Profitul Agricol nr. 48, din 2022

Page 1

nr. 48 din 21 decembrie 2022 - såptåmânal

15 lei



EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 48/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

La Mul¡i Ani!

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

CU PNS-ul aprobat de Comisia Europeanå ¿i cu un pachet de 75 de milioane de euro despågubiri de secetå trecut prin Guvern, Petre Daea î¿i poate încheia lini¿tit bilan¡ul pe 2022. Nimic serios nu-i umbre¿te ministeriatul. Cel pu¡in, nu zilele acestea. Este uitatå deja vrajba din jurul modului de calcul a despågubirilor. Degeaba au strigat asocia¡iile cå este inadmisibil. ¥n vremea marii coabitåri politice, cine så se teamå de fermieri? Alegerile sunt departe, peste doi ani, nimeni nu î¿i irose¿te muni¡ia electoralå de pe acum. Uitat este ¿i faptul cå tot nu avem o lege a arendei mai consistentå. Iar spiritul sårbåtorilor ne face så privim cu mai multå în¡elegere ¿i tranzitul cu cereale din Ucraina, ¿i lipsa unei strategii reale privind îngrå¿åmintele pentru la anul. Cu ce vom fertiliza? Vom vedea... Ba chiar ¿i discu¡iile despre fondul mutual sunt parcå mai relaxate. De¿i e limpede cå Guvernul î¿i pregåte¿te terenul pentru a pasa problema direct în curtea fermierilor, to¡i se leagånå pe iluzia cå poate o da ¿i Europa ceva, cå de aia este Europa. ªi nici reglementårile ecologiste venite de la Bruxelles nu mai sunå a¿a amenin¡åtor. Le vom rezolva noi cumva pe toate. La anul... Doar så nu avem parte de vreo nefericitå întorsurå a råzboiului de lângå noi, cåci în rest ne descurcåm cumva. Så ne vedem cu bine în 2023!

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Andrei OSTROVEANU

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul Agricol 48/2022

3


SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Conferin¡a Profitul Agricol: Tehnologii optime de prelucrare a solului Au început plå¡ile pentru despågubirile de secetå. Formula de calcul a råmas neschimbatå

Schimbåri majore la APPR 25 de ani de Summit Agro România 6

Clubul Fermierilor prevede falimente în lan¡ 6

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

7 8

Lactalis se extinde în Brazilia

8 10

Cre[terea animalelor

Rusia va cultiva mai pu¡inå floarea-soarelui

16

Sprijinul pentru procesatorii de lapte, o altå încurcåturå giratå de Petre Daea 31

644 milioane tone de oleaginoase

18

Produc¡ia de soia: 391 milioane tone

Zootehnia în derivå

32

19

Sorg pentru porci

34

20

Omanul inaugureazå cea mai mare fermå de ouå

34

22

Horia Cardo¿, Agroland, vrea så salveze gåina autohtonå

Clubul Fermierilor sperå la Concord(i)e cu traderii

24

Ma[ini & utilaje

Sorgul, o alternativå la porumb

26

BKT Ridemax FL 615 pentru remorci ¿i cisterne

Cine cumpårå culturi de ni¿å, ca sorg, grâu dur? Exporturi-record de grâu din Rusia

Agrinvest atinge 44 de milioane de euro

11

Ru¿ii au distrus cea mai mare fermå de pui din Europa

12

Spanac halucinogen în Australia

12

Hardi Alpha Evo II, pentru mai multå precizie

39

39

Dicor Land î¿i intensificå expansiunea 40 în 2023 Noi dotåri pentru Xerion 4200, 4500 ¿i 5000

42

Opinii

Culturi vegetale Rezerva de apå din sol, la 19 decembrie

10

România a importat un milion de tone Trelleborg a premiat de cereale din Ucraina 29 måiestria tractori¿tilor 14

Se anun¡å o bunå produc¡ie de rapi¡å

Mexicul sperå într-un nou acord cu SUA

28 29

Amazone UX Super pentru sånåtatea culturilor

35

Dezinformåri mai mult sau mai pu¡in uitate

45

Salva¡i ecologia de ecologi¿ti!

46

Hobby 36

38

Vânåtoarea de... bure¡i

49

Familia Regalå sus¡ine furnizorii locali

50



EVENIMENTELE 32 de milioane de euro pentru reîmpåduriri Comisia Europeanå a aprobat o schemå de ajutoare în valoare de aproximativ 32 de milioane de euro, pentru sprijinirea reîmpåduririlor în România. Schema va fi finan¡atå prin PNRR ¿i va acoperi între 70 ¿i 90% din costurile eligibile. Este deschiså proprietarilor de påduri publice sau private ¿i producåtorilor autoriza¡i de material reproductiv forestier. Schema se va derula pânå la data de 30 septembrie 2024. Controverse în jurul unei conferin¡e Pe 22 februarie, la Bucure¿ti se va ¡ine Agritrade Sumit, conferin¡å organizatå de Cezar Gheorghe, expert în comer¡ul cu cereale ¿i proprietarul AgriColumn, o analizå de pia¡å såptåmânalå, cu previziuni ¿i informa¡ii pentru grâu, porumb, floarea-soarelui, rapi¡å etc. “La Romania Agritrade Summit vor participa minimum 400-500 de fermieri. Au confirmat multina¡ionalele din comer¡ul cu cereale, firme de geneticå, de logisticå”, spune Cezar. ¥n schimb, Victor Beznea, secretarul general ARCPA, asocia¡ia care reune¿te traderii din pia¡å, spune cå organiza¡ia nu se implicå ¿i nu va participa la Agritrade. “Nu vom participa organiza¡ional. Nu pot så vorbesc în numele colegilor mei, dar nu cred cå vor participa nici individual companii din ARCPA”. Lipsa electricitå¡ii se resimte în silozurile ucrainene Traderii de cereale din Ucraina au cerut guvernului de la Kiev så asigure cumva aprovizionarea cu energie electricå a silozurilor de cereale. ¥n general, guvernul se preocup de reluarea alimentårii în ora¿e. De la începutul råzboiului, ¡ara vecinå a pierdut peste 10 milioane de tone capacitate de stocare. Pentru anul acesta, Kievul mizeazå pe o recoltå de aproape 51 de milioane tone de cereale, în scådere abruptå de la 86 de milioane tone anul trecut. 6

S|PT|MÂNII Conferin¡a Profitul Agricol:

Tehnologii optime de prelucrare a solului Joi, 19 ianuarie 2023, între orele 913, la Centrul Cultural “Ionel Perlea” din Slobozia, se va desfå¿ura Conferin¡a Tehnologii optime de prelucrare a solului, organizatå de Profitul Agricol, cu suportul APPR. Invita¡i pentru a dezbate subiectul sunt fermieri cu experien¡å, oameni de ¿tiin¡å, tehnologi, oficiali din MADR, furnizori de echipamente, furnizori de inputuri, finan¡atori. Ei vor cåuta så råspundå unor întrebåri-cheie: În ce condi¡ii pedoclimatice se preteazå tehnologiile minime de prelucrare a solului?; Tehnologiile minime presupun cre¿terea cantitå¡ii de substan¡e active folosite pentru combaterea bolilor, dåunåtorilor, buruienilor?; Care este costul tehnologiilor minime de prelucrare a solului? Financiar, pot coexista cele douå tehnologii (clasicå ¿i

minimum/no till), în aceea¿i fermå, dacå vorbim de ferme de 500-2.000 ha?; Ar fi corect ca fondurile pentru achizi¡ia de noi utilaje så fie direc¡ionate, integral, cåtre cele destinate prelucrårii minime? Sponsorii conferin¡ei sunt: ACCPT Ialomi¡a, Banca Transilvania, Horsch România, Primåria Slobozia ¿i Syngenta. Conferin¡a nu va fi transmiså live, înså va fi înregistratå audio-video. Pentru a participa la fa¡a locului, vå rugåm så vå înscrie¡i printr-un e-mail la adresa redactie@agrinet.ro. Preciza¡i numele ¿i prenumele, denumirea fermei, loca¡ia acesteia ¿i suprafa¡a administratå. Numårul de locuri este limitat, iar înscrierea se va face în ordinea primirii e-mailurilor.

Au început plå¡ile pentru despågubirile de secetå Formula de calcul a råmas neschimbatå Joi, pe 15 decembrie, Ministerul Agriculturii a început plata despågubirilor pentru secetå. Primele 50 de milioane de lei (din totalul de 365 de milioane) au fost virate în jude¡ele Arad, Buzåu, Cålåra¿i, Cluj, Dolj, Maramure¿, Neam¡, Sålaj ¿i Suceava, nu dintre cele mai afectate. ¥n ceea ce prive¿te formula de calcul, aceasta a råmas neschimbatå, oficialii ministerului sus¡inând în continuare cå fermierii au în¡eles gre¿it.

Cât prive¿te fermierii cu proceseverbale încheiate fårå completarea procentului de calamitate, MADR considerå cå este suficientå declara¡ia pe proprie råspundere comparatå cu media produc¡iilor pe 5 ani. Cu toate acestea, ministrul recunoa¿te cå mai mul¡i agricultori au renun¡at la cererea de despågubire.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 48/2022


EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Schimb\ri majore la APPR APPR î¿i schimbå titulatura, cre¿te echipa executivå ¿i deschide un birou la Bruxelles. Acestea sunt principalele schimbåri anun¡ate de consiliul director înainte de sfâr¿itul anului. Neoficial, din februarie 2023, când va avea loc congresul organiza¡iei, va trebui ales un nou lider. Cel mai probabil acesta va fi Theodor Ichim, actualul vicepre¿edinte. Pentru a-¿i proteja sånåtatea, Nicolae Sitaru se va retrage din activitatea publicå.

De

altfel, Sitaru, care a fost obligat de împrejuråri så conducå de la distan¡å ori så-¿i delege atribu¡iile cea mai mare parte a celui de-al doilea mandat al såu, început la 11 februarie 2021, nu a putut fi prezent la consiliul director de luni ¿i conferin¡a de preså ulterioarå, transmi¡ând doar un mesaj de sus¡inere, prin intermediul Alinei Cre¡u, directorul executiv. Ichim a fost cel care a anun¡at noua identitate a organiza¡iei: “Asocia¡ia a depå¿it ca domeniu de interes cultura porumbului ¿i se ocupå de mult mai multe aspecte ale agriculturii. Prin urProfitul Agricol 48/2022

mare, am decis så începem demersurile pentru a ne redenumi în Forumul Agricultorilor ¿i Procesatorilor Profesioni¿ti din România - pe scurt Forumul APPR”. La congresul din februarie va fi prezentatå ¿i noua identitate vizualå, noul logo al asocia¡iei. În decursul acestui an, echipa executivå a APPR a crescut la 15 membri. De aceea, din 2023 activitatea va fi restructuratå în patru departamente: - directoratul general pentru politici agricole, care se va ocupa de dialogul institu¡ional, - departamentul tehnic, - departamentul de marketing ¿i promovare, - departamentul administrativ. A fost creatå func¡ia de director adjunct, care va fi ocupatå de Cristina Cionga. “Afacerile europene vor continua så fie un punct focal al activitå¡ii APPR. Începând cu luna februarie 2023, încercåm så organizåm un birou permanent, la Bruxelles”, a declarat Cionga. Biroul va fi exclusiv al Forumului APPR, nu al Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, ¿i cå se cautå angaja¡i sau colaboratori pentru activitatea permanentå din capitala europeanå.

Robert VERESS

Theodor Ichim, vicepre¿edinte APPR, a recunoscut cå fermierii nu¿i vor asuma plata cotiza¡iei la CopaCogeca. “Aceastå lege a cotiza¡iilor pentru prezen¡a în structuri asociative europene ar trebui så treacå într-o formå care så prevadå plata cotiza¡iei de cåtre stat o perioadå de timp. Azi, dacå li se va cere fermierilor så plåteascå aceastå cotiza¡ie la CopaCogeca, s-ar putea så nu fie dispu¿i. Autoritå¡ile trebuie så fie mai în¡elepte decât fermierii ¿i så ne men¡inå prezen¡a aceasta la Bruxelles, astfel încât vocea agricultorilor din România så fie auzitå la Bruxelles. Când asocia¡iile profesionale se vor maturiza, s-ar putea så fim dispu¿i, noi, fermierii, så plåtim aceastå cotiza¡ie. Apelez la maturitatea politicienilor, så priceapå aceste lucruri”. “Våd Alian¡a ¿i România în Copa-Cogeca, în continuare. Vom lua deciziile în func¡ie de legisla¡ia care va fi în vigoare. Sunt convinså fermierii ¿i autoritå¡ile vor gåsi o cale ca organiza¡iile de fermieri din România så fie prezente acolo”, spunea Alina Cre¡u, director executiv al asocia¡iei. 7


EVENIMENTELE S|PT|M+NII

25 de ani de Summit Agro România Joi, 15 decembrie, Summit Agro România a sårbåtorit 25 de ani de activitate, la Bucure¿ti, prin douå evenimente culturale ¿i artistice, la care au participat fermieri, reprezentan¡i ai unor companii partenere, autoritå¡i din agriculturå, politicieni, diploma¡i japonezi. Mai întâi, la Palatul Parlamentului, a fost celebratå arta fotograficå, fiind onora¡i autorii expozi¡iei “România pitoreascå”. Între cei care au rostit discursuri laudative s-au numårat Hiroshi Ueda, ambasadorul Japoniei la Bucure¿ti (care nu a avut nevoie de translator, fiindcå a vorbit, alternativ, în englezå ¿i românå), ¿i Patricia ªtirbu, pre¿edintele Summit Agro. Dupå vernisajul expozi¡iei fotografice ¿i un tur ghidat al Palatului Parlamentului, invita¡ii au fost transporta¡i, cu autocare, la o salå de festivitå¡i din apropiere.

Acolo discursurile live sau înregistrate ale mai multor oficiali Sumi Agro din diverse col¡uri ale lumii ¿i ale unor parteneri au alternate cu momente artistice, care au debutat cu un frumos cor bisericesc de colinde. Atmosfera s-a

încålzit serios la concertul forma¡iei Holograf, când echipa Summit Agro România s-a alåturat fermierilor pe ringul de dans.

Robert VERESS

O parte din echipa Summit Agro România

Clubul Fermierilor prevede falimente în lan] Anul agricol 2021-2022 s-a încheiat prost, în special printre cei din jude¡ele grav afectate de secetå. ªocul anului 2020 a fost absorbit prin diverse mijloace, înså e pu¡in probabil ca cei care au avut mari calamita¡i în 2020 så reu¿eascå så-¿i påstreze afacerea, dacå nu ¿i-au scos investi¡iile prin produc¡ii nici în 2022. Acest fapt începe så se vadå în pia¡å, mai multe ferme, unele chiar mari, fiind scoase la vânzare în ultimele såptåmâni. Inclusiv mehedin¡eanul Cornel Stroescu, vicepre¿edinte LAPAR, a fost nevoit så renun¡e la o cincime din 8

afacerea sa, recunoscând cå nu mai face fa¡å cheltuielilor. Iar Mehedin¡i a fost o zonå menajatå de secetå atât în 2020, cât ¿i în 2022. Dan Hurduc, fermier vasluian ¿i fost pre¿edinte al Clubului Fermierilor, prevede cå urmåtorii doi-trei ani vor aduce o sumedenie de falimente în agriculturå: “În 2020 s-au consemnat adevårate tragedii financiare, în multe ferme. Falimentul a fost amânat, pentru cå, în agriculturå, problemele devin vizibile dupå doi-trei ani. România este o pia¡å atipicå pentru Europa, datoritå creditului furnizor. Acesta a ajutat fermele române¿ti så se dezvolte. Dar, acum, suntem pe cale så vedem reversul medaliei. Cre¿terea dobânzilor î¿i va

spune cuvântul.” ªi Florian Ciolacu, director executiv al Clubului, se a¿teaptå så vadå un numår “semnificativ” de falimente, în agriculturå, chiar în cursul anului 2023. “Asta pune problema regândirii modelului de afaceri. În Vest, fermierii s-au organizat în cooperative care sunt administrate de un management profesionist, corporatist. Acest management a impus proceduri de sus în jos. La noi, având aceastå rezisten¡å la ideea de asociere, e posibil ca lucrurile så se întâmple invers: un nucleu corporatist så organizeze fermieri în dificultate, întrun mod care så le permitå så redevinå eficien¡i”.

