 311 309 297 323 321 319 307

re, FOB-Moselle, a închis la 307 euro/tonå (1.504 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 297 euro/tonå (1.455 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Australia: pentru livrare în decembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 303 dolari/t (1.485 lei), mai mic cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul orzului pentru be-

Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 609 euro/tonå (2.984 lei). A scåzut cu 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din

14 noiembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 605 euro/tonå (2.964 lei). A scåzut cu 44 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

PREºURI 21-25.11.2022

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Dec Ian

Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni -5

- 32

- 19

Fa¡å de ultimul an - 85

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

21.11 22.11 23.11 24.11 25.11 439 441 443 447 450 437 439 441 443 447

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 650 euro/t (3.185 lei). A scåzut cu 29 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Dec

$/t

21.11 22.11 23.11 24.11 25.11 679 669 659 649 639

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 21 - 25 noiembrie, a fost de 285 dolari/tonå (1.396 lei).

Dec Ian

chidere, pe 25 nov., a fost de 639 dolari/tonå (3.131 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în decembrie, este 669 euro/t (3.278 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie, este de 697 dolari/t (3.415 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

21.11 22.11 23.11 24.11 25.11 Dieppe 679 677 669 659 650 $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 21.11 22.11 23.11 24.11 25.11 Dec 287 285 283 281 285 Ian 297 295 289 287 297

A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

A înregistrat o scådere de 44 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

21.11 Rouen 649 Dunquerque 649 Moselle 639

22.11 643 647 637

23.11 24.11 641 619 643 609 633 619

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

25.11 605 605 609

Dec Ian Martie

21.11 669 659 649

22.11 659 649 639

23.11 649 641 629

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

- 16

271 dolari/t

- 14

535 dolari/t

285 dolari/t

$/t

24.11 25.11 639 629 633 622 627 625

Grâu

311 dolari/t

$/t

21.11 22.11 23.11 24.11 25.11 583 585 593 597 591 593 597 599 607 599

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 605 euro/tonå (2.964 lei).

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

Rapi¡å la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 25 nov. 2022, a fost de 591 dolari/tonå (2.896 lei).

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 535 dolari/tonå (2.621 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

-2

Profitul Agricol 45/2022

Pre]uri [i pie]e

R\zboiul a dat peste cap pia]a florii-soarelui din Ucraina Înainte de conflict, Ucraina era cel mai mare producåtor de floarea-soarelui ¿i cel mai mare exportator de produse din semin¡e de floarea-soarelui, controlând cam jumåtate din comer¡ul mondial. Ucraina producea floarea-soarelui în primul rând pentru a asigura consumul intern, iar la nivel mondial exporta ¿roturi în China, UE ¿i Turcia ¿i ulei în India, China ¿i UE.

Råzboiul a afectat masiv logistica, infrastructura ¿i accesul la port, deoarece cåile ferate, drumurile ¿i instala¡iile de depozitare ¿i procesare au fost toate ¡inta atacurilor ruse¿ti. Procesatorii au redus opera¡iunile, au limitat atât exporturile, cât ¿i capacitatea de stocare. Astfel, abunden¡a de floare neprelucratå a gåsit noi destina¡ii de export, cum ar fi UE, Turcia ¿i Moldova. De la semnarea acordului privind exportul de cereale pe Marea Neagrå, la 1 august ¿i pânå în prezent, Ucraina a

exportat o cantitate de peste ¿apte ori mai micå de semin¡e de floarea-soarelui, ¿roturi - cu 26% mai pu¡in ¿i cu 15% mai pu¡in ulei decât în anul precedent. Schimbårile de destina¡ie au afectat consumul global, deoarece pre¡urile au crescut ¿i exporturile au scåzut. Având în vedere dinamica pie¡ei, produsele din floarea-soarelui au reprezentat o micå parte din volumul total, în compara¡ie cu cerealele furajere.

Marilena R|DUCU

Produc¡iile de floarea-soarelui la nivel mondial La nivel global, produc¡ia de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå la 51 milioane tone, cu 6 milioane tone mai micå decât în 2021/22. Consumul mondial de semin¡e de floarea-soarelui va fi de 53 milioane tone. Marii consumatori sunt: Rusia (15,5 milioane tone), UE (11,5 milioane tone) ¿i Ucraina (10 milioane tone). Stocurile mondiale de semin¡e de floarea-soarelui sunt estimate la 6,6 milioane tone, cu 1,4 milioane tone mai mici fa¡å de cele din 2021/22.

Marii produc\tori de floarea-soarelui

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi este prognozatå så ajungå la 22 milioane tone.

ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (6 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone); Argentina (1,5 milioane tone); Turcia (1,1 milioane tone). ºårile mari consumatoare sunt: UE (7 milioane tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,3 mil. ) ¿i Ucraina (1,2 mil). 16

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 20 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mare fa¡å de 2021/22.

ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (4,4 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone);

Argentina (1,5 milioane tone); Turcia (1,2 milioane tone). ºårile consumatoare sunt: UE (5,4 milioane tone), Rusia (2,4 mil. tone), Turcia (1,3) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). Stocurile mondiale de ulei de floarea-soarelui sunt estimate la 2,3 milioane tone. Profitul Agricol 45/2022

Pre]uri [i pie]e

Produc]iile de rapi]\ la nivel mondial Marii produc\tori de rapi]\

Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2022/2023 Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.746 milioane tone, cu 53 milioane tone mai micå fa¡å de cea din 2021/22. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.460 milioane tone, cu 44 mil. tone mai micå fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 505 de milioane de tone de orez, în scådere cu 10 mil. de tone fa¡å de 2021/22. Sorgul va ajunge la 60 milioane tone, cu 2 milioane tone mai pu¡in ca în 2021/22. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 149 milioane tone, mai mare cu 3,5 milioane tone fa¡å de cea din 2021/22.

Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2022/23, va ajunge la 85 milioane tone, mai mult cu 11 milioane tone fa¡å de anul de pia¡å 2021/22. Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 81 milioane tone, mai mare cu 6 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. Cel mai mare exportator este Canada, cu 8 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5,3 milioane tone), China (2,5 milioane tone), Japonia (2,4 milioane tone). Stocurile de semin¡e de rapi¡å vor fi de aproximativ 7 milioane tone, mai mari cu 3 milioane tone ca anul trecut. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2022/23 este evaluatå la 45 milioane tone, mai mare cu 3 mil. tone fa¡å de 2021/22.

Primii 5 mari producåtori sunt: UE (13,5 milioane tone); China (10 milioane tone); Profitul Agricol 45/2022

Canada (6 milioane tone); India (6 milioane tone); Japonia (1,3 milioane tone). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 44 milioane tone. Stocurile de ¿roturi vor atinge cam 2 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 32 milioane tone, în cre¿tere cu 3 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. ºåri mari producåtoare de ulei de rapi¡å: UE (10 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone); China (6,4 milioane tone); Canada (4,4 milioane tone); India (4 milioane tone); Japonia (1 milion tone).

Consumul mondial este de 31 milioane tone, în cre¿tere cu 2 milioane tone. Stocurile de ulei de rapi¡å sunt prognozate la 3,4 milioane tone.

Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 646 milioane tone, cu 41 milioane mai mult fa¡å de 2021/22. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 390 milioane tone, cu 35 milioane mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 85 milioane tone, cu 11 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Floarea-soarelui va ajunge la 51 milioane tone, mai micå cu 6 mil. de tone fa¡å de cea din 2021/22. Produc¡ia de arahide este estimatå la 50 milioane tone, cu 0,1 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 116,4 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 9 noiembrie 2022. 17

CULTURI

VEGETALE Situa]ia derog\rilor în UE Conform datelor oficiale ale Comisiei Europene, statele membre au beneficiat de 4.125 de autoriza¡ii de urgen¡å (derogåri) pentru utilizarea unor molecule retrase de pe pia¡å în zece ani, respectiv 2013 - 16 nov. 2022. Am precizat data fiindcå alte derogåri urmeazå så se mai acorde pânå la sfâr¿itul anului. De fapt, perioada “serioaså” a derogårilor începe în 2016, fiindcå în 2013 s-a acordat o singurå autoriza¡ie de urgen¡å (Italiei, prima beneficiarå), în 2014 niciuna, 484 ¿i Germania, cu 388. La polul opus Grecia, Belgia, Portugalia, Slovacia, iar în 2015 doar douå. se aflå Malta, cu doar 8 derogåri, Irlan- Ungaria, Croa¡ia, Olanda, Danemarca, da 17, Luxemburg 22. România se aflå în jumåtatea inferioarå a clasamentului, pe pozi¡ia 20, fiind depå¿itå de state precum Austria,

re¿terea derogårilor de la un an la altul e aproape liniarå, cu o singurå excep¡ie - anul 2019, când numårul derogårilor a fost mai mic ca în 2018. Este logic: pe måsurå ce numårul produselor de protec¡ia plantelor autorizate se reduce în Uniunea Europeanå, cre¿te numårul derogårilor pentru utilizarea unor produse ale cåror autoriza¡ii de comercializare au fost retrase ori nu au fost prelungite. Motivul e cå produsele råmase nu sunt suficiente pentru a controla, eficient, întreg spectrul de boli ale plantelor de culturå, de dåunåtori ¿i buruieni. Cele mai multe derogåri au fost acordate Italiei: 526. Urmeazå Fran¡a, cu 18

Conform AgbioCrop, la nivel mondial, pia¡a de pesticide a fost de 60,8 miliarde de dolari în 2020, din care erbicide 24,4 miliarde, insecticide 17,9, fungicide 16,6, diferen¡a fiind reprezentatå de alte ppp. Principalele pie¡e de desfacere sunt America Centralå ¿i de Sud (30%), Europa (21%), America de Nord (16%), China (11%). În România, conform AIPROM, pia¡a de pesticide a crescut de la 182,5 milioane de euro în 2012 la 392,8 milioane de euro anul trecut. Pia¡a erbicidelor e de 190,2 milioane euro, a fungicidelor 122,9 mil., insecticidelor 55,4 mil. Alte produse de protec¡ie - 24,3 mil.

ce au beneficiat de peste 100 de derogåri, de¿i suprafa¡a lor agricolå este mult mai micå în compara¡ie cu a României. Situa¡ia se schimbå înså dacå ne raportåm la numårul de derogåri acordate pentru neonicotinoide. Dintre cele 314 derogåri pentru aceste insecticide sistemice, 36 au fost acordate României. De mai multe au beneficiat doar Ungaria (40) ¿i Belgia (37). Irlanda, Cipru, Luxemburg ¿i Malta nu au solicitat nicio derogare pentru neonicotinoide ¿i doar 15 state (inclusiv România) au primit cinci sau mai multe derogåri. Înså, la fel ca în cazul altor substan¡e ce rezolvå probleme pentru care nu existå solu¡ii, numårul derogårilor pentru neonicotinoide este în cre¿tere. 49 de autoriza¡ii de urgen¡å au fost utilizate pentru anul în curs ¿i 4 au fost deja solicitate ¿i aprobate pentru 2023. Profitul Agricol 45/2022

CULTURI VEGETALE Derogårile primite de cele 27 de state membre Numår Numår Stat derogåri derogåri membru (total) neonicotinoide Austria 323 20 Belgia 213 37 Bulgaria 41 3 Cehia 70 17 Cipru 27 0 Croa¡ia 116 4 Danemarca 104 17 Estonia 24 9 Finlanda 100 18 Fran¡a 484 4 Germania 388 12 Grecia 285 3 Irlanda 17 0 Italia 526 15 Letonia 96 23 Lituania 63 12 Luxemburg 22 0 Malta 8 0 Olanda 112 2 Polonia 37 18 Portugalia 203 4 România 46 36 Slovacia 179 5 Slovenia 80 4 Spania 337 8 Suedia 69 3 Ungaria 155 40 Total 4125 314 Numårul total al derogårilor acordate de Comisia Europeanå An Nr. derogåri 2013 1 2014 0 2015 2 2016 279* 2017 641 2018 688 2019 588 2020 684 2021 706 2022 642 Total ** 4.231 * Douå dintre derogårile din 2016 sunt datate, probabil, eronat, una în 1981, cealaltå în 1980. **Numårul total al derogårilor îl excede cu 106 pe cel din situa¡ia derogårilor acordate statelor membre, fiindcå sunt incluse trei state nemembre: Marea Britanie, care a påråsit Uniunea la finalul anului 2020, a beneficiat de 60 de derogåri; Norvegia ¿i Islanda au statut special în rela¡ia cu UE, astfel cå Norvegia a beneficiat de 41 de derogåri, între 2018-2022 inclusiv, iar Islanda de 5 derogåri, toate acordate anul acesta. Profitul Agricol 45/2022

De ce se dau atât de multe derogåri? Situa¡ia derogårilor poate fi comparatå cu a ordonan¡elor de urgen¡å. Ordonan¡ele au fost gândite chiar pentru situa¡ii de urgen¡å. Numårul lor nu ar fi trebuit så-l depå¿eascå pe cel al degetelor de la mânå. ªi a¿a a fost, în primii ani de dupå 1989. Ulterior, înså, lucrurile au deviat complet de la cursul firesc ¿i s-a ajuns la cifre de ordinul sute de oug anual. Recordul a fost stabilit în anul 2000, de Guvernul Isårescu, cu 297 de oug. Tot a¿a cum ordonan¡ele de urgen¡å date pe bandå rulantå sunt nocive pentru democra¡ie, derogårile (autoriza¡iile de urgen¡å) sunt nocive pentru bunul mers al agriculturii. Da, sunt necesare, dar nu rezolvå problemele sistemice, pe termen lung, ci doar acoperå, par¡ial, nevoi stringente. Pe de o parte, derogåri nu se acordå pentru toate produsele scoase de la comercializare în UE, ci doar pentru acelea pentru care nu existå substitute. De multe ori înså, acestea din urmå nu sunt la fel de eficiente ca produsele interzise. A¿a se face cå, de pildå, fermierii români au fost obliga¡i så aplice deja, toamna aceasta, trei-patru sau chiar mai multe tratamente insecticide în culturile de cereale, pentru a ¡ine sub control, cât de cât, atacul de mu¿te. În anii anteriori era suficient un singur tratament. Asta înseamnå: mai multe treceri, cheltuieli mai mari, consum de combustibil crescut, poluare mai multå, impact crescut pe mediu, apari¡ia fenomenului de rezisten¡å la organismele de dåunare. Pe de altå parte, chiar dacå se acordå derogåri, nu e ca ¿i când produsele ar exista în stocurile distribuitorilor, gata så fie preluate de fermieri. Dupå cum spunea Vasile Iosif, pre¿edintele AIPROM, la evenimentul aniversar (de 20 de ani) al organiza¡iei: “E o problemå pentru companii så

ofere în timp util produse care au fost retrase, pentru ca apoi så reintre în circuitul comercial, prin derogare. De exemplu, FMC a adus neonicotinoide cu avionul tocmai din Brazilia”. Comisia Europeanå insistå cu alternativele organice. Iar industria de ppp investe¿te masiv în produse biologice, în digitalizare ¿i agriculturå de precizie, în economie circularå, educa¡ie. Dar nu se pot oferi, peste noapte, noi (¿i eficiente) solu¡ii la toate problemele întâmpinate de fermieri. Inova¡ia este de lungå duratå ¿i foarte costisitoare: 50 de dolari/minut, timp de 11 ani, pentru un produs fitosanitar. Firesc, costurile trebuie recuperate. Or, prin interzicerea produselor de protec¡ie pe bandå rulantå, companiile nu mai ajung så-¿i recupereze investi¡iile. ªi atunci, multe renun¡å så mai lanseze produse noi în Europa, din pricina restric¡iilor prea mari ¿i a riscurilor aferente. Conform publica¡iei “The Pesticide Manual”, la nivel global sunt autorizate circa 920 de substan¡e active. Majoritatea au fost interzise de UE ¿i doar 277 mai sunt aprobate pentru utilizare. Iar în Romania sunt aprobate doar 198. Procesul de interzicere a unor substan¡e active continuå în ritm mai sus¡inut decât cel al introducerii unor molecule noi. De exemplu, în 2021 au fost interzise 20 de molecule ¿i doar 13 noi au intrat în circuitul comercial. Tendin¡a generalå în ceea ce prive¿te numårul de molecule care intrå în dezvoltare a fost în scådere începând cu anul 2000, anun¡å AIPROM. La nivel global, 5 companii de cercetare ¿i dezvoltare produc jumåtate din numårul actual de ingrediente active în curs de dezvoltare în întreaga industrie, cu 27 de ingrediente dintr-un total de 67. Alte 17 produse se aflå în prezent în curs de dezvoltare în cadrul companiilor japoneze ¿i încå 23 de produse la alte companii, în special în China.