Robert VERESS Profitul Agricol 48/2022



EVENIMENTELE S|PT|M+NII Lituania respinge propunerea Belarusului Pre¿edintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a respins categoric propunerea Belarusului, care s-a oferit så permitå tranzitul cerealelor din Ucraina pe teritoriul såu spre porturile de la Marea Balticå. Nauseda a explicat cå aceastå ofertå este o capcanå pentru cå regimul pre¿edintelui Lukashenko vrea doar så evite sanc¡iunile interna¡ionale. În plus, Lituania considerå cå nici nu este nevoie de cooperarea Belarusului, pentru cå cerealele ucrainene sunt exportate deja din porturile baltice, cu ajutorul Poloniei ¿i al altor state. Focar uria¿ de gripå aviarå în Japonia Un focar de gripå aviarå a fost descoperit la o fermå din localitatea Misawa din Japonia. Incidentul a condus la sacrificarea a 1,37 milioane de pui, cel mai mare numår la o singurå fermå din istoria ¡årii. Autoritå¡ile vor avea nevoie de aproape o lunå pentru a ucide toate påsårile fermei ¿i au cerut ajutorul armatei, care a trimis un deta¿ament de 60 de militari. Este al doilea focar de gripå aviarå identificat în provincia Aomori în acest sezon, iar numårul focarelor la nivel na¡ional a ajuns la 35. Pui de gåinå edita¡i genetic Un grup de cercetåtori israelieni a descoperit o metodå de editare geneticå prin care se pot ob¡ine gåini ce produc ouå din care se nasc doar pui de sex feminin. Inven¡ia ar putea pune capåt sacrificårii a miliarde de pui masculi în fiecare an, care sunt uci¿i pentru cå sunt inutili în fermele de ouå. Gåinile modificate genetic au primit numele “Golda”, iar gena care blocheazå dezvoltarea embrionilor masculi este activatå dupå ce ouåle sunt expuse timp de câteva ore la o luminå specialå. Embrionii de sex feminin nu sunt afecta¡i de luminå ¿i se dezvoltå normal, iar puii care se nasc din aceste ouå nu au nici un fel de modificåri genetice. 10

Lactalis se extinde în Brazilia Grupul Lactalis a anun¡at achizi¡ia companiei braziliene Dairy Partners Americas (DPA), care era un joint venture între elve¡ienii de la Nestle ¿i marele producåtor neozeelandez de lactate Fonterra. Tranzac¡ia, în valoare de aproximativ 124 milioane de euro, s-ar putea finaliza la jumåtatea anului viitor, dupå ce este aprobatå de autoritå¡ile antitrust din Brazilia. Fonterra ¿i Nestle au fondat DPA în anul 2003, obiectivul ini¡ial fiind produc¡ia ¿i vânzarea de lactate în toatå America de Sud. Din anul 2014, compania s-a concentrat doar pe comer-

cializarea de produse lactate refrigerate pe pia¡a brazilianå. Fonterra, care controla 51% din ac¡iunile DPA, a vândut în ultimii ani mai multe active din stråinåtate, dupå adoptarea unei strategii de consolidare a produc¡iei în Noua Zeelandå. Gigantul francez Lactalis este prezent pe pia¡a brazilianå de peste zece ani ¿i are deja o cotå de pia¡å importantå în sectorul lactate prin branduri ca Parmalat, Président, Batavo, Poços de Caldas, Itambé sau Elegê. DPA de¡ine douå fabrici, cu un total de peste 1.300 de angaja¡i.

Mexicul sper\ într-un nou acord cu SUA Dupå o întâlnire la Washington, ministrul mexican de Externe a declarat cå cele douå state ar putea semna în luna ianuarie un acord care så punå capåt disputei legate de inten¡ia Mexicului de a interzice importurile de porumb modificat genetic. El a explicat cå negocierile continuå pentru formularea unui text care så “ofere garan¡ii legale solide tuturor pår¡ilor implicate”. O lege care interzice porumbul modificat genetic ¿i erbicidul glifosat urmeazå så intre în vigoare în Mexic din anul 2024, dar fermierii americani au cerut guvernului så deschidå o procedurå de litigiu în cadrul Acordului Nord-American de Liber Schimb (USMCA). În urma discu¡iilor, Secretarul de Stat pentru Agriculturå al SUA, Tom

Vilsack, ¿i negociatorul comercial Katherine Tai au afi¿at doar un optimism moderat. “Delega¡ia mexicanå a prezentat mai multe posibile amendamente ale legii, pentru a råspunde îngrijorårilor noastre. Am fost de acord så analizåm propunerile lor, vom reveni în scurt timp cu comentarii ¿i întrebåri”, au declarat reprezentan¡ii americani. Mexicul importå anual 17 milioane de tone de porumb american ¿i a anun¡at cå interdic¡ia se referå doar la cerealele pentru consum uman, iar importurile de furaje nu vor fi afectate, dar legea nu a fost încå modificatå în acest sens.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 48/2022


EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Agrinvest a atins 44 de milioane de euro ;n iunie Compania Agrinvest a anun¡at o cre¿tere a cifrei de afaceri de la 17 milioane de euro în 2021 la 44 de milioane de euro în iunie 2022. Aceasta nu include ¿i Agrinvest IFN, ramura financiarå a grupului, tratatå ca o afacere distinctå, ci doar tradingul de cereale ¿i distribu¡ia de inputuri. Grupul de¡ine ¿i o fermå de 1.500 de hectare în jude¡ul Buzåu, folositå pentru a demonstra eficien¡a inputurilor pe care le vinde. ¥n ultimii ani, Agrinvest s-a concentrat pe investi¡iile în baze siloz. A¿a au ajuns la o capacitate de depozitare de aproape 300.000 de tone ¿i un rulaj de 1,5 ori mai mare. ¥n afacerile cu inputuri, finan¡area cu credit furnizor råmâne elementul esen¡ial, ceea ce obligå compania la a avea

Iulia Grådinaru, director de dezvoltare: “Este ¿i o tendin¡å de anticipare a noilor direc¡ii din agriculturå ¿i politici europene.”

Profitul Agricol 48/2022

Ialcin Gemil, director financiar: “Nu neapårat cifrele mari, cât men¡inerea rentabilitå¡ii, aceasta este cheia de boltå a Agrinvest.” un cash îndestulat ¿i din surse bancare. Agrinvest lucreazå în mod tradi¡ional cu douå bånci, ING ¿i BRD, dar este deschiså oricåror colaboråri. Pentru 2023, Ialcin Gemil nu vede mari probleme, de¿i se uitå cu îngrijorare spre Ucraina, unde evolu¡ia lucrurilor poate da peste cap ¿i cel mai bun plan de afaceri.

De asemenea, tot pentru 2023 existå riscul unei scåderi a cererii de inputuri, ba chiar este posibil ca aceastå tendin¡å så se extindå pe termen mediu, nu doar pe termen scurt. De aceea, Agrinvest ¿i-a construit, de la începutul anului, o alternativå la îngrå¿åmintele tradi¡ionale, venind cu o paletå de produse ecologice. Divizia Eco nu s-a orientat doar spre fermierii biologici, ci a ¡intit mai ales fermele conven¡ionale. Tot în 2023, compania va lansa un proiect-pilot, de resurse umane în agriculturå, o divizie care så caute ¿i så angajeze oameni bine pregåti¡i, pentru o deschidere la nivel na¡ional. La finalul anului viitor, Agrinvest ar vrea så aibå cel pu¡in un reprezentant comercial în fiecare jude¡ al ¡årii.

11


EVENIMENTELE S|PT|M+NII Fermierii ru¿i sunt sfåtui¡i så renun¡e la medicamentele din import Ministerul Agriculturii de la Moscova le-a cerut fermierilor så nu mai foloseascå vaccinuri sau medicamente din import, pentru cå acestea nu vor mai fi disponibile dupå intrarea în vigoare a unor reglementåri veterinare noi. De la începutul lunii iulie 2023, vaccinurile de import vor fi autorizate în Rusia doar dacå tulpinile viru¿ilor folosi¡i sunt stocate într-un institut de cercetare rus. Agen¡ia de stat Rosselhoznadzor sus¡ine cå 89 de producåtori stråini au fost deja de acord cu noile reguli, dar organiza¡iile fermierilor ru¿i au avertizat cå marile companii nu-¿i vor risca proprietatea intelectualå ¿i ar putea urma o crizå a vaccinurilor pe pia¡a localå. Dolarul-soia, un succes pentru Argentina Argentina a exportat soia în valoare de peste 1,8 miliarde de dolari de la introducerea cursului valutar special pentru acest tip de exporturi, un program cunoscut ca “dolarul-soia”. Programul permite un curs valutar de 230 de pesos pentru un dolar ¿i este mult mai favorabil fa¡å de cursul oficial de schimb. Conform datelor oficiale ale Bursei de Mårfuri din Rosario, Argentina a exportat 3,885 milioane tone de soia de la adoptarea måsurii. Statul sud-american sperå så acumuleze în acest mod rezerve valutare de 3 miliarde de dolari. Angola investe¿te masiv în produc¡ia de cereale Guvernul din Angola a anun¡at cå va investi masiv în cre¿terea produc¡iei locale de cereale pânå în anul 2027, atunci când î¿i propune så recolteze ¿ase milioane de tone. Investi¡ia anualå necesarå este de 670 milioane de dolari, iar al¡i 471 milioane de dolari vor fi aloca¡i anual pentru infrastructura din zonele rurale. Pânå în 2027, Angola sperå så exploateze peste 673.000 de hectare de grâu, echivalentul a 34% din suprafa¡a totalå arabilå a ¡årii. 12

Ru[ii au distrus cea mai mare ferm\ de pui din Europa Grupul Avangard a anun¡at cå cea mai mare fermå de pui din Ucraina ¿i întreaga Europå, care se afla în localitatea Chornobaivska din regiunea Kherson, a fost complet distruså de trupele ruse. În luna martie, la scurt timp dupå declan¿area invaziei ruse, ferma a råmas fårå curent electric ¿i luptele din apropiere au fåcut ca aprovizionarea cu furaje så devinå imposibilå. Aproximativ 4,4 milioane de pui au murit de foame sau sete. Moartea unui

numår atât de mare de påsåri este o situa¡ie extraordinarå, un adevårat dezastru ecologic. Ulterior, ferma a fost ocupatå de armata ruså, iar solda¡ii au furat sau au distrus complet echipamentele, înainte ca regiunea så fie eliberatå de o contraofensivå a trupelor ucrainene. Compania estimeazå pagubele totale la suma de 330 milioane de dolari, din care doar valoarea echipamentelor furate depå¿e¿te 150 milioane de dolari.

Spanac halucinogen în Australia Autoritå¡ile din Australia au emis o alertå medicalå, dupå ce mai multe persoane au suferit halucina¡ii ¿i alte efecte severe în urma consumului de spanac toxic. Spanacul de tip “baby” este produs de compania Riviera Farms ¿i vândut de re¡eaua de magazine Costco, care au cerut clien¡ilor så arunce toate cutiile care au data de expirare 16 decembrie. Pânå acum, nouå persoane au ajuns la spital dupå ce au mâncat spanac de acest tip, iar simptomele includ ståri de delir, probleme

de vedere ¿i cre¿terea pulsului. Riviera Farms crede cå spanacul a fost contaminat de o buruianå toxicå, dar momentan nu se ¿tie despre ce plantå este vorba. “Nimeni nu a murit pânå acum, asta ne face foarte ferici¡i ¿i speråm cå nu vor exista decese, dar ace¿ti oameni sunt foarte bolnavi. Ei au ajuns så aibå halucina¡ii extrem de puternice, care îi fac så vadå lucruri care nu existå”, a declarat Dr. Darren Roberts, care conduce Centrul pentru Otråvuri din statul australian New South Wales.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU

Profitul Agricol 48/2022



o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 16 decembrie, a fost de 283 dolari/tonå (1.387 lei). A scåzut cu 10 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 12 decembrie.

Grâu România FOB Constan¡a 373 euro/t (- 2) 1.828 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.12.2022, pre¡ cu livrare în ian. 2023. ¥n perioada 12 - 16 dec. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Principalele destina¡ii: Coreea de Sud 110.970 tone, Mexic 63.970 tone, Japonia 61.970 tone, Nigeria 33.770 tone ¿i

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Guatemala 27.700 tone.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 369 dolari/tonå (1.808 lei). A scåzut cu 14 dolari/tonå fa¡å de deschidere. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 290 euro/tonå (1.421 lei). A scåzut cu 27 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 329 euro/tonå (1.612 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 12 decembrie. La bursa Dunquerque pre¡ul Cota¡ii - Bursa din Chicago 12.12 13.12 14.12 Ian 271 269 267 Febr 279 277 275 Martie 285 283 279

Porumb România FOB Constan¡a 301 euro/t (- 2) 1.475 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.12.2022, pre¡ cu livrare în ian. 2023.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 16 decembrie 2022, a Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago 12.12 Ian 269 Febr 257 Martie 257

13.12 14.12 15.12 16.12 267 257 255 257 255 253 250 255 247 241 239 241

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Martie

14

$/t

$/t

12.12 13.12 14.12 15.12 16.12 277 273 271 270 277 279 277 275 273 275

15.12 265 273 277

$/t 16.12 278 281 283

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 12.12 13.12 14.12 15.12 Ian 321 319 317 315 Febr 317 315 313 311 Martie 317 313 311 309

$/t 16.12 317 313 311

fost de 281 dolari/tonå (1.377 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 297 euro/tonå (1.455 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în ianuarie 2023, este de 269 euro/tonå (1.318 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 16 decembrie, a fost de 279 euro/tonå (1.367 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 12.12 297 297 299 Bordeaux FOB 301 Pontivy 311 Bordeaux Pallice Rhin FOB

€ - 4,9 lei $ - 4,9 lei grâului a fost de 300 euro/t (1.470 lei). A scåzut cu 21 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna ianuarie 2023 este de 285 euro/t (1.396 lei). A înregistrat o scådere de 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna ianuarie 2023, a fost de 279 dolari/t (1.367 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 12.12 13.12 14.12 15.12 Ian 383 379 377 373 Febr 385 381 379 377 Martie 385 383 381 379

$/t 16.12 369 369 377

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 12.12 13.12 14.12 Rouen 319 317 315 Dunquerque 321 319 317 Pallice 327 323 321 Creil FOB 315 313 311 Moselle FOB 317 315 310 Rouen FOB 343 341 337

euro/t 15.12 303 303 310 297 293 331

16.12 300 300 307 295 290 329

fa¡å de pre¡ul din 12 decembrie. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 283 euro/tonå (1.387 lei). A scåzut cu 16 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 277 dolari/tonå (1.357 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

13.12 14.12 15.12 16.12 295 293 291 279 295 293 291 279 297 293 292 283 299 297 295 285 309 307 305 297

Profitul Agricol 48/2022


Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 12 - 16 decembrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 557 dolari/tonå (2.729 lei). A crescut cu 30 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 12.12 Ian 537 Febr 537 Martie 543

13.12 535 535 541

$/t 14.12 533 537 539

15.12 539 541 543

16.12 541 543 545

Orz FOB Constan¡a 309 euro/t (- 4) 1.514 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.12.2022, pre¡ cu livrare în ian. 2023. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 273 euro/tonå (1.338 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru be-

Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 557 euro/tonå (2.729 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 12 decembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 559 euro/tonå (2.739 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 16 dec. 2022, a fost de 609 dolari/tonå (2.984 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 499 dolari/tonå (2.445 lei), în cre¿tere cu 22 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 12.12 Ian 1.439 Febr 1.371 Martie 1.357

13.12 1.427 1.369 1.347

14.12 1.417 1.357 1.335

12.12 Rouen 285 Dunquerque 287 Pontivy 281 Orz bere: Creil** 285 Moselle** 307

13.12 283 285 279

14.12 279 283 277

$/t

15.12 1.407 1.347 1.333

16.12 1.407 1.385 1.375

euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

PREºURI 12 - 16.12.2022

1.059.770 tone, Mexic 147.770 tone, Coreea de Sud 117.770 tone, Bangladesh 117.770 tone, Japonia 97.770 tone.

15.12 277 279 275

16.12 273 273 273

283 281 279 277 303 301 299 297

re, FOB-Moselle, a închis la 297 euro/tonå (1.455 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

12.12 13.12 14.12 15.12 16.12 Ian 477 485 497 501 499 Martie 497 499 501 503 491

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 590 euro/t (2.891 lei). A scåzut cu 19 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.749 lei). A înregistrat o scådere de 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 561 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

13.12 577 575 573

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în ian. 2023, este 679 dolari/t (3.327 lei).

$/t

12.12 13.12 14.12 15.12 16.12 587 585 583 581 579

Ian

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

16.12 559 561 557

Ian Febr Martie

14.12 15.12 575 573 573 571 571 569

579 dolari/tonå (2.837 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în ian. 2023, este 609 euro/t (2.984 lei).

euro/t

12.12 13.12 14.12 15.12 16.12 Dieppe 609 599 597 595 590

12.12 Rouen 579 Dunquerque 577 Moselle 575

12.12 13.12 14.12 15.12 16.12 Ian 583 585 593 597 609 Martie 591 595 597 599 607

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 16 dec., a fost de

Australia: pentru livrare în decembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 285 dolari/t (1.396 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

12.12 599 609 609

13.12 597 599 607

14.12 595 597 599

$/t

15.12 16.12 593 647 595 635 597 631

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 12.12 13.12 14.12 15.12 16.12 Ian 287 285 283 281 291 Martie 297 295 289 287 293

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 12 - 16 decembrie 2022, a fost de 291 dolari/tonå (1.426 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

283 dolari/t

Profitul Agricol 48/2022

- 10

281 dolari/t

-2

$/t

557 dolari/t

+30

291 dolari/t

+4 15


Pre]uri [i pie]e

Rusia va cultiva mai pu]in\ floarea-soarelui Suprafa¡a cultivatå cu floarea-soarelui din Rusia va fi de aproximativ 9,4 milioane hectare, în scådere cu 2% fa¡å de anul trecut. Datele au fost anun¡ate de Ministerul Agriculturii de la Moscova. ¥n ultimii patru ani, reducerea suprafe¡ei a fost minimå (mai pu¡in de 1%). În acest sezon înså, vremea anormal de umedå i-a determinat pe fermieri så abandoneze cultivarea pe o

suprafa¡å mai mare decât media pe 4 ani. Precipita¡iile peste medie din lunile octombrie ¿i noiembrie au încetinit ¿i recoltarea. Pânå la 24 noiembrie, au fost recoltate 7,4 milioane de hecatre de floarea-soarelui (74% din total). Conform raportului USDA din luna decembrie, pentru anul 2022/23, în Rusia se prognozeazå o produc¡ie de

floarea-soarelui de 16,5 milioane tone, dar mai mare cu 6% fa¡å de sezonul trecut. Randamentul este estimat la 1,76 tone/hectar, în cre¿tere cu 8% fa¡å de anul trecut. Estimårile USDA privind produc¡ia agricolå a Rusiei nu includ datele pentru Crimeea.

Marilena R|DUCU

Produc¡iile de floarea-soarelui la nivel mondial Marii produc\tori de floarea-soarelui. Total> 51mil. tone

La nivel global, produc¡ia de floareasoarelui este estimatå la 51 milioane tone, cu 6 milioane tone mai micå decât în 2021/22. Consumul mondial va fi de 53 mil. tone. Marii consumatori sunt: Rusia (15,5 mil. tone), UE (12 mil. tone) ¿i Ucraina (9,6 mil. tone). Stocurile mondiale sunt estimate la 6 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici fa¡å de cele din 2021/22. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi este prognozatå så ajungå la 22 mil. tone. 16

ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (6 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone); Argentina (1,5 milioane tone); Turcia (1,5 milioane tone). ºårile mari consumatoare sunt: UE (7 milioane tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,4 mil. ) ¿i Ucraina (1,2 mil). Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 20 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mare fa¡å de 2021/22.

ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (4,6 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone); Argentina (1,5 milioane tone); Turcia (1,2 milioane tone). ºårile consumatoare sunt: UE (5,4 milioane tone), Rusia (2,4 mil. tone), Turcia (1,3) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). Stocurile mondiale de ulei de floarea-soarelui sunt estimate la 2,5 milioane tone. Profitul Agricol 48/2022



Pre]uri [i pie]e

644 milioane tone de oleaginoase 644 milioane tone semin¡e oleaginoase, din care:  soia (391 mil. tone, cu 35 milioane mai mare fa¡å de 2021/22);  rapi¡å (84 milioane tone, cu 10 milioane mai mult fa¡å de anul trecut);  floarea-soarelui (51 milioane tone, cu 6 milioane mai pu¡in fa¡å de 2021/22);  arahide (50);  semin¡e de bumbac (42);  nuci de palmier (20,6);  copra (6).

¥n raportul publicat în decembrie, anali¿tii USDA estimeazå, pentru anul 2022/2023, o produc¡ie mondialå de semin¡e oleaginoase de 644 milioane tone, mai mare cu 40 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. Sunt prognozate produc¡ii scåzute de floarea-soarelui în Rusia ¿i Ucraina, ¿i de rapi¡å în Canada. Stocurile de semin¡e oleaginoase au crescut la 122 milioane tone (+1,4 milioane tone). Consumul mondial va fi de 533 milioane tone, mai mare cu 21 milioane tone ca anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (134 mil. tone, mai mult cu 1 milion de tone), SUA (66 mil. tone), Brazilia (56 mil. tone, în cre¿tere cu 1 mil. tone), UE (50), Argentina (44), India (34,5), Rusia (23) ¿i Indonezia (13). Marii exportatori råmân Brazilia, cu la 90 milioane tone, SUA, cu 57 milioane tone, ¿i Canada (12 milioane to18

ne). La importatori avem China, cu 102 milioane tone, ¿i UE, cu 23 milioane tone.

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale a ajuns la 217,5 milioane tone, mai mare cu 8,5 milioane tone fa¡å de 2021/22. Structura sortimentalå:  ulei de palmier (77 mil. tone);  soia (62 mil. tone);  rapi¡å (32 mil. tone);  floarea-soarelui (20 mil. tone);  nuci de palmier (9 mil. tone);  arahide (6,5 mil. tone);  semin¡e de bumbac (5 mil. tone);  ulei de måsline (3 mil. tone). Marii consumatori de uleiuri sunt China (41 milioane tone), UE (25 milioane tone), India (23 milioane tone), Indonezia (22 mil. t). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (31 milioane tone), Malaezia (18), Argentina (6,5), Rusia (5,4), Ucraina (4) ¿i UE (3,6).

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi este de 365 milioane tone, mai mare cu 15 milioane tone fa¡å de anul trecut. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (258,5 mil. tone, mai mult cu 11,5 mil. de tone fa¡å de 2021/22); rapi¡å (45 mil. tone); floarea-soarelui (22 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone); semin¡e de bumbac (15,3); nuci de palmier (10); arahide (8) ¿i copra (2). Marii consumatori sunt China (101 milioane tone), UE (50, mai mult cu 1 milion de tone), SUA (42 mil. tone), Brazilia (22,4 milioane tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (28,6 milioane tone), Brazilia (20), SUA (13). Cel mai mare importator de ¿roturi proteice este UE, cu 21 milioane tone.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 48/2022


Pre]uri [i pie]e

Produc]ia de soia> 391 milioane tone Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2022/23 este prognozatå la 391 milioane tone, în cre¿tere cu 35 milioane tone fa¡å de 2021/22. Sunt prognozate produc¡ii pu¡in crescute pentru India ¿i Ucraina. Cele mai mari produc¡ii le au: Brazilia (152 milioane tone, +25 milioane tone fa¡å de anul trecut); SUA (118,3 milioane tone); Argentina (49,5 milioane tone); China (18,4, milioane); India (12 milioane, +0,5 mil. tone); Paraguay (10 milioane tone); Canada (6,5 milioane tone); Ucraina (3,6 milioane, +0,2 mil. tone). Marii exportatori de soia sunt Brazilia (89,5 milioane tone, cu 10 milioane Pre¡uri soia

¥n luna noiembrie, pre¡urile la soia au fost mai mari fa¡å de luna trecutå pentru to¡i marii exportatori. Astfel, pre¡ul la export pentru soia din SUA a crescut cu 13 dolari/tonå, la 610 dolari/tonå, iar în Brazilia a crescut cu 15 dolari/tonå, ajungând la 615 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul a crescut cu 16 dolari/tonå ¿i a închis la 601 dolari/tonå.

Marii produc\tori de soia. Total> 391mil. tone

de tone mai mult decât în 2021/22), urmatå de SUA (56 mil. tone, cu 3 milioane mai pu¡in decât anul trecut), Argentina (8 milioane tone, cu 4,5 milioane tone mai mult fa¡å de 2021/22) ¿i Paraguay (6 milioane tone), Canada (4,2 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (98 milioane tone, mai mult cu 8 milioane tone fa¡å de 2021/22), urmatå de UE (14 milioane tone, mai pu¡in cu 1 milion de tone), Mexic (6,4), Argentina (5), Egipt (4). Stocurile mondiale sunt prognozate la 103 milioane tone, fa¡å de 95 milioane tone în anul de pia¡å 2021/22.

Pre¡uri ¿roturi soia

Pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a crescut cu 3 dolari/tonå ¿i a ajuns la 500 dolari/tonå. ¥n schimb, în Argentina pre¡urile au scåzut de la 487 dolari/tonå la 482 dolari/tonå, iar în Brazilia, pre¡urile au scåzut cu 16 dolari/tonå ¿i au ajuns la 475 dolari/tonå. Profitul Agricol 48/2022

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este prognozatå la 258,5 milioane tone, mai mare cu 11,5 mil. tone fa¡å de cea din anul de pia¡å trecut. Marii producåtori de ¿roturi: China (76 mil. tone, mai mult cu 7 mil. tone);

SUA (48 mil. tone, mai mult cu 1 milion de tone); Brazilia (40 mil. tone); Argentina (31 mil. tone); UE (12 mil. tone).

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 62 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa¡å de cea din anul 2021/22. ºårile mari producåtoare sunt: China (17 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone); SUA (12 milioane tone); Brazilia (10 milioane tone); Argentina (8 milioane tone); UE (3 milioane tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (5,5 milioane tone), Brazilia (2 mil. tone), UE (1 mil. tone). ºåri importatoare sunt India (3,3 milioane tone), China (1 mil. tone).

Marilena R|DUCU 19


Pre]uri [i pie]e Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2022/2023 Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.737 milioane tone, cu 60 milioane tone mai micå fa¡å de cea din 2021/22.

Se anun]\ o bun\ produc]ie de rapi]\ Marii produc\tori de rapi]\. Total> 84 mil. tone

Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.454 milioane tone, cu 49 mil. tone mai micå fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 503 de milioane de tone de orez, în scådere cu 12 mil. de tone fa¡å de 2021/22. Sorgul va ajunge la 60 milioane tone, cu 2 milioane tone mai pu¡in ca în 2021/22. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 149,5 milioane tone, mai mare cu 4 milioane tone fa¡å de cea din 2021/22. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 644 milioane tone, cu 40 milioane mai mult fa¡å de 2021/22. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 391 milioane tone, cu 35 milioane mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 84 milioane tone, cu 10 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Floarea-soarelui va ajunge la 51 milioane tone, mai micå cu 6 mil. de tone fa¡å de cea din 2021/22. Produc¡ia de arahide este estimatå la 50 milioane tone, cu 0,1 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 116 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 9 decembrie 2022. 20

Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2022/23, va ajunge la 84 milioane tone, mai mult cu 10 milioane tone fa¡å de anul de pia¡å 2021/22. Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 81 milioane tone, mai mare cu 6 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. Cel mai mare exportator este Canada, cu 8 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5,3 milioane tone), China (2,5 milioane tone), Japonia (2,4 milioane tone). Stocurile de semin¡e de rapi¡å vor fi de aproximativ 7 milioane tone, mai mari cu 3 milioane tone ca anul trecut. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2022/23 este evaluatå la 45 milioane tone, mai mare cu 3 mil. tone fa¡å de 2021/22.

Primii 5 mari producåtori sunt: UE (13,5 milioane tone); China (10 milioane tone);

Canada (6 milioane tone); India (6 milioane tone); Japonia (1,3 milioane tone). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 44 milioane tone. Stocurile de ¿roturi vor atinge cam 2 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 32 milioane tone, în cre¿tere cu 3 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. ºåri mari producåtoare de ulei de rapi¡å: UE (10 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone); China (6,4 milioane tone); Canada (4,3 milioane tone); India (4 milioane tone); Japonia (1 milion tone).

Consumul mondial este de 31 milioane tone, în cre¿tere cu 2 milioane tone. Stocurile de ulei de rapi¡å sunt prognozate la 3,5 milioane tone. Profitul Agricol 48/2022



CULTURI

VEGETALE

Rezerva de ap\ din sol, la 19 decembrie Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Situa¡ia cantitå¡ilor de precipita¡ii înregistrate pe regiuni geografice în perioada 5-18 decembrie: Banat 30,2-58,5 l/mp Oravi¡a, Cri¿ana 43,4-63,1 l/mp Såcuieni, Dobrogea 7,7-28,2 l/mp Hâr¿ova, Maramure¿ 42,8-68,7 l/mp Baia Mare, Moldova 3,4-25,1 l/mp 22

Bacåu, Muntenia 8,9-53,8 l/mp Câmpulung, Oltenia 23,4-124,8 l/mp Transilvania 0,0-43,2 l/mp. Cantitå¡ile de precipita¡ii înregistrate în ultimele doua såptåmâni au îmbunåtå¡it rezerva de umiditate din sol în cultura grâului de toamnå, pe profilul 0-100 cm, îndeosebi în nordul, centrul, vestul ¿i sud-vestul ¡årii, dar ¿i local pe areale restrânse din Muntenia ¿i Moldova. La data de 19 decembrie, la sta¡iile meteorologice, con¡inutul de umiditate

pe adâncimea de sol 0-100 cm în cultura grâului de toamnå prezintå valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime în cea mai mare parte a ¡årii. Cu toate acestea, con¡inutul de apå din sol se încadreazå în limite scåzute (secetå pedologicå moderatå) ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå puternicå ¿i extremå) pe suprafe¡e extinse din Dobrogea, local în estul, sudul ¿i sud-estul Moldovei, nordul, izolat nord-estul ¿i sudul Munteniei. Profitul Agricol 48/2022



CULTURI VEGETALE

Clubul Fermierilor sper\ la Clubul Fermierilor a prezentat proiectul Concorde, prin care î¿i propune instituirea unui set de bune practici comerciale în rela¡ia dintre fermieri ¿i achizitorii de cereale.

C

oncorde este un demers început acum aproape doi ani, dupå ce seceta din 2020 a fåcut ca mul¡i fermieri så nu-¿i onoreze contractele de vânzare anticipatå (forward). Atunci, unii au fost penaliza¡i drastic, iar cu acea ocazie au ie¿it la ivealå clauze contractuale exagerate, care nu se regåsesc în contractele de acest tip practicate pe alte pie¡e, mai bine reglementate. Clubul exclude un demers legislativ, prin care så se impunå anumite practici comerciale ¿i contracte standardizate. “Demersul nostru este legat de edu-

ca¡ie ¿i de încredere”, insistå Florian Ciolacu, directorul executiv. Dintre cei 1.078 de fermieri înscri¿i în Clubul Fermierilor, 140 au aderat la Concorde. Adeziunea se face formal, prin completarea unui formular, ¿i presupune agrearea practicilor comerciale pe care Clubul le propune în rela¡ia cu traderii. În ce-i prive¿te pe ace¿tia din urmå, lucrurile nu sunt încå, nici în prezent, foarte limpezi. “Discu¡iile cu traderii existå, dar sunt deocamdatå informale”, spune Ciolacu. Acesta ¿i-a exprimat speran¡a cå traderii vor fi convin¿i så adere la Concorde în cursul anului viitor.

Cezar Gheorghe, consultantul Clubului pentru pia¡a cerealelor ¿i managerul proiectului Concorde, a insistat pe ideea necesitå¡ii de predictibilitate a afacerilor agricole. "Fermierul trebuie så fie con¿tient ce presupune semnåtura sa pe un contract, så ¿i-o asume, iar în schimb så fie lini¿tit cå lucrurile se petrec a¿a cum lea gândit. La rândul såu, achizitorul tre-

buie så aibå siguran¡a cå lucrurile se întâmplå exact conform contractului. În prezent, contractele con¡in clauze dezechilibrate, pentru cå achizitorii s-au lovit, de-a lungul timpului, de ne-execu¡ia contractualå. E logic cå vor så se punå la adåpost. Nerespectarea strictå a termenelor contractuale costå. O navå care a¿teaptå încårcarea, în Portul Constan¡a, peste termenul stabilit, genereazå costuri suplimentare între 30.000 ¿i 50.000 de dolari/zi. Vrem certificarea tranzac¡iilor, cu beneficii mutuale. Spui "deal" ¿i gata, nu te mai råzgânde¿ti. E ¡elul suprem la care vrem så ajungem". Cezar Gheorghe are planuri måre¡e pentru Concorde, pe care îl vede dezvoltat într-un centru de afaceri al fermierilor. Mai mul¡i fermieri se vor putea angaja la contracte comune, pentru volume mari, pe termen lung. Un prim pas e promovarea proiectului pe 22 februarie, datå la care, la Bucure¿ti, este anun¡at primul eveniment de tip Agritrade, din România, organizat tot de Cezar Gheorghe.

Robert VERESS

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor “Sunt clauze care nu au ce så caute în contracte. ªi nu existå clauze de «wash-out» (ie¿ire din contract), pentru situa¡ii în care fermierii nu pot så-¿i onoreze obliga¡iile. Nu ne-am propus så reinventåm roata. Am cåutat un cadru interna¡ional la care så ne referim. Acest cadru este al GAFTA (The Grain and Feed Trade Association), organiza¡ie reprezentativå pentru mediere ¿i arbitrare în comer¡ul cu cereale pe plan interna¡ional. Clubul a devenit membru GAFTA ¿i astfel am putut analiza modele de contracte”. 24

Profitul Agricol 48/2022


CULTURI VEGETALE

Concord(i)e cu traderii Dan Hurduc, fost pre¿edinte CFRO ¿i reprezentantul celor 140 de fermieri care au aderat la Concorde, a vorbit despre necesitatea ca atât fermierii, cât ¿i achizitorii de cereale så-¿i recunoascå partea de vinå care le revine pentru situa¡ia de neîncredere existentå acum între ei. “De-a lungul timpului, contractele nu s-au respectat, nici dintr-o parte, nici de cealaltå. Conjuncturile favorabile sunt speculate ¿i de fermieri, ¿i de traderi. Tenta¡ia e cu atât mai

mare cu cât marjele de profit au început så scadå”. Hurduc se teme cå fluxurile de marfå din Ucraina vor genera probleme pe termen lung. “Pia¡a localå se aprovizioneazå acum de acolo. Pe undeva, e firesc, fiecare cautå så ob¡inå profit. ªi e problema noastrå, a României, cå n-am ¿tiut så negociem ¿i condi¡iile de proximitate. Înså achizitorii speculeazå momentul ¿i nu mai ¡in cont de parametrii inferiori de calitate. Putem face acestei situa¡ii doar prin parteneriate”.

Victor Beznea: “Nu am avut discu¡ii despre Concorde cu Clubul Fermierilor”

Victor Beznea, secretar general ARCPA (Asocia¡ia Românå a Comercian¡ilor de Produse Agricole), afirmå cå nu au existat discu¡ii, nici formale, nici informale, între traderi ¿i Clubul Fermierilor, referitor la proiectul Concorde. Beznea spune cå a aflat din preså despre acest demers, cåruia nu-i vede Profitul Agricol 48/2022

utilitatea: “Rela¡iile dintre noi ¿i fermieri sunt la fel de bune, dintotdeauna. În opinia mea, bunele practici comerciale deja existå, de¿i e un fapt obi¿nuit ca, în fiecare an secetos, când produc¡iile nu sunt cele a¿teptate, så aparå probleme. Dar asta nu înseamnå cå rela¡iile noastre cu fermierii s-au degradat. Nu s-a stricat ceva, nu existå probleme noi, nu trebuie så intervinå cineva. Nu avem nevoie de intermedierea nimånui. Deci, din punctul meu de vedere, e o falså problemå”. Reprezentantul ARCPA aratå cå simpla declarare a unor bune inten¡ii nu înseamnå, automat, respectarea angajamentelor, fiind nevoie, în continuare, de bilete la ordin ¿i de alte garan¡ii financiare ale executårii contractelor. Beznea crede cå problemele apar fiindcå riscurile nu sunt asumate, a¿a cum ar trebui så facå orice antreprenor. “Strict din punctul meu de vedere, nu e normal nici ca fermierii så solicite despågubiri pentru pierderile de produc¡ie provocate de secetå, så suporte

contribuabilii aceste despågubiri. Pierderea vrei så o împar¡i cu contribuabilul, dar profitul nu. Suntem oameni de afaceri, ne asumåm riscuri. Am avut ¿i eu destule pierderi, de-a lungul anilor, dar nu mi-a trecut niciodatå prin cap cå altcineva ar trebuie så acopere paguba pentru riscul pe care mi l-am asumat”. Referitor la standardizarea contractelor, Beznea då de în¡eles cå traderii nu vor accepta propunerile CFRO: “Noi lucråm cu contracte standardizate. La extern lucråm cu contracte GAFTA ¿i FOSFA. Iar la intern contractele sunt de ani de zile actualizate, ca så reflecte realitå¡ile pie¡ei locale. Nu våd o necesitate de a fi schimbate. Fiecare comerciant lucreazå cu modelul såu de contract. Cei mai mul¡i le ajuståm anual, cu ajutorul firmelor de avocaturå, astfel încât så corespundå mereu realitå¡ilor curente ¿i så reflecte experien¡ele anterioare, mai mult sau mai pu¡in plåcute”.