Robert VERESS 19

CULTURI VEGETALE

Campanie de toamn\ reu[it\ în Satu Mare În agricultura din Satu Mare, în luna noiembrie, semnele sunt foarte bune pentru culturile de toamnå, îndeosebi la rapi¡å. A fost umiditate în sol, au fost condi¡ii bune de pregåtire a patului germinativ, însåmân¡area a mers bine, iar acum plantele ¿i-au luat avânt. Ploile au venit la timp.

Ioan Cioltåu, directorul Direc¡iei Agricole Jude¡ene Satu Mare, a explicat cå rapi¡a se apropie de mårimea verzei la recoltare. A evoluat bine încå de la început. A avut o germina¡ie reu¿itå, fiindcå a fost apå în påmânt, iar acum nu se mai opre¿te din cre¿tere. Rapi¡a se dezvoltå excelent, fiindcå au fost ploi înainte de a fi semånatå, dar ¿i dupå aceea. Speran¡a fermierilor este så nu aparå tija floralå. O asemenea situa¡ie nu este doritå înaintea iernii. Se ¿tie cå plantele dacå sunt prea dezvoltate au risc mare de înghe¡, în caz cå vin gerurile mari. “Fa¡å de varå acestui an, când seceta extremå a fåcut ravagii, a urmat o îndreptare a vremii în toamnå. S-a fåcut umiditatea în sol atât cât så poatå germina culturile ¿i så evolueze bine. Fermierii au fåcut tratamentele necesare pentru protec¡ia plantelor. Nu sunt pericole mari în agricultura din Satu Mare, în acest moment. Vom vedea ce ne aduce vremea în urmåtoarele såptåmâni”, a spus Cioltåu. Grâul a råsårit ¿i este foarte frumos. În anul agricol 2022 - 2023, sunt semånate 22 de mii de hectare de rapi¡å ¿i 36.000 de hectare de grâu. Totu¿i, fermierii se plâng cå a apårut Phoma. 20

“Au început så fie atacate frunzele la rapi¡å, så fie afectate de aceastå boalå. Sunt unele amenin¡åri ¿i cu Melinghete, dar fermierii ¿tiu så aplice tratamentele, totul este sub control. Campania agricolå de toamnå s-a desfå¿urat în condi¡ii prielnice. Putem spune cå sunt semne bune în agricultura din Satu Mare, în aceastå toamnå. Asta pentru cå fermierii ¿tiu så aplice tehnologie înaltå, au experien¡å”, a mai spus Cioltåu.

Fermierii se tem de secetå ¿i înghe¡ Totu¿i, marea problemå nerezolvatå în Satu Mare este lipsa sistemului de iriga¡ii, de aceea seceta extremå din vara acestui an, din lunile iulie ¿i august, a devastat culturile de porumb ¿i de floarea-soarelui. “A fost foarte greu. Nu ¿tim ce ne va rezerva vremea în lunile urmåtoare, iar fermierii se tem cel mai mult de secetå. Nu vor så treacå prin ce au trecut în varå, când au avut pierderi foarte mari. Ei folosesc såmân¡å de calitate, tratatå corespunzåtor, iar culturile sunt sånåtoase, se dezvoltå bine. Tehnologiile sunt scumpe ¿i nu î¿i permit så dea gre¿ cu nimic”, este de pårere Cioltåu.

În 2022, produc¡iile au fost foarte mici la porumb ¿i floarea-soarelui: o treime din ce se ob¡inea într-un an normal. Seceta ¿i ar¿i¡a au ars plantele. “Foarte greu ne-am descurcat nu numai noi, oamenii, ci ¿i culturile. S-au uscat în câmp pur ¿i simplu. Fermierii nu au putut face nimic. Nu au cum så lupte cu seceta”, a mai subliniat Cioltåu. În luna noiembrie, speran¡ele sunt mari, iar perspectivele sunt optimiste, mai ales de când au început ploile. Astfel, din septembrie ¿i pânå în noiembrie, au fost aproape 300 de litri pe metru påtrat. Este bine. Numai în septembrie au fost 180 de litri. Acum, se poate intra în câmp, se poate recolta, ara, semåna, de¿i toate aceste lucråri au fost finalizate. Speran¡ele în agricultura din Satu Mare sunt bune, numai så nu aparå surprize, în ceea ce prive¿te fenomenele extreme: secetå ¿i înghe¡. “Am reu¿it så ne facem temele. Mai departe sigur suntem la mâna naturii, pânå când vom reu¿i så ne dezvoltåm un sistem de iriga¡ii în agriculturå. Totu¿i, speråm så facem fa¡å la orice surprizå ar apårea”, a conchis Ioan Cioltåu.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 45/2022

CULTURI VEGETALE

Covor vegetal pragmatic doar pentru fermierii americani dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Dacå este vorba de pragmatism, så începem cu cel american! (informa¡iile prezentate în acest articol provin din surse transatlantice.) Plantele apar¡inând unei singure specii sau semånate în amestec sunt considerate culturi de acoperire atunci când sunt folosite pentru protejarea solului ¿i refacerea fertilitå¡ii lui, în perioadele în care culturile principale nu ocupå terenul. În func¡ie de numårul de specii ¿i de proprietå¡ile lor, culturile de acoperire pot reduce eroziunea, compactarea, îmburuienarea, popula¡iile de dåunåtori, frecven¡a bolilor, dar pot ¿i måri con¡inutul de materie organicå ¿i de azot din sol, atrag polenizatorii, constituie habitate pentru organismele benefice, måresc permeabilitatea ¿i viteza de drenare, dar ¿i capacitatea pentru apå a solului ¿i-i îmbunåtå¡esc structura. Utilizarea culturilor de acoperire (cover crops) a devenit o verigå tehnologicå din ce în ce mai folositå de fermierii din întreaga lume, indiferent de sistemul de produc¡ie, de la cele cu intråri reduse la cele cu intensificare ecologicå, deoarece se pot reduce cheltuielile fårå a fi afectatå produc¡ia în mod semnificativ. Culturile de acoperire sunt indispensabile în agricultura integratå, care le folose¿te cel mai mult, deoarece se pot reduce inputurile de sintezå (îngrå¿åminte ¿i produse pentru protec¡ia plantelor), lucrårile solului, pe seama proceselor biologice din sol ¿i plantå. Pentru fermierii care înva¡å mai ales din gre¿elile proprii sau ale vecinilor, culturile de acoperire nu par întotdeauna foarte atrågåtoare. Fermierii americani au nevoie de 4-5 ani pânå reu¿esc så op22

timizeze utilizarea culturilor de acoperire. Asta ¿i datoritå faptului cå au la dispozi¡ie mult prea multe informa¡ii de la universitå¡i ¿i de la serviciile de extensie. De aceea, o solu¡ie pertinentå ar fi angajarea unui consultant care cunoa¿te foarte bine ce se petrece la nivel local. În Profitul Agricol încercåm så suplinim par¡ial acest lucru. ª i iatå cam ce informa¡ii am putea da fermierilor care ar dori så semene culturi de acoperire: l Måri¡i treptat suprafa¡a cu covor vegetal, ca så învå¡a¡i pe parcurs så rezolva¡i problemele care apar. l Începe¡i din luna martie så vå pregåti¡i pentru înfiin¡area culturilor în toamnå. l Folosi¡i numai såmân¡å de la speciile ¿i soiurile special selectate pentru scopul pe care dori¡i så îl atinge¡i. În func¡ie de ce obiective ave¡i, pute¡i alege 4 tipuri de covor vegetal: l Leguminoasele sunt cele mai numeroase specii folosite în covor, utilizate pentru îmbogå¡irea solului în azot prin fixarea simbioticå, iar în amestec cu gramineele previn eroziunea. Nu concureazå eficient buruienile ¿i produc materia organicå.

Cruciferele sunt utilizate pentru absorb¡ia unor cantitå¡i mari de nutrien¡i, în special azot. Semånate toamna, speciile de crucifere produc o biomaså mare care måre¿te cantitatea de materia organicå din sol. Secretå substan¡e alelopatice care afecteazå popula¡ii de microorganisme. l Gramineele produc cantitå¡i mari de materie organicå ¿i eliminå buruienile. Având con¡inut mare de carbon, blocheazå azotul fixat de leguminoase. l Specii dicotile, neleguminoase, fisureazå solul ¿i distrug buruienile.

În func¡ie de momentul înfiin¡årii, covoarele vegetale se împart în: l Plante perene - de¿i plantele perene pot tråi mul¡i ani fårå a fi nevoie så fie resemånate, este important så se distrugå în timpul recoltårii pentru a preveni transformarea lor în buruieni. l Anuale de varå - culturi de acoperire care sunt însåmân¡ate primåvara sau vara ¿i sunt, de obicei, sensibile la frig, iar plantele înghe¡ate pot råmâne ca mulci în timpul iernii. l Anuale de iarnå - aceste culturi de acoperire sunt de obicei plantate toamna ¿i de¡in suficientå biomaså pentru a proteja solul la temperaturi scåzute.

Profitul Agricol 45/2022

CULTURI VEGETALE

Holde Agri ar putea ajunge la 25.000 ha în 2023 Fondul de investi¡ii românesc Holde Agri a luat fiin¡å în 2018, când a achizi¡ionat o fermå de 2.800 ha în jude¡ul Teleorman ¿i va ajunge la 12.300 ha la 31 decembrie 2022, dupå ce, un an în urmå, suprafa¡a era de 8.496 ha. În 2018, Holde Agri î¿i propunea så ajungå la 20.000 ha de culturå vegetalå pânå în 2028. Înså, conform bilan¡ului prezentat azi, ¡inta ar putea fi deja depå¿itå chiar de anul viitor. Suprafa¡a este cvasi-total arendatå, dar fondul va cre¿te ¿i investi¡iile în achizi¡ii de terenuri, urmând så de¡inå 15-25% din suprafa¡å în proprietate.

ânå în prezent, fondul ¿i-a extins portofoliul prin achizi¡ia a patru ferme în trei jude¡e: Teleorman, Cålåra¿i ¿i Dâmbovi¡a. Înså, conform planului de dezvoltare pânå în 2027, prezentat de pre¿edintele Iulian Cârciumaru (foto), directorul executiv Liviu Zågan, directorul financiar Adrian Pîrciu ¿i directorul de investi¡ii, Robert Lisenche, extinderea pe mai departe se va face ¿i prin poten¡iale fuziuni cu companii ce administreazå suprafe¡e comparabile cu ale Holde Agri. Sunt în curs de finalizare alte preluåri, care ar duce suprafa¡a lucratå la 15.000 ha. “Planul nostru prevede cå în 2023 vom recolta de pe 15.000 ha”, a precizat Zågan. Înså pre¿edintele Cârciumaru a dat de în¡eles cå existå discu¡ii destul de avansate pentru o fuziune cu o firmå de¡inåtoare a 10.000 ha, astfel cå totalul

Profitul Agricol 45/2022

Iulian Cârciumaru, pre[edinte Holde Agri

ar putea fi 25.000 ha, pânå la finele anului viitor. Noua ¡intå de cre¿tere, pe urmåtorii cinci ani, este intervalul 30.000-50.000 ha. Zågan afirmå cå este nevoie, în pia¡å, de câ¡iva competitori de talia Al Dahra (56.000 ha), înså Cârciumaru a nuan¡at, considerând cå dimensiunea maximå a suprafe¡elor administrate va fi stabilitå în momentul în care se va constata cå o nouå extindere nu ar mai produce acela¿i randament pe care l-au generat achizi¡iile anterioare. Un alt salt va fi fåcut ¿i prin extinderea zonalå. Pânå în prezent, Holde ¿ia extind portofoliul strict în sudul ¡årii, având grijå ca cele patru ferme så fie relativ aproape una de cealaltå. Un motiv important este påstrarea unei structuri comune de management agrotehnic. Un alt motiv este faptul cå parcul de ma¿ini ¿i utilaje este gândit ¿i dimensionat pentru a fi exploatat la maxim, prin utilizarea acelora¿i tractoare, combine etc. în toate fermele. Înså, în perioada urmåtoare, va fi anun¡atå extinderea într-o altå regiune din ¡arå (nu a fost nominalizatå, actele nefiind încå perfectate). Aceasta înseamnå o nouå echipå de management ¿i noi achizi¡ii de utilaje. În acest moment, parcul cuprinde 5 tractoare ¿enilate de peste 600 CP, 12 de 350-400 CP cu ro¡i sau ¿enile, 11

combine ¿enilate de peste 500 CP ¿i hedere cu lå¡imea de lucru de 12 m, 4 autopropulsate cu lå¡imea de lucru de 36 m, 4 distribuitoare de îngrå¿åminte cu lå¡imea de lucru de 36 m, 5 semånåtori de påioase cu lå¡imea de lucru de 12 m, 6 semånåtori de prå¿itoare cu lå¡imea de lucru 12 m, 5 cultivatoare cu lå¡imea de lucru de 6 m, 2 pluguri (folosite doar sporadic, tehnologia fiind gânditå pentru minimum till sau no till), 5 seturi de discuri u¿oare ¿i grele cu lå¡imea de lucru de 12 m, un utilaj pentru compostare, alte utilaje ¿i mijloace de transport. Principala activitate este cultura vegetalå clasicå, dar existå ¿i suprafe¡e lucrate în sistem organic. Produc¡iile medii pe cele patru ferme ale principalelor culturi clasice sunt: grâu 6,4 t/ha în 2021, 5,6 t/ha în 2022, rapi¡å 3,6 t/ha ¿i 3 t/ha, porumb 2,8 t/ha ¿i 4 t/ha, floarea-soarelui 1,9 t/ha ¿i 2,4 t/ha. Randamentul slab de la porumb este explicat de Zågan prin lipsa iriga¡iilor, în condi¡iile succedårii unor ani nefavorabili culturii în loca¡iile respective. Holde Agri irigå în prezent doar 300 de ha, în urma unor investi¡ii proprii cap-coadå, pe fondul absen¡ei infrastructurii principale de iriga¡ii. Iriga¡iile au dus ¿i la diversificarea portofoliului de produse, prin introducerea produc¡iei de cartofi pentru cips, deocamdatå pe o suprafa¡å de 50 ha. Extinderea suprafe¡ei irigate face parte din planurile de viitor, alåturi de cre¿terea capacitå¡ii de depozitare, care se va cifra curând (dupå finalizarea lucrårilor începute) la 25.000 de tone. Holde Agri Invest va încheia anul cu un profit estimat de 13,7 milioane lei (1.232 lei/ha), în cre¿tere de 9,486 milioane anul trecut (1.117 lei/ha). Î¿i propune så-¿i tripleze capitalizarea, ajungând la 100 de milioane de euro, prin listarea pe Burså.

Robert VERESS 23

§ ªÇw Çm 0Çª §0 y

ALEGEREA HIBRIZILOR hȌȺǞƊȁƵ mȌȲǐƵȌɐ ‫ ى‬XȁȺɈǞɈɐɈɐǶ ªß mX²‫ ة‬IȲƊȁɌƊ

m0J0ÄX w X wÇmÄX RX ªXðX !ȲǞɈƵȲǞǞǶƵ ȯƵ ƦƊɹƊ ƧƌȲȌȲƊ ȁƵ ƊǶƵǐƵǿ ǘǞƦȲǞɹǞǞ ƮƵ ȯȌȲɐǿƦ ȲƌǿƓȁ‫ ة‬Ǣȁ ƧȌȁɈǞȁɐƊȲƵ‫ ة‬ȺǞǿȯǶƵ‫ خ‬JȲƊɌǞƵ ȲǞɈǿɐǶɐǞ ȺɐȺɌǞȁɐɈ ƊǶ ȯȲȌǐȲƵȺƵǶȌȲ ǐƵȁƵɈǞƧƵ‫ ة‬Ɗɐ ƊȯƌȲɐɈ ȯƵ ȯǞƊɌƌ ǘǞƦȲǞɹǞ ǞȁȌɨƊɈȌȲǞ‫ خ‬0ȺɈƵ ȁȌȲǿƊǶ Ⱥƌ ȁƵ ƊǶƵǐƵǿ ǘǞƦȲǞɹǞǞ Ǣȁ ǏɐȁƧɌǞƵ ƮƵ ƧȌǿȯȌȲɈƊǿƵȁɈɐǶ ƊƧƵȺɈȌȲƊ Ǣȁ ƮǞǏƵȲǞɈƵ ƧȌȁƮǞɌǞǞ ƮƵ ƧɐǶɈɐȲƌ‫ ة‬Ǣȁ ǿƌȺɐȲƊ Ǣȁ ƧƊȲƵ ƊƧƵɂɈǞƊ ǢɂǞ ƮȌɨƵƮƵȺƧ Ƶ˛ƧǞƵȁɌƊ ƮƵ ǶƊ ɐȁ Ɗȁ ǶƊ ƊǶɈɐǶ‫ ة‬ƮƵ ǶƊ Ȍ ȲƵǐǞɐȁƵ ǶƊ ƊǶɈƊ ɂǞ Ǣȁ ƧƊƮȲɐǶ ƮǞɨƵȲȺƵǶȌȲ ǶȌɈɐȲǞ ƵɮȯƵȲǞǿƵȁɈƊǶƵ‫§ خ‬Ƶ ƮƵ ƊǶɈƌ ȯƊȲɈƵ‫ ة‬ƵȺɈƵ ǞȁƮǞƧƊɈƌ ƊǶƵǐƵȲƵƊ ǿƊǞ ǿɐǶɈȌȲ ǘǞƦȲǞɹǞ Ǣȁ ƊƧƵǶƊɂǞ ɈǞǿȯ‫ ة‬ȯƵȁɈȲɐ Ɗ ǿǞȁǞǿǞɹƊ ƵǏƵƧɈƵǶƵ ǏƊƧɈȌȲǞǶȌȲ ƧǶǞǿƊɈǞƧǞ ȁƵǏƊɨȌȲƊƦǞǶǞ‫خ‬

ßƊǶȌƊȲƵƊ ƊǐȲȌȁȌǿǞƧƌ Ɗ ǘǞƦȲǞɹǞǶȌȲ ƮƵ ȯȌȲɐǿƦ ɌǞȁƵ ƮƵ ǿƊǞ ǿɐǶɈƵ ƧȲǞɈƵȲǞǞ‫ خ‬ XƵȲƊȲǘǞɹƊȲƵƊ ƧȲǞɈƵȲǞǞǶȌȲ ɂǞ ƊǶƵǐƵȲƵƊ ȌȯɈǞǿƌ §ª0! !XÀ À0 RX ªXðXm ª ÄXy0 (0 w X wÇmÀ0 !ªXÀ0ªXX ºǞ ƊȁɐǶ ƊƧƵȺɈƊ‫ ة‬ȯȲƵƧȌƧǞɈƊɈƵƊ ǘǞƦȲǞɹǞǶȌȲ Ɗ ȯɐɈɐɈ ˛ ƵɨƊǶɐƊɈƌ ȯƵ ƦƊɹƊ ɐȁƵǞ ȯǶƊǯƵ ǶƊȲǐǞ ƮƵ ƵȯȌƧǞ ƮƵ Ǣȁ˜ȌȲǞȲƵ ɂǞ ƮƵ ȺɈƊƮǞǞ ƮƵ ǿƊɈɐȲǞɈƊɈƵ ǶƊ ȲƵƧȌǶɈƊȲƵ‫ خ‬JȲɐȯƊ ƮƵ ȯȲƵƧȌƧǞɈƊɈƵ Ɗ ɐȁɐǞ ǘǞƦȲǞƮ ǞȁƮǞƧƌ ƮɐȲƊɈƊ ȯƵȲǞȌƊƮƵǞ ƮƵ ɨƵǐƵɈƊɌǞƵ‫ ة‬ƧƊȲƵ Ǟȁ˜ɐƵȁɌƵƊɹƌ ȯȲȌƮɐƧɌǞƊ ǿƵƮǞƵ ˛ȁƊǶƌ‫\ خ‬ȁ ƧȌȁƮǞɌǞǞ ɈƵȲǿǞƧƵ ɂǞ ǘǞƮȲǞƧƵ ȌȯɈǞǿƵ‫ ة‬ɐȁ ǘǞƦȲǞƮ ɈƊȲƮǞɨ ƧƊȯɈƵƊɹƌ ǶɐǿǞȁƊ ȺȌǶƊȲƌ ǿƊǞ ǿɐǶɈ ɈǞǿȯ ٌ ɂǞ‫ ة‬ƮƵƧǞ‫ ة‬ȯȲƵɹǞȁɈƌ ɐȁ ȯȌɈƵȁɌǞƊǶ ƮƵ ƦǞȌǿƊȺƌ ȺɐȯƵȲǞȌȲ‫ خ‬ mƊ ȯȌȲɐǿƦɐǶٌƦȌƊƦƵ‫ ة‬ɐȁ ȯɐȁƧɈ ƮƵ ɐǿǞƮǞɈƊɈƵ Ɗ ƦȌƦɐǶɐǞ ƮƵɈƵȲǿǞȁƌ ǢȁɈȲƵ ‫ ׀‬ɂǞ ‫ ׅة׃‬ȱ‫ش‬ǘƊ ȯƵ ȯɐȁƧɈɐǶ ƮƵ ɈƊȲƮǞɨǞɈƊɈƵ‫ ة‬Ǣȁ ǏɐȁƧɌǞƵ ƮƵ ƧȌȁƮǞɌǞǞǶƵ ƮƵ ƧɐǶɈɐȲƌ‫ خ‬mƊ ȯȌȲɐǿƦɐǶ ȺǞǶȌɹ‫ ة‬ƵǶ ƵȺɈƵ ƮƵ ƧƧƊ ׂ ȱ‫ش‬ǘƊ ȯƵ ȯɐȁƧɈɐǶ ƮƵ ƧȌȁɌǞȁɐɈ ƮƵ ȺɐƦȺɈƊȁɌƌ ɐȺƧƊɈƌ‫\ خ‬ȁ ƧȌȁƮǞɌǞǞ ɈƵȲǿǞƧƵ ǿƊǞ ǶǞǿǞɈƊɈǞɨƵ‫ ة‬ ƊƧƵȺɈ ƊɨƊȁɈƊǯ ȁɐ ȺƵ ǿƊǞ ǿƊȁǞǏƵȺɈƌ‫ خ‬ȺƵƧƵɈƌ ǶƊ ˛ȁƊǶ ƮƵ ɨƵǐƵɈƊɌǞƵ ɈǞȁƮƵ Ⱥƌ ƊǏƵƧɈƵɹƵ ǘǞƦȲǞɹǞǞ ǿƊǞ ɈƊȲƮǞɨǞ‫خ‬ ²ɈƊƮǞɐǶ ƮƵ ǿƊɈɐȲǞɈƊɈƵ ǶƊ ȲƵƧȌǶɈƊȲƵ ƊǏƵƧɈƵƊɹƌ ƧǘƵǶɈɐǞƵǶǞǶƵ ƮƵ ɐȺƧƊȲƵ ɂǞ ȯȲȌƮɐƧɌǞƊ ǿƵƮǞƵ ȁƵɈƌ ȯƵȁɈȲɐ ƧƊȲƵ ɨƊ ˛ ȯǶƌɈǞɈ ȯȲȌƮɐƧƌɈȌȲɐǶ‫ خ‬ \ȁ ƧƵ ȯȲǞɨƵɂɈƵ ȯȲȌƧƵȁɈƵǶƵ ƮƵ Ⱥ‫خ‬ɐ‫ خ‬ǶƊ ȲƵƧȌǶɈƊȲƵ‫ ة‬ƵǶƵ ƮǞƧɈƵƊɹƌ ȁǞɨƵǶɐǶ ƵȁƵȲǐƵɈǞƧ ɂǞ ƧƊǶǞɈƊɈƵƊ ǢȁȺǞǶȌɹƌȲǞǞ ȯȌȲɐǿƦɐǶɐǞ ǏɐȲƊǯƵȲ‫ خ‬yǞɨƵǶɐȲǞǶƵ ȯȲƵƊ ǿǞƧǞ ƮǞǿǞȁɐƵƊɹƌ Ƶ˛ƧǞƵȁɌƊ ǞȁǐƵȲƌȲǞǞ‫ خ‬XȁɨƵȲȺ‫ ة‬ƵɮƧƵȺɐǶ ƮƵ ƊǿǞƮȌȁ ‫ـ‬ƧȌȁȺƵƧǞȁɌƌ Ɗ ȺɐȯȲƊƧȌƊƧƵȲǞǞ‫ ف‬ȯȲȌɨȌƊƧƌ ƊƧǞƮȌɹƊ‫§ خ‬ɐȁƧɈɐǶ ƮƵ ƧȌǿȯȲȌǿǞȺ ȺƵ Ɗ˜ƌ ǢȁɈȲƵ ‫ ׀׃‬ɂǞ ‫ ڭ ׅ׃‬Ⱥ‫خ‬ɐ‫شخ‬ȯǶƊȁɈƌ ǢȁɈȲƵƊǐƌ‫ خ‬ \ȁ ǐƵȁƵȲƊǶ‫ ة‬ȯȲƵƧȌƧǞɈƊɈƵƊ ȌǏƵȲƌ Ȍ ˜ƵɮǞƦǞǶǞɈƊɈƵ Ɗ ƵȯȌƧǞǶȌȲ ƮƵ ȲƵƧȌǶɈƊȲƵ‫ ة‬ ȯȌȺǞƦǞǶǞɈƊɈƵƊ ǐƵȺɈǞȌȁƌȲǞǞ ȲƵȺɈɐȲǞǶȌȲ ɨƵǐƵɈƊǶƵ Ǣȁ ƧȌȁƮǞɌǞǞ ƦɐȁƵ‫ ة‬ ȯȲǞȁƮƵȲƵƊ Ʀɐȁƌ Ɗ ƧɐǶɈɐȲǞǞ ɐȲǿƌɈȌƊȲƵ ‫ـ‬ƮǞȁ ɈȌƊǿȁƌ‫ ف‬ɂǞ ɐȁ ƧȌȁɈȲȌǶ Ƶ˛ƧǞƵȁɈ ƊǶ ƧƊǶǞɈƌɌǞǞ ˛ɈȌȺƊȁǞɈƊȲƵ Ɗ ȲƵƧȌǶɈƵǞ‫ خ‬ÀȌƧƊȲƵƊ ɂǞ ǢȁƧȌȲȯȌȲƊȲƵƊ ȲƵȺɈɐȲǞǶȌȲ ɨƵǐƵɈƊǶƵ‫ ة‬ƧƊȲƵ ƧȌȁɈȲǞƦɐǞƵ ǶƊ ƧƊǶǞɈƊɈƵƊ ˛ɈȌȺƊȁǞɈƊȲƌ‫ ة‬ƮƵɨǞȁ ǿƊǞ ƧȌǿȯǶǞƧƊɈƵ ȌƮƊɈƌ Ƨɐ ƧȲƵɂɈƵȲƵƊ ȯȲȌƦƊƦǞǶǞɈƌɌǞǞ ȯȲƵƧǞȯǞɈƊɌǞǞǶȌȲ‫ ة‬Ǣȁ ȁȌǞƵǿƦȲǞƵ‫خ‬ §ȲƵƧȌƧǞɈƊɈƵƊ ǘǞƦȲǞɹǞǶȌȲ ƊǶƵɂǞ ɈȲƵƦɐǞƵ Ⱥƌ ȯƵȲǿǞɈƌ ȲƵƧȌǶɈƊȲƵƊ ǶƊ ǿƊɈɐȲǞɈƊɈƵ ǢȁƊǞȁɈƵ ƮƵ ‫ ׁ׃‬ȌƧɈȌǿƦȲǞƵ‫ ة‬ǶƊ ɐȁ ȁǞɨƵǶ ƮƵ ɐǿǞƮǞɈƊɈƵ Ɗ ƦȌƦɐǶɐǞ ƧɐȯȲǞȁȺ ǢȁɈȲƵ ‫ ׃׃‬ɂǞ ׂ‫\ خڭ ׅ‬ȁ ˛ȁƵ‫ ة‬ȯȲƵƧȌƧǞɈƊɈƵƊ ȯȌƊɈƵ ˛ ǏȌǶȌȺǞɈƌ ɂǞ ƧƊ ǿƵɈȌƮƌ ƮƵ ƵɨǞɈƊȲƵ Ɗ ȯƵȲǞȌƊƮƵǶȌȲ ƮƵ ƮƵ˛ƧǞɈ ǘǞƮȲǞƧ‫ ة‬ƮƵ ǶƊ ȺǏƓȲɂǞɈɐǶ ɨƵǐƵɈƊɌǞƵǞ‫ خ‬

&$03$1,( ),1$1«$7i CU SPRIJINUL UNIUNII EUROPENE

!ȌȁɌǞȁɐɈɐǶ ƊƧƵȺɈƵǞ ƧƊǿȯƊȁǞǞ ƮƵ ȯȲȌǿȌɨƊȲƵ ȲƵȯȲƵɹǞȁɈƌ ƮȌƊȲ ȯɐ !ƵȲƧƵɈƊȲƵ ‫ـ‬ª0 ‫ف‬ȁɐ Ǣ