Robert VERESS 25


CULTURI VEGETALE

Sorgul, o alternativ\ la porumb Echipa de speciali¿ti de la Lidea, în frunte cu Magdalena Darac, business country manager, s-a întâlnit cu fermierii din Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin.

S

orgul este o plantå aproape necunoscutå în Banat ¿i în ¡arå, în general, de aceea cercetåtorii Lidea au încercat så arate cå utilizarea acestei cereale se poate face cu succes atât în hrana animalelor, cât ¿i în cea umanå. Sorgul poate reprezenta o alternativå la porumb cu beneficii multiple. În primul rând, rezistå mult mai bine la secetå, fiindcå frunzele ¿i tulpina sunt pline de apå. Florin Guloiu, crop manager sorg ¿i porumb, spune cå pentru a dezvolta o culturå sånåtoaså sunt foarte importante alegerea ¿i pregåtirea terenului, respectarea densitå¡ii plantelor, fertilizarea, precum ¿i tratamentele privind controlul buruienilor. În ceea ce prive¿te semånatul, nu trebuie fåcut foarte devreme. E nevoie de 10-12 grade la adâncimea de semånat, deoarece sorgul este o plantå termofilå ¿i are nevoie de cåldurå pentru a råsåri uniform. Este nevoie de 243.000 de semin¡e germinabile pe hectar pentru a asigura o densitate normalå ¿i introduse la 2-4 cm în sol. “Ne dorim o råsårire uniformå, o distan¡å egalå între tulpini ¿i o culturå fårå fra¡i la plantele principale. Pe de altå parte, o distan¡å nu prea mare între plante poate reprezenta un risc de apari¡ie a unor boli. De aceea trebuie så fim foarte aten¡i la distan¡å ¿i la densitate”, a aten¡ionat Guloiu. Diferen¡a dintre rânduri trebuie så fie de 70-75 de cm astfel ca, în caz de nevoie, så se poatå interveni cu o pra¿ilå sau cu cantitå¡i suplimentare de îngrå¿åmânt.

26

Fertilizarea trebuie fåcutå odatå cu semånatul, iar pentru a da un start bun culturii, trebuie aplicat azotul în vegeta¡ie, 24 de unitå¡i pentru o tonå de boabe. A¿adar, un consum mai redus decât la porumb. “Ne dorim så promovåm sorgul în mod real, fårå a exagera. Nu uita¡i cå este o alternativå foarte bunå la cultura porumbului, în special acolo unde nivelul de precipita¡ii în perioada vegeta¡iei nu depå¿e¿te 200-250 de mililitri. Atunci, putem avea o culturå profitabilå raportatå la porumb. Bineîn¡eles cå existå zone în ¡arå, inclusiv în Timi¿ ¿i Arad, unde nivelul de precipita¡ii este mai ridicat. Totu¿i, este clar cå sunt ani ¿i zone unde sorgul poate însemna o culturå mult mai eficientå economic decât porumbul, din cauza secetei aprige ¿i a condi¡iilor mult mai vitrege în vegeta¡ie, a¿a cum au fost în vara anului 2022”, a amintit Guloiu. În ceea ce prive¿te controlul buruienilor, se aplicå Concept 3 sau Concept C prin utilizarea în preemergen¡å a erbicidului Dual Gold, 1- 1,5 litri pe ha. În postemergen¡å, când planta are 4-8 frunze, se aplicå erbicidul Casper, 0,4 kg la hectar. Semin¡ele de sorg trebuie tratate pentru a evita atacul de Tanymecus.

Trebuie så amintim cå Diabrotica nu atacå sorgul, un mare avantaj fa¡å de porumb. Totu¿i, pot apårea unele probleme, fiindcå aceastå culturå poate fi atacatå de afide în perioada de înflorit. De aceea trebuie identificatå exact problema ¿i aplicat un insecticid sistemic. Este obligatorie combaterea în postemergen¡å a dåunåtorilor, cultura fiind pretabilå ¿i pentru o pra¿ilå mecanicå. Recoltarea se va face în perioada optimå, adicå 1 - 15 septembrie, când umiditatea este între 14 ¿i 18 la sutå. Atunci, hibrizii comercializa¡ii de Lidea ajung la maturitate, de¿i plantele råmân întotdeauna verzi. “Este o imagine în¿elåtoare, fiindcå fermierii a¿teaptå ca plantele så se usuce ca la porumb. O altå particularitate este faptul cå paniculul se dezvoltå mai sus decât ultima frunzå. De aceea se poate recolta fårå probleme doar paniculul, pentru a nu distruge partea vegetalå, tulpina, frunzele, care au un con¡inut mare de apå. Tulpina are 2 cm lå¡ime ¿i este plinå de sevå, de aceea rezistå mult mai bine la secetå decât porumbul ¿i poate alimenta planta cu apa necesarå, atunci când nu sunt precipita¡ii”, a conchis specialistul Lidea.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 48/2022



CULTURI VEGETALE

Cine cump\r\ culturi de ni[\, ca sorg, grâu dur? Alåturi de speciali¿tii de la Lidea, invitatå special la întâlnirea cu fermierii de la Timi¿oara a fost Georgiana Ghi¡å, directoarea Axereal, care a vorbit despre pia¡a sorgului din România.

Axereal se ocupå de produc¡iile de ni¿å, de¡ine 13 silozuri în Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovacia ¿i România, douå fabrici de mal¡ ¿i o fermå de producerea semin¡elor. Colaboreazå cu 2.000 de fermieri integratori locali. În România se ocupå cu colectarea ¿i multiplicarea semin¡elor, tranding, produc¡ie integratå ¿i oferirea de suport fermierilor. Sorgul ocupå 25% din activitatea Axereal ¿i, de obicei, este utilizat pentru ob¡inerea amidonului ¿i în industrie. “Noi asiguråm vânzarea produc¡iei încå din momentul semånatului. Practic vindem semin¡ele, ca distribuitor, ¿i facem contract de produc¡ie înainte ca fermierul så semene cultura”, a spus Georgiana Ghi¡å. O altå culturå de ni¿å de care se ocupå Axereal este grâul dur, cu care fermierul român nu este obi¿nuit deloc pentru a-l cultiva. ªi în acest caz, intervin speciali¿tii Axereal cu tehnologia pentru ca agricultorul så î¿i facå treaba corect ¿i så ob¡inå produc¡ii foarte bune. Grâul dur, soia, mazårea ¿i inul ocupå 6% din activitatea companiei, iar produc¡iile sunt utilizate în ob¡inerea de biodiesel ¿i ulei, în hrana umanå ¿i animalå, în ob¡inerea de paste, gri¿ ¿i produse procesate pentru export, dar ¿i în utilizåri industriale. Orzul cuprinde 6% din activitate ¿i este utilizat în cre¿terea 28

Georgiana Ghi]\, director Axereal România

animalelor, dar ¿i pentru export. Orzul pentru bere, 25%, floarea-soarelui, 4%, folositå în hrana umanå ¿i ob¡inerea de biodiesel, iar grâul comun, 25%.

De ce Axereal? De ce fermierii români ar trebui så mizeze pe Axereal? În primul rând, oferå siguran¡å vânzårii produc¡iei de sorg. De asemenea, speciali¿tii companiei oferå consultan¡å tehnicå la semånat, iar contractul este încheiat înainte de a fi semånatå cultura ¿i oferå expertizå în cultivarea sorgului. Ce înseamnå produc¡ia integratå? Georgiana Ghi¡å a explicat: “Ne ocupåm de vânzare ¿i îl asiguråm pe fermier cå îi cumpåråm produc¡ia. Speciali¿tii Axereal vin cu expertiza ¿i consilierea tehnicå, îi ajutå pe fermieri, le urmåresc evolu¡ia culturii, le oferå sfaturi ¿i solu¡ii, pentru a evita gre¿elile tehnologice. Sorgul nu este cunoscut ¿i pot apårea lucruri noi ¿i imprevizibile, iar fermierii se pot bloca. Axereal se aflå în al doilea an ¿i vrea så continue proiectul de sorg, fiindcå începe så prindå foarte bine la fermierii din România”.

În 2022, au fost colectate 3.500 de tone de sorg de la producåtorii români. Ca ¿i pre¡ de referin¡å, în contractul pe care Axereal îl încheie cu fermierul este specificat pre¡ul porumbului minus 10%, asta în condi¡iile în care în fiecare an apar situa¡ii nea¿teptate. Astfel, compania vrea så îi asigure pe fermierii care cultivå sorgul cå vor avea unde så î¿i valorifice produc¡ia. “Ceea ce am observat este faptul cå producåtorii sunt din ce în ce mai interesa¡i de sorg în fiecare an. Noi nu vrem så îi convingem så renun¡e la porumb sub nicio formå. Ei trebuie så în¡eleagå cå sorgul este o alternativå excelentå la porumb, din punctul de vedere al eficien¡ei economice pe care o oferå, al rota¡iilor culturilor ¿i al riscurilor climatice, fiindcå rezistå mult mai bine la lipsa apei, iar cu seceta începem så ne confruntåm din ce în ce mai des. Acestea sunt câteva argumente în favoarea culturii sorgului, dar råmâne la alegerea fermierului dacå vrea så cultive aceastå plantå sau nu dore¿te", a mai aråtat Georgiana Ghi¡å.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 48/2022


CULTURI VEGETALE

România a importat un milion de tone de cereale din Ucraina Începând cu data de 1 iulie 2022, România a importat din Ucraina 578.000 de tone de grâu. Iar începând cu data de 1 septembrie 2022, s-au importat ¿i 391.000 de tone de porumb. 1 iulie este startul sezonului comercial pentru grâu, 1 septembrie pentru porumb.

În

opinia lui Victor Beznea, managerul Patberg, aceste importuri din Ucraina nu au influen¡at semnificativ cota¡iile grâului ¿i porumbului în ¡arå. “Sunt cantitå¡i totu¿i mici în compara¡ie cu produc¡ia internå. La întâlnirile bilunare de la minister, unii reprezentan¡i ai asocia¡iilor de fermieri au ridicat problema influen¡årii pie¡ei locale de intrårile de mårfuri ucrainene. Am replicat cå la fel ar fi stat lucrurile ¿i dacå nu existau aceste intråri, pentru cå a scåzut pia¡a interna¡ionalå. Automat trebuie så scådem pre¡urile de achizi¡ie, ca så råmânem competitivi”. Beznea admite cå fermierii ucraineni sunt mai dispu¿i la reduceri de pre¡, din disperarea de a-¿i valorifica produc¡iile, înainte ca acestea så se deprecieze. Înså adaugå cå, pentru fermierii români, la fel ar fi stat lucrurile ¿i fårå marfa ucraineanå. “Acum e lini¿te în pia¡å, pentru cå fermierii români nu vând la pre¡urile existente. Se comercializeazå doar cantitå¡i mici. În general, fermierii au a¿teptat pre¡uri mai mari, dar acestea au scåzut. A¿teaptå, în continuare, så vadå ce se întâmplå în 2023”. Înså tranzac¡iile din Ucraina au compensat diminuarea rulajului de marfå româneascå. "Brokerii care interme-

Profitul Agricol 48/2022

diau exporturile ucrainene cåtre destina¡iile unde ¿i noi exportam, deci competitorii no¿tri, au devenit, temporar, furnizorii no¿tri". În total, conform unui raport oficial al Comisiei Europene, statele UE au importat 15 milioane de tone de cereale, în perioada 1 ianuarie - 15 noiembrie 2022, fa¡å de 7 milioane de tone în tot cursul anului 2021, respectiv 8,9 milioane de tone în 2020 (când încå se luau în calcul ¿i importurile Marii Britanii). Pe categorii de produse, s-au importat anul acesta 10,85 de milioane de tone de porumb, 2,96 de mil. t de grâu, 729 mii t orz ¿i 300 mii t grâu dur. Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agriculturå, a declarat,

recent, în Parlamentul Poloniei, cå UE trebuie så-¿i revizuiascå acordul de liber schimb cu Ucraina ¿i så introducå restric¡ii la import pentru unele produse alimentare. “Pur ¿i simplu vin prea multe mårfuri”, a clamat comisarul. Între produsele care ajung în Uniune în cantitå¡i considerate excesive, de comisarul polonez, se numårå porumbul, rapi¡a ¿i carnea de pasåre. În plus, România ¿i Bulgaria au înregistrat ¿i o cre¿tere “problematicå” a importurilor de ulei de floarea-soarelui din Ucraina, a adåugat Wojciechowski.

Robert VERESS

Exporturi-record de grâu din Rusia Exporturile ruse de cereale ar putea atinge un maxim istoric în luna decembrie, dacå vremea va permite activitatea în porturile de la Marea Neagrå. În aceastå lunå ru¿ii ar putea exporta 4,2 milioane de tone de grâu, aproape de recordul de 4,3 milioane înregistrat în decembrie 2017. În total, exporturile ruse de grâu în perioada iulie-decembrie sunt estimate la 26 milioane de tone, cu 10% mai mult fa¡å de anul trecut. “Dupå multe discu¡ii legate de sanc¡iuni ascunse ¿i interven¡ia comunitå¡ii interna¡ionale, exporturile ruse de cereale î¿i revin lent la nivelul normal”, spune Uniunea Exportatorilor de Cereale din Rusia.

Organiza¡ia a avertizat înså cå problemele legate de procesarea plå¡ilor ar putea încetini ritmul exporturilor în a doua parte a sezonului, de¿i Rusia va ob¡ine în acest an cea mai mare recoltå de cereale din istorie, de 150 milioane de tone din care 100 de milioane de tone de grâu. Egiptul ¿i Turcia sunt în mod tradi¡ional cele mai importante pie¡e exter ne pentru cerealele ruse, dar anali¿tii companiei de transport Rusagrotrans sus¡in cå în acest sezon au crescut livrårile cåtre Arabia Sauditå, Algeria, Pakistan, Brazilia ¿i Mexic, iar exporturile în Iraq s-au reluat dupå zece ani.

Drago[ B|LDESCU 29



CRE{TEREA

ANIMALELOR Sprijinul pentru procesatorii de lapte, o alt\ încurc\tur\ girat\ de Petre Daea Pe data de 6 decembrie, Ministerul Agriculturii då o “notå (nr. 250/46) privind punerea în aplicare a Ordonan¡ei de Urgen¡å nr. 154 din 16 noiembrie 2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria de fabricare a produselor de morårit, a uleiurilor ¿i gråsimilor, a produselor lactate ¿i a preparatelor pentru hrana animalelor de fermå.”

Dimitrie Muscå (CAI Curtici) solicitå pe bunå dreptate clarificåri din partea Ministerului Agriculturii. “Petre Daea a promis cå acordå 73 de euro pe cap de vacå. Adicå 350 de lei, costul furajului unei vaci pe o såptåmânå. Pe de altå parte, am o cauzå bizarå. Se spune cå s-a dat drumul de la Comisia Europeanå pentru Ordonan¡a 154, pe care a emis-o Ministerul Agriculturii. Pentru procesatori se dau ace¿ti bani, adicå pentru cei care se ocupå de lapte, de semin¡e oleaginoase, pentru cei care produc toate furajele neceProfitul Agricol 48/2022

Pentru a ob¡ine acest sprjin, se solicitå copii de pe facturå/facturi din care rezultå cantitatea de lapte crud materie primå achizi¡ionatå. Documentul mai precizeazå: “În cazul altor tipuri de achizi¡ie la unitatea proprie de procesare, copie de pe avizele de înso¡ire a mårfii care atestå livrarea ¿i de pe notele de intrare-recep¡ie (nota de intrare în fabricå N.I.R.) în unitatea de procesare, din care så rezulte livrarea ¿i recep¡ia laptelui, în perioada solicitatå, precum ¿i copie de pe certificatul constatator emis de ONRC, din care så reiaså obiectul de activitate, respectiv procesare lapte.” Semneazå cinci directori ¿i con-

silieri, propune spre aprobare secretarul de stat Antal Szabolcs Barabasi (UDMR) ¿i aprobå ministrul Petre Daea. Cu ¿tampile cu tot, 7 semnåturi. Pe 8 decembrie apare ¿i nota de rectificare la nota din 6 decembrie. Autorii recunosc cå “s-a produs o eroare materialå” ¿i precizeazå cå, “pentru a fi eligibili la acordarea grantului prevåzut de prezenta schemå, beneficiarii trebuie så prezinte facturi/file din carnetul de comercializare a produselor agricole, aferente pentru constituirea stocurilor”. Nu se mai recunosc avizele de expedi¡ie.

sare zootehniei. Se dau bani dacå fabrica de lapte, respectiv procesatorul, a cumpårat laptele cu facturå fiscalå. Eu am o societate integratå. Eu fac produc¡ia de lapte ¿i procesarea lui. De la ferma de vaci pânå la fabrica de lapte, cantitatea de lapte, de 7-8 tone, cât duc zilnic la fabricå, merge cu aviz de expedi¡ie, nu merge cu facturå. Mie nu vrea så-mi dea acest grant pentru cå nu am facturå. Am douå adrese de la Ministerul Agriculturii, care scrie indica¡ii diferite în douå ipostaze diferite pentru acela¿i lucru.