§ª (Ç!ÄXXm0 w0(XX ! y²À yÀ0 \y²0 wy w ªh ªÇÀ ßƊǶȌȲǞ˛ƧƊȲƵƊ ƵƧȌȁȌǿǞƧƌ Ɗ ɐȁƵǞ ȺȌǶƵ ƮƵ ȯȌȲɐǿƦ ƵȺɈƵ ȺɈȲƓȁȺ ǶƵǐƊɈƌ ƮƵ ȲƊȁƮƊǿƵȁɈɐǶ ƊƧƵȺɈƵǞƊ Ʈɐȯƌ ȺƧƌƮƵȲƵƊ ƧǘƵǶɈɐǞƵǶǞǶȌȲ ƮƵ ɐȺƧƊȲƵ‫ ة‬ ƮƵȌƊȲƵƧƵ Ƨɐ ƵɮƧƵȯɌǞƊ ƮƵȁȺǞɈƌɌǞǞ ƮƵ ȺƵǿƌȁƊɈ‫ ة‬ƧȌȺɈɐȲǞǶƵ ƮƵ ȌȯƵȲƊȲƵ ȁɐ ɌǞȁ ƮƵ ǘǞƦȲǞɹǞ‫! خ‬ȌȁȺɈƊȁɌƊ ȯȲȌƮɐƧɌǞǞǶȌȲ ǿƵƮǞǞ ٌ ƧƊȲƵ ȲƵƮɐƧƵ ǶƊ ǿǞȁǞǿɐǿ ƵǏƵƧɈƵǶƵ ƧǶǞǿƊɈǞƧƵ ٌ ƮƵȯǞȁƮƵ ƮƵ ƊǶƵǐƵȲƵƊ ɐȁȌȲ ǘǞƦȲǞɹǞ Ƨɐ ȯȲƵƧȌƧǞɈƌɌǞ ƊƮƵƧɨƊɈƵ ɂǞ ȲƵɹǞȺɈƵȁɌǞ ǶƊ ƧƌƮƵȲƵ‫ خ‬²ƧǘǞǿƦƌȲǞǶƵ ƦȲɐɂɈƵ ƮƵ ɈƵǿȯƵȲƊɈɐȲƌ‫ ة‬ƊȯȌȲɈɐǶ ƮƵ Ɗȯƌ‫ ة‬ǢȁƧƌȲƧƌɈɐȲƊ ƮƵ ƊǐƵȁɌǞ ȯƊɈȌǐƵȁǞ ɂǞ ɈƵǘȁȌǶȌǐǞƊ ƮƵ ȯȲȌƮɐƧɌǞƵ ƵɮȯǶǞƧƌ ɂǞ ƵǶƵ ƮǞǏƵȲƵȁɌƵǶƵ ƮƵ ȲƊȁƮƊǿƵȁɈ ƮƵ ǶƊ ɐȁ Ɗȁ ǶƊ ƊǶɈɐǶ ɂǞ ƮƵ ǶƊ Ȍ ɹȌȁƌ ǶƊ ƊǶɈƊ‫ ة‬ǢȁȺƌ ȺɐȁɈ ǿƊǞ ƮǞ˛ƧǞǶ ƮƵ ƮƵǿȌȁȺɈȲƊɈ‫ خ‬ªƵǐɐǶƊȲǞɈƊɈƵƊ ȲƵɹɐǶɈƊɈƵǶȌȲ ƮƵ ȯȲȌƮɐƧɌǞƵ ɈȲƵƦɐǞƵ ƵɨƊǶɐƊɈƌ‫ ة‬ƊɂƊƮƊȲ‫ ة‬ȯȲǞȁ ƧȌǿȯƊȲƊɌǞǞ ǢȁɈȲƵ ǶȌɈɐȲǞ ǿɐǶɈǞȯǶƵ‫ ة‬ȲƵƊǶǞɹƊɈƵ Ǣȁ ǿƊǞ ǿɐǶɈƵ ɹȌȁƵ ɂǞ ȯƵ ǿƊǞ ǿɐǶɌǞ ƊȁǞ‫ خ‬ mƊ ȯȲƵƧȌƧǞɈƌɌǞ ǞƮƵȁɈǞƧƵ‫ ة‬Ȍ ƮǞǏƵȲƵȁɌƌ ƮƵ ‫ ڭ ׅ‬ȺƵ ɈȲƊƮɐƧƵ ȯȲǞȁɈȲٌȌ ƮǞǏƵȲƵȁɌƌ ƮƵ ȯȲȌ˛Ɉ ƵƧǘǞɨƊǶƵȁɈƌ‫ خ‬mƊ ȯȌȲɐǿƦɐǶ ǏɐȲƊǯƵȲ‫ ة‬Ȍ ƮǞǏƵȲƵȁɌƌ ƮƵ ‫ ڭ ׅ‬ ƮƵɈƵȲǿǞȁƌ Ȍ ƧȲƵɂɈƵȲƵ Ɗ ȁɐǿƌȲɐǶɐǞ ƮƵ ȲƊɌǞǞ‫ ة‬ȺƊɐ ȯȲƵǶɐȁǐǞȲƵƊ ȯƵȲǞȌƊƮƵǞ ƮƵ ƊƮǿǞȁǞȺɈȲƊȲƵ Ɗ ȯȌȲɐǿƦɐǶɐǞ ȺǞǶȌɹ‫خ‬

ÄXy0ÄX ! yÀ (0 ª0ðX²À0yÄ m mX‫\ ة‬y ! yÀ0åÀ0m0 !Ç Jª ( w ª0 (0 ªX²! ªƵɹǞȺɈƵȁɌƊ ǶƊ ƦȌǶǞ ƧƊ ǘƵǶǿǞȁɈȌȺȯȌȲǞȌɹƊ ɈȲƵƦɐǞƵ ǶɐƊɈƌ Ǣȁ ƧƊǶƧɐǶ Ǣȁ ɹȌȁƵǶƵ Ƨɐ ȲǞȺƧ ȲǞƮǞƧƊɈ‫ خ‬ƧƵȺɈ ƧƊȲƊƧɈƵȲ ƧȌȁɈȲǞƦɐǞƵ ǶƊ ƵɮȯȲǞǿƊȲƵƊ ɂǞ ƧȌȁȺɈƊȁɌƊ ȯȲȌƮɐƧɌǞǞǶȌȲ ǿƵƮǞǞ‫ خ‬ÀƌƧǞɐȁƵǶƵ ȯȌȲɐǿƦɐǶɐǞ ‫ـ‬ÇȺɈǞǶƊǐȌ ǿƊɯƮǞȺ‫ ةف‬ȯȲƵɹƵȁɈ Ǣȁ ȺɈƊȲƵ ǶƊɈƵȁɈƌ Ǣȁ ȺȌǶƵ ȁɐ ƵȺɈƵ ɐȁ ǞȁƮǞƧǞɐ ƵɮǘƊɐȺɈǞɨ‫ خ‬ ²ǞǿȯɈȌǿƵǶƵ ǞȁƮǞƧƌ‫ ة‬ƮƵȺƵȌȲǞ‫ ة‬ɐȁ ȺɈȲƵȺ ƊǶ ȯǶƊȁɈƵǞ‫§ خ‬ȲȌƧƵȁɈɐǶ ƮƵ ȯǶƊȁɈƵ Ƨɐ ɈɐǶȯǞȁƊ ȺƵƊƧƌ ȌǏƵȲƌ ɐȁ ǞȁƮǞƧǞɐ ɐɈǞǶ Ǣȁ ƧƊɹ ƮƵ ƮƵ˛ƧǞɈ ǘǞƮȲǞƧ‫ ة‬ƮƵ ȲƵƧȌǶɈƊȲƵ ǶƊ Ȍ ɐǿǞƮǞɈƊɈƵ ȺƧƌɹɐɈƌ Ɗ ƦȌƦɐǶɐǞ ɂǞ ƮƵ ȲǞȺƧ ƮƵ ȲƊǏƊǶƵ ƮƵ ɨƓȁɈ ǶƊ ȺǏƓȲɂǞɈ ƮƵ ɨƵǐƵɈƊɌǞƵ‫( خ‬ƊɈƵǶƵ ƮƵ ǶɐƧȲɐ ɈȲƵƦɐǞƵ ǿȌƮɐǶƊɈƵ Ǣȁ ǏɐȁƧɌǞƵ ƮƵ ƧǶƊȺƊ ƮƵ ȯȲƵƧȌƧǞɈƊɈƵ Ɗ ǘǞƦȲǞɹǞǶȌȲ‫ خ‬ƧƵȺɈ ƧƊȲƊƧɈƵȲ ‫ ى‬ƧƊȲƵ ȁɐ ƵȺɈƵ ɐȁɐǶ ƵɮǘƊɐȺɈǞɨ ‫ ى‬ǏƊƧƵ ȯƊȲɈƵ ƮǞȁ ƧȌǿȯȲȌǿǞȺɐǶ ƧƊȲƵ ɈȲƵƦɐǞƵ ǐƌȺǞɈ ȯȲǞȁ ȲƊȯȌȲɈ Ƨɐ ȯȲȌƮɐƧɌǞƊ ǿƵƮǞƵ‫خ‬

! w§ ªÀ w0yÀÇm ºÀXÇm0ÄXm ª \y ! ð (0 IÇð ªX ð ‫ ب‬Çy 0m0w0yÀ (0 ! ª0 Àª0 ÇX0 ÄXyÇÀ ! yÀ \y mÇ!ª ªXm0 (0 \yÀª0ÄXy0ª0 !ÇmÀÇªXX !ǘǞƊȲ ƮƊƧƌ ƵǏƵƧɈɐǶ ƧǶǞǿƊɈǞƧ ǯȌƊƧƌ ɐȁ ȲȌǶ ǿƊǯȌȲ‫ ة‬ƧȌȁȺɈƊɈƊȲƵƊ ɐȁȌȲ ƮǞǏƵȲƵȁɌƵ Ǣȁ ȺǞǿȯɈȌǿƊɈȌǶȌǐǞƊ ǏɐɹƊȲǞȌɹƵǞ ȯƵ ɂɈǞɐǶƵɌǞǞ ȺɐȺƧƵȯɈǞƦǞǶǞ ƮƵ ȯȲȌƮɐƧƵȲƵ Ɗ ǏɐɹƊȲǞȌɈȌɮǞȁƵǶȌȲ Ǣȁ ƧƓǿȯ ǏƊƧƵ ȁƵƧƵȺƊȲƌ ǞȁɈƵǐȲƊȲƵƊ ƊƧƵȺɈɐǞ ƧȲǞɈƵȲǞɐ Ǣȁ ƧȌȌȲƮȌȁƊȲƵƊ ƧɐǶɈɐȲǞǞ‫ خ‬ ªƵȺȯƵƧɈƊȲƵƊ ǶǞǿǞɈƵǶȌȲ ǿƊɮǞǿƵ ƮƵ ( y‫ ة‬ɹƵƊȲƊǶƵȁȌȁƌ ɂǞ ǏɐǿȌȁǞɹǞȁƌ‫ ة‬ ƊƮȌȯɈƊɈƵ Ǣȁ ׂ‫ ׇ׀׀‬ȯƵȁɈȲɐ ƧȌȁȺɐǿɐǶ ɐǿƊȁ ƧȌȁȺɈǞɈɐǞƵ ƧȌȁƮǞɌǞǞ ȯȲƵƊǶƊƦǞǶƵ ƊƧƧƵȺɐǶɐǞ ȯƵ ȯǞƊɌƌ‫خ‬

! y!0yÀª ÄX ÇIm‫ ب‬Çy !ªXÀ0ªXÇ ð À0RyX! ²XyÀ0ÀX! ßƊǶȌƊȲƵƊ ƵȁƵȲǐƵɈǞƧƌ Ɗ ȯȌȲɐǿƦɐǶɐǞ ȺǞǶȌɹ‫ ة‬ƵȺɈǞǿƊɈƌ ȯȲǞȁ ƧȌȁƧƵȁɈȲƊɌǞƊ ÇIm‫ ة‬ ȲƵ˜ƵƧɈƌ ƮǞǏƵȲƵȁɌƵǶƵ ƮƵ ɨƊǶȌȲǞ˛ƧƊȲƵ ȯȌɈƵȁɌǞƊǶƌ ƮƵ ƧƌɈȲƵ ƦȌɨǞȁƵ ɂǞ ȌɨǞȁƵ‫ خ‬ mƊ ɨƊƧǞǶƵ ƮƵ ǶƊȯɈƵ Ƨɐ ɐȁ ƧȌȁȺɐǿ ƮƵ ׁ‫ ׆‬ǲǐ ƮƵ ȯȌȲɐǿƦ‫ش‬ɹǞ ɂǞ Ȍ ȯȲȌƮɐƧɌǞƵ ƮƵ ׂ‫ ׀׃ٌ׀‬Ƕ ƮƵ ǶƊȯɈƵ‫ش‬ɹǞ‫ ة‬Ȍ ƮǞǏƵȲƵȁɌƌ ƮƵ ‫ ׅ׃׀ة׀ ڕ‬ȯɐȁƧɈƵ ÇIm ǢȁȺƵƊǿȁƌ Ȍ ƮǞǏƵȲƵȁɌƌ ƮƵ ȯȲȌƮɐƧɌǞƵ ƮƵ ‫ ׁةׁڕ‬Ƕ ƮƵ ǶƊȯɈƵ‫ش‬ƧƊȯ ƮƵ ɨƊƧƌ‫ش‬ɹǞ‫ خ‬Çȁ ȁǞɨƵǶ ÇIm ȺƧƌɹɐɈ ȁɐ ȯȌƊɈƵ ˛ ƧȌǿȯƵȁȺƊɈ ȯȲǞȁ ȯȲȌƮɐƧɌǞƊ ǿƵƮǞƵ ƮƵ ȯȌȲɐǿƦ ȺǞǶȌɹ‫ خ‬ ƧƵȺɈ ǶɐƧȲɐ ƵȺɈƵ ȯȌȺǞƦǞǶ ƮȌƊȲ ȯȲǞȁ ƊƮƌɐǐƊȲƵƊ Ǣȁ ȲƊɌǞǞ Ɗ ɐȁȌȲ ǞȁǐȲƵƮǞƵȁɈƵ ƧȌǿȯǶƵǿƵȁɈƊȲƵ ‫ـ‬ǶƊ ɐȁ ƧȌȺɈ ǿƊǞ ǿɐǶɈ ȺƊɐ ǿƊǞ ȯɐɌǞȁ ȲǞƮǞƧƊɈ‫خف‬

ɐȁƧɈɐǶ ƮƵ ɨƵƮƵȲƵ ƊǶ ƊɐɈȌȲɐǶɐǞ ɂǞ ƵȺɈƵ ƵɮƧǶɐȺǞɨ ȲƵȺȯȌȁȺƊƦǞǶǞɈƊɈƵƊ ƊƧƵȺɈɐǞƊ‫! خ‬ȌǿǞȺǞƊ 0ɐȲȌȯƵƊȁƌ ɂǞ ǐƵȁɌǞƊ 0ɮƵƧɐɈǞɨƌ 0ɐȲȌȯƵƊȁƌ ȯƵȁɈȲɐ ǢɂǞ ƊȺɐǿƌ ȲƌȺȯɐȁƮƵȲƵƊ ȯƵȁɈȲɐ ȯȌɈƵȁɌǞƊǶƵǶƵ ɐɈǞǶǞɹƌȲǞ ƊǶƵ ǞȁǏȌȲǿƊɌǞǞǶȌȲ ƮǞȁƊƧƵȺɈƵ ǿƊɈƵȲǞƊǶƵ‫خ‬

CULTURI VEGETALE

Campionii la floarea-soarelui din vestul ]\rii ¥n zona de vest, jude¡ele Arad ¿i Timi¿, produc¡iile ob¡inute la cultura de floarea-soarelui nu s-au ridicat la cel mai înalt nivel, înså hibrizii Pioneer au reu¿it så fie ¿i în aceastå campanie un etalon. Seceta a diminuat produc¡iile, înså majoritatea celor Tot campion este ¿i Arpad Both, care au ales genetica Pioneer au care lucreazå 650 ha în cadrul societå¡ii ob¡inut produc¡ii peste media zonei. SA Canabis din Varia¿u Mare, jude¡ul

rimul fermier campion la floarea-soarelui din vestul ¡årii este Zdrafco Stoianov din localitatea Cenei, jude¡ul Timi¿. Acesta lucreazå 500 ha, a cultivat hibrizii Pioneer P64LE25 ¿i P64LE162 ¿i a ob¡inut produc¡ii mai mult decât mul¡umitoare, respectiv 4.950 kg/ha cu primul hibrid ¿i 4.520 kg/ha cu cel de-al doilea. “Am avut 220 ha cu floarea-soarelui ¿i am semånat fie dupå grâu, fie dupå orz. Am semånat ¿i am aplicat pe rând azotat de amoniu - 200 kg/ha. În vegeta¡ie am mai fertilizat cu 5 litri de îngrå¿åmânt lichid, nu a fost nevoie ¿i de altceva, restul elementelor fiind prezente în sol. Am erbicidat cu Express ¿i doar atât. Am început recoltatul la începutul lunii septembrie ¿i produc¡iile au fost foarte bune pentru un an atât de secetos”, î¿i prezintå tehnologia Zdrafco Stoianov. În urmåtoarea campanie va semåna floarea-soarelui pe 180 ha ¿i va alege aceia¿i hibrizi Pionner, plus P64LE99. 26

Arad. A semånat floarea-soarelui pe 100 ha, iar hibridul P64LE137 i-a oferit o produc¡ie de 4.492 kg/ha. “A fost semånat dupå porumb, astfel cå am arat, am pregåtit terenul într-o trecere ¿i am fertilizat cu îngrå¿åmânt triplu 15 cu sulf - 250 kg/ha, la pregåtirea patului germinativ. Am erbicidat preemergent, am semånat la finalul lunii martie, în perioada 23-30 martie. Nu am mai fertilizat în vegeta¡ie, am aplicat un erbicid ¿i un fungicid în stadiul de 46 frunze. Chiar am fost mul¡umit cu produc¡ia ob¡inutå ¿i voi semåna acest hibrid ¿i anul viitor pe 50 ha”, a declarat Both.

În jude¡ul Timi¿, Jan Leenaerts a ob¡inut 4.200 kg/ha cu hibridul P64LE137. Leenaerts lucreazå 1.150 ha, iar în acest an a avut 184 ha cu floarea-soarelui. “Cultura premergåtoare a fost grâul, astfel cå terenul a fost arat în toamnå, dupå care pregåtit în primåvarå cu combinatorul, în douå treceri. Am semånat

în perioada optimå, respectiv începând cu data de 27 martie, ¿i am aplicat pe rând 300 kg/ha de îngrå¿åmânt triplu 15 cu sulf. În vegeta¡ie am fertilizat cu 250 kg/ha de nitrocalcar, la prå¿it ¿i am mai administrat un îngrå¿åmânt lichid. Am erbicidat preemergent ¿i am efectuat douå treceri în postemergen¡å. Am aplicat ¿i douå fungicide, precum ¿i insecticidul Inazuma în douå treceri. Recoltatul a avut loc începând cu 1 septembrie.” Se declarå mul¡umit de produc¡ia ob¡inutå, motiv pentru care va alege din nou acest hibrid, pe 250 ha.

Cornel Suciu din Jebel, jude¡ul Timi¿, a semånat în acest an 40 ha cu floarea-soarelui ¿i a ob¡inut 3.620 kg/ha cu hibridul P64LE137. “Lucrez 1.000 ha, iar anul acesta floarea-soarelui am semånat-o dupå porumb. Am arat terenul în toamnå, apoi am pregåtit terenul cu combinatorul ¿i am aplicat nitrocalcar, iar semånatul a avut loc la începutul lunii aprilie. Am erbicidat atât preemergent, cât ¿i postmergent, am administrat ¿i douå fungicide. Am mai efectuat o trecere cu aminoacizi ¿i am mai administrat douå foliare ¿i cam atât, aceasta a fost toatå tehnologia. Am recoltat la începutul lunii septembrie”, explicå Suciu. Anul viitor nu va semåna floareasoarelui pentru cå nu-i permite rota¡ia culturilor, având deja semånate 500 ha cu rapi¡å, care se prezintå foarte bine. Profitul Agricol 45/2022

CULTURI VEGETALE

Microorganismele contribuie La BASF, inova¡ia ¿i sustenabilitatea sunt inevitabil conectate. Cercetåtorii din întreaga lume lucreazå la solu¡ii inovatoare pentru a folosi surse alternative de materii prime ¿i pentru a dezvolta procese de produc¡ie ¿i produse ecologice. Proiectele actuale de cercetare ¿i exemplele de inova¡ii pentru diferi¡i pa¿i ai lan¡ului valoric au fost prezentate în cadrul conferin¡ei de preså BASF Research. Evenimentul s-a concentrat pe tehnologiile în care microorganismele contribuie la cre¿terea durabilitå¡ii. Aståzi, grupul german are aproximativ 10.000 de angaja¡i care lucreazå în cercetare ¿i dezvoltare în întreaga lume. În 2021, compania a investit aproximativ 2,2 miliarde de euro în dezvoltarea de produse durabile ¿i noi domenii tehnologice. Printre exemple se numårå generarea de hidrogen fårå CO2, electrificarea proceselor de produc¡ie, utilizarea de noi surse de materii prime ¿i folosirea instrumentelor digitale. Investi¡iile în cercetare ¿i dezvoltare î¿i aratå rezultatele drept dovadå, produsele pe care BASF le-a introdus pe pia¡å în ultimii cinci ani au generat vânzåri în valoare de peste 11 miliarde de euro. În cadrul industriei chimice, BASF de¡ine o pozi¡ie de lider în ceea ce prive¿te numårul ¿i calitatea brevetelor sale. O vorbå plåcutå cercetåtorilor BASF este cå “multe dintre tehnologiile care vor permite o societate neutrå din punct de vedere climatic nu au fost încå inventate”. 28

Biotehnologia albå devine o parte din ce în ce mai importantå a setului de instrumente BASF. Microorganismele, precum bacteriile sau ciupercile, sunt implicate în aceste procese biologice, inclusiv fermentarea ¿i bio-cataliza. Ei folosesc diverse materiale organice pentru a le transforma în produse finale complet diferite - spre exemplu vin, pâine sau brânzå, dar ¿i substan¡e pentru industria chimicå. Lista de substan¡e chimice ¿i produse pe care BASF le produce prin metodele biotehnologiei albe este extinså: biopolimeri, ingrediente esen¡iale pentru alimenta¡ia umanå ¿i animalå precum vitamine ¿i enzime, produse de protec¡ie a culturilor, arome ¿i parfumuri, enzime pentru detergen¡i ¿i ingrediente cosmetice. În cinci din cele ¿ase segmente ale BASF - Produse chimice, Materiale, Solu¡ii industriale, Nutri¡ie ¿i îngrijire ¿i Solu¡ii agricole - compania produce deja peste 3.000 de produse asociate cu biotehnologia sau biodegradabile. În 2021, acestea au contribuit cu peste 3,5 miliarde de euro la vânzåri. Pentru a dezvolta noi procese ¿i produse, cercetåtorii BASF identificå în primul rând un microorganism adecvat care poate fi cultivat. În pasul urmåtor, genomul este modificat, dacå este necesar, ac¡ionându-se asupra metabolismului în a¿a fel încât bacteria sau ciuperca så producå fie mai mult dintr-o anumitå substan¡å, fie o moleculå complet nouå, cu proprietå¡i noi. Apoi începe procesul biologic propriu-zis: microorganismele produc molecula ¡intå în volumele dorite, în condi¡ii optime. Substan¡ele nutritive ¿i elementele constitutive pot fi materii prime regenerabile, precum zahårul, dar ¿i fluxuri de de¿euri, produse reciclate ¿i molecule sintetizate chimic.

Digitalizarea este esen¡ialå pentru dezvoltarea de noi procese ¿i produse. Nu este vorba doar despre a lucra mai eficient. Fårå biologie computa¡ionalå, în special bioinformaticå, BASF nu ar fi capabilå så facå ceea ce face aståzi. Dezvoltarea insecticidului Inscalis aratå cum chimia clasicå ¿i biotehnologia se pot completa reciproc. Primul pas în producerea acestui insecticid este procesul de fermentare. Produsul intermediar este transformat apoi într-un produs de protec¡ie a culturilor, printr-un proces bazat pe chimia clasicå. În cazul Iscalis, BASF aduce împreunå ce este mai bun din ambele lumi: combinarea fermenta¡iei cu sinteza chimicå selectivå, procesul hibrid care le permite så producå un produs extrem de eficient ¿i durabil, ¿i eficient din punctul de vedere al costurilor. În viitor, BASF va continua så se bazeze pe o funda¡ie flexibilå ¿i extinså de materii prime ¿i tehnologii. Alåturi de americanii de la Lanza Tech, BASF lucreazå la procese speciale în care bacteriile folosesc ca materie primå surse gazoase de carbon, cum ar fi monoxidul de carbon ¿i dioxidul de carbon. Carbonul poate proveni din gazele reziduale de la o¡elårii, rafinårii ¿i fabrici chimice. Profitul Agricol 45/2022

CULTURI VEGETALE

la cre[terea sustenabilit\]ii

Cu aceastå tehnologie se poate produce, de exemplu, etanol. Iar vestea bunå este cå sunt prea multe surse de carbon în întreaga lume. Pentru BASF tehnologiile de gazificare a materialelor reziduale, fermentarea gazelor - împreunå cu hidrogenul durabil ¿i energia regenerabilå pentru sinteza produselor - ¿i procesele eficiente de purificare a rezultatelor produselor pot, în viitor, så aducå o contribu¡ie importantå la îmbunåtå¡irea sustenabilitå¡ii lan¡urilor valorice. ªi bacteriile, ¿i ciupercile joacå un rol important din perspectiva biodegradårii. Biodegradarea înseamnå cå microorganismele metabolizeazå molecule organice complexe în energie, apå,

Profitul Agricol 45/2022

dioxid de carbon ¿i biomaså. Pentru a utiliza aceastå metodå naturalå ¿i pentru a dezvolta produse complet biodegradabile, este nevoie de o în¡elegere fundamentalå a chimiei ¿i a proceselor biologice. Prin urmare, BASF ¿i-a extins semnificativ activitå¡ile de cercetare ¿i dezvoltare. Existå protocoale de colaborare cu universitå¡i ¿i institute de cercetare, cu care BASF a realizat experimente ample în laborator ¿i în teren. Un astfel de exemplu este folia biodegradabilå ecovio. Este un produs certificat biodegradabil în sol ¿i ajutå fermierii så ob¡inå recolte mai mari. Dupå recoltare, stratul protector poate fi pur ¿i simplu arat, iar microorganismele din sol îl vor descompune.

Cercetåtorii BASF au lucrat cu oameni de ¿tiin¡å de la un reputat institut din Zürich pentru a examina cum ¿i de ce aceastå folie se biodegradeazå în sol - atât în laborator, cât ¿i pe teren. Pentru a face acest lucru, au dezvoltat noi metode de analizå care pot dovedi procesul de transformare biologicå a carbonului din folia protectoare, în dioxid de carbon ¿i biomaså. O altå utilizare importantå a materialelor biodegradabile este reprezentatå de ingredientele pentru detergen¡ii de rufe, detergen¡ii pentru ma¿ina de spålat vase ¿i cosmetice, care ajung în sta¡iile de epurare a apelor uzate la finalul ciclului de via¡å. ªi în acest caz este esen¡ial så în¡elegem exact modul în care structura materialului influen¡eazå biodegradarea acestuia. Cu colec¡ia sa extinså de date despre biodegradare, BASF poate dezvolta modele computerizate care så prezicå într-un stadiu foarte incipient al dezvoltårii produsului proprietå¡ile ¿i gradul de biodegradare a moleculelor ¿i materialelor ¿i, astfel, så permitå adaptarea structurilor acestora în consecin¡å.” BASF este un pionier ¿i un lider în modelarea digitalå a biodegradårii predictive. Acest lucru este util atunci când coopereazå cu clien¡ii pentru a dezvolta produse personalizate pentru o anumitå aplica¡ie.

CRE{TEREA

ANIMALELOR

Planeta zootehniei Am fost la EuroTier 2022, o expozi¡ie organizatå de Societatea Germanå de Agriculturå (cunoscutå, pe scurt, sub numele DLG) o datå la doi ani la Hanovra. Este locul unde se då ora exactå în zootehnia mondialå.

Dacå vrei så afli CE performan¡e se pot realiza prin ameliorarea raselor, trebuie så vezi expozi¡ia Sommet de l'Élevage din Fran¡a. Dacå vrei så ¿tii CUM se poate ajunge la asemenea recorduri, trebuie så cercetezi expozi¡ia EuroTier din Germania. În ciuda crispårii generalizate, provocate de diversele crize prin care trece Europa, fermierii germani au venit la târg în numår mare, dar nici stråinii nu s-au låsat mai prejos. Profitul Agricol 45/2022

Pentru cå EuroTier se interna¡ionalizeazå tot mai mult. Peste 40% din numårul vizitatorilor provin din alte ¡åri, confirmå Corina Mare¿, directoarea companiei româno-germane DLG InterMarketing, parte a Societå¡ii Germane pentru Agriculturå. Din doi în doi ani, Hanovra gåzduie¿te de fapt douå expozi¡ii: EuroTier pentru tehnologiile din zootehnie ¿i EnergyDecentral, unde se expun utilaje pentru energie regenerabilå. În acest an, au fost peste 1.800 de expozan¡i din 57 de ¡åri ¿i mai mult de 106.000 de vizitatori din 141 de ¡åri. EnergyDecentral a dat tonul cu unele concepte de pionierat pentru energie ¿i protec¡ia climei. Dupå patru ani, cel mai important târg mondial pentru cre¿terea ¿i managementul animalelor, precum ¿i cel mai mare târg comercial pentru furnizarea de energie au etalat puterea ino-

vatoare a ambelor sectoare. Cu peste 400 de evenimente ¿i conferin¡e profesionale, acest duo ¿i-a confirmat pozi¡ia de lider. În vremuri dificile, EuroTier a reu¿it så stabileascå tendin¡e importante pentru dezvoltarea viitoare a industriei na¡ionale ¿i interna¡ionale de cre¿tere a animalelor. Aplicând asemenea tehnici în agricultura intensivå, totul devine industrie ¿i automatizare în zootehnie. Concentrându-se pe un viitor de succes pentru industria zootehniei, EuroTier 2022 a aråtat cum se poate ob¡ine o productivitate crescutå, alåturi de o cre¿tere a bunåstårii animalelor ¿i a durabilitå¡ii în special prin aplicarea de noi solu¡ii în domeniile digitalizårii, automatizårii ¿i robotizårii.

Viorel PATRICHI 31

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cum va ar\ta zootehnia în viitorul apropiat EuroTier nu este despre vise pe hârtie. Este despre tehnologii testate, care acum sunt propuse în produc¡ia de maså. Este despre cum så face¡i din cre¿terea animalelor cea mai bunå afacere.

roductivitatea, schimbårile climatice, cerin¡ele de bunåstare animalå, toate acestea schimbå la nivel mondial felul în care se face produc¡ia zootehnicå. Fermele trebuie så devinå durabile ¿i stabile în toate domeniile pentru viitor - fie cå este vorba de construc¡ie ¿i tehnologie de adåposturi pentru animale, digitalizare, cre¿tere, hrånire sau marketing. Acest lucru necesitå inova¡ii, pe care expozan¡ii EuroTier le-au oferit, care så arate poten¡ialul viitorului cre¿terii animalelor, spun reprezenta¡ii DLG. Pentru crescåtori, feedbackul din partea industriei este unul care conteazå. ªi pentru constructorii de echipamente zootehnice, feedbackul fermierilor este la fel de important. De aceea EuroTier cautå så atragå vizitatorii profesioni¿ti, så nu piardå timpul cu guråcascå, vânåtori de pliante.

Primele zece ¡åri expozante Majoritatea expozan¡ilor au venit din Germania, urmatå de ºårile de Jos, Italia, Fran¡a, Spania, Danemarca, Belgia, Austria, Turcia ¿i Marea Britanie. S-au remarcat ¿i China, Irlanda, SUA. Au fost reprezenta¡i ¿i expozan¡i din ¡åri arabe, precum Egipt, Maroc ¿i 32

Algeria. Propor¡ia expozan¡ilor interna¡ionali a fost de aproximativ 60%. Expozan¡ii ¿i partenerii au fost foarte mul¡umi¡i de rezultatul celor douå târguri. Ca de fiecare datå, a fost un spa¡iu industrial de înaltå calitate, cu multe discu¡ii profesionale. De fapt, nu am våzut niciodatå atât de multe firme care så prezinte ma¿ini pentru tocat porumb de siloz sau remorci furajere pentru fermele de vaci, cu nume consacrate pe pia¡å: Siloking, Fimax, Strautmann, Storti, Sitrex, Faresin ¿i altele. Bunåstarea vacii de lapte a devenit o preocupare constantå pentru tehnologii marilor companii. Nu a existat specie care så nu le incite interesul inovatorilor. O asocia¡ie milita printr-un stand pentru protec¡ia lupilor. Un alt stand etala “marea produc¡ie” de viermi ¿i de mu¿te uciga¿e, “viitorul nostru, al tuturor”, dupå cum spunea un director. Evonik Industries a remarcat ideile lansate de expozi¡ia EnergyDecentral.