Prima datå, ministrul mi-a zis cå mie nu-mi då. I-am zis cå merg la cele mai înalte instan¡e din Uniunea Europeanå ¿i fac plângere contra persoanelor vinovate. ªi imediat, a dat o hârtie cå så intre ¿i cei care transportå laptele cu aviz de expedi¡ie. Dupå care iar råstålmåce¿te: ¿i cu aviz de expedi¡ie, dar numai dacå ai facturå. Deci eu, societate integratå pe toate planurile, sunt penalizat: nu primesc nimic. Când a spus Petre Daea adevårul?”, întreabå fermierul de la Curtici.

Viorel PATRICHI

31


CRE{TEREA ANIMALELOR

Zootehnia în deriv\ În timpul crizelor multiple prin care a trecut agricultura, ramura cea mai vulnerabilå a fost ¿i a råmas zootehnia. Toate speciile au avut de suferit, unele ajungând în pragul dispari¡iei.

F

årå sprijin substan¡ial, vaca de lapte va ajunge o amintire, crede Iacob Boca, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Taurine din jude¡ul Mure¿. “A fost un an foarte dificil pentru vaca de lapte. Peste 70% din ferme duc lipså de furaje. Nu ¿tiu câte vor mai supravie¡ui pânå în primåvarå, cu toate cå pre¡ul laptelui a ajuns la un nivel mai apropiat de cheltuielile noastre: 3 lei litrul pentru fermele mari, iar pentru cele mici este 2,50 lei. Pre¡urile inputurilor au ajuns extrem de mari”.

Cosmin Moldovan, pre¿edintele Cooperativei Some¿-Arie¿, este la fel de afectat. “A fost un an cumplit ¿i pentru zootehnie: cu secetå, cu mari cre¿teri de pre¡uri la combustibili, la energie ¿i la toate inputurile. Puterea de cumpårare a cetå¡enilor scade. Vreo patru fermieri de la noi au renun¡at la vaci, au lichidat afacerea”. “Anul 2022 a însemnat secetå cruntå, spune Toader Nea¡å Împåratu, pre¿edintele Asocia¡iei Generale a Crescåtorilor de Taurine din România. Nu am primit niciun leu la despågubiri. La subven¡ii nu am primit nimic. APIA ¿i Ministerul Agriculturii anun¡å cå dau la mii de fermieri, dar nimeni nu vede adevårul. Nu ¿tiu dacå 20-30% din fermieri au primit banii. Nici cu animale, nici fårå animale. Våzând cå nu-mi intrå banii, m-am interesat la APIA. «Trebuie så vå plåti¡i datoriile.» Aveam o datorie la APIA de 13 lei ¿i 22 de bani. M-am dus ¿i am plåtit-o. Eu ¿tiam cå se regleazå orice datorie. Un pretext. Båtaie de joc!

Pre¡ul laptelui a mai crescut pânå la 2 lei, dar e tot mic. Pre¡ul mediu nu e nici doi lei. Mul¡i fermieri au tåiat vacile. Omul se împrumutå la bancå så supravie¡uiascå. În fiecare an, luam subven¡ia pânå la sårbåtori. Pretind cå nu au bani. Am avut în acest an 150 de hectare de porumb ¿i nu am fåcut niciun bob. Cumpår furaje, iau porumb cu 1,35 lei kilogramul. Samsarii vând ¿i porumb din Ucraina la fel de scump”. “A fost un an periculos pentru zootehnie, spune ¿i Petru Bordean, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România. Fermele de familie s-au decapitalizat. Må sunå fermierii, au probleme grave. La noi aici, la Bra¿ov, ¿i când e secetå o ducem cât de cât mai bine, dar de când am func¡ia asta, våd suferin¡ele fermierilor. Aud mereu de ferme închise. Multe se vând. Anul trecut nu puteai så cumperi o vacå, iar acum po¡i så iei ferme întregi. A crescut pu¡in pre¡ul laptelui la începutul toamnei pânå aproape de 3 lei

“Eu merg pe contrasens, ne asigurå Dimitrie Muscå de la Curtici. Am fåcut mereu a¿a. Petre Daea nu vrea så dea bani pentru zootehnie sub nicio formå. El ¿i-a propus så distrugå zootehnia româneascå. Tànczos Barna, ministrul Mediului, a luat måsuri care au determinat lichidarea porcului din România. Mai asiguråm doar 10% din necesarul de carne de porc prin produc¡ia fermelor noastre. Scopul este så fim nevoi¡i så cumpåråm carne de porc din Ungaria ¿i au reu¿it. Nu am dovezi, dar este punctul meu de vedere, eu våd ce face fiecare ¿i ce se întâmplå ulterior. Nu ¿tiu de ce face Petre Daea asta. Un prieten duce douå-trei tiruri cu vaci din zona de vest la abatoarele din Boto¿ani ¿i Suceava. El mi-a zis cå 600-700 de vaci se taie zilnic. Nu are de ce så mintå. Firma care lua lapte de la noi ne-a anun¡at cå, de la 1 ianuarie, nu mai duce lapte la ¿coli pentru copii. Nu mai este lapte. I-am spus lui Petre Daea. Nu a fåcut nimic”, spune supårat Muscå. Multå carne de porc vine din Ungaria pentru cå este mai ieftin transportul. Ungurii au carne mai ieftinå decât spaniolii sau germanii, mai acuzå Dimitrie Muscå. El crede cå fiecare ministru are meritul lui în distrugerea zootehniei, dar pe podium primul este Adrian Oros, secondat de Petre Daea. 32

Profitul Agricol 48/2022


CRE{TEREA ANIMALELOR ¿i acum a dat înapoi, la 2,60 lei, 2,50 lei. Iarna toate sunt mai scumpe, e foarte grav. Pentru ferme, energia nu e plafonatå, kilowatul depå¿e¿te un leu, motorina este 9 lei. Vaca va ajunge ca porcul. Am fost la întâlnirea ministrului de la Azuga cu fermierii din zona montanå. Am måcar speran¡a cå primim o sus¡inere financiarå onorabilå în urmåtorii cinci ani.”

Du¿manii porcului Mary-Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România (ACEBOP), cunoa¿te bine dramele fermierilor. “Situa¡ia e diferitå, în func¡ie de specii. Pentru cei care mai cresc porci, este un element benefic cå a crescut ¿i la noi pre¡ul porcului - 10,5 lei kilogramul. Mul¡i se tem så mai populeze din cauza despågubirilor mici. Gospodåria ¡åråneascå a primit despågubiri de 10-12 lei pe kilogram, iar fermele comerciale au primit 6-7 lei. Discriminarea se face din 2017. Urmeazå un an pre-electoral. Într-o singurå lunå, au fost lovite de pesta porcinå africanå patru ferme comerciale mari. În jude¡ele Timi¿, Ialomi¡a, Bråila, au izbucnit noi focare în gospodåriile ¡åråne¿ti, iar acolo avem ferme comerciale foarte mari, apropiate unele de altele ¿i care au fost blocate. Singurul organism care poate solicita derogare din partea Comisiei Europene pentru trimiterea la abator a porcilor din fermele sånåtoase este ANSVSA. Noi le-am solicitat derogare celor de la Comisia Europeanå, iar ei ne-au trimis politicos la... ANSVSA. Cu doi ani în urmå, era pre¿edinte Robert Chioveanu ¿i s-a fåcut o solicitare pentru derogare de la transformarea cårnii din zona de restric¡ii la temperaturi înalte. Adicå så nu se mai fiarbå carnea. Dacå analizele aratå cå nu existå boalå, carnea de porc så fie trimiså spre consum în zona respectivå, fårå så mai fie fiartå. Sigur, cu ¿tampilå hexagonalå, nu ovalå. Råspunsul a fost Profitul Agricol 48/2022

Nici oaia nu mai este favorita ministrului “La noi, anul se încheie în primåvarå, când ie¿im pe iarbå verde”, spune Nicolae Cioranu, pre¿edintele Federa¡iei Romovis ¿i al Asocia¡iei “Påstorul Cri¿ana”. “Pentru noi, abia acum începe durerea mare. A fost secetå urâtå. Pre¡urile au crescut la concentrate, la fân. În plus, avem oieri care nu au putut så vândå încå mieii. Exportul în ¡årile arabe merge foarte prost acum ¿i nu ¿tim de ce, iar pre¡ul la oaie în viu e mic. În Arabia Sauditå, în Iordania, în Qatar, unde vindem noi, este sfâr¿it de sezon. Anul trecut, Arabia Sauditå a semnat contract pentru un milion de oi cu o ¡arå din Africa. Laptele a mers bine pentru cå are pre¡ bun, dar pentru cine are cu cine mulge. Cei care pot face brânzå au o ¿anså în plus. De lânå nu se mai ocupå nimeni. Ministrul Petre Daea a încercat altådatå så ne punå fa¡å în fa¡å cu ni¿te investitori. Sunt slabe speran¡e så facem tricotaje. Mult mai u¿or am gåsi întrebuin¡area lânii pentru materiale izolante. Ar înghi¡i cantitå¡i industriale”. prost interpretat ¿i nu s-a mers mai departe. Iar ANSVSA a interpretat cå nu avem voie, cå noi ne-am afla to¡i în zona III ¿i cå nu se poate livra carnea în zona II sau I. În finalul scrisorii, ne recomanda så ne adresåm Cur¡ii Europene de Justi¡ie dacå vrem så fim obiectul unei derogåri, ceea ce nu s-a fåcut. Am råmas cu acel «Nu se poate».” În ce prive¿te aplicarea legii reproduc¡iei, care a¿teaptå så fie aplicatå din 2018, crescåtorii de porci acuzå cå nu pot primi autoriza¡ia de mediu mai devreme de 6 luni. “S-a dat o pre-autorizare, nu derogare pentru mediu. Un document care atestå cå vei face ca så nu-¡i blocheze investi¡ia”, spune Mary Panå. Conteazå punctajele ¿i se respectå criteriul “primul venit - primul servit”.

Gåina, nouå specie favoritå? “Pentru crescåtorii de påsåri a fost un an dificil, cu probleme grave de aprovizionare cu cereale, cu pre¡uri mari la energie, la gaz”, spune Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri din România. “Din fericire pentru noi to¡i, sectorul este pe linia de plutire. Încå producem la acela¿i nivel, dar cu probleme mari de costuri. Va veni un an ¿i mai greu. Så speråm cå autoritå¡ile ne vor sprijini în toate solicitårile noastre. Pânå acum, am avut în¡elegere ca så depå¿im momentele grele. Dacå va fi iar secetå, nici nu må gândesc”. Autoriza¡iile de mediu au provocat panicå printre crescåtorii care au depus proiecte pentru ferme noi sau pentru modernizarea reproduc¡iei. "Unii fermieri care au început demersurile mai devreme vor avea autoriza¡iile de mediu la timp, al¡ii care au solicitat mai târziu ¿i nu se încadreazå, vor primi dreptul så se înscrie printr-o clauzå suspensivå ¿i så aducå ulterior autoriza¡ia de mediu. Prin urmare, fermierii care au proiecte pot semna contractele de finan¡are pânå la 31 decembrie, se va înscrie conform legii, dar trebuie så aducå autoriza¡ia de mediu dupå sårbåtori fiindcå sunt ni¿te proceduri mai complicate. Problema s-a rezolvat. Am solicitat måsuri de la Ministerul Mediului ¿i de la Agen¡ia de Protec¡ie a Mediului, s-a dat o circularå în teritoriu în acest sens. Banii sunt aloca¡i pentru Legea reproduc¡iei la påsåri, dar nu cunosc ce sume se dau. Dacå nu ai toate avizele, nu prime¿te certificatul de urbanism. De aceea, legea nu permitea înscrierea pentru cei care nu aveau avizele toate. Am solicitat o clauzå suspensivå prin modificarea legii, Parlamentul a votat-o ¿i este acum la pre¿edinte la promulgare. Se rezolvå rapid în aceste zile”, ne asigurå Ilie Van.

Viorel PATRICHI 33


CRE{TEREA ANIMALELOR

Sorg pentru porci Fermierul Peter Jakub, proprietarul societå¡ii Polnovakia Agrar din Slovacia, lucreazå 7.500 de hectare, are ferme de vaci, gåini care dau 20 de milioane de ouå pe an, cre¿te ¿i 150.000 de porci. Începând din anul 2018, cultivå sorg pentru animalele lui. “Cåutam o culturå care så ¡inå seama de douå criterii principale: rezisten¡a mare la secetå ¿i posibilitatea de integrare în produc¡ia de furaje. De asemenea, am vrut så “prelungim” rota¡iile ¿i så ne diversificåm culturile. În plus, sorgul oferå numeroase avantaje: un con¡inut proteic mai ridicat ¿i un nivel de toxine mai mic, fa¡å de alte cereale; o rezisten¡å mai bunå la insecte ¿i boli, cu un cost de produc¡ie ¿i de uscare scåzut. Sorgul se seamånå mai târziu, dupå floarea-soarelui sau alte

cereale, ¿i îl recoltåm mai devreme. Am ales un hibrid tratat, Concep III1. Cea mai mare parte a suprafe¡ei noastre este însåmân¡atå cu sorg-boabe”, spune fermierul slovac.

Seamånå în prima jumåtate a lunii mai aproximativ 275.000 boabe/ha, la o distan¡å de 30 cm între rânduri, ¿i îl recolteazå în septembrie. Ob¡ine 6-8 tone la hectar, dar poate ajunge ¿i la 9,5 tone la hectar, cu o umiditate de 14%. Produce 3.000-4.000 tone de sorg pe an, exclusiv pentru furajele fermelor proprii. Ponderea sorgului în re¡ete diferå: 3% pentru scroafe ¿i 15-20% pentru porci la îngrå¿are. “Seceta gravå, care a lovit ¡ara noastrå în anul 2022, ¿i noua reglementare europeanå privind rota¡ia culturilor vor determina cu siguran¡å o cre¿tere a produc¡iei de sorg”, spune Peter Jakub.

Viorel PATRICHI

Omanul inaugureaz\ cea mai mare ferm\ de ou\ Compania Gulf International Poultry Farm (GIPF) a inaugurat în localitatea Subaikhi din Oman cea mai mare fermå de ouå din regiunea Golfului Persic. Ferma a fost construitå dupå o investi¡ie de aproximativ 65 de milioane de euro ¿i va avea o capacitate de produc¡ie de 350 de milioane de ouå pe an. Ea are o suprafa¡å totalå de 18 milioane de metri påtra¡i ¿i va gåzdui peste 1,2 milioane de gåini. Gulf International Poultry Farm este un parteneriat între companiile omaneze Oman Flour Mills ¿i IFFCO ¿i firmele japoneze Japanese Gulf Food Fund ¿i Wise Foods. “GIPF este cea mai mare fermå de ouå din Sultanatul Oman ¿i din toatå regiunea Golfului. Acest succes este rezultatul rela¡iilor excelente dintre Oman ¿i Japonia, care încurajeazå transferul celor mai noi tehnologii în ¡ara noastrå pentru in34

vesti¡ii în sectoare strategice,”, a declarat Mohammad al Fannah, directorul executiv al Oman Flour Mills. “Proiectul este rodul cooperårii economice dintre cele douå state. Sper så aibå succes ¿i så devinå un model pentru investi¡iile din aceastå regiune, sunt

mândru de contribu¡ia companiilor japoneze”, spune Jota Yamamoto, ambasadorul Japoniei în Oman. Dupå ce ferma va ajunge la capacitatea maximå de produc¡ie, Omanul ar putea deveni un exportator de ouå în ¡årile vecine.

Profitul Agricol 48/2022


CRE{TEREA ANIMALELOR

Horia Cardo[, Agroland, vrea s\ salveze g\ina autohton\ Agroland de¡ine 25 de magazine în 32 de jude¡e ¿i se aflå în primii cinci producåtor de ouå de consum din România, dar ¿i de pui de o zi, cu o ferme de pårin¡i. O parte din geneticå este achizitionatå din Fran¡a, iar o parte a mo¿tenit-o.

trarea biodiversitå¡ii raselor de gåini, sus¡ine proprietarul Agroland. “Imagina¡ie-vå cå, în toatå lumea, cresc doi hibrizi de gåini de carne. Practic, 8 miliarde de oameni de pe cele ¿apte continente consumå acela¿i tip de carne de pasåre. Nu cred cå e un mod natural de a exista ¿i de a func¡iona în aceastå lume, så avem atât de pu¡ine op¡iuni, adicå numai doi hibrizi de gåini. Acela¿i lucru se întâmplå în horticulturå sau în agricultura mare: o reducere extraordinarå a op¡iunilor consumatorilor. Prin urmare, este datoria noastrå, a celor implica¡i în fiecare domeniu din agriculturå, så luptåm pentru påstrarea diversitå¡ii. Nu se poate altfel. Altfel, vorbim de un e¿ec total al nostru ¿i al naturii”, este de pårere Cardo¿.

H

oria Cardo¿, fondatorul Agroland, sus¡ine cå în toate domeniile agriculturii, dar îndeosebi în genetica aviarå, asiståm la monopoluri sau duopoluri. Astfel, în ceea ce prive¿te cre¿terea påsårilor de carne, pia¡a este dominatå de patru companii care controleazå tot ceea ce cumpåråm: douå sunt pe curcani ¿i douå pe gåini. “Practic, aceste duopoluri, care pot fi numite monopoluri, cåci este pu¡in probabil så nu se în¡eleagå între ele, în fiecare an måresc pre¡urile ¿i fac presiune asupra celorlal¡i crescåtori”, a aten¡ionat Horia Cardo¿. El îi då exemplu pe francezii de la care achizi¡ioneazå genetica de påsåri ¿i care l-ar fi aten¡ionat cå se simt deranja¡i cå Agroland î¿i permite så facå propria ameliorare pe påsåri. “De ce face¡i asta, vå dåm noi, nu trebuie så vå bate¡i capul!”, poveste¿te Cardo¿ cå ar fi spus francezii. În aceastå conjuncturå, fondatorul Agroland îi îndeamnå pe fermierii români så reziste cu îndârjire. “Dacå ne uitåm asupra acestor companii care dominå sectorul genetic al påsårilor, vom vedea cå au început în urmå cu 50 de ani afacerea pe care ¿iProfitul Agricol 48/2022

au dezvoltat-o cu mare eficien¡å ¿i au fåcut astfel încât så nu mai existe competitori. Ei i-au scos pe to¡i de pe pia¡å mai mult sau mai pu¡in brutal. E un comportament normal, fiind companii multina¡ionale sau transna¡ionale nu mai pot fi controlate de niciun guvern. Adresez încurajarea mea cåtre antreprenorii din agriculturå så reziste. E singura ¿anså!”.