“Dupå lunga pauzå impuså de Corona, cererea de schimburi personale pe numeroasele probleme ale produc¡iei descentralizate de energie este foarte mare. Mai mult, în contextul actualei crize energetice, importan¡a sistemelor energetice descentralizate pentru rezilien¡å ¿i flexibilitate a intrat în aten¡ie ¿i mai accentuat.” Chiar dacå EuroTier nu are ca obiect de activitate prezentarea animalelor, au fost aduse la Hanovra vreo 50 de vaci Holstein Frizå, Red Holstein, Simmental, Bål¡atå Germanå (Fleckvieh), Charolaise, Brunå Scwitz, Angus ¿i Galloway. Directorul general al BVN Germania a prezentat el însu¿i vacile Fleckvieh pe scena rotativå pentru a etala astfel calitatea materialului seminal ¿i a embrionilor produ¿i de acest semtest de prestigiu. Separat, peste 400 de conferin¡e ¿i forumuri au prezentat în primul rând perspective ¿i concepte care s-au concentrat pe subiecte privind bunåstarea animalelor, sustenabilitatea ¿i protec¡ia

Zece oieri de la Asocia]ia P\storul Cri[ana au vizitat EuroTier Profitul Agricol 45/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

climei, asigurând în acela¿i timp eficien¡a produc¡iei. Am urmårit gala acordårii medaliilor de aur pentru inventicå în zootehnie. Ma impresionat modestia acelor oameni, chiar simplitatea lor, de¿i ei construiesc viitorul agriculturii mondiale. Câ¿tigåtorii EuroTier Innovation Awards au reflectat puterea inovatoare a companiilor expozante, care au func¡ionat ca o “re¡ea de idei”. Ziua Tinerilor Fermieri, cu Petrecerea Tinerilor Fermieri, a fost din nou locul de desfå¿urare pentru tinerii crescåtori ¿i studen¡i. Anul acesta, accentul s-a pus pe crearea de re¡ele, pe planificarea cari-

erei ¿i pe discu¡iile despre cre¿terea durabilå a animalelor. Urmåtoarea edi¡ie EuroTier ¿i EnergyDecentral va avea loc în 2024. GEA Farm Technologies a putut prezenta numeroasele sale inova¡ii producåtorilor de lapte din Germania ¿i din stråinåtate.” “Participarea Siloking la târgul EuroTier a fost un succes total, spune Ulrich Rassenhövel, director la Farm Technologies Division Germania, GEA Farm Technologies. Interesul fa¡å de compania noastrå ¿i prezentårile produselor noastre ne-au depå¿it a¿teptårile. Mai presus de toate, calitatea înaltå a vizitatorilor ¿i numeroasele discu¡ii de calitate aratå cât de important este EuroTier pentru industria zootehnicå interna¡ionalå”. Patura a prezentat saltele mai moi pentru vaci, mai flexibile ca niciodatå. ¿i pentru cå lipseau pernele, a pus ni¿te “pui¿ori” pentru tot confortul. Alexandru Baciu a verificat atent fiecare instala¡ie. Gheorghe Våduva ar fi vrut så cumpere pe loc man¿oane de silicon pentru mulsul vacilor, dispozitive care au fost medaliate cu aur. “Mi-au spus cå abia peste opt luni pot så vândå. Eu voiam så cumpår acum...”, spune fermierul. Holmer a expus tancuri de mare capacitate pentru dejec¡ii.

Profitul Agricol 45/2022

Weda este un nume consacrat în tehnologiile de cre¿tere a porcilor. Gantex a venit cu un abator mobil pentru vite, montat pe un tir, cu toate dotårile necesare. Claas, Weidemann, Manitou, Schaffer, JCB au etalat tractoare, ma¿ini de tocat, balotiere ¿i încårcåtoare telescopice de balo¡i. Zece oieri, în frunte cu Nicolae Cioranu, pre¿edintele Federa¡iei Romovis ¿i al Asocia¡iei “Påstoru Cri¿ana”, au cercetat îndelung instala¡iile pentru cre¿terea oilor. Vor så cumpere instala¡ii de muls oi ¿i benzi mobile pentru alimentarea oilor cu furaje. “Compania noastrå este foarte mul¡umitå de rezultatele de succes la EuroTier 2022, spune Margit Mayer, director general, Siloking. Un numår semnificativ de companii membre, în ciuda unor sentimente amestecate, ¿i-au dorit extrem de mult så participe la cel mai important târg interna¡ional de cre¿tere a animalelor. Aceastå decizie a fost råsplåtitå. Råspunsul a fost mai bun decât ne-am a¿teptat. Un lucru este sigur: nicåieri altundeva nu intri în contact cu atât de multe organiza¡ii agricole, ca la EuroTier. Este bine cå acest târg important din industrie a revenit cu succes.”

Viorel PATRICHI 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

România, pe ultimul loc în UE la capitolul produc]ie de lapte pe cap de vac\ Produc¡ia de lapte a UE a råmas stabilå în 2021, la 161 milioane de tone, din care 96% a fost lapte de vacå, chiar dacå produc¡ia de lapte pe cap de vacå a continuat så creascå în 2021, ajungând la 7.682 de kilograme de lapte, aratå datele publicate luni de Eurostat.

În rândul statelor membre, produc¡ia de lapte pe cap de vacå este cea mai mare în Danemarca (10.097 de kilograme) ¿i Estonia (10.020 de kilograme) ¿i cea mai scåzutå în Bulgaria (3.628 de kilograme) ¿i România (3.362 de kilograme).

În 2021, pu¡in peste o cincime (20,9%) din laptele brut de vacå din UE a fost produs la fermele din Germania ¿i o propor¡ie similarå (21,8%) a fost procesat la fabricile de lactate din Germania. Împreunå, Germania, Fran¡a, ºårile de Jos, Polonia ¿i Italia sunt responsabile pentru douå treimi (64,2%) din produc¡ia de lapte de vacå a UE în 2021 ¿i tot pentru douå treimi (65,2%) din laptele de vacå colectat de fabricile de lactate. Datele Eurostat mai aratå cå existå câteva state membre UE unde alte animale decât vacile au o contribu¡ie importantå la produc¡ia totalå de lapte. De exemplu, în 2021 Spania a produs un milion de tone de lapte de caprå, Grecia 900.000 de tone ¿i Fran¡a 800.000 de tone.

Italia a produs 700.000 de tone de lapte de la alte animale decât vacile ¿i asta a inclus aproape toatå produc¡ia de lapte de bivoli¡å a UE. În cazul României, produc¡ia de lapte de la alte animale decât vacile este comparabilå cu cea a Fran¡ei. În 2021, 149,5 milioane de tone de lapte au fost procesate la fabricile de lapte din UE, din care 71% pentru a produce brânzå ¿i unt. În total, UE a produs 2,3 milioane de tone de unt, care au necesitat 44,4 milioane de tone de lapte, 10,4 milioane de tone de brânzå, din 61,4 milioane de tone de lapte integral ¿i 16,4 milioane de tone de lapte degresat, 23,2 milioane de tone de lapte de båut ¿i 10 milioane de tone de lapte degresat.

Expozi]ia Miori]a în curtea Ministerului Agriculturii Institutul Na¡ional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå IBNA Balote¿ti

OFERÅ SPRE VÂNZARE VIºELE, JUNINCI ¿i TÅURAªI Aberdeen ANGUS ROªU, raså purå pentru reproduc¡ie, cu certificat de origine Pentru detalii, Serviciul Marketing: 021.351.20.83 sau 0733.679.823 34

Comunicatul de preså ne anun¡å cu emfazå cå Ministerul Agriculturii organizeazå târgul “Stâne, Gusturi ¿i Tradi¡ii române¿ti”, în colaborare cu principalele asocia¡ii de oieri. Ne dorim så aducem în aten¡ia bucure¿tenilor, ¿i nu numai, farmecul uneia dintre cele mai vechi îndeletniciri ale poporului român, påstoritul, ne anun¡å cu naivitate comunicatul oficial. Fermieri din 11 jude¡e (Alba, Arad, Boto¿ani, Bra¿ov, Dâmbovi¡a, Gorj, Harghita, Neam¡, Olt, Sibiu, Vâlcea) se vor aduna în curtea micå a ministerului din bulevardul Carol. Ace¿tia “refac unul dintre drumurile parcurse de ciobani cu sute de ani în urmå, pornind pe un traseu de sute de kilometri de-a lungul mun¡ilor Carpa¡i,

poposind în mijlocul Bucure¿tiului, în curtea MADR, cu tolba plinå de pove¿ti ¿i bunåtå¡i de la stânå”, se bucurå organizatorii. Astfel, to¡i iubitorii de tradi¡ie ¿i de produse alimentare pregåtite dupå re¡ete tradi¡ionale sunt invita¡i så descopere via¡a bacilor ¿i a båci¡elor din plaiul mioritic ¿i så se delecteze cu o varietate de produse din lapte ¿i carne de oaie precum: ca¿, urdå, telemea de oaie proaspåtå sau maturatå, brânzå de burduf în membranå naturalå, ca¿caval, lapte båtut, smântânå, telemea de caprå sau pastramå de oaie proaspåtå sau afumatå, mezeluri, mici, tocan de oaie, sloi de oaie. pagin\ de

Arin DORNEANU Profitul Agricol 45/2022

MA{INI & UTILAJE Transmisia Claas cu num\rul 10.000 Constructorul german Claas se poate låuda cå a produs transmisia cu numårul 10.000. Este o transmisie EQ 2XX, cerutå tot mai mult de cåtre producåtorii de ma¿ini agricole, datoritå eficien¡ei, performan¡elor ¿i fiabilitå¡ii sale.

Claas a introdus tehnologia EQ stepless în 2015 ¿i, de-a lungul anilor, a utilizat-o în propriile serii de tractoare Arion 500 ¿i 600 CMATIC. Pentru modelele acestor serii de tractoare este disponibil de anul trecut un sistem automat anti-blocare, care se bazeazå pe o coordonare preciså a tura¡iei motorului, a frânei pneumatice ¿i a raportului de transmisie. Sistemul este eficace atât la tractoarele folosite la transportul rutier cu remorci, cât ¿i la cele utilizate în câmp cu prese pentru balo¡i paralelipipedici, cisterne cu vid ¿i utilaje de împrå¿tiat gunoi de grajd, pulverizatoare grele tractate pentru protec¡ia culturilor ¿i uti-

laje de împrå¿tiat îngrå¿åminte pe pante. Inginerii Claas spun cå transmisiile mecanice-hidraulice power-split se caracterizeazå printr-o construc¡ie simplå, cu douå intervale de ac¡ionare mecanicå ¿i, în consecin¡å, un randament general ridicat ¿i uniform pe întregul interval de tura¡ii. Intervalele se modificå automat în func¡ie de viteza de deplasare ¿i de sarcina necesarå ¿i permit lucrul în diferite moduri de conducere. Transmisiile EQ 200 ¿i EQ 220, care au fost lansate în 2017, ¿i-au dovedit eficien¡a ¿i rezisten¡a în ultimii ani pe câteva mii de tractoare Arion. Pânå în prezent, datoritå designului robust ¿i calitå¡ii excelente de fabrica¡ie a transmisiilor Claas, unele dintre aceste tractoare au fost exploatate pânå la 10.000 de ore fårå probleme. Calitatea fiecårei transmisii EQ în parte este asiguratå de o linie de asamblare cu “zero defecte” controlatå de calculator ¿i apoi confirmatå suplimentar printr-un test de 100% pe un dinamometru. Claas a încheiat un acord strategic cu grupul SDF pentru cooperare în dezvoltarea de sisteme de ac¡ionare continuu variabile pentru tractoare. Acordul include în special implementarea transmisiilor continuu variabile EQ 200, EQ 220 ¿i EQ 260 în sistemul de propulsie TTV al tractoarelor SDF.

Arpad DOBRE 36

Dicor Land: Mentenan¡å pentru sprayere Dicor Land oferå clien¡ilor såi un pachet de servicii de mentenan¡å pentru ma¿ina de erbicidat ¿i tratamente MET Radu 2100/David 3200 Maschio Gaspardo. Acesta constå în verificarea organelor de asamblare, a etan¿eitå¡ii sistemelor de lubrifiere, aspira¡iei (racorduri/¡evi), curå¡area filtrelor ¿i a duzelor, gradul de uzurå al pompei ¿i cardanului, a nivelului ¿i stårii uleiului din pompa de distribu¡ie. Costurile încep de la 940 lei, iar Dicor Land folose¿te exclusiv piese de schimb originale Maschio Gaspardo. Pöttinger a achizi¡ionat MaterMacc Producåtorul austriac Pöttinger ¿i-a completat portofoliul de produse prin achizi¡ia recentå a producåtorului italian MaterMacc Spa. Acesta este cunoscut pentru tehnologia de semånat de precizie, semånare mecanicå ¿i pneumaticå ¿i altele. Deocamdatå, atât marca, vânzårile, re¡eaua de service, cât ¿i aprovizionarea cu piese de schimb vor råmâne acelea¿i. Clien¡ii existen¡i ai MaterMacc vor continua så aibå acces la servicii ¿i asisten¡å de calitate. Lemken: Nou manager de vânzåri Yves Desjardins a preluat din aceastå lunå func¡ia de manager de vânzåri la Lemken, de la Anthony van der Ley, care a devenit CEO al companiei. Desjardins are 54 de ani, a absolvit Institutul Politehnic UniLasalle din Beauvais, Fran¡a, are o experien¡å de 30 de ani în vânzåri, analize de pia¡å, dezvoltarea rela¡iilor comerciale na¡ionale ¿i interna¡ionale cu numeroase companii, iar în ultimii opt ani a lucrat la Lemken ca manager de export. Profitul Agricol 45/2022

MA{INI & UTILAJE

{i dealerii de tractoare sufer\ de secet\ Membrii Asocia¡iei Producåtorilor ¿i Importatorilor de Ma¿ini Agricole din România (APIMAR), care reune¿te cei mai importan¡i dealeri de utilaje din ¡arå, spun cå anul acesta s-au confruntat cu o serie de provocåri: seceta, care a redus apetitul pentru achizi¡ii noi, lipsa for¡ei de muncå bine calificate, dar mai ales criza materiilor prime.

Mihai Iva¿cu, director de marketing APIMAR (foto), enumerå dintr-o suflare: seceta, lipsa for¡ei de muncå, criza materiilor prime, scumpirea acestora, întârzieri în livrarea ma¿inilor agricole. “Pânå ¿i råzboiul de lângå noi a produs întârzieri de livråri ale utilajelor cåtre fermier. Dar membrii APIMAR påstreazå pre¡urile nemodificate la comenzile din acest an cu livrare în 2023”, spune Iva¿cu. ¥n 2022, dealerii de utilaje au înregistrat majoråri de pre¡uri de Profitul Agricol 45/2022

15-18%, fa¡å de 2021, iar fluctua¡ia aceasta a creat probleme inclusiv în accesarea de fonduri europene prin AFIR. Conform regulilor, actualizarea bazei de date cu pre¡uri de referin¡å se poate face doar o datå la 6 luni, ¿i a¿a pre¡urile din baza de date nu au mai coincis cu cele din realitate. APIMAR a cerut ¿i a ob¡inut de la AFIR posibilitatea actualizårii bazei de date o datå la 3 luni, având în vedere fluctua¡iile de pre¡uri la materii prime ¿i materiale, o situa¡ie care se va manifestå probabil ¿i în 2023. Achizi¡ia de ma¿ini agricole cu fonduri europene poate intra în alt impas. Prin Programul Na¡ional Strategic, pentru urmåtorii 3 ani s-au alocat în total 100 de milioane de euro, fa¡å de 120 de milioane de euro, cât se alocaserå pentru 2020 ¿i 2021, sumå ce s-a accesat de la prima “strigare”. APIMAR a solicitat Ministerului Agriculturii så argumenteze reducerea, dar nu a primit råspuns. Mihai Iva¿cu crede cå, pentru a permite totu¿i accesul cât mai multor fermieri la finan¡åri, e posibil ca partea nerambursabilå, care acum este de 70% sau 50%, de la caz la caz, så scadå sub 50%, ceea ce va reduce posibilitatea fermierilor mai mici sau mai mari så-¿i înnoiascå parcul tehnic. "Ei trebuie nu doar så-¿i înnoiascå, ci ¿i så-¿i schimbe structura acestui parc ¿i a tehnologiilor, prin achizi¡ia de ma¿ini ¿i utilaje adaptate la secetå ¿i schimbåri climatice."

Criza for¡ei de muncå În prezent, membrii APIMAR se confruntå cu o crizå de for¡å de muncå bine calificatå.

De aceea, Asocia¡ia a ini¡iat în 2017 proiectul de ¿colarizare ¿i pregåtire în sistem dual a elevilor pentru meseria de mecanic agricol, la Colegiul "Viaceslav Harnaj". Membrii APIMAR au achitat costurile cu cazarea ¿i masa ¿i i-au învå¡at meserie în atelierele proprii. Vorbim aici de peste 40 de mecanici agricoli care au absolvit deja ¿i s-au angajat, iar al¡i 22 ar urma så finalizeze cursurile în 2023 ¿i 2024. La ace¿tia s-ar mai putea adåuga al¡i zeci de mecanici agricoli de la colegii din Giurgiu ¿i Ia¿i, sus¡inu¡i material ¿i ¿coli¡i de unii dealeri membri APIMAR din acele jude¡e. Mihai Iva¿cu estimeazå cå, astfel, pe pia¡a muncii agricole vor intra în urmåtorii doi ani 50, poate 60 de tineri bine califica¡i, în timp ce necesarul este de câteva sute pe an. Asocia¡ia va continua ¿i în 2023 så facå demersuri la Ministerul Agriculturii ¿i alte institu¡ii conexe, pentru a facilita fermierilor ob¡inerea de fonduri suplimentare pentru achizi¡ia de ma¿ini agricole. De asemenea, va monitoriza în continuare strategiile ¿i documentele publice referitoare la agriculturå. Iva¿cu spune cå are în vedere ¿i lårgirea numårului de membri. În prezent, din Asocia¡ie fac parte 13 companii (Agri Alian¡a, AgroConcept, Amazone, Claas, Farm Tech, IPSO Agriculturå, Mewi, NHR Agropartners, Riela, Sigma, Tadis Agro, Titan Machinery ¿i Util Ben). APIMAR este conduså de Arnaud van Strien (IPSO Agriculturå), pre¿edinte, iar în 2023 va avea loc alegerea unui nou Comitet Director.

Arpad DOBRE 37

MA{INI & UTILAJE

BKT recomand\>

f\r\ hidrofla]ie pentru anvelope! Hidrofla¡ia pentru anvelopele agricole a reprezentat ani la rând o solu¡ie eficientå pentru balastarea tractoarelor ¿i a altor utilaje. BKT atrage înså aten¡ia cå aceastå practicå reprezintå un risc la siguran¡a traficului, iar anvelopele de ultimå genera¡ie oferå deja performan¡e ridicate ¿i specifice. În consecin¡å, vechiul obicei de a balasta vehiculele agricole prin umplerea anvelopelor cu lichid este din ce în ce mai departe de realitate.

bleme grave. Aceste efecte negative pot cauza probleme serioase atât pentru echipament, cât ¿i pentru operator. Ca urmare a cercetårii aprofundate ¿i a aten¡iei permanente fa¡å de pia¡a sa de referin¡å, BKT, lider în sectorul anvelopelor Off-Highway, nu recomandå hidrofla¡ia. Iar aceasta nu doar pentru cå aceastå tehnicå afecteazå siguran¡a utilajelor ¿i a operatorilor, ci ¿i pentru cå în mod cert nu mai este necesarå.

Siguran¡å cu noua genera¡ie de anvelope BKT Datoritå inova¡iei, existå o nouå genera¡ie de anvelope care este capabilå så satisfacå pe deplin nevoile operatorilor agricoli, fårå riscul de a compromite siguran¡a. Produsele specifice pentru Argument - trac¡iune sporitå fiecare situa¡ie, teren ¿i scop sunt conDar ce anume îi determinå pe fer- cepute pentru a oferi trac¡iune maximå mieri så î¿i balasteze echipamentul? în toate condi¡iile de func¡ionare. Potrivit BKT, unii considerå cå greutatea apei oferå anvelopelor o trac¡iune mai mare, mai multå aderen¡å ¿i ajutå la prevenirea alunecårii. Cu toate acestea, practica hidrofla¡iei poate compromite grav siguran¡a operatorului. Acest lucru se datoreazå faptului cå fiecare tractor este verificat ¿i înregistrat doar cu anvelopele umflate cu aer. Acestea stau la baza calculelor referitoare la for¡ele de iner¡ie în timpul mersului ¿i la transmiterea vibra¡iilor, în special pe ¿osea.

Printre anvelopele de ultimå genera¡ie, de exemplu, se numårå anvelopele VF (cu flexiune foarte mare), care permit utilajelor agricole så transporte sarcini mai grele la o presiune de umflare reduså. Tehnologia VF este, de asemenea, conceputå pentru a oferi o trac¡iune mai mare ¿i pentru a preveni alunecarea anvelopelor. Balastarea cu apå a anvelopelor este o practicå nerecomandatå pentru aceste produse. Dacå sunt umflate cu apå, anvelopele sunt mult mai rigide ¿i toate performan¡ele sunt compromise. Flota¡ia, o caracteristicå specificå a anvelopelor VF, nu va mai fi posibilå ¿i, prin urmare, principalul avantaj al utilizårii acestor produse ar fi pierdut. A¿adar, anvelopele BKT sunt performante ¿i mai eficiente fårå hidrofla¡ie.

Arpad DOBRE

Contraargument pericol pentru utilaj ¿i operator În cazul în care anvelopele sunt balastate cu apå - în special pe tractoarele de mare putere care se deplaseazå la viteze mari, to¡i parametrii de siguran¡å privind dinamica de conducere (cum ar fi schimbarea benzii de rulare, virajele subvirate ¿i supravirate etc.) ¿i transmiterea vibra¡iilor sunt complet ignorate, iar acest lucru poate cauza pro40

Profitul Agricol 45/2022

OPINII> Liliana PIRON director executiv LAPAR

Tocmai cei mai lovi]i fermieri au fost “excepta]i” de MADR Conform prevederilor ordonan¡ei, nu pot beneficia de despågubiri cei care se aflå în reorganizare, lichidare sau în faliment, la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat. Un ajutor aproape nesperat a venit de la Guvern prin instituirea despågubirilor de secetå. O måsurå deosebit de binevenitå, care îi va ajuta pe cei mai mul¡i så poatå trece peste calamitatea din 2022 ¿i så poatå merge mai departe în 2023.

ar observåm cu amåråciune cå tocmai cei mai nåpåstui¡i fermieri nu vor avea parte de acest ajutor. Conform prevederilor ordonan¡ei, nu pot beneficia de despågubiri cei care se aflå în reorganizare, lichidare sau în faliment, la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat. Dar tocmai seceta din acest an a fåcut ca un numår însemnat de fermieri så nu poatå culege recoltele pe care s-au bazat în planurile lor financiare. *** ¥n mod firesc, orice fermier î¿i întemeiazå calculele financiare pe veniturile ob¡inute din vânzarea produc¡iei. Or, dacå produc¡ie nu e, nici bani nu sunt. ¥nså leasingurile, inputurile ¿i lucrårile efectuate trebuie plåtite. Pentru fermierii capitaliza¡i, acest lucru poate fi posibil, în virtutea rezervelor ob¡inute din produc¡iile anterioare. Dar pentru foarte mul¡i fermieri mici ¿i

Profitul Agricol 45/2022

mijlocii, calamitarea produc¡iei este o loviturå nåucitoare. Obliga¡iile contractate anterior înfiin¡årii culturilor nu mai pot fi onorate. În consecin¡å, solu¡ia care le råmâne, cel mai adesea, este cea a reorganizårii activitå¡ii. Sunt ¿i cazuri dramatice, încât oamenii trebuie så î¿i declare insolven¡a sau creditorii le cer falimentul. În aceastå situa¡ie, acordarea granturilor ar fi o gurå de oxigen. Banii ace¿tia le-ar putea permite salvarea fermelor ¿i continuarea activitå¡ii. Din påcate, tocmai aceste ferme au fost låsate pe dinafarå sau, mai de-a dreptul spus, condamnate! Este adevårat cå actele normative privind ajutoarele de stat i-au exclus mereu pe cei afla¡i în dificultate, dar pânå acum nu am avut efecte care s-au succedat anual ¿i care så determine pe cei afla¡i în aceste situa¡ii så caute protec¡ia statului. Reaminim cå aceste insolven¡e (solicitate sau declarate) vin dupå seceta pedologicå extremå din anul agricol 2019-2020 pentru care nu s-au acordat integral despågubiri, urmatå de restrângerea activitå¡ii în 2021 cauzate de pandemie, cre¿terea costurilor de produc¡ie ¿i scåderea puterii de cumpårare pe fondul crizei cauzate de råzboi, cre¿terea infla¡iei, la care se adaugå ¿i seceta din anul agricol 2021-2022! *** Dorim så subliniem cå orientårile Comisiei Europene în sectorul agricol nu asimileazå regulilor ajutorului de

stat ajutoarele acordate pentru compensarea pierderilor cauzate de fenomene meteo extreme. Ca atare, aceste întreprinderi în dificultate nu ar trebuie excluse! Pe de altå parte, discutând în principii de drept, nu existå niciun motiv ca ace¿ti fermieri så beneficieze de un tratament discriminatoriu fa¡å de colegii lor mai noroco¿i. În situa¡ii egale ¿i måsurile trebuie så fie egale. Aståzi, sunt destui agricultori care se aflå în stare de insolven¡å fie våditå ¿i nedeclaratå, ¿i atunci primesc ajutorul de stat, pot aplica pentru diferite tipuri de granturi, fie le-a fost deja declaratå insolven¡a ¿i atunci niciun ajutor de stat nu le este accesibil. Nu pot solicita rambursarea accizei la motorinå, nu au putut aplica pentru granturi pe cadrul european COVID ¿i nici pe cele din cadrul temporar Ucraina, fiind deci låsa¡i de izbeli¿te, de¿i în faza de observa¡ie ¿i/sau cu planul de reorganizare aprobat, ace¿tia se aflå teoretic sub protec¡ia statului. LAPAR considerå cå este nedrept ca ace¿tia så fie låsa¡i så disparå, mai ales în condi¡iile în care ei reprezintå acea entitate pe care politicile agricole se sprijinå pentru a crea o claså medie în agriculturå! Asta se dore¿te? Crede¡i cå de acum înainte se vor mai gåsi mul¡i tineri nebuni care så vrea så investeascå într-o fermå micå sau mijlocie când au în fa¡å exemplul clar despre cum o secetå î¡i compromite munca trecutå ¿i viitorul? 41

OPINII

Suveranitatea alimentar\

dr. Daniel BOT|NOIU pre[edinte Asocia]ia Fermierilor din România

Este pu¡in probabil ca în urmåtorii zece ani pre¡urile tuturor produselor agricole, cu excep¡ia cårnii de vitå ¿i porc - chiar ajustate ca urmare a infla¡iei, så revinå la nivelurile lor medii înainte de vârfurile din 2007-08. Episoadele de volatilitate extremå a pre¡urilor nu pot fi excluse în urmåtorii câ¡iva ani, mai ales cå pre¡urile materiilor prime agricole devin din ce în ce mai dependente de costurile petrolului ¿i energiei ¿i cå exper¡ii în mediu spun cå instabilitatea climatului duce la produc¡ii mai mici ¿i la cre¿terea pre¡urilor. Problema pe termen lung este mai mult una a accesului la alimente decât a disponibilitå¡ii alimentelor, solu¡ia constå în mare parte în cre¿terea economicå ¿i lupta împotriva såråciei. Cre¿terea agricolå este esen¡ialå pentru dezvoltarea durabilå ¿i reducerea såråciei, deoarece 75% dintre såracii din ¡årile în curs de dezvoltare tråiesc în zonele rurale. Måsuri importante ce pot fi luate sunt: investi¡iile în infrastructurå, stabilirea unor sisteme eficiente de cercetare ¿i dezvoltare ¿i stimulente pentru utilizarea durabilå a solului ¿i a apei. Nu trebuie så gre¿im spunând cå doar din cauza Covid-ului ¿i a råzboiului din Ucraina asiståm la o crizå alimentarå ¿i cå, dacå aceste probleme sunt depå¿ite, lucrurile se vor îmbunåtå¡i. Aceste douå evenimente interna¡ionale majore au exacerbat de fapt 42

dificultå¡ile structurale care le-au precedat, 10% din cerealele produse în lume sunt folosite aståzi drept combustibil, 35% sunt destinate hranei animalelor. La nivel global, patru companii, dintre care trei americane ¿i una francezå, controleazå 70% din pia¡a interna¡ionalå a cerealelor. Averea unei companii multina¡ionale de comer¡ cu cereale ¿i oleaginoase a crescut cu 65% între 2020 ¿i 2022 (20 de milioane de dolari pe zi în timpul pandemiei)! Dupå invazia Ucrainei, pre¡ul grâului ¿i porumbului a crescut cu aproape 50% într-o perioadå de douå såptåmâni, în timp ce nu existau la acea vreme nicio distrugere a produc¡iei ¿i nicio problemå de aprovizionare. La scarå globalå, situa¡ia s-a deteriorat, de fapt, din 2014. În timp ce în 2007-2008 am trecut printr-o crizå alimentarå foarte gravå, care a adus numårul de oameni care sufereau de foame la peste 800 de milioane, situa¡ia s-a îmbunåtå¡it între 2009 ¿i 2013, pentru a se deteriora din nou dupå 2014. Suveranitatea alimentarå este dreptul fiecårei ¡åri de a-¿i men¡ine ¿i dezvolta propria capacitate de a-¿i produce alimentele de bazå. Aceasta implicå protec¡ia resurselor naturale, inclusiv a påmântului, a apei ¿i a semin¡elor. Ea plaseazå producåtorii, distribuitorii ¿i consumatorii de alimente în centrul sistemelor ¿i politicilor alimentare, înlocuind astfel cerin¡ele pie¡elor ¿i ale corpora¡iilor transna¡ionale. Prin urmare, î¿i propune så hråneascå popula¡ia prin eforturile producåtorilor la nivel local, limitând în acela¿i timp importurile ¿i exporturile. Consider cå este necesarå recrearea stocurilor publice de rezerve alimentare (în special cereale), (re)crearea organiza¡iilor de credit public pentru fermieri ¿i restabilirea reglementårii pre¡urilor la alimente. Trebuie så se garanteze cå popula¡iile cu venituri mici pot beneficia de

pre¡uri mici pentru alimente. TVA-ul la alimentele de bazå ar trebui eliminat. Statul trebuie så garanteze micilor producåtori agricoli pre¡uri de vânzare suficient de ridicate pentru a le permite acestora så-¿i îmbunåtå¡eascå semnificativ condi¡iile de via¡å. Statul trebuie så dezvolte ¿i servicii publice în mediul rural (sånåtate, educa¡ie, comunica¡ii, culturå, “bånci” de semin¡e etc.). Autoritå¡ile publice trebuie så fie capabile så garanteze atât pre¡uri subven¡ionate pentru consumatorii de alimente, cât ¿i pre¡uri de vânzare suficient de mari pentru micii producåtori agricoli, astfel încât ace¿tia så aibå venituri suficiente. Trebuie deschiså calea pentru consolidarea agriculturii locale/ na¡ionale, så garanteze o bazå stabilå pentru produc¡ia alimentarå relocatå ¿i sus¡inerea pie¡elor locale ¿i na¡ionale conduse de producåtori ¿i entitå¡ile acestora. Sistemul comercial trebuie så fie echitabil ¿i bazat mai degrabå pe cooperare ¿i solidaritate decât pe concuren¡å ¿i speculå; Implementarea unei måsuri, pentru a pune capåt acaparårii de apå, semin¡e ¿i påmânt de cåtre corpora¡iile transna¡ionale ¿i pentru a garanta drepturi echitabile la resurse pentru to¡i producåtori; Trebuie så ¡inem cont de faptul cå criza climaticå ¿i de mediu este marea noastrå provocare în contextul actual ¿i cå trebuie så facem fa¡å provocårii de a produce suficiente alimente de calitate, reînviind în acela¿i timp biodiversitatea ¿i reducând drastic emisiile de gaze cu efect de serå. Reglementarea eficientå a pie¡ei de inputuri (credit, îngrå¿åminte, pesticide, semin¡e, combustibil etc.) pentru a sus¡ine capacitatea fermierilor de a produce alimente, dar ¿i pentru a asigura o tranzi¡ie corectå ¿i bine planificatå cåtre practici agricole mai prietenoase cu mediul. Guvernare alimentarå bazatå pe interesele oamenilor ¿i nu pe interesele corpora¡iilor transna¡ionale. Profitul Agricol 45/2022

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 45/2022

LOCURI DE MUNC|

Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - U.N.C.S.V.