De aceea Agroland a decis ca, din 2023, så dezvolte singura raså româneascå existentå de gåini, Piccola de Transilvania, ca o necesitate pentru industria avicolå. Pentru aceasta, va cere ¿i sprijinul speciali¿tilor de la Universitatea de ªtiin¡ele Vie¡ii Timi¿oara. Acest mare proiect meritå så primeascå toatå aten¡ia. De fapt, este ¿i în interesul USV pentru cå î¿i va pune în practicå întreaga cunoa¿tere în domeniu. În plus, este necesar ¿i pentru pås-

Pe de altå parte, este foarte grav cå mul¡i fermieri au ajuns la o vârstå înaintatå, când nu mai pot så activeze în agriculturå sau dispar fizic, iar copiii lor nu vor så le mo¿teneascå afacerea. Practic, refuzå så activeze în domeniul agricol. Fondatorul Agroland mai atrage aten¡ia despre o anomalie prin care trece consumatorul din România. “ºara noastrå se aflå în primii 10 exportatori de cereale din lume. Ar pårea o veste bunå, dar din påcate 50% din hrana pe care poporul român o consumå este importatå. Astfel se creeazå un mare dezechilibru. De aceea este datoria noastrå så transformåm proteina vegetalå în proteinå animalå, mai ales în aceastå perioadå, când pre¡ul cerealelor se schimbå ¿i cre¿te alarmant uneori chiar de la o zi la alta”, a conchis Horia Cardo¿.

Gheorghe MIRON 35


MA{INI & UTILAJE Amazone: Semånåtoarea Precea pentru culturi prå¿itoare Noul sezon agricol începe peste câteva luni, iar o op¡iune pentru culturi prå¿itoare poate fi semånåtoarea de precizie Amazone Precea, care poate fi utilizatå la semånat în aråturå, în miri¿te lucratå superficial sau în sol neprelucrat, cu o dozare preciså a îngrå¿åmintelor. Iatå câteva caracteristici tehnice ale acestei semånåtori: buncår de îngrå¿åmânt de 950 sau 1.250 litri, lå¡ime de lucru de 3 ¿i 4,5 metri, 4 pânå la 8 unitå¡i de semånat, distan¡a între rânduri de la 45 pânå la 80 cm, vitezå de lucru de 15 km/h. Dicor Land: Noul sprayer Tempo Ultra Isotronic Dicor Land livreazå în premierå în România sprayerul purtat Tempo Ultra Isotronic produs de Maschio Gaspardo. Noul model de vârf este potrivit pentru ferme medii ¿i mari, asigurând costuri de func¡ionare reduse. Printre avantajele oferite de acest sprayer recomandat pentru agricultura de precizie se numårå: pulverizarea uniformå, stabilitatea perfectå a rampei, centrul de greutate aproape de tractor pentru manevrabilitate, siguran¡å ¿i stabilitate sporite, atât la utilizarea pe câmp, cât ¿i în timpul transportului. NHR Agropartners: Noua serie de tractoare Deutz-Fahr 6C Noua serie de tractoare Deutz-Fahr 6C a primit 3 modele noi, cu puteri de la 126 la 143 CP, la care se adaugå o gamå de 3 tipuri de transmisii: PowerShift, RC Shift - transmisie complet robotizatå, ¿i TTV - transmisie cu varia¡ie continuå, sisteme hidraulice puternice cu pompe de detectare a sarcinii cu capacitå¡i de pânå la 120 l/min ¿i o serie de op¡iuni. Seria 6C are motoare cu patru cilindri Stage V, cabine TopVision pe 4 stâlpi ¿i o gamå de solu¡ii SDF Smart Farming complet noi. 36

BKT Ridemax FL 615 pentru remorci [i cisterne Seria de noutå¡i BKT continuå cu noua anvelopå Ridemax FL 615. Conceputå pentru remorci, autocisterne ¿i vidanje agricole, aceastå anvelopå cu flota¡ie radialå combinå o serie de caracteristici de top, ceea ce o face idealå pentru utilizarea atât pe ¿osea, cât ¿i pe câmp.

A

gricultura modernå presupune utilaje grele, cum ar fi ma¿inile de împrå¿tiat, autocisternele ¿i alte utilaje remorcate, folosite la lucrul pe câmp. A¿adar, vorbim de sarcini diferite, condi¡ii diferite, nevoi diferite. Uneori pare o realå provocare alegerea anvelopei potrivite, pentru a face fa¡å unor cerin¡e complet diferite pe ¿osea ¿i pe câmp. Cum poate o anvelopå så “pluteascå” pe solul afânat sau pe paji¿ti, dar ¿i så asigure trac¡iune pe ¿osea, så transporte sarcini grele ¿i så evite compactarea solului? BKT cunoa¿te bine

aceste provocåri, iar aici intervine tehnologia anvelopelor. Drept urmare, BKT a dezvoltat un produs care combinå mai multe caracteristici de top: Ridemax FL 615, o anvelopå cu flota¡ie radialå care este adecvatå pentru ro¡ile cu rulare liberå ale remorcilor, cisternelor ¿i vidanjelor. FL 615 are o structurå cu bandå de o¡el care asigurå o rezisten¡å la perforare, împreunå cu durabilitate ¿i capacitate de încårcare ridicatå. Muchia rotunjitå ¿i suprafa¡a mare a amprentei asigurå o compactare reduså a solului, ceea ce face din aceastå anvelopå o echipare idealå pentru lucrårile efectuate de fermieri pe paji¿ti. În plus, rezisten¡a reduså la rulare ¿i proprietå¡ile de autocurå¡are de top completeazå caracteristicile sale distinctive, ceea ce face ca anvelopa så fie deosebit de potrivitå pentru aplica¡ii de transport cu sarcini ¿i greutå¡i mari. A¿adar, Ridemax FL 615 poate face fa¡å distan¡elor tot mai mari dintre parcele ¿i, în acela¿i timp, poate proteja solul.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 48/2022



MA{INI & UTILAJE

Amazone UX Super pentru s\n\tatea culturilor Producåtorul german Amazone are în portofoliul såu echipamente pentru tratarea culturilor, printre care remarcåm sprayerele tractate din gama UX Super, care vin ca o completare între cel mai mare sprayer Amazone existent, cu o singurå axå, de 6.200 l, ¿i modelul cu axe în tandem de 11.200 l. Printre distribuitorii mårcii Amazone în România se numårå Agrocomer¡ Holding, Proinvest, Serv Class, Tehnoland, Ursa Mare.

M

odelele UX 7601 Super cu rezervor de 8.000 l ¿i UX 8601 Super cu rezervor de 9.000 l sunt o combina¡ie deosebit de eficientå a rezervoarelor mari cu lå¡imi de lucru de pânå la 42 m, cu o foarte bunå manevrabilitate ¿i o stabilitatea maximå a sprayerelor cu un singur ax. Cele douå modele au un cadru proiectat pentru o distribu¡ie foarte bunå a greutå¡ii ma¿inii de erbicidat, mai exact a sarcinii admisibile pe osie ¿i pe suport. În plus, cadrul asigurå o gardå mare la sol, protejând culturile înalte ¿i

38

plantele sensibile. De asemenea, oferå ¿i stabilitate optimå inclusiv în pante ¿i la efectuarea virajelor. UX 7601 Super ¿i UX 8601 dispun de rampa Super L3, care poate avea lå¡imi de lucru de 39, 40 sau 42 metri. Pot fi montate îmbinåri reductoare disponibile op¡ional pe bra¡ul final, care se poate plia la 12, 24 ¿i 33 m (inclusiv doar pe un singur bra¡), ceea ce permite utilizarea sprayerelor ¿i pe lå¡imi de lucru reduse sau la marginea parcelelor. Rampele cu lå¡imi de lucru de la 39 la 42 metri sunt operate în echiparea standard prin ghidajul activ ContourControl ¿i sistemul activ de amortizare a vibra¡iilor SwingStop. Cele douå modele de sprayere pot fi dotate, la cerere, ¿i cu rampe Super L2 ¿i Super L3 cu lå¡imi mai mici. O dotare op¡ionalå este sistemul op¡ional HighFlow +, care permite un tratament eficient, la viteze mari de lucru, cu o ratå de aplicare pentru lå¡imi foarte mari. Performan¡a maximå de agitare cu volumele mari ale rezervorului este asiguratå de douå pompe puternice cu piston ¿i diafragmå, cu debit de 250 l/min la pompa de pulverizare ¿i de 350 l/min la pompa agitatoare. Tehnologia foarte fiabilå a pompei cu membranå piston permite în mod constant rate ridicate ale debitului, in-

diferent de presiunea de pulverizare. Chiar ¿i la presiuni mari ale sistemului de pompare, sunt asigurate permanent rate de agitare ¿i rate de aplicare constant ridicate. În plus, pompele cu membranå piston se autoamorseazå, ceea ce face ca întregul circuit al lichidului de pulverizare så fie construit foarte simplu ¿i pe tronsoane scurte. Acest lucru oferå, de asemenea, o bazå esen¡ialå pentru o curå¡are rapidå ¿i temeinicå. Genera¡ia de pompe nou dezvoltatå are, de asemenea, diametre mai mari ale pistonului, astfel încât diafragmele sunt mai pu¡in solicitate mecanic. Acest lucru asigurå o duratå de via¡å foarte lungå a întregului sistem de pompare, cu între¡inere minimå, deci cu costuri reduse. Cele douå noi modele UX Super au fost proiectate inclusiv pentru reducerea efortului depus de operator. Sub capacul din partea stângå a vehiculului se aflå complet mascat centrul de setare SmartCenter cu supapa de control. Tot acolo este amplasat ¿i rezervorul de umplere de înaltå performan¡å de 60 de litri.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 48/2022


MA{INI & UTILAJE

Trelleborg a premiat m\iestria tractori[tilor Producåtorul de anvelope Trelleborg a anun¡at câ¿tigåtorul celei de-a patra edi¡ii a competi¡iei “¿oferul de tractor al anului 2022”, care a avut loc pe Circuitul Cremona din Italia. Conceput ¿i organizat de Trelleborg, evenimentul reune¿te profesioni¿ti agricoli din toatå Italia, pentru a-¿i testa abilitå¡ile. ªoferii sunt recompensa¡i pentru capacitatea lor de a manevra utilaje agricole echipate cu anvelope Trelleborg. 40 de ¿oferi de tractor din fiecare regiune a Italiei s-au întrecut în teste tehnice pentru a-¿i demonstra talentul ¿i a câ¿tiga titlul. Locul I a fost câ¿tigat de Alberto Allegretti, din Pegogna-

ga (Mantua), care a parcurs cel mai repede ¿i mai bine circuitul. Concuren¡ii au efectuat patru teste: manevrare, ridicare, mar¿arier ¿i manevrare cu remorcå ¿i stabilitate. Cu aceastå ocazie,

Arpad DOBRE

Hardi Alpha Evo II, pentru mai mult\ precizie NHR Agropartners a jucat “rolul” de Mo¿ Nicolae pentru un fermier din Giurgiu, cåruia i-a livrat în prag de sårbåtoare o ma¿inå de erbicidat autopropulsatå Hardi Alpha Evo II. Sprayerele din gama Hardi Alpha sunt bine cunoscute ¿i apreciate de fermierii din România, datoritå eficien¡ei ¿i productivitå¡ii lor. Printre performan¡ele de top ale Hardi Alpha Evo II se numårå ¿i echiparea pentru agricultura de precizie ¿i managementul datelor, asigurate prin urmåtoarele sisteme digitale de ultimå orå: - Auto Section Control (ASC) care permite managementul automat al sec¡iunilor rampei, eliminând suprapunerile în zonele deja lucrate, acest lucru realizându-se cu ajutorul antenei AGI-4, prin oprirea/pornirea a 13 Profitul Agricol 48/2022

pentru a testa stabilitatea tractoarelor, au fost puse la încercare ¿i pneurile Trelleborg PneuTrac. Acestea reprezintå o solu¡ie hibridå între o anvelopå agricolå radialå ¿i o ¿enilå, ¿i este cunoscutå pentru performan¡a sa excelentå atât pe pante, cât ¿i pe terenuri noroioase. Partenerul tehnic al Trelleborg la concurs a fost New Holland, care a oferit toate tractoarele folosite în competi¡ie. Unul ditre acestea a fost modelul T4.120F SuperSteer, echipat cu anvelope PneuTrac, în dimensiunile VF 420 / 70R28, VF 280 / 70R20, atât pe fa¡å, cât ¿i pe spate.

sec¡iuni de rampå; - Autoterrain + Severe Terrain cu care este dotatå rampa ¿i are la bazå 5 senzori monta¡i pe aceasta, astfel încât distan¡a de la duze la culturå este pås-

tratå constantå, permi¡ând ¿i înclinare negativå, pentru o administrare optimå a solu¡iei. - TWIN integrat, pentru administrarea solu¡iei sub cortinå de aer, cu reglare electricå a înclinårii jetului de aer, în func¡ie de direc¡ia din care bate vântul ¿i a tura¡iei ventilatoarelor.

Arpad DOBRE

39


MA{INI & UTILAJE

Dicor Land î[i intensific\ expansiunea în 2023 Daniel Auricå, CEO Dicor Land, spune cå revenirea la normalitate este cel pu¡in la nivel teoretic pentru cå, la nivel practic, numeroase companii din România au avut de înfruntat o serie de provocåri. Cu toate acestea, Dicor Land va continua så se extindå cu noi puncte de lucru.

De

la Daniel Auricå am aflat cå provocårile anului 2022 au fost multiple, atât din punctul de vedere al disponibilitå¡ii echipamentelor, cât ¿i al deselor modificåri de pre¡uri survenite ca urmare a conflictului din Ucraina, precum ¿i a scumpirii materiei prime ¿i a metalelor. Cu toate acestea, pe baza experien¡ei din anii preceden¡i, Dicor Land ¿i-a constituit un stoc de utilaje care så råspundå tuturor tipurilor de solicitåri din partea clien¡ilor såi. “Totodatå, a trebuit så analizåm totul din perspectiva fermierilor ¿i så anticipåm nevoile acestora pe termen lung. Comenzile plasate din timp cåtre furnizori au asigurat o stabilitate a pre¡urilor ¿i, totodatå, livrarea în timp util a echipamentelor”, a spus Daniel Auricå. A¿a cum era de a¿teptat, cele mai cerute echipamente din portofoliul Dicor Land au fost cele pentru irigat, în special tamburi ¿i motopompe. Totu¿i, segmentul cu cea mai semnificativå cre¿tere a fost reprezentat de echipamentele de irigat de tip liniar. Cum spun speciali¿tii de marketing, “Dicor Land aduce ploaia!”. Alte cate40

gorii de echipamente cåutate au fost ma¿inile de erbicidat, hederele ¿i semånåtorile de precizie. Cât prive¿te onorarea comenzilor, livrårile s-au fåcut în 4-5 luni de la plasarea comenzii. “Am reu¿it så ne creåm stocuri, deci am putut råspunde rapid majoritå¡ii solicitårilor. ªi nu doar stocul intern disponibil în parcurile noastre din ¡arå de peste 700 de utilaje a fost în favoarea noastrå, ci ne-a ajutat ¿i stocul extern asigurat de partenerii no¿tri.” O situa¡ie diferitå a fost pentru utilajele speciale ¿i instala¡iile de irigat de tip liniar. Pentru comenzile conform solicitårilor specifice ale clientului, termenele de livrare au fost de aproximativ 3 luni de la data plasårii comenzii, termen constant tot anul. Speciali¿tii Dicor Land asigurå consultan¡å constantå fermierilor pentru a identifica timpuriu nevoile acestora ¿i a plasa comenzile din timp. În zona echipamentelor de irigat, cererea a fost din ce în ce mai mare prin serviciul end-to-end, care oferå consultan¡å, proiectare, ofertare, livrare, punere în func¡iune, servicii de garan¡ie ¿i post-garan¡ie, posibilitate de extragaran¡ie ¿i suport din partea echipei de Customer Care. “Fermierii s-au aråtat tot mai interesa¡i de automatizare/digitalizare, solu¡ii care så creascå productivitatea în ferme, dar så scadå consumul de energie ¿i combustibil”, a adåugat Daniel Auricå. Dicor Land are comenzi pentru 2023 la toate categoriile de utilaje: prelucrarea solului, semånåtori, ma¿ini de erbicidat, tamburi, motopompe, instala¡ii liniare ¿i hedere. “Avem fermieri care, de¿i aveau deja un anumit utilaj, acum îl cumpårå pe al doilea, precum ¿i fermieri care anual comandå câte un

Daniel Auric\, CEO Dicor Land

pivot, pentru cå sunt mul¡umi¡i de randament ¿i investesc pentru viitor.” Daniel Auricå a ¡inut så precizeze cå, pentru 2023, Dicor Land are planuri ambi¡ioase, iar expansiunea companiei va fi cel pu¡in la fel de acceleratå ca anul acesta. “Vom deschide noi puncte de lucru, magazine de piese de schimb, extindem portofoliul de produse, servicii de preluare solicitåri service 24/24. Totodatå, avem în vedere men¡inerea cre¿terii cifrei de afaceri ¿i a alocårii de resurse ¿i investi¡ii pentru a sus¡ine dezvoltarea companiei, precum ¿i sus¡inerea dezvoltårii profesionale a angaja¡ilor no¿tri.”

Arpad DOBRE Profitul Agricol 48/2022



MA{INI & UTILAJE

Noi dot\ri pentru Xerion Genera¡ia Stage V a seriei de tractoare Xerion va primi din partea Claas o actualizare completå pentru 2023, iar printre cele mai importante dotåri se numårå o transmisie continuu variabilå nouå, care reduce consumul de carburant, ¿i un sistem hidraulic cu un debit de pânå la 422 l/min.

O

inova¡ie majorå aduså Xerion pentru anul de fabrica¡ie 2023 este trecerea de la transmisiile continuu variabile ZF Eccom 5.0 ¿i Eccom 4.5 anterioare la noua transmisie Eccom 5.5. Aceasta oferå patru schimbåri automate de game pentru deplasare înainte,

Actualizåri pentru modelele Xerion 4200, 4500 ¿i 5000: l Sistem hidraulic de 90 kW cu un debit de 250 l/min la 260 bar pentru suprastructuri ¿i echipamente frontale ac¡ionate hidraulic. l Meniu optimizat pentru sistemul hidraulic din CEBIS. l Noua placå de greutate de bazå de 1.000 kg pentru zona din spatele cabinei. l Noul cadru de montare Scharmüller pentru tiran¡ii spate permite ata¿area rapidå a implementelor de cat. 3 ¿i cat. 4/4N. l Noul CEMIS 1200 cu Claas GPS PILOT pentru Xerion TRAC ¿i Xerion TRAC VC. l Sistem hidraulic de frânare cu douå circuite.

42

zona de ac¡ionare mecanicå fiind în continuare optimizatå. Op¡ional, se poate atinge o vitezå maximå de 40 sau 50 km/h în direc¡ia de mers înainte la o tura¡ie de 1.246, respectiv 1.558 rpm, fapt ce ajutå la economisirea de carburant. La deplasarea înapoi, este posibilå o vitezå maximå de 30 km/h cu trei game automate de conducere.

Transmisie rezistentå ¿i fiabilå Pe lângå nivelul ridicat de eficien¡å, transmisia Eccom 5.5 se caracterizeazå printr-o mare rezisten¡å, o fiabilitate ridicatå în toate condi¡iile de operare ¿i o duratå de utilizare îndelungatå. Datoritå tura¡iei reduse, Xerion poate func¡iona extrem de economic la efectuarea a numeroase lucråri. Motoarele moderne Mercedes-Benz cu ¿ase cilindri, care respectå norma Stage V, asigurå un cuplu ridicat chiar ¿i la tura¡ii reduse, astfel încât cuplul maxim de 2.200 (Xerion 4200) pânå la 2.600 Nm (Xerion 5000) este disponibil instant la 1.300 rpm. Prin urmare, cea mai mare parte a lucrårilor poate fi efectuatå întrun interval de tura¡ii eficient ¿i silen¡ios, cuprins între 1.150 ¿i 1.300 rpm.

ulic din CEBIS a fost dezvoltat în continuare ¿i a devenit mai intuitiv. Astfel, este clar de la prima vedere pentru utilizator ce pompå de alimentare transferå ulei cåtre unitå¡ile de control disponibile ¿i ce debite maxime permit circuitele de control. De asemenea, prioritizarea unitå¡ilor de comandå ¿i atribuirea acestora unor taste func¡ionale de pe joystick-ul CMotion se pot realiza rapid ¿i intuitiv.

Ghidare inteligentå Modelele Xerion Trac ¿i Trac VC vor fi echipate cu noul terminal CEMIS 1200 cu receptor SAT 900 ¿i GPS Pilot de ultimå genera¡ie pentru ghidare automatå, gestionarea flotei, controlul aplica¡iilor ¿i documenta¡ie începând cu anul de fabrica¡ie 2023. CEMIS 1200 dispune de un ecran de 12 inci, cu afi¿aj 2D sau 3D cu ecran divizat, pe lângå gestionarea online a sarcinilor ¿i documenta¡ia cu export de date, de exemplu prin Telematics sau stick USB. Pentru ghidarea automatå, receptorul SAT 900 permite utilizarea tuturor semnalelor de

Sistem hidraulic u¿or de monitorizat Sistemul hidraulic de lucru cu un debit de ulei de pânå la 422 l/min oferå un volum suficient disponibil pentru echipamentele cu un necesar deosebit de mare de ulei, precum semånåtoarele pneumatice pe lå¡imi mari de lucru. În plus, un sistem hidraulic separat ¿i optimizat de 90 kW cu debit de 250 l/min la 260 bar este disponibil pentru accesorii, precum cisternele cu gunoi de grajd lichid ¿i utilajele ata¿ate frontal. Pentru a spori ¿i mai mult confortul operatorului, meniul sistemului hidraProfitul Agricol 48/2022


MA{INI & UTILAJE

4200, 4500 [i 5000 corec¡ie (SATCOR by Trimble RTX la nivel mondial; EGNOS pentru Europa; RTK NET ¿i RTK ready, SBAS pentru America ¿i Japonia) ¿i permite utilizarea sateli¡ilor GLONASS, Galileo ¿i BEIDOU pentru pozi¡ionare GPS. O licen¡å de 5 ani pentru semnalul de corec¡ie SATCOR 15 by Trimble RTX cu o acurate¡e de +/- 15 cm este incluså în echiparea standard a seriei de tractoare Claas Xerion. Pentru lucråri mai precise, SATCOR 3 by Trimble RTX cu o precizie de +/- 3 cm este disponibil op¡ional ca alternativå la semnalele de

Profitul Agricol 48/2022

corec¡ie RTK. În plus, SATCOR 3 FAST by Trimble RTX este disponibil în America de Nord ¿i Europa, având un timp de ini¡ializare de mai pu¡in de douå minute, cu aceea¿i precizie. Documenta¡ia necesarå pentru utilizarea ghidårii inteligente a tractoarelor se realizeazå prin transfer de fi¿iere online prin intermediul portalului Claas Telematics sau prin interfe¡e directe cu partenerii 365FarmNet Omnia, Dacom ¿i xFarm.

Arpad DOBRE

Func¡ii op¡ionale Dotårile op¡ionale pentru tractoarele Xerion 4200, 4500 ¿i 5000 mai includ ¿i func¡iile: l TC-SC pentru controlul sec¡iunii cu implemente ISOBUS compatibile, precum semånåtori, utilaje de împrå¿tiere a îngrå¿åmintelor, pulverizatoare sau dispozitive de tocare. Pot fi controlate pânå la 80 de sec¡iuni. l TC-GEO pentru colectarea, transmiterea ¿i cartografierea datelor ca documenta¡ie ¿i bazå pentru planificarea pe teren. l Variable Rate Application (VRA) pentru controlul ratei de aplicare prin GPS la însåmân¡are, fertilizare sau în protec¡ia culturilor. Hår¡ile de aplicare sunt transferate cåtre Task Manager sub formå de sarcini ISO-XML.

43


LOCURI DE MUNC|

44

Profitul Agricol 48/2022


OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila

Dezinform\ri mai mult sau mai pu]in uitate U

itåm prea u¿or cå începând cu 2012 au existat prevederi legale care transpuneau în practicå un regulament european care obliga fermierii så participe la cursuri de pregåtire în domeniul pesticidelor ¿i så ob¡inå certificat de utilizator sau distribuitor, dupå caz. Observ înså cå cei care erau demnitari atunci sunt acum în situa¡ia în care îi reprezintå pe “nåpåstui¡ii” de fermieri, ¿i nu î¿i mai aduc aminte ce au semnat. ªi uite a¿a strigå ca din gurå de ¿arpe cå fermierii riscå så facå pu¿cårie pentru utilizarea neautorizatå a anumitor pesticide. Le reamintesc cå ¿i pânå în 2022 cine utiliza fårå autoriza¡ie produse foarte periculoase sau deversa reziduurile agrochimice în locuri neamenajate, precum ¿i cei care depozitau pesticide ¿i îngrå¿åminte în locuri neautorizate riscau la fel ani grei de pu¿cårie (a se vedea Codul Penal ¿i Legea Mediului). Atunci de ce nu plângeau de grija såracului fermier? Personal consider cå toate aceste reguli trebuie så existe ¿i så fie aplicate, ceea ce, din påcate, se face doar în anumite perioade. Ce trebuie så nu confundåm este cå nu legisla¡ia s-a schimbat foarte tare, doar cå ea nu a fost aplicatå. ¥ncå sunt fermieri care depoziteazå azotatul de amoniu chiar în mijlocul satelor ¿i comunelor. ªi vorbim de cantitå¡i de nivelul câtorva TIR-uri, ceea ce ar face ca tragedia de la Mihåile¿ti så fie doar un biet foc de artificii. Asta nu înseamnå cå legisla¡ia treProfitul Agricol 48/2022

cutå sau cea care acum se vrea implementatå nu ar mai putea fi îmbunåtå¡itå, dar nici nu înseamnå cå trebuie acceptat ca unii så se ascundå dupå cire¿. O altå dezinformare care circulå este legatå de nivelul fix al arendei pe toatå durata contractului. Nimic mai fals ¿i asta aratå manipularea multora din cei care au interese ¿i nu tocmai morale în acest sens, deoarece ar fi trebuit så ¿tie cå, nici acum ¿i nici dupå modificarea Codului Civil, nivelul arendei nu trebuie obligatoriu så fie fix, ci el poate så fie actualizat prin fel de fel de forme care ¿i acum pot fi stabilite în mod liber de pår¡i, cum ar fi un indice de infla¡ie, sau o cre¿tere fixå an de an, sau platå în echivalent produs la un pre¡ de burså etc. Altå chestiune, în cazul modificårilor din Codul Civil privitoare la arendå: pu¡ini au avut råbdarea så citeascå sau så asculte faptul cå asocia¡iile profesionale ¿i mul¡i al¡i sus¡inåtori, inclusiv subsemnatul, nu doresc reglementarea doar a duratei de arendare, ci doresc ¿i Må aplec, foarte pe scurt, asupra unui drept constitu¡ional “încålcat” în Fran¡a, ¿i anume cå, în zonele de producere a semin¡elor hibride, nu cultivå fiecare ce vrea ¿i cum vrea dacå vecinii produc loturi de hibridare. Påi aici, unde s-a nåscut libertatea, cum så acceptåm noi så fim oameni cu vecinii no¿tri ¿i de ce så nu punem porumb de consum acolo unde vecinul a semånat, ¿i noi am fost de acord, lot de hibridare de porumb?

realizarea unei legi speciale a arendei, care så prezinte ¿i så garanteze drepturile ambelor pår¡i în mod echilibrat. Cred cå este foarte corect principiul så fie reglementatå situa¡ia unde proprietarul så aibå dreptul så înceteze contractul dacå dore¿te så lucreze terenul singur, în familie, dar cu un preaviz corect fa¡å de arenda¿, a¿a cum este ¿i în alte ¡åri, între 1-3 ani, dar ¿i cu sanc¡iuni în caz cå în realitate acest lucru nu s-a întâmplat ¿i a fost doar o decizie de ¿antaj a proprietarului din motive de interpretare egoistå, fårå bazå contractualå. Dar trecând mai departe, este totu¿i important de spus cå mul¡i din cei care criticå nu vin så arate care sunt în realitate neajunsurile ¿i cum se pot reglementa în mod corect aceste lucruri, ci doar sus¡in sus ¿i tare cå nu este constitu¡ional fiindcå este afectat dreptul de proprietate. Nu zåu? Dar atunci când ai un teren ocupat de o pådure de ce nu po¡i face tu ce vrei ¿i trebuie så respec¡i legisla¡ia silvicå, care, de exemplu, te amendeazå dacå nu påze¿ti codrul de ho¡i, de ajungi så fii ¿i pågubit, ¿i amendat? Sau dacå ai un teren de ce nu po¡i construi ce vrei ¿i cum vrei ¿i trebuie så ¡ii cont de planul de urbanism? Sau de ce nu po¡i fora dupå apå pe propriul teren fårå autoriza¡ie de la Apele Române? La toate acestea existå un singur råspuns, adicå dreptul de proprietate se exercitå în limitele prevederilor legale. Dar pentru asta ne trebuie mai mul¡i fermieri profesioni¿ti ¿i o mai bunå reprezentare profesionalå. 45


OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Salva]i ecologia de ecologi[ti! C

åutând prin lume informa¡ii, despre cum se descurcå al¡ii, dau peste o ¿tire interesantå, ¿i anume aceea cå grupul EDF are prevåzut în statutul de func¡ionare “obliga¡ia de serviciu public” care corespunde satisfacerii nevoilor clien¡ilor 24 de ore pe zi ¿i 365 de zile pe an. Cu toate acestea, în ultimele såptåmâni, grupul EDF promoveazå cåtre clien¡ii såi profesioni¿ti o ofertå de “reducere” (a se observa vocabularul folosit de grup). Cu toate acestea, vå rog så re¡ine¡i ¿i subtilitatea: sus¡inerea economiilor de energie este o ini¡iativå excelentå care s-ar încadra în virtu¡i ecologice incontestabile, dacå aceastå ofertå ar fi asociatå cu termenul de “economisire a energiei”. Dar nu este vorba de economii virtuoase de energie, pentru cå oferta este deschiså într-un context anume: ra¡ionalizarea energiei electrice. Este aceastå ra¡ionalizare cauzatå de un anumit context? Sau face parte dintr-o logicå politicå generalå? Aceasta “virtute ecologicå” nu este decât o întrerupere de curent de la producåtor la client care, a¿a benevol, acceptå så intre în beznå complet. Så fim serio¿i, aceastå reducere este rezultatul unui dezechilibru dintre produc¡ie ¿i consum, cu alte cuvinte, atunci când nu mai poate fi garantat serviciul cåtre public. Întrucât energia electricå nu este stocatå sau o cantitate foarte micå poate fi stocatå, mai exact tåierea curentului electric intervine atunci când mijloacele de produc¡ie controlabile ¿i intermitente nu pot pro46

duce ceea ce au nevoie consumatorii în momentul respectiv. EDF trece de la logica de garantare a serviciului publicului 24 de ore din 24, 365 de zile pe an, care este mândria grupului de 43 de ani prin mixul nuclear/hidraulic, la logica gestionårii penuriei, mai mult chiar, ¿i organizarea asumatå a penuriei. Dar mai degrabå decât så fie suferitå, întreruperea de curent este “acceptatå” de cåtre client, întrucât oferta este contractualizatå printr-un contract semnat de ambele pår¡i, cu o facturare avantajoaså a pre¡ului kWh. Cu toate acestea, rezultatul este acela¿i, clientul se gåse¿te în întuneric complet în afara oricårei predictibilitå¡i a carnetului såu de comenzi. Cu alte cuvinte, angaja¡ii companiei vizate de întrerupere vor lucra atunci când mijloacele de produc¡ie o permit, iar clien¡îi companiei vor a¿tepta revenirea serviciului cåtre public. Trebuie så revenim la discursul ideologiei verzi. Spun bine “discurs al ideologiei ecologice” ¿i nu al unui “discurs al pragmatismului ecologic”. Logica ecologicå pledeazå pentru un discurs al recesiunii, în special într-o propozi¡ie care rezumå ideea “cea mai bunå energie este cea pe care nu o consumåm”! Hai cå suntem în cea¡å deja! Este într-adevår un refuz al oricårei forme de satisfacere a nevoilor. Consumatorul trece de la o logicå a consumului, pentru cå producåtorul garanteazå energia de care are nevoie, la o logicå a privårii deoarece politicianul favorizeazå mijloace de producere a energiei electrice intermitente aleatoriu care nu

mai permit garantarea satisfacerii nevoilor atunci când consumatorul are nevoie. Nu este o logicå de conservare a planetei, este o logicå a schimbårii radicale în societate. “Radical” este cuvântul potrivit pentru cå, dacå nu dai dovadå de sobrietate, politicile î¡i pregåtesc condi¡iile care impun aceastå “sobrietate”. Politicile propuse de verzi organizeazå lipsa produc¡iei de energie electricå prin înlocuirea mijloacelor de produc¡ie controlabile cu emisii scåzute de carbon, care î¿i moduleazå produc¡ia în func¡ie de nevoi, cu mijloace de produc¡ie cu emisii scåzute de carbon, dar intermitente aleatoriu, care produc atunci când este vânt ¿i soare, indiferent de consumul clien¡ilor. Mai mult, se vorbe¿te despre produc¡ia 100% de energie regenerabilå ¿i nu despre un consum satisfåcut de o produc¡ie 100% regenerabilå. Adicå consumatorul va trebui så fie mul¡umit så consume energie electricå 100% regenerabilå la nivelul a ceea ce pot produce energiile regenerabile, vântul ¿i soarele! Consumåm ceea ce este posibil så consumåm atunci când se poate. Este într-adevår o schimbare “radicalå” impuså societå¡ii. Sloganul “Cobor, sting, schimb” nu este o måsurå pentru a trece peste iarnå, ci o practicå, pentru urmåtorii 30 de ani. Deci, producem o schimbare în societate când se poate face altfel, adicå så låsåm så func¡ioneze mixul energetic: nuclear/hidraulic. Ne putem pune urmåtoarea întrebare: de ce aceastå ofertå a EDF este Profitul Agricol 48/2022


OPINII destinatå exclusiv clien¡ilor profesioni¿ti? Este clar, consumul unui client profesionist este mai mare decât consumul unei gospodårii. Atunci când mijloacele de produc¡ie nu mai sunt suficiente pentru a garanta nevoile, este mai eficient så tåia¡i un mare consumator de energie electricå în încercarea de a restabili echilibrul. Totu¿i, dacå iarna este asprå ¿i consumul mare, fårå soare ¿i într-un anticiclon fårå vânt, mijloacele controlabile råmase disponibile nu vor putea face fa¡å consumului. Întrucât frigul nu se opre¿te la grani¡å, solidaritatea energeticå europeanå î¿i va gåsi limitele. Operatorul de re¡ea RTE nu va avea altå solu¡ie decât så taie ¿i consumatorii priva¡i pentru a încerca så evite ceea ce se nume¿te blackout, deconectarea automatå a mijloacelor de produc¡ie pe un dezechilibru care s-ar agrava; celebra pråbu¿ire a castelului de cår¡i, a¿a cum a fost cazul în 9 august 2019, în toatå zona de sud a Regatului Unit, cu 40% din energiile regenerabile necontrolabile cuplate la re¡ea.