RECRUTEAZÅ MANAGER AFACERI EUROPENE Printre principalele sale atribu¡ii se numårå:  Urmårirea procesului legislativ european ¿i na¡ional specific cooperativelor agricole ¿i sectorului vegetal;  Realizarea comunicårilor externe ¿i interne prin participarea la grupuri de lucru, ¿edin¡e, dezbateri, conferin¡e, seminarii, privind consultårile europene ¿i nu numai;  Propunerea de obiective pentru fiecare grup de lucru COPA-COGECA, dialog civil DG AGRI ¿i întreprinderea demersurilor necesare pentru atingerea obiectivelor agreate;  Participarea la întâlniri ¿i pregåtirea de minute, informåri ¿i documente de pozi¡ie cu relevan¡å pentru Uniune, privind afacerile europene ¿i nu numai;  Dezvoltarea colaborårii cu alte organiza¡ii europere ¿i na¡ionale.

Profil:  Diplomå universitarå (licen¡å sau master) în agronomie, economie agrarå, juridic sau comunicare ¿i rela¡ii publice;  Este esen¡ialå o bunå în¡elegere a sectorului agricol, cooperativelor ¿i politicilor în domeniu;  Preferabil experien¡å relevantå în domeniul advocacy, PR, rela¡ii guvernamentale, asocia¡ii profesionale, indiferent de sector, dar cu o afinitate pentru agriculturå, cooperative ¿i fermieri;  Este necesarå cunoa¿terea fluentå a limbii engleze.  Bunå cunoa¿tere a spiritului de echipå ¿i a coordonårii de echipå;  Competen¡e analitice avansate ¿i de comunicare eficientå;  Cuno¿tin¡e de informaticå: (MS Office);  Disponibilitate pentru deplasåri interne ¿i externe. 44

Vå rugåm så trimite¡i CV-ul ¿i scrisoarea de inten¡ie pânå pe 23 noiembrie cåtre:

Claudiu SOARE - U.N.C.S.V.-

claudiusoare@uncsv.ro Oportunitate de dezvoltare profesionalå în cea mai dinamicå organiza¡ie profesionalå reprezentativå pentru cooperative agricole ¿i membrii acestora. Suntem în continuå cre¿tere ¿i avem nevoie de un coleg nou pentru a face fa¡å tuturor proiectelor care vizeazå o mai bunå organizare a agriculturii române¿ti, în special prin cooperativizare, singura formå de asociere perenå. Detalii referitoare la Uniunea de Ramurå se pot gåsi pe www.uncsv.ro ¿i pe Facebook #UNCSV Informa¡ii suplimentare privind beneficiile pot fi oferite la tel.: 0722.156.961 Profitul Agricol 45/2022

PAGINA DE HOBBY V=n\toarea de... lipan Purtându-¿i cu voio¿ie, dar fårå urmå de infatuare flamura pistruiatå a aripii dorsale cu care despicå apele mai abitir decât Moise, lipanul laså impresia unui generos peste måsurå: dåruind påstråvului apele de sus ¿i mrenei pe cele din aval, pe¿tele acesta neastâmpårat, sociabil, de o naivitate ce frizeazå uneori prostia din bunåtate, sensibil înså la intruziunea brutalå a omului în ambientul såu, pare så fie din nåscare un damnat.

acå farmecul pescuitului cu muscå artificialå (datå fiind slåbiciunea lipanului pentru tot ce zboarå, dar uneori, fatal, nu se månâncå) ¿i parfumul såu discret, de cimbri¿or (cu care pare så se înrudeascå, peste regnuri – Thymus ¿i Thymallus –, cel pu¡in în taxonomie) n-ar fi existat, atunci de bunå seamå cå situa¡ia ar fi fost alta. Întâi cå ar fi rezistat mai u¿or presiunii pe care o exercitå cu obstina¡ie asupra sa påstråvul ¿i albitura, fårå grija undi¡ei care îi atârnå deasupra capului precum sabia lui Damocles, iar apoi cå nu ne-ar mai fi ispitit cu savoarea sa rafinatå, de fânea¡å sålbaticå ¿i de miere. Pentru muscari, pipåitul undelor cu gâze fåurite, mici ¿i delicate, din panå de sitar ori de potârniche, reprezintå culmea rafinamentului în tagmå. Se poate încerca ¿i cu buldo, la lansetå, dar maestrul Isaac Walton, mentorul pescarilor în ape nervoase, s-ar råsuci în mormânt. Odatå amågi¡i, juniorii se elibereazå cu mare grijå, mai cu seamå cå, la noi, sensibilul lipan pierde întruna teren, nu atât din pricina undi¡arilor, cât asediat de grobianismul celor ce trateazå râurile ¿i

Profitul Agricol 45/2022

foto> Ionu] Negru[a

pâraiele ca pe simple canale colectoare de gunoaie ¿i de apå uzatå. Am avut norocul så prind lipani pe Moldovi¡a, când era în putere, cu lespezi ¿i cotloane misterioase, dar ¿i pe Bistri¡a Aurie, nu departe de Iacobeni, la Ciocåne¿ti, în amonte de Scoru¿u, afluent zglobiu, trecut prin sihåstrii tenebroase, cu locuri agreste, unde, pânå nu demult, boncåluitul cerbilor ¿i rotitul gotcanilor nu fuseserå tulburate de umbra omului. Cei doi-trei lipani ai unei zile rodnice, påstra¡i pânå acaså în frunzele de brustur sau de podbal din co¿ul pescåresc împletit din nuiele, trebuie pregåti¡i fårå nici o întârziere. Ca ¿i în cazul prepeli¡ei, inefabilul cårnii lor este evanescent. Lipsit de aroma nativå atât de volatilå, acest prin¡ al apelor de munte se comportå, la cuhnie, ca orice alt pe¿te. Cunoscând bine acest lucru, gazda mea de pe Bistri¡a m-a råsfå¡at în fiecare varå cu un preparat aparte, menit så punå în valoare douå daruri ale pitorescului silvestru bucovinean:

Lipan cu gålbiori Curå¡a¡i, spåla¡i ¿i bine ¿ter¿i cu un ¿ervet curat, lipanii se a¿azå cu grijå într-o crati¡å (fandelå, i se spune în zonå, dacå are coadå), în baia ob¡inutå prin fierberea împreunå a unui pahar de vin alb neparfumat ¿i a douå de apå, în care, timp de orå, la foc molcom, ¿i-au decantat esen¡ele untul (câte o lingurå de fiecare pe¿te), o ceapå, câteva frunze de ¡elinå aduse din grådinå, ¿ase cå¡ei de usturoi, o ramurå de påtrunjel, toate tåiate mårunt, câteva boabe de piper ¿i un praf de sare. Separat, treizeci-patruzeci de gålbiori – floarea bure¡ilor, dupå hribi – se înåbu¿å în unt (tot trei linguri aduse de spate) cu o idee de fåinå ¿i se sting treptat cu zeamå din vasul cu pe¿ti, dupå care se råstoarnå in corpore peste ace¿tia. Se mai îngåduie la foc moale un sfert de ceas, dându-se apoi la cuptor pentru tot atâta vreme, cu capac, nu înainte de a rândui peste compozi¡ie atâtea felii sub¡iri de ca¿ dulce ¿i proaspåt cât så acopere întreg preparatul. Toatå povestea poate fi înfloritå cu oarece frunzuli¡e de påtrunjel verde (în nici un caz, cimbru sau cimbri¿or). În final, fiindcå tot a venit vorba de aceste distinse ierburi aromatice, pe care le asigur, de altfel, de întreaga mea considera¡ie, îmi exprim o nedumerire: de ce se spune întruna cå lipanul miroase a cimbri¿or? Poate cå, dimpotrivå, cimbri¿orul are un pronun¡at parfum de lipan… Dar så nu uita¡i vinul! Alb ¿i sec, meritå så intre în ecua¡ie. Gabriel CHEROIU 45

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 1 - 3 decembrie ¥n Italia, la Centrul Expozi¡ional Cremona va avea loc cea mai mare expozi¡ie de animale, Zootecniche, ajunså la a 77-a edi¡ie. Tot acolo se vor ¡ine ¿i cel de-al 3-lea Salon Interna¡ional de Lactate ¿i Licita¡iile de Lactate. 15 decembrie Sumi Agro, 25 de ani în România. Summit Agro România, reprezentan¡a din ¡ara noastrå a grupului nipon Sumi Agro, marcheazå 25 de ani de existen¡å. Sute de fermieri, clien¡i ¿i parteneri ai companiei sunt invita¡i la un tur ghidat al Palatului Parlamentului, precedat de vernisajul expozi¡iei de artå fotograficå “România Pitoreascå”. 23 februarie 2023 La Bucure¿ti va avea loc congresul anual al APPR, De la fermieri pentru fermieri! Tot atunci va fi decernat ¿i trofeul Porumbul de Aur, pentru produc¡iile ob¡inute în 2022. Pânå atunci, înscrierile la concurs sunt deschise tuturor membrilor APPR.

Nestle inventeaz\ foie-gras-ul vegan Grupul elve¡ian Nestle a început så vândå foie-gras vegan, un produs adresat gurmanzilor preocupa¡i de bunåstarea animalelor. Tradi¡ional, foie-gras-ul este produs din ficatul de rå¡oi îngrå¿at cu cereale. ¥ntre timp, organiza¡iile pentru drepturile animalelor sus¡in cå procedura este barbarå ¿i cer interzicerea ei. Varianta veganå combinå soia cu arome precum miso, ulei de trufe ¿i sare marinå ¿i costå în jur de 8 euro un borcan de 180 de grame, cu mult mai ieftin decât foie-gras-ul adevårat. Fran¡a este responsabilå pentru aproximativ 70% din produc¡ia mondialå de foie-gras ¿i exportå, în medie, anual aproape 5.000 de tone în întreaga lume (în special în Japonia, Spania, Olanda, Asia ¿i Orientul Mijlociu), pentru o cifrå de afaceri de peste 100 de milioane de euro. O serie de companii mai mici oferå deja alternative fårå carne la foie-gras în Elve¡ia, ¡arå care importå aproximativ

de Dinu-Ioan Nicula

Cine crede cå moartea are co¿ciug e prost ¿i se în¿alå. Numai via¡a are co¿ciug. El se nume¿te chiar trupul. Cine crede cå vulturul zboarå din pricinå de aer ¿i din pricinå de aripi se în¿alå amarnic. Vulturul zboarå din faptul cå eu må gândesc cå el zboarå. Eu sunt din pricina faptului cå må gândesc cå eu sunt.

Nichita Stånescu 46

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Påmântul de peste pod – Roza-i protejata lui; 2) Îi desparte baricada – Te¿ite la capete! 3) Ecoul muncii lucråtoarelor 9 10 – Furnizor de miere; 4) Cremå expiratå – Energia datå de elice; 5) A påråsi la ¡arå – Apel la deratizare; 6) Colective de conducere; 7) Se întrebuin¡eazå serios – Tråia din cules; 8) Asta ne pofte¿te la maså; 9) Buclå ro¿ie – S-a fåcut totul pentru el; 10) Sunt greu de înghi¡it.

CAREUL AGRICOL

O lingurit, a~ de poezie

A patra scrisoare

200 de tone în fiecare an. În multe ¡åri din lume, inclusiv în Elve¡ia ¿i Marea Britanie, produc¡ia de foie-gras este interziså. Organiza¡iile pentru drepturile animalelor au cerut ¿i o interzicere a importurilor pentru aceastå delicateså.

1 1 2 3 4 5 6

VERTICAL: 1) Ciolanul vizat la unele partide – Un car de stele; 2) Pregåtit de luptå – Mar8 gini de peron! 3) Ars cu lenevie – Nu are 9 sus¡inåtor legal; 4) Culme... în Halmeu! – 10 Prinderi din urmå; 5) Flori de zåpadå – Crescåtor de porci; 6) A conduce în deplasaSolu¡ia careului din Nr. 44/2022 re; 7) A ac¡iona în for¡å – Pieså cåzutå la deORIZONTAL: ARNICI - FUM; LAOLATA - A; UNDE - ORTAC; AD - GATEALA; TUNAR - ZIAR; but; 8) Eviden¡ia¡i în munca de echipå; 9) Au NALUCI - TA; SENINI - JUG; PAI - COCURI; o existen¡å la înål¡ime – Serve¿te la împånat I - SFARAMAT; NEMOTIVATA. vânatul; 10) N-au nicio limitå. Profitul Agricol 45/2022

Profitul Agricol nr. 45, din 2022

Articles inside

Nestle inventeazåfoie-gras-ul vegan

Vânåtoarea de... lipan

Suveranitatea alimentarå

Tocmai cei mai lovi¡i fermieri au fost “excepta¡i” de MADR

BKT recomandå: fårå hidrofla¡ie pentru anvelope

Cum va aråta zootehnia în viitorul apropiat

ªi dealerii de tractoare suferå de secetå

Planeta zootehniei

Transmisia Claas cu numårul 10.000

Microorganismele contribuie la cre¿terea sustenabilitå¡ii

Campionii la floarea-soarelui din vestul ¡årii

Holde Agri ar putea ajunge la 25.000 ha în 2023

Situa¡ia derogårilor în UE

Campanie de toamnå reu¿itå în Satu Mare

Råzboiul a dat peste cap pia¡a florii-soarelui din Ucraina

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡iile de rapi¡å la nivel mondial

Cum se calculeazå asigurarea de secetå Marsh

Covor vegetal pragmatic doar pentru fermierii americani

Un specialist în informaticå în fiecare fermå?