Profitul Agricol 48/2022

Managerii de transport ¿i distribu¡ie a energiei electrice au planificat scenarii rotative de întrerupere a energiei pânå la restabilirea echilibrului dintre produc¡ie ¿i consum. Tåierile rotative, adicå tåierile, vor fi restrnse în timp pentru fiecare consumator, aproximativ 2 ore, pentru a limita impactul acestora. Aceste situa¡ii vor apårea atunci când consumul este mare, mai ales seara, la ora 19, când domnul ¿i doamna Popa încålzesc supa. Dacå aceste situa¡ii de întuneric total se repetå în rândul indivizilor, este clar cå vor prelua o mizå socialå importantå în ceea ce prive¿te politica ecologicå a urmåtorilor ani. Politicienii ar trebui så-¿i aminteascå faptul cå, atunci când Homo Sapiens nu-¿i mai satisface nevoile de bazå, reac¡ia lui este puternicå. În concluzie, acesta este începutul unui faliment? Sau este o politicå pe deplin asumatå pe care ar încerca så ne-o impunå prin ideologie ¿i în etape succesive? Råspundem la aceste întrebåri în func¡ie de faptul dacå ne angajåm så garantåm serviciul publicului, adicå så satisfacem nevoile clien¡ilor.

Facem parte dintr-o lume nouå fåcutå din satisfacerea nevoilor individului “când este posibil” ¿i, prin urmare, din asumarea lipsei de nevoi vitale? Cum ar fi så månânci cald, så te încålze¿ti, så te deplasezi, så te bucuri de timpul liber, så navighezi pe internet, så po¡i reîncårca ¿i så folose¿ti telefonul mobil etc., ¿i toate astea doar “când se poate!?” Oferta de reducere a sarcinii grupului EDF se referå acum la persoane juridice, adicå la întreprinderi. Aceasta este o måsurå excep¡ionalå pentru gestionarea unui pericol unic. Acesta a devenit rezultatul politicii care are în primplan energia verde. Ce se va întâmpla mâine în cazul persoanelor fizice? În logica sobrietå¡ii sau a privårii de nevoi, managerii de re¡ea vor putea, a¿adar, så facå diferen¡a între a¿a-zi¿ii clien¡i “virtuo¿i” ¿i ceilal¡i. Cu ce folos? Pentru care viitor al copiilor no¿tri? Când un program politic prevede o schimbare radicalå în societate cu reguli colective impuse, adåugåm un “ism” obiectivului låudabil al ecologiei, adicå Ecologicism.

47


LOCURI DE MUNC|

Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - U.N.C.S.V.

RECRUTEAZÅ MANAGER AFACERI EUROPENE Printre principalele sale atribu¡ii se numårå:  Urmårirea procesului legislativ european ¿i na¡ional specific cooperativelor agricole ¿i sectorului vegetal;  Realizarea comunicårilor externe ¿i interne prin participarea la grupuri de lucru, ¿edin¡e, dezbateri, conferin¡e, seminarii, privind consultårile europene ¿i nu numai;  Propunerea de obiective pentru fiecare grup de lucru COPA-COGECA, dialog civil DG AGRI ¿i întreprinderea demersurilor necesare pentru atingerea obiectivelor agreate;  Participarea la întâlniri ¿i pregåtirea de minute, informåri ¿i documente de pozi¡ie cu relevan¡å pentru Uniune, privind afacerile europene ¿i nu numai;  Dezvoltarea colaborårii cu alte organiza¡ii europere ¿i na¡ionale.

Profil:  Diplomå universitarå (licen¡å sau master) în agronomie, economie agrarå, juridic sau comunicare ¿i rela¡ii publice;  Este esen¡ialå o bunå în¡elegere a sectorului agricol, cooperativelor ¿i politicilor în domeniu;  Preferabil experien¡å relevantå în domeniul advocacy, PR, rela¡ii guvernamentale, asocia¡ii profesionale, indiferent de sector, dar cu o afinitate pentru agriculturå, cooperative ¿i fermieri;  Este necesarå cunoa¿terea fluentå a limbii engleze.  Bunå cunoa¿tere a spiritului de echipå ¿i a coordonårii de echipå;  Competen¡e analitice avansate ¿i de comunicare eficientå;  Cuno¿tin¡e de informaticå: (MS Office);  Disponibilitate pentru deplasåri interne ¿i externe. 48

Vå rugåm så trimite¡i CV-ul ¿i scrisoarea de inten¡ie pânå pe 23 noiembrie cåtre:

Claudiu SOARE - U.N.C.S.V.-

claudiusoare@uncsv.ro Oportunitate de dezvoltare profesionalå în cea mai dinamicå organiza¡ie profesionalå reprezentativå pentru cooperative agricole ¿i membrii acestora. Suntem în continuå cre¿tere ¿i avem nevoie de un coleg nou pentru a face fa¡å tuturor proiectelor care vizeazå o mai bunå organizare a agriculturii române¿ti, în special prin cooperativizare, singura formå de asociere perenå. Detalii referitoare la Uniunea de Ramurå se pot gåsi pe www.uncsv.ro ¿i pe Facebook #UNCSV Informa¡ii suplimentare privind beneficiile pot fi oferite la tel.: 0722.156.961 Profitul Agricol 48/2022


PAGINA DE HOBBY V=n\toarea de... bure]i Între vânåtoare ¿i ciupercårit e o grani¡å atât de sub¡ire, încât nici un psiholog rafinat n-ar putea hotårî ce resorturi låuntrice activeazå fiecare în aprinderea emo¡iei. ªi aceasta poate pentru cå, în stråfundul nostru misterios, ca ¿i în unele tratate ¿tiin¡ifice, bure¡ii se cumpånesc cu nehotårâre între animale ¿i plante. În „Materia medica”, operå a învå¡atului Dioscoride, doctor în armata romanå cu douå milenii în urmå, ciupercile – comestibile, otråvitoare sau cu întrebuin¡åri terapeutice – sunt men¡ionate laolaltå cu ierburile. În sistematica actualå, ciupercile poartå eticheta de plante inferioare (Thallophyta), fiind grupate în încrengåtura Fungi (Mycophyta). Ceea ce i-a determinat pe unii oameni de ¿tiin¡å så le considere un regn aparte ori numai un nod filogenetic este modul lor aparte de a se hråni. Prin utilizarea exclusivå a substan¡elor organice gata preparate (nutri¡ie heterotrofå) ¿i prin lipsa pigmentului trofic (clorofila), neamul bure¡ilor se înrude¿te mai degrabå cu animalele. Poate cå din aceastå dilemå s-a nåscut ¿i una din manifestårile ludice care ne delecta anii limpezi ai copilåriei: „Månåstire-ntr-un picior,/ Ghici, ciupercå, ce e?”. Se pare cå, atunci când a statornicit Ziditorul alcåtuirea acestei lumi, a avut o clipå de nehotårâre, fåcând pânå la urmå loc bure¡ilor între regnurile vegetal ¿i animal. ªi nu a bånuit, probabil, nici o clipå, cå va azvârli mårul discordiei între descenden¡ii gestului pe care ¿i-l revendicå Eva… Dar så låsåm în¡elep¡ilor plåcerea duelurilor savante ¿i så alegem cårarea cuminte ¿i misterioaså a codrului, cu briceagul la îndemânå ¿i cu un co¿ de nuiele pe bra¡, iscodind pe sub arbori dupå såla¿urile de tainå ale ciupercilor. Primåvara, încå din miezul lui Prier, în lumini¿uri ¿i poiene, råsar zbârciogii, ciuciule¡ii sau pupii, pitici cu tichie ¡uguiatå. Tot atunci, pe paji¿ti, poate fi gåsit buretele-de-mai, albicios ¿i cu Profitul Agricol 48/2022

aromå de fåinå proaspåtå. Din Florar pânå în Råpciune, prin arboretele de larice cu care tråie¿te în simbiozå se ive¿te untoasa-cu-inel, galbenå ¿i deli-

cioaså. Cufunda¡i în bunceag ca-ntr-o pilotå, aristocra¡i ¿i pânteco¿i, î¿i a¿teaptå rândul hribii, neam vânjos ¿i numeros, din al cårui nume generic (Boletus) coboarå tot norodul bure¡ilor no¿tri. Se spune cå ei ¿tiu så se ascundå de ochii celor nevrednici, se retrag peste noapte ¿i sar în calea sufletelor curate, în zori. Pe a¿ternut de cetinå, din Cire¿ar pânå în Brumårel, se întind horele de bånu¡i aurii ale gålbiorilor. Tot pâlcuripâlcuri, înså în frågezimea fâne¡elor ori pe coastele înierbate ale pâraielor de munte, råsar apoi râ¿covii pipåra¡i sau urechea-babei, în ve¿mânt de culoarea gålbenu¿ului de ou, buni de copt pe plitå. Rude apropiate, iu¡arii sunt cu o idee mai aspri la gust. Tot la vremea

vacan¡elor noastre estivale, pe tot cuprinsul pådurilor de deal ¿i de munte, se ivesc în penumbrå hulubi¡ele, vine¡ii ori asemenea acelor de brad, crocante ¿i dulci. Cåtre toamnå, se deschid la lårgime ¿i umbrelele fragile ale pålåriei¿arpelui, parcå predestinate tingirii, ca ¿ni¡ele. Înfoiatå ¿i, adesea, în vânå lungå dea lungul hifelor htonice, pâlpâie sub aripile târ¿ilor, printre ferigi, creasta-coco¿ului. Dintre cele dependente de celuloza arborilor, nu pot fi uita¡i nicicum påstråviide-fag sau popoarele de ghebe, pipinci ori opintici din Brumar, ce îmbracå în buchete trunchiurile doborâte ¿i cioatele vechi, cotropite de mu¿chi. De pe coline cåtre ¿es, se a¿tern ciupercile albe de bålegar ¿i de pådure, pe cât de modeste la înfå¡i¿are, pe atât de plåcute la gust. Cât despre cosmopolitele trufe, care dezvoltå pasiuni mercantile, så întrebåm mistre¡ii… ªi, dacå toatå aceastå gråbitå diserta¡ie sentimentalå a convins cå, îndeob¿te, ciupercåritul este o îndeletnicire absolut stimabilå, tot atât de pasionantå ca ¿i vânarea vietå¡ilor cu pene, pår sau solzi, så sfâr¿im cu o re¡etå frugalå, la îndemâna oricui, dincolo de permanenta asociere a bure¡ilor cu arta culinarå cinegeticå ¿i halieuticå:

Ciuperci fripte cu unt, ou ¿i brânzå Se deta¿eazå pålåriile de cozi, se spalå, se zvântå ¿i se a¿azå pe plita încinså. Când au prins crustå, iar sucul propriu a scåzut în cåu¿uri, li se adaugå câte un cubule¡ de unt, dupå care se dau deoparte, se pudreazå cu piper ¿i se fulguiesc cu ou fiert ¿i brânzå fråmântatå, date pe råzåtoare. Pot func¡iona ca aperitiv, dar ¿i ca maså principalå, alåturi de o måmåligå cu cartofi, ca în Bucovina, ¿i de un vin alb – Tåmâioaså ori Busuioacå de Bohotin.

Gabriel CHEROIU 49


MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 19 ianuarie 2023 La Slobozia se va desfå¿ura conferin¡a Tehnologii optime de prelucrare a solului, organizatå de Profitul Agricol. Ideea conferin¡ei (prima organizatå de publica¡ia noastrå) pleacå de la polarizarea fermierilor în jurul subiectului, polarizare care nu întotdeauna se bazeazå pe argumente obiective. Tema va fi aprofundatå cu ajutorul speciali¿tilor ¿i a unor fermieri cunoscu¡i ¿i respecta¡i, cu multå experien¡å practicå. 22 februarie 2023 La Bucure¿ti se organizeazå Agritrade, eveniment dedicat pie¡ei cerealelor. Roata motrice este Cezar Gheorghe, consultant al Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor. 23 februarie 2023 La Bucure¿ti va avea loc Congresul anual al FAPPR, De la fermieri pentru fermieri! Totodatå va fi decernat ¿i trofeul Porumbul de Aur, pentru produc¡iile ob¡inute în 2022. Pânå atunci, înscrierile la concurs sunt deschise tuturor membrilor FAPPR.

Familia Regal\ sus]ine furnizorii locali Statutul de Furnizor al Casei Regale este unul deosebit, de recunoa¿tere a calitå¡ii produselor sau serviciilor oferite de cineva. ¥ntre cei care se bucurå de acest titlu sunt croitori de lux, procesatori din industria alimentarå, cofetari ori bucåtari. ¥ndeob¿te, Casa Regalå este destul de zgârcitå cu acordarea acestei calitå¡i. Dar existå ¿i varianta mai pu¡in preten¡ioaså, de parteneriat al Casei Regale. A¿a s-a întâmplat mar¡i, 13 decembrie, când a fost semnat un acord pentru sus¡inerea producåtorilor locali de cåtre Familia Regalå a României, Universitatea de ªtiin¡ele Vie¡ii “Regele Mihai I” din Timi¿oara ¿i lan¡ul de magazine Profi. Evenimentul a avut loc la Palatul Elisabeta din Bucure¿ti, cu prilejul Serii Producåtorilor Locali, organizatå cu sprijinul Profi, considerat cel mai mare angajator din România.

28 iunie - 3 iulie 2023 La Jupiter, pe malul mårii, se va ¡ine forumul Sate Inteligente, axat pe rolul autoritå¡ilor ¿i al oamenilor de afaceri în consolidarea comunitå¡ilor rurale. Se va vorbi despre satele inteligente, energie sustenabilå, inova¡ie în mediul rural etc. 50

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Zi de na¿tere a¿teptatå cu înfrigurare – Plåcu¡å vasluianå; 2) Bronzat natural – Ro¿u de somn; 3) Implicate în protec¡ia 9 10 animalelor – Sunt des plecate; 4) Gratis în fond! – Dat mesenilor între douå pahare; 5) Trasul la jug – Înscriså la poligon; 6) Sportiv de culoare; 7) Ajung la mediere – Tineri debutan¡i! 8) Chestiune de manierå – Reduce la tåcere; 9) Ciupitå la Ateneu – Deosebit de iute; 10) Cu ea ai spatele asigurat.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

25 - 28 mai 2023 La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta - RomAgroTec. Este prima expozi¡ie de anul viitor care î¿i anun¡å data de desfå¿urare. Se va ¡ine, ca de obicei, în plin câmp.

“În vara anului 2022, la Apo¿, la ini¡iativa Profi, am sim¡it o datå în plus cât de gustoase sunt produsele române¿ti locale; ne propunem ca în primåvarå så facem ¿i la Castelul de la Såvâr¿in un târg al producåtorilor locali pentru a-i promova ¿i a le da cât mai multe motive så continue aici, în ¡arå, minunatele noastre tradi¡ii”, a afirmat Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei României.

1 1 2 3 4 5 6

2

3

4

5

6

7

8

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 47/2022 ORIZONTAL: GALOS - MURA; UMFLATI - OP; RO - FURNALE; ARSA - AERAT; FACHIRI - I; PALTIN - DES; L - TIPICARA; ATAVICE - ON; CAR - SILUIT; ARITMETICA.

VERTICAL: 1) Mediul cre¿terii pomilor – Lumineazå fa¡a; 2) Fåcutå la repezealå – Picat cu cearå; 3) Piese de insectar – Respectate la slujbå; 4) Nåscut în dureri – Umpluturi de gogo¿i; 5) Pânzå cu imagini florale – Trage cu piciorul – Careu de culturå; 6) Trece de la una la alta; 7) Somn u¿or; 8) Nu-i bine crescut – Repetatul colindei; 9) Înainteazå în apå – Perfect ca figurå; 10) Scriitoare de film. Profitul Agricol 48/2022




Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook

Articles inside

Familia Regalå sus¡ine furnizorii locali

4min
pages 50-52

Dezinformåri mai mult sau mai pu¡in uitate

3min
page 45

Salva¡i ecologia de ecologi¿ti

7min
pages 46-48

Vânåtoarea de... bure¡i

3min
page 49

Dicor Land î¿i intensificå expansiunea în 2023

3min
pages 40-41

Noi dotåri pentru Xerion 4200, 4500 ¿i 5000

4min
pages 42-44

Zootehnia în derivå

7min
pages 32-33

Amazone UX Super pentru sånåtatea culturilor

2min
page 38

Horia Cardo¿, Agroland, vrea så salveze gåina autohtonå

3min
page 35

BKT Ridemax FL 615 pentru remorci ¿i cisterne

3min
pages 36-37

Sprijinul pentru procesatorii de lapte, o altå încurcåturå giratå de Petre Daea

2min
page 31

Cine cumpårå culturi de ni¿å, ca sorg, grâu dur?

3min
page 28

Rusia va cultiva mai pu¡inå floarea-soarelui

2min
pages 16-17

Clubul Fermierilor sperå la Concord(i)e cu traderii

5min
pages 24-25

Schimbåri majore la APPR

2min
page 7

644 milioane tone de oleaginoase

2min
page 18

Sorgul, o alternativå la porumb

3min
pages 26-27

Se anun¡å o bunå produc¡ie de rapi¡å

2min
pages 20-21

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

7min
pages 14-15

Agrinvest atinge 44 de milioane de euro

2min
page 11
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.